P118/1-2025 - Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor, indicativ P 118/1-2025

REGLEMENTARI 28/02/2025

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 28 februarie 2025 Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor, indicativ P 118/1-2025 EMITENT MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ȘI ADMINISTRAȚIEI

Publicată în

MONITORUL OFICIAL nr. 204 bis din 10 martie 2025

Notă ...

Aprobată prin ORDINUL nr. 267 din 28 februarie 2025, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 10 martie 2025.

CAPITOLUL 1 1. PREVEDERI GENERALE SECȚIUNEA I 1.1. Obiect, domeniu de aplicare ...

SECȚIUNEA II 1.2. Terminologie, clasificări ...

...

CAPITOLUL 2 2. PERFORMANȚE COMUNE CONSTRUCȚIILOR CU ORICE DESTINAȚIE (CIVILE, DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE) SECȚIUNEA I 2.1. Condiții generale de performanță a construcțiilor 2.1.1. Dispoziții generale ...

2.1.2. Risc de incendiu ...

2.1.3. Nivel de stabilitate la incendiu al construcției ...

...

SECȚIUNEA II 2.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor 2.2.1. Amplasare ...

2.2.2. Conformare ...

...

SECȚIUNEA III 2.3. Limitarea propagării incendiilor 2.3.1. Dispoziții generale ...

2.3.2. Elemente antifoc pentru separarea compartimentelor de incendiu și protecția golurilor funcționale de trecere 2.3.2.1. Pereți antifoc pentru separarea compartimentelor de incendiu ...

2.3.2.2. Protecția golurilor funcționale din pereții rezistenți la foc care separă compartimente de incendiu 2.3.2.2.1. Prevederi generale ...

2.3.2.2.2. Uși, obloane, cortine ...

2.3.2.2.3. Încăperi tampon ...

2.3.2.2.4. Tamburi deschiși ...

...

2.3.2.3. Planșee rezistente la foc pentru separarea compartimentelor de incendiu ...

...

2.3.3. Elemente despărțitoare rezistente la foc din interiorul compartimentelor de incendiu și protecția golurilor funcționale din acestea 2.3.3.1. Dispoziții generale ...

2.3.3.2. Pereți rezistenți la foc din interiorul compartimentelor de incendiu ...

2.3.3.3. Planșee rezistente la foc din interiorul compartimentelor de incendiu ...

2.3.3.4. Protecția golurilor din pereții rezistenți la foc și planșeele rezistente la foc din interiorul compartimentelor de incendiu ...

...

2.3.4. Elemente rezistente la foc și rezistente la explozie volumetrică și protecția golurilor funcționale din acestea 2.3.4.1. Dispoziții generale ...

2.3.4.2. Pereți rezistenți la foc și rezistenți la explozie volumetrică ...

2.3.4.3. Protecția golurilor funcționale din pereții rezistenți la foc și rezistenți la explozie volumetrică ...

2.3.4.4. Planșee rezistente la foc și rezistente la explozie volumetrică ...

...

2.3.5. Elemente etanșe la foc ...

2.3.6. Limitarea propagării incendiului pe fațadă și acoperiș 2.3.6.1. Prevederi generale privind limitarea propagării pe fațadă ...

2.3.6.2. Prevederi generale privind limitarea propagării focului pe acoperiș ...

2.3.6.3. Limitarea dezvoltării efluenților incendiului (fum, gaze fierbinți) ...

...

...

SECȚIUNEA IV 2.4. Alcătuiri constructive 2.4.1. Dispoziții generale ...

2.4.2. Scări ...

2.4.3. Circulații comune orizontale ...

2.4.4. Ascensoare 2.4.4.1. Dispoziții generale ...

2.4.4.2. Ascensoare pentru circulația funcțională, de persoane, de marfă și alte sisteme de transport de materiale pe verticală ...

2.4.4.3. Ascensoarele pentru transportul persoanelor cu dizabilități ...

2.4.4.4. Ascensoare pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri) ...

...

2.4.5. Plafoane autoportante sau suspendate și pardoseli supraînălțate ...

2.4.6. Finisaje ...

2.4.7. Dispoziții privind alcătuiri constructive specifice limitării propagării incendiului pe fațadă 2.4.7.1. Pereți cortină ...

2.4.7.2. Fațade ventilate ...

2.4.7.3. Fațade duble - "double skin" ...

...

2.4.8. Dispoziții privind alcătuiri constructive specifice limitării propagării incendiului pe acoperiș 2.4.8.1. Acoperișuri fără pod ...

2.4.8.2. Acoperișuri verzi ...

...

2.4.9. Atriumuri ...

2.4.10. Galerii, canale, estacade ...

2.4.11. Ghene pentru instalații ...

2.4.12. Coșuri de fum, sobe, hote ...

2.4.13. Alcătuiri constructive specifice riscului de explozie volumetrică ...

2.4.14. Încăperi și spații destinate instalațiilor aferente construcțiilor ...

2.4.15. Camere de pubele, compactoare și crematorii pentru deșeuri ...

2.4.16. Încăperi de depozitare ...

2.4.17. Panouri publicitare amplasate pe fațadele clădirilor ...

2.4.18. Instalații și echipamente utilizând surse regenerabile de energie ...

2.4.19. Conformări, instalații și echipamente specifice camerelor pentru bateriile de acumulatoare ...

...

SECȚIUNEA V 2.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu 2.5.1. Dispoziții generale ...

2.5.2. Dispunere, alcătuire, finisaje ...

2.5.3. Număr căi de evacuare ...

2.5.4. Alcătuirea și separarea căilor de circulație funcțională și de evacuare ...

2.5.5. Uși ...

A.10.7.3. ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVE

A.10.7.4. LIMITAREA PROPAGĂRII FOCULUI ȘI A FUMULUI

A.10.7.5. EVACUARE FUM (DESFUMARE)

A.10.7.6. CĂI DE EVACUARE ÎN CAZ DE INCENDIU

A.10.7.7. INSTALAȚII DE SEMNALIZARE ȘI STINGERE A INCENDIILOR

A.10.7.8. INSTALAȚII AFERENTE CONSTRUCȚIILOR

A.10.7.9. CĂI DE ACCES, INTERVENȚIE ȘI SALVARE

A.10.7.10. DOTAREA CU MIJLOACE DE INTERVENȚIE ȘI SERVICIUL DE POMPIERI

CAPITOLUL 8 PERFORMANȚE SPECIFICE CONSTRUCȚIILOR EXISTENTE CU FUNCȚIUNI MIXTE

A.10.8.1. PERFORMANȚE ALE TIPURILOR DE CONSTRUCȚII CU FUNCȚIUNI MIXTE Construcții existente de tip obișnuit

Construcții existente înalte, foarte înalte, cu săli aglomerate, monobloc sau blindate

A.10.8.2. PERFORMANȚE ALE UNOR DESTINAȚII DIN CONSTRUCȚIILE EXISTENTE CU FUNCȚIUNI MIXTE Funcțiuni mixte civile (publice)

Funcțiuni existente mixte civile (publice) și unele activități de producție și/sau depozitare existente

Funcțiuni existente mixte de producție și/sau depozitare

SECȚIUNEA V EVACUARE FUM (DESFUMARE) ȘI GAZE FIERBINȚI

CAPITOLUL 9 EVACUARE FUM ȘI GAZE FIERBINȚI

Dispoziții generale

Evacuarea fumului (desfumare)

Desfumare prin tiraj natural-organizat

Desfumarea mecanică

Condiții specifice de desfumare

Case de scări închise

Circulațiile comune orizontale închise

Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți

ANEXA 11 - SISTEME DE EVACUARE A FUMULUI ȘI A GAZELOR FIERBINȚI REFERINȚE LEGISLATIVE ȘI TEHNICE CARE AU FOST LUATE ÎN CONSIDERARE LA ELABORAREA NORMATIVULUI

Listă tabele:

Listă figuri:

CAPITOLUL 1

1. PREVEDERI GENERALE

SECȚIUNEA I

1.1. Obiect, domeniu de aplicare

Articolul 1.1.1.

(1) Prezentul normativ stabilește principalele condiții, cerințe și niveluri de performanță pentru construcții, astfel încât acestea să îndeplinească cerința fundamentală "securitate la incendiu" în conformitate cu Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Măsurile prevăzute în prezentul normativ au caracter minimal și nu sunt limitative.

Articolul 1.1.2.

(1) Prevederile generale, performanțele comune și cele specifice prevăzute în cadrul prezentului normativul, inclusiv anexele acestuia, sunt obligatorii pentru toți factorii cu atribuții în proiectarea, realizarea și exploatarea construcțiilor, respectiv pentru proiectanți, verificatori de proiecte, experți tehnici, executanți, consultanți, auditori energetici, responsabili tehnici cu execuția, diriginți de șantier, proprietari sub orice titlu și utilizatori ai construcțiilor, precum și pentru autoritățile administrației publice și organele de control, potrivit obligațiilor și răspunderilor ce le revin în conformitate cu prevederile legale.

(2) Măsurile de securitate la incendiu asigurate construcțiilor trebuie să răspundă condițiilor, criteriilor și nivelurilor de performanță stabilite în prezentul normativ.

Articolul 1.1.3.

Pentru îndeplinirea cerinței fundamentale "securitate la incendiu", construcțiile, în ansamblu, precum și părțile lor componente, trebuie proiectate, executate, echipate și utilizate conform prevederilor prezentului normativ, reglementărilor tehnice de specialitate și reglementărilor tehnice specifice destinațiilor respective, astfel încât, în cazul producerii unui incendiu: a) stabilitatea elementelor portante să fie asigurată pe perioada de timp normată; ...

b) apariția și propagarea incendiului și a fumului în interiorul construcției să fie limitată; ...

c) extinderea incendiului la și de la construcții învecinate să fie limitată; ...

d) utilizatorii să poată părăsi construcția sau să poată fi salvați prin alte mijloace acceptate; ...

e) securitatea echipelor de intervenție să fie luată în considerare. ...

Articolul 1.1.4.

(1) Prevederile prezentului normativ de securitate la incendiu a construcțiilor sunt obligatorii la proiectarea și realizarea construcțiilor noi, precum și la lucrările de intervenție efectuate asupra construcțiilor existente, indiferent de forma de proprietate, destinație, categorie și clasă de importanță sau sursă de finanțare, în scopul asigurării protecției vieții oamenilor, bunurilor acestora, societății și mediului înconjurător.

(2) La lucrările de intervenție efectuate asupra construcțiilor existente edificate în baza prezentului normativ, atunci când în mod justificat din punct de vedere tehnic nu pot fi îndeplinite unele prevederi de securitate la incendiu normate, se asigură măsuri alternative de protecție (pasive, active sau combinații ale acestora) care să vizeze suplinirea cerințelor care nu pot fi respectate.

(3) Modificările aduse clădirilor existente care se constituie ca fond construit anterior datei intrării în vigoare a prezentului normativ, se vor conforma potrivit prevederilor capitolului 9 din prezentul normativ.

Articolul 1.1.5.

(1) Pentru construcțiile reprezentând monumente istorice clasate sau aflate în procedura de clasare potrivit legii, precum și pentru construcțiile cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentații de urbanism aprobate, potrivit legii, prevederile prezentului normativ au caracter de recomandare, urmând ca la acestea să fie asigurate numai măsurile de îmbunătățire a securității la incendiu posibil de realizat și care nu afectează caracterul construcțiilor respective.

(2) Măsurile de îmbunătățire a securității la incendiu posibil de realizat și care nu afectează caracterul monumentelor respective se efectuează pe bază de unei expertize tehnice pentru cerința fundamentală securitate la incendiu,- construcții și/sau instalații, după caz, cu respectarea legislației privind protecția monumentelor istorice. Evaluarea riscului de incendiu prin care se reprezintă procesul de estimare și cuantificare a riscului asociat unui sistem, denumit risc de incendiu existent, determinat pe baza probabilității de producere a incendiului și a consecințelor evenimentului respectiv, precum și de comparare a acestuia cu un nivel limită prestabilit, denumit risc de incendiu acceptat este o modalitate suplimentară prin care o clădire monument istoric poate fi evaluată și în urma ei, în baza unei expertize tehnice, luate măsurile de îmbunătățire a securității la incendiu posibil de realizat și care nu afectează caracterul respectivului monument.

Articolul 1.1.6.

(1) Prevederile prezentului normativul nu se aplică la proiectarea și realizarea: a) instalațiilor, sistemelor, utilajelor, agregatelor, dispozitivelor și echipamentelor de producție; ...

b) construcțiilor și instalațiilor destinate fabricării, manipulării și/sau depozitării substanțelor pirotehnice; ...

c) instalațiilor tehnologice chimice și petrochimice amplasate în aer liber; ...

d) construcțiilor și instalațiilor nucleare; ...

e) construcțiilor și instalațiilor aferente construcțiilor destinate producerii energiei electrice; ...

f) construcțiilor și instalațiilor subterane aferente metroului; ...

g) construcțiilor și instalațiilor specifice organizărilor de șantier; ...

h) construcțiilor și instalațiilor cu caracter special ale structurilor de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, nominalizate prin ordine ale comandamentelor structurilor respective; ...

i) construcțiilor inginerești: căi de comunicație (drumuri, căi ferate, poduri, tuneluri, cu excepția canivourilor și a canalelor tehnice subterane ale construcțiilor, piste etc., construcții industriale speciale (coșuri de fum, turnuri de răcire, antene, buncăre, silozuri, castele de apă, telegondole sau alte sisteme de transport pe cablu, liniile de transport ale energiei electrice și ale fluidelor tehnologice, sisteme de canalizare, precum și altele similare); ...

j) depozitelor de lichide sau gaze în aer liber și a instalațiilor tehnologice aferente; ...

k) stațiilor de distribuție carburanți indiferent de tipul acestora; ...

l) sistemelor de distribuție GPL la consumatori casnici sau industriali; ...

m) platformelor maritime; ...

n) heliporturilor amenajate pe clădiri. ...

Notă: organizarea incintelor, amplasarea utilajelor și echipamentelor și cerințele de siguranță și de securitate la incendiu vor fi preluate din normativele de proiectare, execuție și exploatare specifice, în vigoare.

(2) Clădirile agrozootehnice se tratează prin asimilare cu construcțiile civile sau de producție sau depozitare, în funcție de destinația acestora, respectându-se prevederile normativului și normele specifice acestora.

Articolul 1.1.7.

(1) Se consideră îndeplinite criteriile referitoare la clasa de reacție la foc dacă performanțele efectiv realizate sunt egale sau superioare celor minime stabilite de normativ. Sunt permise clase de reacție la foc având numere cardinale mai mici decât cele indicate în cuprinsul normativului sau printr-o literă anterioară a alfabetului (de exemplu, dacă este permisă clasa B-s3,d1, atunci clasele B-s3,d0, B-s2,d1, B-s2,d0, B-s1,d1, B-s1,d0, A2-s1÷s3,d0÷d1 și A1 sunt de asemenea permise).

(2) Clasificarea rezistenței la foc a unui produs pentru o anumită perioadă de timp include toate clasele inferioare, astfel: – Clasificarea REI-M a unui produs pentru un interval de timp dat, include clasificările REI, RE, R pentru aceeași perioadă; ...

– Clasificarea REI a unui produs pentru un interval de timp dat include clasificările RE, R pentru aceeași perioadă; ...

– Clasificarea EI-M a unui produs pentru un interval de timp dat include clasificările EI și E pentru aceeași perioadă; ...

– Clasificarea EI a unui produs pentru un interval de timp dat include clasificarea E pentru aceeași perioadă; ...

– Cerința I a unui produs pentru un interval de timp dat include cerința W pentru aceeași perioadă (cerința W a unui produs pentru un interval de timp dat nu include cerința I pentru aceeași perioadă). ...

Articolul 1.1.8.

(1) Pentru îndeplinirea condițiilor, criteriilor și nivelurilor de performanță normate, se vor utiliza materiale, elemente și produse de construcții realizate în țară sau importate, care să respecte prevederile Hotărârii Guvernului nr. 668/2017 privind stabilirea condițiilor pentru comercializarea produselor pentru construcții. Nu sunt permise materiale, elemente și produse de construcții pentru care fabricantul/importatorul/distribuitorul declară "nicio performanță determinată (NPD)" sau performanță deschisă (OD - open description)". Comportarea la foc a materialelor, elementelor și produselor de construcții se determină pe baza regulamentelor UE, regulamentelor delegate UE și a deciziilor CE aplicabile precum și a legislației naționale în vigoare.

(2) Ca alternativă la metoda de încercare la foc în laborator, pentru evaluarea criteriului de performanță privind rezistența la foc a elementelor structurale de construcții se pot utiliza procedurile de calcul prezentate în eurocoduri.

(3) Pereții de tip ușor realizați în montaj uscat din plăci subțiri (din gips-carton, ipsos armat cu fibră de sticlă, plăci din ciment etc.), cu sau fără elemente vitrate, precum și pereții realizați din alte tipuri de componente (panouri din tablă cutată cu termoizolație etc.) se pot pune în operă, în baza agrementelor tehnice pentru sisteme de pereți de tip ușor sau a evaluării tehnice europene pentru punerea în piață a produselor pentru construcții, unde rezistența la foc a acestora se determină conform standardelor de încercări în vigoare pentru clasificarea lor privind comportarea la foc.

(4) Clasa de reacție la foc a pereților de gips carton impusă în normativ se referă la elementele componente ale peretelui (plăci de gips carton, montanți, traverse, elemente de fixare, izolații interioare).

(5) Atunci când în cuprinsul normativului se prevăd condiții de echipare cu instalații automate de stingere a incendiului cu sprinklere pentru construcție, clădire sau compartiment de incendiu, aceste instalații automate respectă prevederile Normativului privind securitatea la incendiu a construcțiilor, Partea a II-a - Instalații de stingere, indicativ P118:2/2013 aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 2.463/2013, cu modificările și completările ulterioare și/sau SR EN 12845 pentru toată construcția, clădirea sau pentru tot compartimentul de incendiu (cu excepția clădirilor înalte sau foarte înalte la care dotarea se face pentru întreaga clădire), având în vedere spațiile exceptate de la echipare și cele protejate cu alte instalații automate de stingere compatibile. Nu se prevăd instalații automate de stingere tip sprinkler în cazurile în care stingerea incendiului se asigură cu instalații automate de stingere cu alte substanțe prevăzute în normativul P118:2/2013 și/sau SR EN 12845, precum și atunci când apa nu este indicată ca substanță de stingere, situație în care se prevăd instalații automate de stingere cu alte substanțe prevăzute conform P118:2/2013 și/sau SR EN 12845.

(6) Atunci când în decursul normativului se prevăd condiții de echipare cu sisteme cu ceață de apă (instalații fixe de stingere a incendiilor), acestea se prevăd doar în cazul, precum și în condițiile în care au fost testate conform standardelor.

(7) Atunci când în decursul normativului se prevăd condiții de echipare cu instalații de stingere a incendiilor cu apă pulverizată, acestea respectă prevederile normativului P118:2/2013.

Articolul 1.1.9.

(1) Prevederile prezentului normativ stabilesc condițiile și nivelurile de performanță specifice securității la incendiu a construcțiilor civile, de producție și/sau depozitare sau cu funcțiuni mixte, din toate categoriile de importanță.

(2) Construcțiile noi încadrate în categoriile de importanță "A" sau "B" trebuie să îndeplinească criteriile de încadrare în nivelul I sau II de stabilitate la incendiu.

(3) La construcțiile încadrate în categoriile de importanță "A" sau "B", cu excepția construcțiilor reprezentând monumente istorice clasate sau aflate în procedura de clasare potrivit legii, precum și construcțiilor cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentații de urbanism aprobate la care se respectă prevederile Art. 1.1.5 ., se iau măsuri suplimentare de securitate la incendiu, stabilite de către proiectant.

Articolul 1.1.10.

(1) Condițiile de comportare la foc și măsurile de securitate la incendiu asigurate de principalele materiale, produse și elemente de construcții și instalații utilizate la proiectarea și realizarea construcțiilor, se prevăd obligatoriu în documentațiile tehnice elaborate de către proiectanții de specialitate care răspund de măsurile luate, astfel: a) arhitecții, pentru: conformarea și corelarea la foc a construcției, elemente de compartimentare, închideri exterioare perimetrale și acoperiș, pereți despărțitori, căi pentru evacuare a utilizatorilor, protecția golurilor funcționale pentru circulație și comunicare din pereți și planșee, tratamente termice, acustice (fonice), hidroizolații, finisaje (interioare și exterioare) inclusiv placările utilizate, conformarea căilor de acces pentru autospecialele de intervenție (număr de accese la fațade, lățimi minime ale accesului carosabil, raze de racordare etc.); ...

b) inginerii constructori pentru: asigurarea rezistenței la foc a elementelor cu rol în stabilitatea la incendiu a construcției (stâlpi, pereți portanți, planșee, acoperișuri, scări, balcoane, pasarele etc.), a protecțiilor pasive ale structurilor metalice, din beton, din lemn etc., precum și pentru precizarea temperaturii critice la structurile metalice pentru care trebuie asigurate protecții la acțiunile termice generate de incendii, în baza unor calcule întocmite în conformitate cu eurocodurile; ...

c) inginerii de instalații pentru sistemele, echipamentele și instalațiile proiectate, respectiv: sanitare, pentru gaze, electrice, automatizări, ventilare, climatizare, frigorifice, pentru încălzire și pentru protecție împotriva incendiilor, cum sunt cele pentru detectare, semnalizare și alarmare, pentru stingere cu apă sau alte substanțe speciale, pentru evacuare a fumului și a gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau ventilare mecanică, pentru detectarea gazelor inflamabile etc. ...

(2) Răspunderea pentru veridicitatea datelor furnizate proiectanților revine: a) inginerilor tehnologi pentru stabilirea riscurilor de incendiu aferente proceselor tehnologice și pentru măsurile de reducere/control a riscurilor respective; ...

b) investitorilor pentru determinarea și prezentarea naturii și cantităților de materiale combustibile maximum admise, mobile, care urmează să fie utilizate, manipulate, depozitate în construcțiile ce urmează a fi proiectate. ...

Articolul 1.1.11.

(1) În prezentul normativ se utilizează următorii termeni pentru indicarea gradului de obligativitate a prevederilor: a) "este obligatoriu", "este necesar", "trebuie" (utilizarea modală a lui "trebuie" cu alte verbe, de exemplu, "înălțimea trebuie să fie ...") indică obligativitatea strictă a respectării prevederilor în cauză; ...

b) "de regulă" indică faptul că prevederea respectivă trebuie să fie aplicată în majoritatea cazurilor; nerespectarea unei astfel de prevederi este permisă, dar trebuie să fie temeinic justificată în proiect; ...

c) "se admite" indică o soluție satisfăcătoare care poate fi aplicată în cazuri particulare, fiind obligatorie justificarea ei în proiect; ...

d) "se recomandă" indică o soluție preferabilă, care trebuie avută în vedere la alegerea soluției, nerespectarea unei astfel de prevederi nu trebuie justificată în proiect; ...

e) conjuncția "și" este folosită pentru a conecta două condiții care trebuie să fie valide în același timp (echivalent cu operatorul logic ȘI); ...

f) conjuncția "sau" (precum și echivalentele acesteia) este folosită pentru a conecta două condiții care pot fi valide în același timp sau alternativ (echivalent cu operatorul logic SAU); ...

g) substantivul "exemplu" sau abrevierea sa "ex." este folosit pentru a indica una sau mai multe posibilități în simplul scop de a indica aplicații practice ale unei reguli sau ale unui principiu. ...

(2) Exemplele și desenele (figurile) trebuie considerate cazuri orientative, neexhaustive, furnizate doar ca ilustrare.

Articolul 1.1.12.

În aria nivelului se cuprind și ariile nivelurilor intermediare sau anexe interioare sau exterioare cum sunt: – ariile teraselor circulabile pentru diferite funcțiuni; ...

– ariile logiilor și a balcoanelor interioare (în cazul teatrelor, cinematografelor, aulelor sau ale altor săli similare); ...

– ariile supantelor (a căror arie este mai mică sau egală de 40% din cea a încăperii în care sunt realizate); ...

– ariile balcoanelor și logiilor; ...

– ariile porticelor de circulație și gangurilor de trecere dacă acestea nu au înălțimea mai mare decât a unui etaj, se consideră, aferente numai primului nivel deservit; ...

– aria coridoarelor exterioare; ...

– aria scărilor exterioare de acces între niveluri, intră în calculul ariei nivelului deservit; ...

– aria încăperilor cu înălțime liberă mai mare de 1,80 m (de exemplu subsol, încăperile motoarelor de ascensor, pompe etc., părți ieșite și închise pentru iluminatul subsolurilor, încăperi la mansarde etc.); ...

– ariile rampelor exterioare și a scărilor de acces de la magazii, depozite etc.; ...

– aria aferentă lucarnelor în cazul mansardelor dacă înălțimea h ≥ 1,80 m. ...

În aria nivelului nu se cuprind: – copertinele cu suprafețe mai mici de 4 mp și adâncimea mai mică de 2 m, profilele ornamentale și cornișele; ...

– învelitoarele, terasele necirculabile (rezultate din retragere) de peste nivelul imediat inferior; ...

– golurile mai mari de 4 m2, fiecare în parte numai la curți de lumină și curți englezești. ...

– ariile prevăzute la definiția "aria construită ", alin. (1); ...

– aria aferentă lucarnelor în cazul mansardelor, dacă înălțimea h < 1,80 m. ...

La clădiri, cu excepția locuințelor, care au porțiuni cu număr diferit de niveluri sau cu niveluri denivelate de înălțimi egale sau diferite, deservite de o aceeași scară, numărul de niveluri se determină conform figurilor din STAS 4908 - "Clădiri civile, industriale și agrozootehnice. Arii și volume convenționale".

...

d) Aria pereților, Aria utilă, Aria utilă a apartamentului - conform STAS 4908 - "Clădiri civile, industriale și agrozootehnice. Arii și volume convenționale". ...

...

5) Aria desfășurată, Aria desfășurată construită (la locuințe) - conform STAS 4908 - "Clădiri civile, industriale și agrozootehnice. Arii și volume convenționale" Notă: Se asigură măsurile de securitate la incendiu specifice inclusiv la suprafața subsolurilor cu înălțimea liberă de la 1,80 m până la 2,10 m, la suprafața subsolurilor cu destinație strictă pentru gararea autovehiculelor, la spațiile tehnice sau la balcoanele, logiile, terasele deschise și neacoperite prevăzute pentru evacuare, precum și a separării podurilor (neamenajabile) față de spații utilizate, precum și a scărilor exterioare de evacuare.

...

6) Atrium - volumul liber din interiorul unei clădiri, sau volumul generat de mai multe clădiri, delimitat pe una sau mai multe laturi de cel puțin patru niveluri ale clădirii și care nu este necesar să fie aliniat pe verticală. Atriumurile pot fi descoperite, acoperite închise sau acoperite deschise (conform Figura 2 și Figura 3). Pentru mai multe informații a se consulta Anexa 4.2 "Atriumuri". Figura 2 - Tipuri de atriumuri

Figura 3 - Atrium interconectat în subteran

Note Figura 3: (a) Întreaga suprafață a părții supraterane a spațiului interconectat prin atrium este deschisă și neobstrucționată, astfel încât un incendiu în orice parte a spațiului interconectat prin atrium va fi ușor vizibil pentru utilizatorii spațiului înainte de momentul în care acesta devine un pericol pentru ei. Se acceptă un singur nivel subteran interconectat cu porțiunea supraterană a construcției, interconectat prin atrium, (Figura 3 varianta a). ...

(b) În vederea diminuării consecințelor efectului de panică, pentru clădirile cu atrium a căror capacitate maximă simultană este mai mare de 1.500 de persoane, numărul fluxurilor pentru care trebuie asigurată evacuarea în exteriorul clădirii prin ușile exterioare care constituie și accese folosite în mod curent în utilizare de către public sau vizitatori (persoane străine de construcție) trebuie să fie mărite prin înmulțire cu un coeficient de minimum 1,25. ...

...

2. Zonă de securitate la incendiu - zonă fără pericol datorat unui incendiu în desfășurare și din care este posibilă deplasarea liberă fără expunere la efectele acestuia. În general, în cazul unui incendiu într-o clădire, zona de securitate este un loc în afara clădirii. Zonele protejate din interiorul unei clădiri pot fi considerate zone de securitate relativă înainte de evacuarea din clădire. ...

3. Lungime cale de evacuare (evacuare în caz de incendiu) - distanță care trebuie parcursă, ocolind elementele de mobilier sau alte obstacole, de o persoană, de la un punct oarecare dintr-o construcție până la cea mai apropiată ieșire în exterior, încăpere tampon protejată, degajament protejat sau scară de evacuare. Lungimea căii de evacuare se calculează în axul traseului parcurs de la punctul de plecare al utilizatorului până la cea mai apropiată ușă de evacuare (conform Figura 15). Prin axul traseului parcurs se înțelege prin axul căilor de evacuare pe circulații comune orizontale și verticale (scări), precum și prin axul circulațiilor funcționale interioare din încăperi sau spații tip open space (ocolind obiecte de mobilier sau alte obstacole). Varianta a) - Lungimi de evacuare la clădiri cu înălțime obișnuită în interiorul încăperilor prin axul circulațiilor funcționale interioare (ocolind obiecte de mobilier sau alte obstacole) și lungimi pe circulații comune orizontale (în axul căii de evacuare)

Varianta b) - Lungimi de evacuare la clădiri înalte sau foarte înalte în interiorul încăperilor prin axul circulațiilor funcționale interioare (ocolind obiecte de mobilier sau alte obstacole) și lungimi pe circulații comune orizontale (în axul căii de evacuare)

Notă Figura 15 Varianta a) și Varianta b): Liniile punctate din interiorul încăperilor reprezintă lungimea de evacuare normată (valoarea maximă pentru o direcție/"coridor înfundat") conform funcțiune sau tip clădire.

Varianta c) - Lungimi de evacuare în situația de "coridor înfundat" (coridoarele sunt prevăzute cu pereți rezistenți la foc)

Note Figura 15, varianta c): (a) În cazul încăperilor delimitate de elemente de separare (perete) cu performanțe de rezistență la foc și doar în condițiile în care în interiorul încăperii nu se depășește lungimea stabilită pentru evacuarea într-o direcție (lungime de coridor înfundat), lungimea căii de evacuare se măsoară de la ușa de acces din elementul de separare (perete) cu performanțe de rezistență la foc, către circulațiile comune orizontale. ...

(b) În cazul coridoarelor înfundate, pentru construcțiile la care sunt obligatorii două căi de evacuare, pentru încăperile delimitate de elemente de separare (perete) cu performanțe de rezistență la foc, lungimea căii de evacuare, măsurată de la ultima ușă a încăperii de la care se evacuează utilizatorii până la cea mai apropiată ieșire (ușa scării, a degajamentului protejat sau a a încăperii tampon protejată de acces la cea mai apropiată scară de evacuare sau la o ușă/ieșire direct în exterior), trebuie să fie maximul valorii stabilite de normativ pentru o direcție. ...

(c) Lungimea de evacuare în cazul coridoarelor înfundate până la cea de a doua ieșire (ușa scării, a degajamentului protejat sau a încăperii tampon protejată de acces la cea mai apropiată scară de evacuare sau la o ușă/ieșire direct în exterior) nu este normată. De asemenea, distanța dintre ușile de evacuare prevăzute între cele două scări de evacuare în foarfecă nu este limitată (se recomandă ca aceasta să fie ≥ 7 m), fiind generată de configurațiile ușilor de acces în spațiile pe care le deservește calea de evacuare. ...

Varianta d1) - Lungimi de evacuare în spații "open space" prevăzute cu partiții fără rezistență la foc

Varianta d2) - Lungimi de evacuare în spații "open space" nepartiționate

Varianta d3) - Lungimi de evacuare în spații "open space" prevăzute cu partiții cu rezistență la foc

58) Pardoseală supraînălțată - pardoseală independentă, montată peste planșeul de rezistență;pardoseala flotantă ...

59) Perete - element de construcție vertical sau înclinat până la un unghi maxim de 10° (caz general) față de verticală sau de maxim 15° în cazul fațadelor cu pereți cortină, realizat între planșeele unei construcții (Figura 22). Figura 22 - Perete - înclinare

...

60) Perete cortină - perete exterior neportant ancorat (prins) de structura portană a clădirii, alcătuit, în general, dintr-o rețea de profile verticale și profile orizontale asamblate între ele. Un perete cortină include montanți și traverse, element/e vitrat/e, element/e opac/e, etanșări, elemente de fixare și elemente mobile (ferestre sau uși). Peretele cortină este proiectat astfel încât să aibă o structură proprie care transmite sarcini moarte - permanente sau statice proprii/încărcări statice permanente provenite din greutate proprie, sarcini impuse - temporare și dinamice generate de traficul auto etc. (încărcări utile variabile dinamice de scurtă durată provenite din traficul auto), sarcini de mediu (vânt, zăpadă etc.)/încărcări climatice (vânt, zăpadă, variații de temperatură), sarcini generate de seism care se transmit structurii principale a clădirii/încărcări seismice. Peretele cortină se realizează conform reglementărilor tehnice specifice, cerințele privind securitatea la incendiu se asigură conform cerințelor prezentului normativ. ...

61) Performanță la foc exterior - Expresie convențională a modului de comportare a unui acoperiș sau a unei învelitori de acoperiș pentru situația în care, în condiții de utilizare finală, este expus(ă) la un incendiu din afara construcției. Clasificarea performanței la foc exterior a acoperișurilor și învelitorilor de acoperiș: – B_ROOF (t1), F_ROOF (t1) unde t1 = Numai corpuri arzânde; ...

– B_ROOF (t2), F_ROOF (t2) unde t2 = Corpuri arzânde + vânt; ...

– B_ROOF (t3), C_ROOF (t3), D_ROOF (t3), F_ROOF (t3) unde t3 = Corpuri arzânde + vânt + radiație; ...

– B_ROOF (t4), C_ROOF (t4), D_ROOF (t4), E_ROOF (t4), F_ROOF (t4) unde t4 = Corpuri arzânde + vânt + radiație suplimentară. ...

Note: – Comisia Europeana a elaborat o listă cu produsele care, în anumite condiții, pot fi încadrate în clasa B_ROOF fără a fi încercate. Aceasta informație este prezentată în Decizia Comisiei din 6 septembrie 2009, care stabilește lista produselor încadrate în clasele B_ROOF (Decizia 2000/553/CE - 2005/403/CE - 2006/600/CE). ...

– Suplimentar, există o procedură care permite ca anumitor produse să li se atribuie o clasificare specifică la foc, fără a fi necesar să fie încercate. Astfel de produse trebuie să aibă performanțe de reacție la foc bine stabilite și să fie omologate de Comitetul permanent pentru construcții al CE. Agrementele tehnice europene referitoare la aceste produse, care pot fi "clasificate fără încercări suplimentare" (CWFT^N1)), sunt publicate în Jurnalul oficial al UE. ^N1) NOTA NAȚIONALĂ- Acronimul CWFT provine din limba engleză, "classified without further testing".

...

– Pentru clasificarea unui acoperiș/a unei învelitori pentru acoperiș este necesar să fie aplicate doar acele metode de încercare și acele reguli de aplicare pentru care este preconizată clasificarea corespunzătoare. ...

– Produsele sunt analizate în raport cu utilizarea finală a acestora. ...

– Se consideră că produsele clasificate într-o clasă dată, îndeplinesc toate cerințele oricărei clase inferioare pentru aceeași metodă de încercare/scenariu de pericol de incendiu. ...

– Performanța la foc exterior a unui acoperiș/a unei învelitori pentru acoperiș nu depinde numai de proprietățile intrinseci ale componentelor acestuia/acesteia și de condițiile de acțiune a focului, ci, în mare măsură, și de panta acoperișului. ...

– Încercări și domenii de aplicare (conform SR EN 13501-5): Încercarea 2 – Panta de încercare standardizata este de 30°. ...

– Substaturile standardizate sunt: a) placă aglomerată de lemn (neignifugată), cu densitatea de (680 ± 50) kg/mc și grosimea de (19 ± 2) mm; ...

b) polistiren expandat (EPS) (neignifugat), cu densitatea de (20 ± 5) kg/mc și grosimea de (50 ± 10) mm; ...

c) placă armată de silicat de calciu, cu densitatea de (680 ± 50) kg/mc și grosimea de (10 ± 2) mm; ...

d) vată minerală, cu densitatea de (150 ± 20) kg/mc și grosimea de (50 ± 10) mm. ...

...

– Încercările pot fi efectuate cu substratul din utilizarea finală, dar, în acest caz, rezultatul încercării obținut este aplicabil doar pentru această utilizare finală. ...

– Domeniu direct de aplicare a rezultatelor încercării: a) Rezultatele încercării obținute cu o pantă de 30° sunt valabile pentru toate pantele. ...

72) Rezistență la foc - aptitudinea unui produs/element de construcție de a răspunde funcției sau funcțiilor cerute prin criterii de performanță (și/sau capacitate portantă și/sau etanșeitate și/sau izolare termică la foc; ex: R, REI, RE, EI etc.), pe o durată de timp determinată și/sau orice altă funcție, determinată într-o încercare standardizată de rezistență la foc sau în baza modelelor de calcul din standardele SR EN 1991-1-2, SR EN 1992-1-2, SR EN 1993-1-2, SR EN 1994-1-2, SR EN 1995-1-2, SR EN 1996-1-2, precum și SR EN 1999-1-2, împreună cu amendamentele, eratele și Anexele naționale ale acestora. ...

73) Sală aglomerată - construcție independentă sau încăpere/grup de încăperi care comunică direct între ele prin goluri (protejate sau neprotejate) practicate în pereții care le despart și, în care se pot întruni simultan cel puțin 200 de utilizatori la nivelul/nivelurile de la care se poate face evacuarea direct la cota nivelului de referință sau 150 la alte niveluri ale construcției de la care nu se poate face evacuarea direct la cota nivelului de referință, iar aria de pardoseală ce-i revine unei persoane este mai mică sau egală cu 4 mp. 1. Săli cu aglomerări de persoane - vezi "încăperi cu aglomerări de persoane" ...

...

74) Sarcină termică - energie termică care poate fi produsă prin arderea completă a tuturor materialelor și produselor combustibile dintr-o incintă, inclusiv elementele de construcție și finisajele suprafețelor construite (exprimată în MJ). ...

75) Scară de evacuare - circulație verticală (realizată conform reglementărilor tehnice specifice) închisă sau deschisă, corespunzător dispusă, alcătuită, conformată, dimensionată și protejată conform prevederilor normativului, astfel încât să asigure condiții corespunzătoare de evacuare în condiții de siguranță a utilizatorilor în caz de incendiu. ...

76) Scară cu trepte balansate - scară (realizată conform reglementărilor tehnice specifice și Figura 24) la care forma în plan a unor trepte este diferită de celelalte trepte (pe înălțimea uneia sau a mai multor rampe). Figura 24 - Scări cu trepte balansate

("Linia pasului - linia pe care se măsoară în proiecție orizontală lățimea treptelor "L" și care indică grafic sensul de urcare", în conformitate cu normativul specific)

Notă Figura 24: Scările cu trepte balansate pot fi considerate căi de evacuare numai pentru o (1) unitate de trecere (flux) de evacuare a utilizatorilor, atunci când îndeplinesc condițiile de alcătuire și dimensionare prevăzute în normativ și reglementările tehnice specifice scărilor (în porțiunea de rampă în care lățimea minimă a treptei este de 18 cm, iar lățimea maximă de 40 cm).

...

77) Scară monumentală - scară care urmărește realizarea unui efect arhitectural deosebit, astfel alcătuită încât să asigure (dacă este cazul) și evacuarea în caz de pericol. ...

78) Scenariu de securitate la incendiu - document, parte a pieselor scrise ale proiectului construcției, instalației sau amenajării, care sintetizează regulile și măsurile de apărare împotriva incendiilor stabilite prin documentațiile tehnice de proiectare/execuție elaborate; măsurile adoptate prin scenariul de securitate la incendiu se reflectă în piesele desenate ale documentațiilor de proiectare/execuție; _ conform Legii 307/2006 privind apărarea contra incendiilor, cu modificările și completările ulterioare ...

79) Scena amenajată - spațiu de joc aferent sălilor de spectacole, cu aria minimă de 150 mp (inclusiv buzunarele și depozitele acesteia), prevăzut cu turn de scenă, cu sau fără trape în pardoseală și echipat cu dispozitive de manevrare a decorurilor. ...

80) Sistem de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți - sistem de limitare a propagării incendiilor în construcții, constituit din dispozitive de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți dispuse în acoperiș sau în treimea superioară a pereților exteriori, precum și ecrane continue verticale dispuse sub planșee sau acoperiș, având și admisii de aer amplasate la partea inferioară a spațiului respectiv. Sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți (SHEVS) - sistem în care componentele sunt selectate în comun pentru a evacua fumul și gazele fierbinți pentru a stabili un strat plutitor de gaze calde deasupra aerului mai rece și mai curat.

Presurizare - controlul fumului folosind diferențe de presiune între spațiul protejat și spațiul neprotejat, cu o presiune mai mare în spațiul protejat.

Sistem diferențial de presiune (PDS) - combinație de cel puțin un kit și componente suplimentare, menite să producă diferența de presiune și fluxul de aer între spațiile protejate și neprotejate.

Notă: SHEVS și PDS reprezintă sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți.

...

81) Sisteme solare - În sensul acestui normativ, această expresie include atât instalațiile fotovoltaice, cât și instalațiile solare termice. Sistem fotovoltaic (PV) - Dispozitiv care convertește direct radiația solară în energie electrică, folosind celule fotovoltaice.

Sistem integrat fotovoltaic (BIPV) - sistem integrat în fațadă sau acoperiș (parte funcțională a anvelopei clădirii) care trebuie să respecte SR EN IEC 61730-2 (reguli privind rezistența la foc și aprinderea modulelor fotovoltaice) și standardele de construcție privind securitatea la incendiu, definite în funcție de categoria de montaj a modulelor BIPV incluse în fațade conform SR EN 50583.

...

82) Structură flotantă - structură în care forma structurală a membranei este asigurată prin elemente presurizate cu aer, iar utilizatorii folosesc spațiul nepresurizat. ...

83) Structură presurizată - în care forma structurală este asigurată de presiunea aerului, iar utilizatorii folosesc spațiul presurizat. ...

84) Structuri anexe - construcții edificate în proximitatea corturilor pe care le deservesc funcțional, de tipul bucătării, toalete, depozite de mobilier, garderobe, rulote. ...

85) Supantă - planșeu parțial plin, deschis pe una sau mai multe laturi față de încăperea în care este dispus. Supantele (planșeele parțiale), care ocupă mai mult de 40% din aria încăperii în care sunt dispuse, sunt considerate niveluri și se iau în calcul la determinarea nivelului de stabilitate la incendiu al construcției. ...

86) Șarpantă - ansamblul structural înclinat al acoperișului unei construcții, pe care se dispun suportul învelitorii și învelitoarea sau panourile de învelitoare (Figura 25). Figura 25 - Șarpantă - elemente componente

...

87) Subsol - nivel construit al construcției având pardoseala situată sub nivelul terenului (carosabilului) adiacent cu mai mult de jumătate din înălțimea lui liberă. Subsolurile se includ în numărul nivelurilor subterane ale construcției. Notă: a se vedea definiția "demisol" și Figura 11 (demisol).

...

88) Tambur deschis - sistem de protecție a golurilor de circulație comune funcționale și de evacuare din pereții antifoc sau rezistenți la foc (Figura 26), folosit atunci când motivat tehnic nu pot fi utilizate ușile sau încăperile tampon. Se prevede câte un cap sprinkler la fiecare 1 mp de suprafață orizontală a tamburului. Varianta a) - amplasare integrală de o parte a peretelui de compartimentare rezistent la foc

Varianta b) - amplasare intercalată, de o parte și de alta a peretelui de compartimentare rezistent la foc

Figura 26 - Tambur deschis

...

89) Uși, cortine și obloane rezistente la foc - elemente mobile de protecție a golurilor (de circulație funcțională sau nu) din elementele de construcție cu rol de limitare a propagării incendiilor, alcătuite și echipate corespunzător prevederilor normativului. ...

90) Uși de evacuare - elemente mobile cu deschidere normală, pe balamale sau pivoți, sau uși cu deschidere pe balamale sau pivoți echipate cu sisteme de încuiere și dispozitive de ieșire care să permită deschiderea lor din interior, chiar și dacă acestea sunt încuiate cu cheia, prin simplă apăsare pe mâner, sau uși culisante automate cu "break-out" sau uși culisante automate redundante, sau uși turnante prevăzute cu posibilitatea plierii ușoare a foilor de ușă și prin aceasta se asigură lățimea liberă necesară evacuării, sau alte tipuri de uși prevăzute în normativ, utilizate pentru închiderea golurilor din pereți și destinate circulației funcționale și de evacuare a utilizatorilor. Nota 1: Echiparea ușilor cu dispozitive de ieșire antipanică sau dispozitive pentru ieșiri de urgență este stabilită în normativ.

Nota 2: Pot fi considerate uși de evacuare și alte tipuri de uși, în condițiile în care sunt conformate în acord cu condițiile normate și sunt prevăzute exclusiv în scopul și condițiile prevăzute de către normativ. a) Ușă de evacuare cu deschidere normală - element mobil cu deschidere normală, pe balamale sau pivoți, neechipat cu sistem de încuiere. ...

b) Ușă de evacuare echipată cu sistem de încuiere și dispozitiv de ieșire - ușă cu deschidere pe balamale sau pivoți echipată cu sistem de încuiere și dispozitiv de ieșire care să permită deschiderea acesteia din interior, chiar și dacă aceasta este încuiată cu cheia, prin simplă apăsare pe mâner, utilizată pentru închiderea golurilor din pereți și destinată circulației funcționale și de evacuare a utilizatorilor. – Atunci când ușa de evacuare cu deschidere pe balamale sau pivoți este amplasată într-o zonă cu acces cu public (cu vizitatori) ușa va fi echipată cu dispozitiv de ieșire antipanică, acționat mecanic, fie printr-o bară orizontală de împingere, fie printr-o bară orizontală de apăsare, ca dispozitiv de acționare pe fața interioară și este denumită în continuare usă antipanică (SR EN1125). ...

– Atunci când ușa de evacuare cu deschidere pe balamale sau pivoți este amplasată într-o zonă fără acces cu public, ci numai cu persoane care cunosc atât tipologia clădirii (fără vizitatori) cât și funcțiile ușii de evacuare, ușa va fi echipată cu dispozitiv pentru ieșiri de urgență acționat mecanic fie printr-un mâner tip clanță (care respectă cerințele SR EN 179) fie printr-o placă de împingere pe fața interioară și este denumită în continuare ușă de ieșire de urgență (SR EN 179). ...

...

c) Ușă de evacuare culisantă automată cu "break-out" - ușă culisantă acționată de un sistem complet de automatizare care pe lângă mișcarea de culisare pentru deschidere automată prin senzor de prezență are și posibilitatea de a se deschide pivotant prin împingerea canatelor de către fluxul de persoane și plierea acestora (a canatelor) înspre sensul de evacuare. ...

d) Ușa de evacuare culisantă automată redundantă: ușă acționată de un sistem complet de automatizare în care pentru fiecare echipament component esențial (motor, procesor, detector de mișcare, acumulator) există constituită o rezervă care garantează ca în cazul unei pene de curent, defect sau incendiu, ușa culisantă se va deschide automat în siguranță fără să fie necesară acționarea mecanică. ...

e) Ușa de evacuare turnantă: ușă prevăzută cu posibilitatea plierii foilor de ușă, prin pliere se asigură numărul de fluxuri. ...

...

91) Utilizatori - persoane și animale care folosesc construcția. ...

92) Volum - produsul dintre arie și înălțime 1. Volumul nivelului (V_niv) - Volumul obținut din produsul dintre aria nivelului și înălțimea lui, determinat conform STAS 4908 - Clădiri civile, industriale și agrozootehnice. Arii și volume convenționale. Volumul de aer din încăpere se raportează la fețele interioare, reprezentând volumul obținut din produsul dintre aria încăperii și înălțimea acesteia. ...

2. Volumul total (Vt) - Suma volumelor nivelurilor, conform STAS 4908 - Clădiri civile, industriale și agrozootehnice. Arii și volume convenționale, raportat la contururile exterioare ale construcției. ...

...

...

...

CAPITOLUL 2

2. PERFORMANȚE COMUNE CONSTRUCȚIILOR CU ORICE DESTINAȚIE (CIVILE, DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE)

SECȚIUNEA I

2.1. Condiții generale de performanță a construcțiilor 2.1.1. Dispoziții generale

Articolul 2.1.1.1.

Performanțele, nivelurile de performanță și condițiile de securitate în caz de incendiu a construcțiilor cu orice destinație (civile, de producție și/sau depozitare, mixte), se stabilesc prin proiect și se realizează corespunzător prevederilor prezentului normativ, precizându-se în documentații, corespunzător: a) categoriei și clasei de importanță a construcției; ...

b) destinației, tipului de construcție și capacității maxime simultane de utilizatori; ...

c) riscurilor de incendiu din încăperi, compartimente de incendiu și construcție; ...

d) nivelului de stabilitate la incendiu al construcției (compartimentului de incendiu), realizat astfel încât să asigure îndeplinirea condițiilor de corelare normate; ...

e) condițiilor specifice destinației construcției (compartimentului de incendiu); ...

f) posibilităților de acces, pentru intervenție și salvare în caz de incendiu. ...

Articolul 2.1.1.2.

Categoria de importanță și clasa de importanță a construcției se stabilesc potrivit prevederilor legale.

Articolul 2.1.1.3.

Destinația construcției, compartimentelor de incendiu, a încăperilor și după caz a spațiilor acesteia, precum și tipul de construcție și capacitățile maxime simultane de utilizatori se precizează în documentații, în vederea stabilirii și realizării măsurilor normate de securitate la incendiu.

...

2.1.2. Risc de incendiu

Articolul 2.1.2.1.

(1) Riscurile de incendiu și, după caz, pericolul de explozie volumetrică, se determină și se precizează pentru fiecare încăpere (în cazuri particulare și pe zone ale acesteia), compartiment de incendiu și întreaga construcție, în funcție de densitatea sarcinii termice (q) și funcțiunile respective (luându-se în calcul valoarea cea mai restrictivă), conform prevederilor normativului.

(2) Pentru construcții de producție și/sau depozitare, riscul de incendiu se poate determina și pe zone.

(3) În documentațiile tehnice de proiectare și execuție se precizează obligatoriu riscul de incendiu al încăperilor, zonelor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor, iar atunci când există și risc de explozie volumetrică, se precizează și zonele de protecție ale acestuia.

(4) Riscul de incendiu al întregii construcții/al întregului compartiment de incendiu se determină prin însumarea sarcinii termice determinată pentru fiecare încăpere/zonă și raportare la aria desfășurată.

Articolul 2.1.2.2.

(1) Funcție de cele precizate în art. 2.1.2.1. , riscul de incendiu poate fi considerat: a) risc mic, atunci când densitatea sarcinii termice (q) este maximum 420 MJ/mp; ...

b) risc mijlociu, atunci când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 420 MJ/mp și maximum 840 MJ/mp sau se utilizează foc deschis sub orice formă; ...

c) risc mare, atunci când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 840 MJ/mp și maximum 1.680 MJ/mp; ...

d) risc foarte mare, atunci când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 1.680 MJ/mp și/sau există risc de explozie volumetrică. ...

(2) Densitatea sarcinii termice (q) se determină prin calcul, luând în considerare totalitatea produselor, materialelor și substanțelor combustibile fixe și mobile utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate în încăperi, compartimente de incendiu și construcție.

(3) Sarcina termică pentru diferite materiale poate fi consultată în Anexa 9 "Puteri calorifice".

Articolul 2.1.2.3.

(1) Ca regulă generală, riscul de incendiu al încăperii se determină prin determinarea densității sarcinii termice, respectiv prin însumarea sarcinii termice determinată pentru fiecare zonă a încăperii și raportare la aria utilă. Ca excepție, cel mai mare risc de incendiu al unei zone neseparate cu pereți rezistenți la foc (EI, după caz, REI) și planșee rezistente la foc (REI), determină riscul de incendiu al întregii încăperi în care este situată, atunci când: a) zona cu risc de incendiu mare sau foarte mare, fără pericol de explozie volumetrică, are aria mai mare de 10% din aria încăperii în care se află, sau depășește aria de 400 mp; ...

b) zona cu risc foarte mare de incendiu, cu pericol de explozie volumetrică, are un volum mai mare de 5% din volumul încăperii în care se află. ...

(2) În cazurile în care zonele cu cel mai mare risc au valori sub condițiile precizate la literele a) și b) , în încăpere se adoptă riscul de incendiu mai mic existent (care îndeplinește condițiile respective), provenit din calculul densității de sarcină termică, și se iau măsurile tehnice de protecție corespunzătoare în zonele cu risc de incendiu mai mare sau cu risc de explozie volumetrică (inclusiv în zonele de protecție a acestora), în scopul reducerii posibilităților de propagare ușoară a incendiului în zonele învecinate și a formării concentrațiilor locale cu risc de explozie volumetrică.

(3) Atunci când sunt mai multe zone cu riscuri de incendiu și/sau de explozie volumetrică situate în puncte/zone distincte ale unei încăperi (zone neseparate cu pereți și planșee rezistente la foc), riscul de incendiu al întregii încăperi se determină astfel: a) când distanța dintre zonele respective (măsurată pe orizontală) este mai mică de 40 m, se ia în considerare cel mai mare risc de incendiu existent și suma ariilor efective ale acestuia, respectiv suma volumelor aferente riscului de explozie volumetrică; ...

b) când distanța dintre zonele respective este mai mare de 40 m, ariile efective nu se însumează și se asigură local (pentru fiecare zonă cu risc de incendiu sau pericol de explozie volumetrică), condițiile și măsurile de securitate la incendiu corespunzătoare riscului respectiv. ...

Articolul 2.1.2.4.

Riscul de incendiu pe compartiment de incendiu/construcție, se consideră riscul cel mai mare al încăperilor și zonelor: a) ale căror volume însumate reprezintă mai mult de 30% din volumul construcției sau al compartimentului de incendiu, indiferent de destinația acestora, dacă în construcție sunt zone cu risc foarte mare de incendiu, cu pericol de explozie volumetrică; ...

b) ale căror suprafețe însumate reprezintă mai mult de 30% din aria desfășurată a construcției sau al compartimentului de incendiu, indiferent de destinația acestora. ...

Articolul 2.1.2.5.

(1) La determinarea riscurilor de incendiu în zonele, spațiile, încăperile, compartimentele de incendiu și construcțiile în care se desfășoară activități de producție și/sau depozitare, se au în vedere prevederile din Anexa 8 privind "Caracteristicile substanțelor și materialelor ce determină încadrarea în riscuri de incendiu a spațiilor, încăperilor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor de producție și/sau depozitare" precum și articolele precedente, luându-se obligatoriu în considerare caracteristicile fizico-chimice specificate în fișele tehnice cu date de securitate ale materialelor vehiculate, stocate sau depozitate.

(2) În încăperile de producție este admisă depozitarea materialelor și substanțelor combustibile sau incombustibile, numai în cantitățile și sorturile necesare tehnologic pentru un singur schimb de lucru.

Articolul 2.1.2.6.

La determinarea concentrațiilor amestecurilor cu risc de explozie volumetrică se iau în considerare scăpările și degajările de gaze, vapori sau praf, posibile în timpul desfășurării normale a activității. Delimitarea zonelor în care se asigură măsurile specifice de securitate la incendiu impuse de pericolele de explozie volumetrică este obligatorie și are în vedere posibilitatea prezenței amestecurilor de aer cu gaze, vapori sau praf în concentrații cu pericol de explozie în timpul funcționării normale.

...

2.1.3. Nivel de stabilitate la incendiu al construcției

Articolul 2.1.3.1.

(1) Nivelul de stabilitate la incendiu se asigură astfel încât construcția sau compartimentul de incendiu să îndeplinească condițiile de conformare și corelare normate, având în vedere clasele de rezistență la foc ale principalelor elemente de construcție utilizate.

(2) Trebuie luate în considerare clasele de reacție la foc ale produselor, materialelor și elementelor constructive utilizate, obligatoriu: a) la clădirile civile supraterane înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, la încăperile cu aglomerări de persoane, precum și acolo unde normativul impune cerințe în acest sens; ...

b) la finisajele căilor de evacuare a utilizatorilor construcțiilor supraterane sau subterane de orice tip și destinație; ...

c) în situațiile precizate în normativ sau în reglementările tehnice aplicabile. ...

Articolul 2.1.3.2.

Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească principalele elemente de construcție utilizate pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu într-un anumit nivel de stabilitate la incendiu, sunt precizate în Tabelul 2 și Tabelul 3.

Tabelul 2: Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru construcții civile Nr. Crt.

Tipul elementelor de construcție utilizate

Nivelul de stabilitate la incendiu al construcției/compartimentului de incendiu

I

h ≥ 12

5m

I

75m ≤ h <125 m

I

45m ≤ h < 75 m

I

28m < h < 45m

I

h ≤ 28 m

II

II (+)

III

III (+)

IV

V

1

STÂLPI (R)

240

(A1)

180

(A1)

180

(A1)

120

(A1)

120

(A1)

120

(A1)

90

60

45

30

-

(15 **)

2

GRINZI (R)

180

(A1)

120

(A1)

120

(A1)

90

(A1)

90

(A1)

90

(A1)

90

60

45

30

-

(15 **)

3

PLANȘEE, inclusiv planșee - terasă care constituie căi de evacuare sau care preiau încărcări suplimentare altele decât cele provenite numai din zăpadă (REI)

120

(A1)

120

(A1)

120

(A1)

90

(A1)

90

(A1)

90

(A1)

90

60

45

30

-

(15 **)

4

PLANȘEE terasă care nu constituie căi de evacuare sau care preiau încărcări provenite numai din zăpadă) (RE)

120 (A1)

90 (A1)

90 (A1)

60 (A1)

60 (A1)

60 (A1)

45

45

30

15

-

5

PERETI PORTANȚI (STRUCTURALI) Cu rol de limitare a propagării focului (REI)

240

(A1)

180

(A1)

180

(A1)

120

(A1)

120

(A1)

120

(A1)

90

60

45

30

-

(15**)

6

Pereți de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului (de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu) (REI/EI)

180

(A1 sau A2- s1,d0)

180

(A1 sau A2- s1,d0)

120

(A1 sau A2- s1,d0)

120

(A1 sau A2- s1,d0)

120

(A1 sau A2- s1,d0)

90

(A1 sau A2- s1,d0)

90

60

45

30

-

(15 **)

7

Pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului (EI)

(****)

90 (A1 sau A2- s1,d0)

(****)

60 (A1 sau A2- s1,d0)

(****)

60 (A1 sau A2- s1,d0)

(****)

60 (A1 sau A2- s1,d0)

(****)

60 (A1 sau A2- s1,d0)

(****)

45 (A1 sau A2- s1,d0)

45

30

15

15

-

8

Pereți exteriori neportanți (cu excepția panourilor de tâmplărie, a pereților cortină, fațadelor ventilate, fațadelor duble „double skin”) (E „o↔i”)

60

(A1 sau A2- s1,d0)

45

(A1 sau A2- s1,d0)

30

(A1 sau A2- s1,d0)

30

(A1 sau A2- s1,d0)

15

(A1 sau A2- s1,d0)

15

(A1 sau A2- s1,d0)

15

(A1 sau A2- s1,d0)

15

15

-

-

9

Șarpante ale acoperișurilor, acoperișuri autoportante (cupole, structuri spațiale reticulate etc.) (R)

120

(A1)

90

(A1)

90

(A1)

60

(A1)

60

(A1)

60

(A1)

45

45

30

15

-

10

Panouri/sisteme de învelitoare ale acoperiș urilor în pantă definite conform termino logie (*)

a. cu încărcări din vânt și zăpadă (E)

60

(A1 sau A2- s1,d0)

45

(A1 sau A2- s1,d0)

45

(A1 sau A2- s1,d0)

30

(A1 sau A2- s1,d0)

30

(A1 sau A2- s1,d0)

30

(*) (min B- s2,d0)

30

(*) (min B- s2,d0)

15

(*) (min C- s3,d0)

15

(*) (min C- s3,d0)

(*)

(min D- s3,d0)

(*)

(2) Golurile de comunicare funcțională prevăzute în pereții rezistenți la foc și la explozie volumetrică, se protejează prin încăperi tampon ventilate în suprapresiune. Aceeași prevedere se aplică și pentru comunicarea între încăperi cu pericol de explozie volumetrică, în cazurile în care comunicarea directă ar prejudicia securitatea la incendiu sau atunci când încăperile sunt situate în compartimente de incendiu diferite.

(3) Încăperile tampon protejate, ventilate în suprapresiune, pentru protecția golurilor din pereții rezistenți la explozie volumetrică, se realizează similar celor menționați la pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc), recomandându-se ca acestea să fie amplasate spre spațiile mai puțin periculoase.

(4) Ușile încăperii tampon protejate, vor fi rezistente la foc minimum EI1 90-C5S_200 și vor fi certificate conform Directivei 2014/34/UE - ATEX Încăperile tampon protejate trebuie să fie ventilate în suprapresiune permanentă, având cel puțin 50 Pa.

(5) La încăperile tampon ventilate în suprapresiune care protejează goluri de comunicare între spații în care se produc degajări de gaze, vapori sau praf cu pericol de explozie volumetrică, se iau măsuri pentru ca, în timpul exploatării normale, să fie împiedicată trecerea degajărilor dintr-o parte în cealaltă.

...

2.3.4.4. Planșee rezistente la foc și rezistente la explozie volumetrică

Articolul 2.3.4.4.1.

Planșeele rezistente la foc și la explozie volumetrică, precum și elementele lor de susținere, vor fi astfel dimensionate și realizate încât să nu fie dislocate de suflul exploziei.

Articolul 2.3.4.4.2.

Planșeele rezistente la foc care separă spații cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică, trebuie să îndeplinească atât condițiile de rezistență la foc, cât și cele specifice rezistenței la explozie volumetrică (REI, clasa de reacție la foc A1).

...

...

2.3.5. Elemente etanșe la foc

Articolul 2.3.5.1.

(1) Elementele orizontale sau verticale de protecție etanșe la foc (E) trebuie să îndeplinească condițiile normativului, prevăzându-se în cazurile și condițiile prevăzute în normativ și în reglementările tehnice specifice.

(2) Golurile din elementele de construcție etanșe la foc se protejează cu uși, obloane sau cortine etanșe la foc (E), conform prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice.

...

2.3.6. Limitarea propagării incendiului pe fațadă și acoperiș 2.3.6.1. Prevederi generale privind limitarea propagării pe fațadă

Articolul 2.3.6.1.1.

Închiderile perimetrale de orice fel ale construcțiilor se alcătuiesc și se realizează în așa fel încât să întârzie propagarea incendiilor de la un nivel la altul, atât prin exteriorul închiderii perimetrale (pe fațadă), cât și prin interiorul construcției (Figura 41).

Figura 41 - Propagarea incendiilor de la un nivel

la altul (pe fațade sau prin interior)

Articolul 2.3.6.1.2.

(1) Pentru întârzierea propagării incendiilor între nivelurile construcției se va adopta una din următoarele soluții: a. tâmplărie cu elemente vitrate fără performanțe la foc montată pe parapeți - pereți exteriori (neportanți) și/sau părți din pereții exteriori (neportanți) rezistenți la foc, clasificați din exterior spre interior (o->i); ...

b. zone continui dispuse în planul peretelui cortină, rezistente la foc, clasificate din exterior spre interior (o->i); ...

c. perete cortină sau panou de tâmplărie (minimum EI 30, integral (o<->i)) rezistent la foc; ...

d. zone continui (ecrane) de protecție, clasificate D_600 sau DH; ...

e. sisteme active de stingere a incendiilor (perdea de apă) amplasate în interior, la o distanță de maximum 30 cm de închiderea perimetrală, iar spațiile libere dintre planșee și peretele cortină se etanșează cu sisteme de etanșare rezistente la foc clasificate, având aceeași rezistență la foc cu a planșeului, dar nu mai mult de 120 de minute. ...

(2) Zonele verticale pentru întârzierea propagării incendiilor prin exteriorul închiderilor perimetrale ale construcției (pe fațadă), pot fi înlocuite de zone orizontale exterioare continui, rezistente la foc, clasificate pe criteriul RE dacă sunt necirculabile sau REI dacă sunt circulabile.

(3) Măsurile pasive prevăzute pentru întârzierea propagării incendiilor prin exteriorul închiderii perimetrale (pe fațadă) precum și prin interiorul construcției, vor avea rezistența la foc mai mare sau egală de 30 de minute, cu excepțiile prevăzute (privind clădirile de locuit reprezentând unități individuale precum și condominiul format din una sau mai multe construcții, cu înălțimea h < 8 m, unde "h" reprezintă cota ultimului planșeu accesibil al construcției, față de nivelul de referință).

(4) Ancorarea de structura clădirii a pereților cortină trebuie să respecte condițiile impuse peretelui cortină, condiții prevăzute în fișele tehnice din documentele de calitate specifice.

Ascensoarele pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, se prevăd suplimentar, în situațiile în care nu se asigură puncte de staționare a persoanelor cu dizabilități în case de scări închise sau încăperi tampon protejate sau degajamente protejate sau coridoare protejate, pe fiecare nivel al clădirii în vederea salvării ulterioare a acestora de către persoane calificate.

...

2.4.4.4. Ascensoare pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri)

Articolul 2.4.4.4.1.

Ascensoarele pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri), se prevăd obligatoriu în situațiile stabilite în normativ și se realizează conform prevederilor privind performanțele specifice.

Articolul 2.4.4.4.2.

Ascensoarele pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri) se pot prevedea și suplimentar la cererea beneficiarilor, precum și în situația în care la construcții trebuie să se ia măsuri suplimentare de securitate la incendiu.

...

...

2.4.5. Plafoane autoportante sau suspendate și pardoseli supraînălțate

Articolul 2.4.5.1.

(1) Plafoanele autoportante sau suspendate pline (cu suprafață continuă închisă) combustibile și pardoselile supraînălțate combustibile (acolo unde acestea sunt admise), vor avea continuitatea întreruptă la limita pereților rezistenți la foc ai încăperii, inclusiv la limita panourilor funcționale opace sau vitrate de delimitare, precum și în dreptul rosturilor de tasare-dilatare sau seismice ale construcției.

(2) Întreruperea continuității se realizează cu fâșii continui din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu lățimea de minimum un 1 m dispuse în planul plafonului (suspendat sau autoportant) sau a pardoselii supraînălțate sau prin spații libere cu lățimea de minimum un 1 m dispuse în planul plafonului (suspendat sau autoportant).

Articolul 2.4.5.2.

(1) În cazul plafoanelor suspendate sau autoportante pline (cu suprafața continuă închisă) continuitatea golului dintre plafon și planșeu se întrerupe prin diafragme continui (cu funcție de limitare a propagării fumului pe spații extinse) realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 dispuse la distanțe de maximum 30 m pe două direcții perpendiculare atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant) și planșeul de rezistență nu este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere. În toate cazurile se vor avea în vedere prevederile Art. 8.1.2 . Traversarea diafragmelor de către instalațiile construcției se va realiza cu asigurarea etanșeității cu elemente incombustibile fără rezistență la foc impusă.

(2) Întreruperea continuității golului dintre plafon și planșeu nu este obligatorie la plafoanele cu suprafață deschisă sau modular demontabilă, de tip perforat, lamelar, fagure sau grătar (plafoane suspendate care nu sunt pline), la canalele de ventilare/condiționare și la podurile construcțiilor, precum și în cazul protejării cu instalații de stingere automate tip sprinkler a spațiului dintre plafon și planșeu.

(3) Plafoanele cu suprafața continuă sau discontinuă/modulară, de tip perforat, lamelar, fagure sau grătar (atât cele pline, cât și cele care nu sunt pline) se realizează din materiale încadrate în clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. Se admit și materiale încadrate în clasă de reacție la foc diferită (conform prevederilor din Tabelul 17) în încăperi care nu sunt situate în clădiri înalte și foarte înalte, nu constituie spații cu aglomerări de persoane sau săli aglomerate, și sunt separate de restul construcției cu pereți rezistenți la foc potrivit nivelului de stabilitate. Tabelul 17: Clase de performanță privind reacția la foc a materialelor folosite pentru plafoane Nivel de stabilitate la incendiu

Plafoane

la coridoare și la holuri

la case de scări închise

la încăperi

I

A1 sau A2-s1,d0

A1 sau A2-s1,d0

min B-s1,d0

II

A1 sau A2-s1,d0

A1 sau A2-s1,d0

min B-s2,d0

III

min B-s1,d0

A1 sau A2-s1,d0

min B-s3,d0

IV

min C-s1,d0

min B-s1,d0

min C-s3,d0

V

min D-s1,d0

min C-s1,d0

min d0

Articolul 2.4.5.3.

Aparatele electrice, corpurile de iluminat și în general, sursele de încălzire trebuie montate față de finisajele combustibile prevăzute la pereți, plafoane și pardoseli, fie la distanțele normate, fie cu luarea măsurilor de protecție stabilite în normele aplicabile.

Articolul 2.4.5.4.

(1) Pardoselile supraînălțate se realizează din produse de construcție corespunzătoare prevederilor normate.

(2) Pe căile de circulație comună, funcțională și de evacuare a utilizatorilor diferitelor spații sau funcțiuni ale construcțiilor, precum și în încăperi, rezistența la foc a pardoselii supraînălțate se stabilește în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu.

(1) La acoperișurile verzi se va asigura: a) grosimea minimă și alcătuirea substratului pentru vegetație; ...

b) utilizarea tipurilor de plante care nu prezintă risc de incendiu; ...

c) prevederea unor fâșii perimetrale continui de minimum 50 cm lățime, între zona de vegetație și marginea învelitorii, atice, balustrade, luminatoare, străpungeri etc., executate din produse/materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0; ...

d) realizarea unor bariere cu înălțimea de cel puțin 30 cm la un interval de cel mult 40 m, executate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 de cel puțin 1 m lățime sau, alternativ, realizarea unor fâșii orizontale continui de protecție de minimum 10 m lățime pentru acoperișurile verzi extensive și de minimum 1 m lățime pentru acoperișurile verzi intensive, la un interval de cel mult 40 m, executate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, prevăzute între zonele de vegetație sau prevederea unei clase de performanță la foc exterior B_(ROOF) (T4) pentru acoperișuri/ pentru fâșiile orizontale continui anterioare; ...

e) întreruperea continuității componentelor combustibile ale acoperișurilor verzi cel puțin în dreptul rosturilor de tasare-dilatare sau seismice ale construcției, conform prevederilor din reglementările tehnice specifice. ...

(2) Având în vedere faptul că, cel puțin una din scările de evacuare din clădirile înalte și, cel puțin două dintre scările de evacuare ale clădirii foarte înalte, trebuie să aibă acces pe terasa peste ultimul nivel (care reprezintă refugiu pentru utilizatorii tipurilor de clădiri menționate în eventualitatea unei situații excepționale), spațiul terasei verzi (grădină) din imediata vecinătate a scărilor care debușează pe acoperiș (terasă), în suprafață de min 20 mp sau min 1/5 din suprafața acoperișului (la acoperișuri terasă cu suprafața mai mare de 100 mp), va fi dalat cu elemente incombustibile, conform reglementării tehnice Ghid privind proiectarea și execuția acoperișurilor verzi la clădiri noi și existente, indicativ GP 120-2013.

Articolul 2.4.8.2.2.

Nivelul de stabilitate la incendiu al construcțiilor cu acoperiș verde se stabilește conform Art. 2.1.3.2 ., Tabelul 2 și Art. 2.1.3.3 ., referitoare la condițiile minime privind reacția și rezistența la foc a panourilor de învelitoare și a suportului continuu al învelitorii combustibile.

...

...

2.4.9. Atriumuri

Articolul 2.4.9.1.

(1) Atriumurile pot fi neacoperite sau acoperite (conform terminologie). Prevederile prezentului normativul se referă la atriumurile închise perimetral și acoperite sau neacoperite, cu înălțimea de minimum patru niveluri ale construcției în care sunt dispuse, și cu lățimea de cel puțin √7H din înălțimea lor (în care H reprezintă cea mai mică înălțime a atriumului).

(2) Atriumurile mai înguste (lățimea mai mică de √7H) care nu îndeplinesc condiția precizată în alin. (1) , pot fi realizate numai dacă se iau măsuri suplimentare de securitate la incendiu care să împiedice transmiterea focului de la un nivel la altul prin efectul de coș.

Articolul 2.4.9.2.

(1) Atriumul al cărui volum liber este închis pe toate fețele laterale și a cărui lățime minimă este mai mică sau egală cu înălțimea feței celei mai înalte și care este deschis la partea superioară cel puțin 90%, este considerat atrium descoperit (Figura 2 din terminologie).

(2) Atriumul ale cărui dimensiuni sunt precizate la alin. (1) și care este acoperit total sau parțial (mai mult de 10%) este considerat atrium acoperit. La această categorie se disting două tipuri de atriumuri acoperite: ● atriumurile acoperite deschise sunt volume în care unul sau mai multe niveluri sunt deschise permanent către volumul central (Figura 2 din terminologie);

● atriumurile acoperite închise sunt volumele unde toate nivelurile (cu excepția nivelului inferior) sunt închise lateral prin pereți, chiar dacă în acești pereți de la nivelul inferior există goluri, sau dacă nivelurile au balcoane, cursive sau o circulație orizontală deschisă între pereți și volumul atriumului.

(3) Prevederile de la Art. 2.4.9.3 . până la Art. 2.4.9.10 . din normativ se referă la atriumurile acoperite și neacoperite, care au proiecția la sol a lățimii celei mai mici de cel puțin √7H (în care H este cea mai mică înălțime a atriumului) și care au cel puțin patru niveluri pe una sau mai multe laturi ale clădirii adiacente atriumului. Atriumurile acoperite, precum și cele neacoperite care nu se încadrează în condițiile de mai sus, respectă, suplimentar, prevederile Art. 2.4.9.11 .

Articolul 2.4.9.3.

Închiderile perimetrale ale atriumurilor spre exteriorul construcției trebuie să respecte criteriile de performanță stabilite în Tabelul 2 pentru pereți exteriori, cu excepția pereților cortină care nu trebuie să fie cu rezistență la foc.

Articolul 2.4.9.4.

(2) La realizarea unor atriumuri acoperite mai înguste (lățimea mai mică de √7H ) decât cele de la Art. 2.4.9.1 . efectul de coș în caz de incendiu se mărește și este necesar să se ia una din următoarele măsuri suplimentare: a) pereții prevăzuți la Art. 2.4.9.6 . trebuie să fie rezistenți corespunzător densității sarcinii termice (q) din spațiile adiacente, conform prevederilor Art. 2.3.1.2 . și din Tabelul 5 dar minimum EI 90 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu, respectiv minimum EI 60 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu; ...

b) realizarea, la limita atriumului, a unor ecrane continue dispuse sub planșee, având înălțimea de cel puțin 50 cm și rezistența la foc minimum DH 90 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu, respectiv minimum DH 60 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu, precum și perdele de apă perimetrale cu intrarea automată în funcțiune și cu durata minimă de funcționare 60 minute. ...

(3) La atriumurile neacoperite se aplică dispozițiile privind limitarea propagării incendiului pe fațadă.

...

2.4.10. Galerii, canale, estacade

Articolul 2.4.10.1.

(1) Atunci când trec peste construcții și sunt destinate evacuării utilizatorilor, galeriile, canalele și estacadele se prevăd în porțiunile respective, cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120 și planșee rezistente la foc minimum REI 90. Se admite utilizarea galeriilor, estacadelor și a pasarelelor destinate evacuării utilizatorilor, și pentru conducte de transport lichide sau gaze al căror amestec nu poate iniția incendiu sau explozie volumetrică sau care nu afectează evacuarea în cazul avarierii lor.

(2) În galerii, canale sau estacade nu este admisă montarea neseparată a conductelor sau a sistemelor de transport pentru lichide sau gaze al căror amestec poate iniția incendiu sau explozie volumetrică.

(3) Galeriile, canalele și estacadele închise cu aria construită mai mare de 800 mp prin care se transportă materiale sau substanțe combustibile, vor avea asigurate posibilități de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, prin tiraj natural-organizat (minimum 1% suprafață utilă/aerodinamică liberă din aria pardoselii încăperii) sau prin ventilare mecanică. Galeriile, estacadele și pasarelele destinate evacuării utilizatorilor închise și cu lungimi mai mari de 50 m, vor avea asigurate posibilități de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, prin tiraj natural-organizat (minimum 1% suprafață utilă/aerodinamică din aria pardoselii încăperii) sau prin ventilare mecanică.

(4) La intrarea în clădiri a canalelor, galeriilor și estacadelor închise de orice fel, golurile respective se protejează în funcție de natura materialelor din care sunt realizate și a celor transportate, de destinația spațiilor spre care acced și de rolul peretelui în asigurarea securității la incendiu a construcției, cu elemente rezistente la foc active sau pasive de securitate la incendiu minimum EI 60.

(5) Fac excepție de la alin. (4) galeriile, canalele și estacadele deschise realizate din elemente rezistente la foc R 15 prin care se transportă materiale incombustibile, situație în care protejarea golurilor este obligatorie numai atunci când acestea traversează pereți rezistenți la foc care delimitează compartimente de incendiu.

...

2.4.11. Ghene pentru instalații

Articolul 2.4.11.1.

În interiorul construcțiilor, pereții tuturor ghenelor verticale pentru instalații (conducte, cabluri, tuburi, țevi etc.), trapele și ușile de vizitare ale acestora, trebuie să fie realizate din materiale incombustibile iar golurile de trecere a instalațiilor aferente construcției, precum și dintre acestea și elementul străpuns, trebuie protejate cu materiale/sisteme în alcătuiri rezistente la foc minimum EI conform cerințelor din Tabelul 2 nr. crt. 3 și Tabelul 3 nr. crt. 3 pentru planșee, cu excepția cazurilor precizate în normativ la tipuri de clădiri și în reglementările tehnice specifice.

Articolul 2.4.11.2.

(1) Atunci când golurile ghenelor de trecere a instalațiilor aferente construcției, precum și dintre acestea și elementul străpuns, sunt protejate cu materiale/sisteme în alcătuiri rezistente la foc minimum EI conform cerințelor din Tabelul 2 nr. crt. 3 și Tabelul 3 nr. crt. 3 pentru planșee, ghenele verticale pentru instalații se separă de restul clădirii cu înălțime obișnuită prin pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum: – EI/REI 30, iar ușile sau trapele de vizitare ale acestora vor fi realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 la clădirile cu nivelul I, II sau III de stabilitate la incendiu; ...

– EI/REI 15, iar ușile sau trapele de vizitare ale acestora vor fi realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 la clădirile cu nivelul iv de stabilitate la incendiu. ...

În toate cazurile, ușile sau trapele de vizitare ale acestora nu vor fi amplasate în case de scări de evacuare.

În spațiile în care se pot produce amestecuri explozive de aer cu gaze, vapori sau praf, stratul de uzură al pardoselilor trebuie să fie executat din materiale care, la lovire, să nu producă scântei capabile să inițieze aprinderea respectivelor amestecuri explozive.

Articolul 2.4.13.9.

În încăperi și spații cu pericol de explozie, tâmplăria și sistemele de acționare a acesteia se vor realiza sau proteja astfel încât, prin manevrare, să nu producă scântei capabile să inițieze aprinderea amestecurilor explozive.

Articolul 2.4.13.10.

Delimitarea zonelor până la care se extind măsurile de protecție impuse de riscurile de explozie volumetrică (zonarea mediilor cu pericol de explozie), are în vedere posibilitatea prezenței amestecurilor de aer cu gaze, vapori sau praf în concentrații cu risc de explozie în timpul funcționării normale.

...

2.4.14. Încăperi și spații destinate instalațiilor aferente construcțiilor

Articolul 2.4.14.1.

(1) Încăperile centralelor termice și a punctelor termice aferente sistemelor de încălzire centrală cu apă caldă sau supraîncălzită, precum și ale centralelor termice alimentate cu energie electrică se separă de restul construcției cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 90 și planșee rezistente la foc minimum REI 90, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepțiile admise în normativul de profil (centralele termice individuale se pot amplasa în interiorul clădirii sau pe terasa acesteia, respectând, în principal, prevederile cuprinse în reglementările tehnice referitoare la proiectarea, execuția și exploatarea centralelor termice mici, de securitate la incendiu în clădiri, a prescripțiilor tehnice specifice Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat ISCIR etc.).

(2) Centralele termice mici cu tiraj forțat cu puteri instalate până la 0,3 MW (Pi < 300 kW) se pot monta și pot funcționa în clădiri de locuit (băi, bucătării) și în clădiri publice obișnuite (în interiorul unor încăperi special realizate), fără a fi obligatorie separarea de alte încăperi cu pereți și planșeu conform alin. (1) , dar cu respectarea prevederile cuprinse în reglementările tehnice referitoare la proiectarea, execuția și exploatarea centralelor termice mici, a prescripțiilor tehnice specifice ISCIR.

(3) Accesul în încăperile centralelor termice aferente clădirilor de locuit cu capacitatea peste 0,3 MW (Pi > 300 kW) se poate realiza direct din exterior, iar atunci când din punct de vedere tehnic acest lucru nu este posibil, accesul din construcție se protejează obligatoriu cu un spațiu tampon.

(4) Centralele termice murale cu cameră etanșă se instalează pe pereți incombustibili iar atunci când nu este posibil acest lucru, montarea pe materiale combustibile a centralelor termice murale se face interpunând materiale incombustibile între acestea și materialul combustibil sau elementele de distanțare care pot fi: tencuială de minimum 1 cm grosime sau plăci din materiale electroizolante incombustibile cu grosimea de minimum 0,5 cm, cu o lățime care depășește cu cel puțin 3 cm pe toate laturile centralei termice murale sau elemente de susținere din materiale incombustibile (de exemplu: console metalice etc.) care distanțează centrala termică murală cu cel puțin 3 cm pe toate laturile față de elementul combustibil.

(5) La clădirile cu înălțimi diferite, încăperea centralei termice se amplasează pe acoperișul terasă al clădirii situat la cea mai mare înălțime. Centralele termice amplasate pe terase trebuie să respecte următoarele condiții: a) la clădirile cu înălțimi diferite, încăperea centralei termice se amplasează pe acoperișul terasă al clădirii situat la cea mai mare înălțime; ...

b) montarea centralei termice pe terasă se face fără a afecta siguranța și buna funcționalitate a clădirii precum și structura de rezistență a acesteia; ...

c) accesul în centralele termice situate pe terasa clădirii este posibil doar de pe terasă sau din casa scării, printr-un spațiu tampon; nu se admite accesul direct de la un etaj inferior prin deschideri sau trape în pardoseala centralei termice; ...

d) centralele termice individuale mici (cu o putere instalată Pi mai mică de 300 kW) se pot amplasa în interiorul clădirii sau pe terasa acesteia, respectând, în principal prevederile cuprinse în reglementările tehnice referitoare la proiectarea, execuția și exploatarea centralelor termice mici, a prescripțiilor tehnice specifice ISCIR etc.; ...

e) centralele termice medii (cu capacități între 0,3 MW și 2 MW) se recomandă să se amplaseze la nivelurile superioare parterului (să se facă numai la ultimul etaj al clădirii sau pe terasa acesteia, în incinte individuale sau alăturate altor spații tehnice); ...

(8) Posturile de transformare se pot monta în una din următoarele variante: a) în încăperi proprii, separate de restul construcției prin pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, fără goluri (cu excepția celor funcționale) cu rezistență la foc minimum (R)EI 180 și planșee minimum REI 90 având asigurat acces doar din exterior; ...

b) în clădiri deschise (șoproane) realizate integral din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 ori pe platforme deschise, amplasate la distanțele minime de siguranță precizate în Art. 2.2.1.2 . și Tabelul 4 (considerând postul de transformare amplasat pe platforma deschisă cu nivelul II de stabilitate la incendiu) dar minimum 6 m față de clădire. ...

...

2.4.15. Camere de pubele, compactoare și crematorii pentru deșeuri

Articolul 2.4.15.1.

(1) Camerele de pubele ale compactoarelor și ale crematoriilor pentru deșeuri uscate și umede, se separă față de restul construcției, cu elemente de construcție verticale și orizontale clasa de reacție la foc A1, rezistente la foc minimum EI/REI 180 pentru pereți și REI 90 pentru planșee iar golul de acces din construcție va fi protejat cu ușă rezistentă la foc și etanșă la fum EI_2 90-C5S_200. Fac excepție situațiile precizate în normativ, în care comunicarea este admisă numai prin încăperi tampon protejate, alcătuite corespunzător și ventilate în suprapresiune.

(2) Camerele de pubele și camerele compactoarelor pentru deșeuri uscate și umede cu suprafața utilă mai mare de 36 mp vor avea asigurată evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat (minimum 1% suprafață utilă/aerodinamică liberă din aria pardoselii încăperii pentru evacuarea fumului, prin trape verticale sau orizontale) sau prin ventilare mecanică, conform prevederilor normativului.

(3) La clădirile înalte și foarte înalte golurile de acces din clădire se prevăd cu încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune, având uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 60- C3S_200, iar camerele de pubele se separă de restul construcției cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 180 și planșee minimum REI 120, clasa de reacție la foc A1.

Articolul 2.4.15.2.

(1) Tuburile pentru deșeuri sau pentru alte materiale (lenjerii etc.) sau substanțe, se realizează din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, iar accesul din nivelurile construcției se asigură din exterior (logii, balcoane, cursive, terase) sau în încăperi din interiorul clădirii realizate cu pereți rezistenți la foc REI/EI 180 și planșee REI 90, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.

(2) La clădirile cu regim de înălțime obișnuit, golurile de acces din clădire la încăperile cu tubulaturi pentru deșeuri sau pentru alte materiale (lenjerii etc.) sau substanțe, se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 în suprateran, respectiv uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 120-C5S_200 în subteran.

(3) La clădirile înalte și foarte înalte precum și la clădirile cu săli aglomerate, golurile de acces din clădire la încăperile cu tubulaturi pentru deșeuri sau pentru alte materiale (lenjerii etc.), se protejează cu încăperi tampon, ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200, separate față de construcție cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 60 și planșee minimum REI 60, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 în suprateran, respectiv cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 90-C5S_200, separate față de construcție cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120 și planșee minimum REI 90, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 în subteran.

...

2.4.16. Încăperi de depozitare

Articolul 2.4.16.1.

(1) Încăperile de depozitare a materialelor și substanțelor combustibile pot fi înglobate în construcții civile sau de producție atunci când considerente funcționale o impun, dacă au asigurate condițiile și măsurile de securitate la incendiu stabilite în normativ și în reglementările tehnice specifice aplicabile.

(2) În construcțiile supraterane sau subterane civile nu este admisă manipularea, prelucrarea sau depozitarea materialelor și substanțelor cu risc de explozie volumetrică, precum și amplasarea atelierelor în care se utilizează astfel de materiale, cu excepția celor din laboratoare, farmacii, spitale etc.

Articolul 2.4.16.2.

(1) În construcții de producție, încăperile de depozitare a materialelor și substanțelor combustibile cu aria utilă mai mare de 36 mp, se separă obligatoriu față de restul construcției, prin elemente de construcție cu rezistența la foc conformă prevederilor Art. 2.3.1.2 . și Tabelul 5 dar minimum: a) EI/REI 180 pentru pereți și cel puțin REI 120 pentru planșee, atunci când încăperile au risc mare sau foarte mare de incendiu iar golurile de comunicare cu restul construcției se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 90-C3S_200; ...

b) EI/REI 120 pentru pereți și cel puțin REI 90 pentru planșee, atunci când încăperile au risc mijlociu de incendiu iar golurile de comunicare cu restul construcției se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 60-C3S_200; ...

c) EI/REI 30 pentru pereți și cel puțin REI 30 pentru planșee, atunci când încăperile au risc mic de incendiu iar golurile de comunicare cu restul construcției se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 15-C3S_200. ...

(2) Încăperile de depozitare care prezintă risc/pericol de explozie volumetrică se dispun pe cât posibil în zone distincte ale construcției (se recomandă a se face la ultimul nivel suprateran al construcției), conform prevederilor privind performanțele comune și cele specifice, și numai cu asigurarea măsurilor de protecție corespunzătoare.

(3) Pereții și planșeele care separă încăperile de depozitare, camerele tehnice, anexele tehnico- sociale, laboratoarele și atelierele anexă față de încăperile cu riscuri foarte mari de incendiu, trebuie să reziste la incendiu funcție de densitatea sarcinii termice (q) și după caz și la explozie volumetrică, iar golurile de comunicare strict funcționale din pereți se prevăd cu încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C3S_200.

(4) Încăperile de depozitare cu aria utilă mai mare de 36 mp și sarcina termică mai mare de 105 MJ/mp se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafață utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică se respectă prevederile prezentului normativ și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.

Articolul 2.4.16.4.

La construcțiile de depozitare trebuie asigurate condițiile și măsurile de securitate la incendiu stabilite în prevederile generale ale normativului, performanțele comune și specifice, precum și cele stabilite în reglementările tehnice specifice aplicabile.

Articolul 2.4.16.5.

(1) Este admisă prevederea în construcție a unei încăperi pentru depozitarea a maximum 10 mc lichide combustibile sau maximum 20 mc combustibil solid necesare consumului funcțional al instalațiilor aferente, grup electrogen, centrală de încălzire cu aer cald etc., precum și a celor necesare funcționării unor echipamente hidraulice (ascensoare, platforme, elevatoare etc.), dacă se asigură: a) separarea încăperii față de restul construcției, prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120 și planșee rezistente la foc minimum REI 120, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0; ...

b) accesul pentru vizitare direct din exterior protejat cu element de închidere rezistent la foc și etanș la fum minimum EI_2 45-C3S_200 sau printr-un gol practicat în elementele de separare față de restul construcției, protejat cu încăperi tampon ventilate în suprapresiune prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 30-C3S_200. În ambele situații, la golurile de acces se prevăd parapete sau praguri etanșe cu înălțimea stabilită astfel încât în caz de avarie să nu fie posibilă scurgerea lichidului combustibil în afara încăperii de depozitare; ...

c) prevederea rezervoarelor pentru lichide combustibile cu conductă de preaplin și conductă de aerisire cu opritor de flăcări, dispuse în exteriorul construcției. ...

(2) La aceste încăperi nu este obligatorie prevederea panourilor de decomprimare și a dispozitivelor de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu.

(3) În clădirile civile care nu sunt înalte și foarte înalte, precum și în cele de producție și/sau depozitare se admite depozitarea a maximum 10 mc de combustibil lichid necesar folosirii în centrala termică din clădire (combustibil lichid ușor, motorină, păcură). Depozitarea se face, obligatoriu, în încăperi separate de restul clădirii prin pereți, uși și planșee realizate conform prevederilor normate. Se prevăd praguri pentru evitarea împrăștierii lichidelor revărsate în caz de avarie, asigurarea golirii rapide și instalații de semnalizare și stingere a incendiului. La aceste încăperi nu se prevăd dispozitive pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu și nici panouri de deburare (de decomprimare pentru explozie).

Articolul 2.4.16.6.

(1) În încăperea centralei termice din orice construcție, se poate amplasa un rezervor de zi pentru lichid combustibil necesar arderii, cu capacitatea de maximum 2 mc, montat în lateralul cazanelor, la o distanță de cel puțin 2,50 m de injectoare și nu deasupra cazanelor sau pe direcția eventualelor rateuri de gaze sau pe direcția de evacuare a gazelor de ardere, la deschiderea clapetelor de explozie.

(2) În afară de rezervorul de zi sau a celui admis la Art. 2.4.16.5 . pentru construcțiile civile cu înălțime obișnuită, nu se admit alte stocuri de combustibil lichid amplasate în centrala termică.

Articolul 2.4.16.7.

(1) În încăperea centralei termice care funcționează cu combustibili solizi poate fi amplasat un buncăr de zi pentru combustibil solid, cu capacitatea maximă de 2 mc.

(2) Buncărele pentru combustibil solid cu capacitatea de 2 mc și pâlniile de alimentare ale instalațiilor de ardere aferente centralelor termice, trebuie să fie realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.

Articolul 2.4.16.8.

(1) Buncărele pentru combustibil solid cu capacitate mai mare de 2 mc, se separă de restul construcției prin pereți și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc corespunzătoare prevederilor din Art. 2.4.16.5. , iar golurile de comunicare cu restul construcției se protejează cu elemente de închidere conform prevederilor aceluiași articol și au o capacitate corespunzătoare consumului pentru un schimb, pentru fiecare unitate de cazan.

(2) Pentru centralele termice cu cărbune, se recomandă ca alimentarea cazanelor cu combustibil, precum și îndepărtarea cenușii, să se facă mecanic. La depozitele de zgură și cenușă cu capacitatea peste 50 mc se prevăd instalații fixe de stingere cu apă (hidranți).

Articolul 2.4.16.9.

(1) Camerele frigorifice de tip box-in-box nu se consideră încăperi de depozitare, iar în aceste condiții se prevăd sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți din încăperea în care sunt amplasate camerele frigorifice, potrivit prevederilor normativului.

(3) Încăperile din construcții în care sunt amplasate camere frigorifice cu aria utilă mai mare de 36 mp și sarcina termică mai mare de 105 MJ/mp se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice (conform Figura 53). Suprafața utilă/ aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafață pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/ sau ale reglementărilor tehnice de specialitate. Figura 53 - Camere frigorifice de tip box-in-box

Note Figura 53: (a) Camerele frigorifice se prevăd cu pereți rezistenți la foc în funcție de densitatea sarcinii termice, conform Art. 2.3.1.2 . și Tabelul 5. ...

(b) Pentru clădiri de depozite frigorifice se vor avea în vedere Art. 6.1.4.6 . și Art. 6.1.4.7 . ...

(3) Echiparea cu instalații de detectare, semnalizare, alarmare și stingere automată a incendiilor se face atât pentru spațiul în care sunt amplasate camerele, cât și în camerele frigorifice, luând în considerare caracteristicile compartimentului/clădirii în care sunt amplasate.

...

2.4.17. Panouri publicitare amplasate pe fațadele clădirilor

Articolul 2.4.17.1.

(1) Panourile publicitare pot fi amplasate pe fațadele construcțiilor sau pe terasele acestora, care se testează ca produs finit, proiectează și execută în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice specifice, dacă îndeplinesc cerințele legale privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate, precum și măsurile de securitate la incendiu specifice, astfel încât să nu inițieze incendii.

(2) Se interzice dispunerea panourilor publicitare luminoase deasupra ieșirilor de evacuare în exterior ale utilizatorilor construcțiilor, distanța minimă a amplasării panourilor publicitare luminoase față de orice deschidere din fațadă trebuie să fie de cel puțin 1 m.

(3) Pentru circulațiile funcționale a cel mult 5 utilizatori pe nivel din clădirile civile cu înălțime obișnuită și a circulațiilor funcționale aferente locurilor/încăperilor în care prezența utilizatorilor apare întâmplător sau sunt vizitate de cel mult 8 ori pe schimb (pentru control sau verificare), precum și în toate situațiile în care la fiecare nivel al construcției de producție și/sau depozitare se pot afla simultan maximum 10 utilizatori, îndeplinirea condițiilor prevăzute privind lungimea normată nu este obligatorie.

Articolul 2.5.1.3.

(1) Circulațiile funcționale care îndeplinesc condițiile de dispunere, alcătuire și realizare stabilite în normativ și asigură condiții de ieșire a utilizatorilor clădirii (prin uși, coridoare, degajamente protejate, holuri, vestibuluri, tuneluri, case de scări, terase, pasaje etc.), la nivelul terenului ori al unor suprafețe carosabile exterioare sau în locuri sigure din interiorul clădirii, constituie căi de evacuare a utilizatorilor.

(2) Căile de circulație prevăzute pentru funcționarea normală a construcțiilor trebuie astfel dispuse, alcătuite și realizate încât să asigure condiții corespunzătoare de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu. Căi special destinate evacuării utilizatorilor în caz de incendiu se prevăd numai atunci când cele funcționale sunt insuficiente sau nu satisfac condițiile normate de securitate la incendiu.

(3) Pot fi utilizate pentru evacuare și trecerile prin încăperi sau spații alăturate prin care se poate circula, dacă se respectă lungimea de evacuare normată într-o singură direcție (coridor înfundat) sau dacă trecerile respective nu constituie singura cale de evacuare a utilizatorilor.

Articolul 2.5.1.4.

(1) Nu sunt considerate căi de evacuare în caz de incendiu: a) ascensoarele cu excepția celor utilizate pentru evacuarea asistată, ușile glisante, ușile culisante neautomate sau care nu au asigurată și deschiderea obișnuită (pe balamale sau pivoți), ușile ghilotină, ușile care se pot bloca în poziție închisă din cauza acțiunii incendiului, cortinele care nu permit trecerea utilizatorilor, trecerile destinate garniturilor de tren care transportă încărcături periculoase (pasarele), galeriile și tunelurile prin care se transportă sau vehiculează substanțe cu risc de incendiu, explozie, intoxicare, asfixiere sau abur cu presiune mai mare de 1 bar; ...

b) circulațiile pe acoperișuri și cele de pe terasele care nu au asigurate și marcate căile de evacuare sigure până la nivelul terenului și al căror planșeu nu îndeplinește condiția normată. ...

(2) Ușile încuiate în timpul funcționării normale a construcției pot constitui a doua cale de evacuare a utilizatorilor unei porțiuni de construcție sau a întregii clădiri, atunci când alcătuirea și dimensionarea lor corespund prevederilor normativului și care pot fi descuiate prin dispozitivele de ieșire (dispozitive de ieșire antipanică acționate mecanic sau dispozitive pentru ieșiri de urgență acționate mecanic conform prevederilor normate). De asemenea, ușile care sunt închise cu sisteme electromagnetice, este obligatoriu să poată fi acționate și din zona care se evacuează (precum și automat, din centrala de detecție semnalizare).

(3) Ușile de evacuare închise cu sisteme sau dispozitive electromagnetice sau cu contacte magnetice incluse de încuiere (uși prevăzute cu "control acces") pot fi realizate astfel încât să poată fi deschise local (prin acționarea unui buton amplasat lângă ușă, în cutie cu geam care se poate sparge) și centralizat de la dispeceratul de securitate la incendiu (în clădirile în care acestea există) și automat prin centrala de semnalizare a incendiilor în caz de incendiu.

(4) Pentru mai puțin de 5 utilizatori, în cazul în care se folosesc uși culisante, glisante, secționale, chepenguri etc., acestea vor îndeplini următoarele: dimensiunile libere ale chepengurilor trebuie să fie minimum 80 cm x 80 cm, cu dispozitive de deschidere manuală (care nu permit blocarea) prevăzute pe ambele părți ale acestuia, scări din oțel realizate conform normelor specifice; porți/uși secționale cu sisteme de culisare din oțel care au comandă manuală în cazul întreruperii alimentării cu energie electrică, uși culisante cu sisteme de culisare metalice etc.

Articolul 2.5.1.5.

Utilizarea draperiilor, perdelelor, cortinelor etc., care pot întrerupe căile de evacuare, este interzisă. Pe căile de evacuare nu se admit uși false sau placări cu oglinzi, cu excepția grupurilor sanitare, în interiorul cărora se pot prevedea oglinzi.

Articolul 2.5.1.6.

Documentațiile tehnice de proiectare ale construcțiilor vor avea marcate traseele căilor de evacuare ale utilizatorilor.

...

2.5.2. Dispunere, alcătuire, finisaje

Articolul 2.5.2.1.

(5) Se admite evacuarea a mai mult de 5 persoane prin uși culisante în care sunt practicate uși pietonale dacă se îndeplinesc următoarele condiții simultane: – sistemul de ghidare al ușii culisante va fi amplasat în exteriorul spațiului evacuat. Excepție fac ușile exterioare la care se admite ca sistemul de ghidare să fie amplasat pe interiorul fațadei; ...

– sensul de deschidere al ușii pietonale va fi întotdeauna înspre spațiul în care se face evacuarea și niciodată înspre spațiul evacuat, pentru a nu se bloca la culisarea ușii principale. Excepție fac ușile pietonale exterioare care se vor deschide astfel încât să nu se blocheze prin deschiderea ușilor culisante; ...

– ușile pietonale se amplasează la capătul opus sensului de închidere astfel încât indiferent în ce poziție se poate bloca ușa culisantă, golul rezultat intre perete și ușa culisantă va avea o lățime mai mare sau egală cu cea minimum necesară pentru evacuarea utilizatorilor; ...

– pragul ușii pietonale va fi de maximum 25 cm. ...

(6) Se admite evacuarea a maxim 10 persoane din spațiile de producție sau depozitare prin uși secționale (glisante) în care sunt practicate uși pietonale. Pragul la ușa pietonală va fi de maxim 25 cm.

(7) Ușile încăperilor care debușează în circulațiile comune orizontale deschise spre atrium, se alcătuiesc și echipează conform prevederilor normativului referitoare la comunicarea intre spațiile cu destinații diferite și căile de evacuare prin atrium.

(8) Deschiderea ușilor de la intrarea în clădirile de locuit supraterane cu înălțimi obișnuite, indiferent de numărul de utilizatori, se poate realiza spre interior.

(9) Montarea feroneriei pe ușile de evacuare, conform SR EN 1906, SR EN 1125 și SR EN 179, nu trebuie să afecteze deplasarea prin golul de ușă, respectiv să îngusteze lățimea liberă necesară evacuării fluxurilor de evacuare rezultate din calcul.

Articolul 2.5.5.3.

(1) Ușile de acces în casele de scări de evacuare închise, vor avea asigurate sisteme de autoînchidere (-C), cu excepția ușilor de acces din apartamentele de locuit, iar ușile rezistente la foc se prevăd cu sisteme de autoînchidere (-C) sau, după caz, cu închidere automată în caz de incendiu.

(2) Ușile de acces în/din spațiile prevăzute cu suprapresiune, vor fi echipate cu sisteme/ dispozitive de autoînchidere (-C).

Articolul 2.5.5.4.

(1) Pe căile de evacuare a utilizatorilor pot fi prevăzute turnichete (fără proeminențe la nivelul pardoselii) care au sisteme automate de pivotare și asigură lățimi corespunzătoare unităților de trecere (fluxurilor) de evacuare, iar atunci când nu îndeplinesc aceste condiții, în imediata lor apropiere se prevăd circulații (porți) sau uși cu deschidere de tip obișnuit pe balamale sau pivoți, care să asigure trecerea unităților (fluxurilor) de evacuare rezultate din calcul. Suma fluxurilor independente rezultate din lățimilor turnichetelor care au sisteme automate de pivotare trebuie să fie cel puțin egală cu suma fluxurilor necesare care debușează înaintea turnichetelor.

(2) Porțile din zona turnichetelor se realizează astfel încât să poată fi deschise manual (prin acționarea unui buton amplasat lângă acestea, în cutie cu geam care să se poată sparge) și automat prin centrala de semnalizare a incendiilor, în caz de incendiu. Deschiderea ușilor se poate face selectiv din recepție, dar și centralizat de la dispeceratul de securitate la incendiu (în clădirile în care acesta este prevăzut).

Articolul 2.5.5.5.

(1) Ușile prin care se asigură evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu la nivelul terenului sau al unei suprafețe carosabile dar neutilizate în circulația funcțională curentă, precum și ale construcțiilor cu mai mult de 500 de utilizatori pe nivel, se prevăd cu sisteme de deschidere automată în caz de incendiu și cu bare antipanică.

(2) Ușile prin care se asigură evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu la nivelul terenului sau al unei suprafețe carosabile, precum și ușile de pe traseele de evacuare ale acestora din clădirile înalte, foarte înalte și cu săli aglomerate, se prevăd cu sisteme de deschidere automată în caz de incendiu și cu bare antipanică.

Articolul 2.5.5.6.

Se recomandă ca în proximitatea ușii de acces și evacuare care este ultima zonă de pe traseul de evacuare a persoanelor (dintr-o construcție sau compartiment de incendiu) aflată în exterior, respectiv în imediata apropiere a ușii finale de evacuare unde, încă, se pot manifesta efectele incendiului, să se realizeze copertine de protecție. (2) În toate situațiile, ușa de acces și evacuare se va proteja cu o copertină care rezistă la acțiune mecanică executată din materiale incombustibile, clasa A1, A2 s1,d0, cu rezistență la foc R 15 recomandabil pentru funcțiuni administrative, cultură, cult și învățământ, respectiv R 30 pentru funcțiuni de tip sănătate, turism, săli aglomerate, clădiri înalte și foarte înalte.

Curțile interioare și spațiile libere dintre construcții pot fi luate în considerare pentru evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu, dacă au lățimea suficientă pentru trecerea numărului de unități de trecere (fluxuri) de evacuare rezultate din calcul, dar nu mai puțin de 3 m lățime.

...

2.5.8. Dimensionarea căilor de evacuare

Articolul 2.5.8.1.

Calculul căilor de evacuare (pentru mai mult de 5 persoane) constă în determinarea gabaritelor necesare și respectarea lungimii normate a traseelor, astfel încât să se asigure evacuarea rapidă din construcție, pe distanța normată.

Articolul 2.5.8.2.

(1) Evacuarea utilizatorilor clădirilor se consideră că se face ordonat, în unități de trecere (fluxuri) de evacuare, care se deplasează pe căile de circulație și evacuare spre exterior.

(2) Determinarea unităților de trecere (fluxurilor) de evacuare, se realizează prin calcul.

Articolul 2.5.8.3.

Numărul de fluxuri ce trebuie asigurat pentru evacuarea persoanelor, precum și gabaritele necesare trecerii fluxurilor de evacuare, se calculează conform prevederilor normativului.

Articolul 2.5.8.4.

(1) La stabilirea numărului de unități de trecere (fluxuri) de evacuare ce trebuie asigurate pentru evacuarea utilizatorilor construcțiilor pe scări, se au în vedere următoarele: a) lățimea rampelor scărilor de evacuare este determinată de nivelul construcției din care provine cel mai mare număr de unități de trecere (fluxuri) de evacuare, cu excepția cazurilor în care utilizatorii aflați la diferite niveluri pot observa simultan incendiul (supante, galerii deschise, atriumuri și goluri din planșee) și se pot deplasa simultan spre scări, caz în care lățimea rampelor se determină după numărul de fluxuri ce provin din nivelul cel mai aglomerat, la care se adaugă pentru fiecare din celelalte niveluri care se evacuează prin scară, lățimea necesară pentru evacuarea a 25% din utilizatorii aflați la nivelul respectiv; ...

b) dacă deasupra nivelului care determină lățimea rampelor scării se află niveluri ale construcției cu un număr mai mic de utilizatori (mansardă, nivel retras etc.), porțiunea de scară aferentă poate avea lățimea mai mică, dimensionându-se potrivit lit. a) ; ...

c) fiecare podest al scărilor de evacuare trebuie să aibă lățimea egală cel puțin cu a celei mai late rampe pe care o intersectează; ...

d) la scările cu rampe ramificate, determinarea lățimii se face pentru rampa principală și lățimea fiecărei rampe ramificate trebuie să fie cel puțin 60% din lățimea rampei principale, iar lățimea podestului scărilor cu rampe ramificate trebuie să fie minimum lățimea celei mai late rampe ramificate; fiecare podest al scărilor de evacuare trebuie să aibe lățimea egală cu a celei mai late rampe pe care o intersectează. ...

(2) În cazul în care atriumurile, precum și golurile din planșee, sunt amplasate în clădiri prevăzute cu instalații automate de sprinklere, lățimea rampelor scărilor de evacuare este determinată de nivelul construcției din care provine cel mai mare număr de unități de trecere (fluxuri) de evacuare.

Articolul 2.5.8.5.

Atunci când căile interioare de evacuare ale utilizatorilor nivelurilor supraterane și subterane ale construcției au asigurată ieșirea în exterior prin același spațiu (hol, vestibul, coridor etc.), lățimea ușilor de evacuare în exterior trebuie să asigure trecerea numărului total de utilizatori determinat prin însumarea: a) numărului de utilizatori care vin prin scările interioare de la nivelul cel mai aglomerat al construcției, determinat corespunzător Art. 2.5.8.4 ; ...

b) 60% din numărul de utilizatori aflat la nivelul la care se asigură evacuarea construcției în exterior; ...

c) 60% din numărul de utilizatori care vin prin scările interioare de la nivelurile situate sub /deasupra cel/celui de evacuare în exterior. ...

...

2.5.9. Număr de utilizatori

Articolul 2.5.9.1.

Determinarea numărului de utilizatori pentru care se asigură condițiile de evacuare în caz de incendiu din încăperi, niveluri ale construcției și din clădire/compartiment de incendiu, are în vedere gradul de ocupare și capacitățile maxime simultane de utilizatori, luate în calcul în funcție de destinație. Capacitățile maxime simultane de utilizatori se precizează în documentațiile tehnice de proiectare, precum și în documentațiile de securitate în caz de incendiu (de evacuare a utilizatorilor și de intervenție în caz de incendiu).

Articolul 2.5.9.2.

prevăzute din punctul A'',

(A''B) ≤ L și (A''C) ≤ L

În axul din punctul A' nu este prevăzut perete cu

rezistență la foc

Dacă (AA') ≥ l, nu este admis

Cu condiția ca (AD) < l

(AD)+(BD) sau (AD)+(CD) ≤ L (necesită o a

doua direcție din punctul D, cu un unghi

de min. 90°)

Distanțele (pâna la ușile spre casa scării)

prevăzute din punctul A'',

(A''B) ≤ L și (A''C) ≤ L

Figura 62 - Evacuare (principii)

Notă Figura 62: "L" indică lungimea maximă a căii de evacuare în două direcții; "l" indică lungimea maximă a căii de evacuare într-o direcție

În axul din punctul A' este prevăzut perete cu

rezistență la foc (si ușă conform prevederi

normate)

Dacă (AA') < l

(A'D)+(BD) sau (A'D)+(CD) ≤ L

În axul din punctul A' nu este prevăzut perete cu

rezistență la foc

Dacă (AA') ≥ l, nu este admis

Maximum admis (AD) < l

(AD)+(BD) sau (AD)+(CD) ≤ L

Varianta a) - evacuare clasică pe coridoare

În axul din punctul A' este prevăzut perete cu

rezistență la foc (si ușă conform prevederi

normate)

Dacă (AA') < l

(A'D)+(BD) sau (A'D)+(CD) ≤ L

Cu condiția ca (A'D) < l

În axul din punctul A' nu este prevăzut perete cu

rezistență la foc

Dacă (AA') ≥ l, nu este admis

Maximum admis (AD) < l

(AD)+(BD) sau (AD)+(CD) ≤ L

Varianta b) - evacuare "în T" pe coridoare

În axul din punctul A' este prevăzut minimum

perete de sectorizare cu rezistență la foc (si ușă

conform prevederi normate)

Dacă (AA') < l

(A'D)+(BD) sau (A'D)+(CD) ≤ L

Cu condiția ca (A'D) < l

În axul din punctul A' nu este prevăzut perete

cu rezistență la foc

Dacă (AA') ≥ l, nu este admis

Maximum admis (AD) < l

(AD)+(BD) sau (AD)+(CD) ≤ L

Varianta c) - evacuare "în Y" (cu un unghi mai mare sau egal cu 90 de grade) pe coridoare

În axul din punctul A' este prevăzut perete cu

rezistență la foc (si ușă conform prevederi

normate)

Dacă (AA') < l

(A'D)+(BD) sau (A'D)+(CD) ≤ L

Cu condiția ca (A'D) < l

În axul din punctul A' nu este prevăzut perete cu

rezistență la foc

Dacă (AA') ≥ l, nu este admis

Maximum admis (AD) < l

(AD)+(BD) sau (AD)+(CD) ≤ L

Varianta d.1) - evacuare "în Y" (cu un unghi mai mare sau egal cu 90 de grade) în interiorul open space

În axul din punctul A' este prevăzut minimum

perete de sectorizare cu rezistență la foc (si ușă

conform prevederi normate)

Dacă (AA') < l

(A'D)+(DD1)+(BD1) sau (A'D)+(DD2)+(CD2) ≤ L

Cu condiția ca (A'D) < l

În axul din punctul A' nu este prevăzut minimum

perete de sectorizare cu rezistență la foc

Dacă (AA') ≥ l, nu este admis

Maximum admis (AD) < l

(AD)+(DD1)+(BD1) sau (AD)+(DD2)+(CD2) ≤ L

Varianta d.2) - evacuare "în Y" (cu un unghi mai mare sau egal cu 90 de grade) în interiorul open space

Figura 63 - Evacuare (calculul lungimii - exemple)

Notă Figura 63: "L" indică lungimea maximă a căii de evacuare în două direcții; "l" indică lungimea maximă a căii de evacuare într-o direcție.

...

(3) La determinarea lungimii de evacuare în spațiile tip open space compartimentate cu mobilier și/sau parapete, panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile folosite ca separări funcționale și/sau izolante fonic, trebuie să se țină cont de următoarele cerințe: a) lungimea căii de evacuare se calculează pornind de la punctul cel mai îndepărtat al spațiilor de tip open space până la intrarea într-un spațiu protejat (încăpere tampon protejată, degajament protejat, scară de evacuare etc. sau direct în exterior) având în vedere panourile de separare și mobilierul fix; ...

b) în situația scărilor deschise (doar acolo unde normativul prevede), lungimea de evacuare se măsoară până la prima treaptă a acestora. ...

Articolul 2.5.14.2.

Funcție de destinația (funcțiunea) construcției și a nivelului de stabilitate la incendiu asigurat, lungimile căilor de evacuare a utilizatorilor vor respecta prevederile privind performanțele specifice destinației și tipului de clădire.

Articolul 2.5.14.3.

(1) Lungimea de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu pe căile de evacuare, este normată în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al construcției și măsurile de securitate asigurate utilizatorilor în caz de incendiu, precizându-se obligatoriu în documentația tehnică de proiectare.

(2) La stabilirea lungimii căii de evacuare nu se iau în considerare distanțele parcurse: a) pe scările de evacuare precum și în interiorul degajamentelor protejate, a încăperilor tampon protejate ventilate în suprapresiune și a tunelurilor protejate (tuneluri/ degajamente protejate cu o lungime maximă de 200 m); ...

b) în interiorul încăperilor în care nu se depășește lungimea de evacuare admisă pentru coridoare înfundate. ...

(3) Lungimea căii de evacuare în interiorul caselor de scară închise (pe circulația comună orizontală din interiorul acesteia), precum și în încăperile tampon de acces la scările de evacuare (atunci când acestea se prevăd), nu va trebui să depășească lungimea pentru coridor înfundat.

Articolul 2.5.14.4.

(c) În situația clădirilor încadrate în nivelul de stabilitate la incendiu I (cu excepția clădirilor înalte și foarte înalte) sau II atunci când se prevăd instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (coridoare/holuri) și casele de scări, aria construită nu se limitează. ...

(d) Prin excepție de la lit. a) , ariile construite (Ac) ale clădirilor înalte și/sau foarte înalte care nu sunt obligatoriu de echipat cu instalații automate de stingere conform normativului de profil, pot fi majorate cu 50% în cazul clădirilor înalte sau cu 25% în cazul clădirilor foarte înalte atunci când sunt echipate cu instalații de stingere a incendiilor cu apă tip sprinkler, suplimentar față de prevederile normativului P118:2/2013. ...

(e) Majorările nu se cumulează. ...

Articolul 3.1.2.7.

Clădirile supraterane civile trebuie să respecte următoarele condiții de corelare între nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, numărul de niveluri supraterane, destinație și capacitatea maximă simultană de utilizatori: a) la cele cu nivelul de stabilitate la incendiu I, numărul de niveluri supraterane nu se limitează, indiferent de destinația și capacitatea lor; ...

b) la cele cu nivelul de stabilitate la incendiu II, numărul de niveluri supraterane să fie corespunzător construcțiilor supraterane cu înălțimi obișnuite (să nu determine încadrarea lor în clădiri înalte sau foarte înalte, încadrate în nivelul de stabilitate la incendiu I); ...

c) la cele cu nivelul de stabilitate la incendiu III, IV sau V, numărul de niveluri supraterane este limitat în funcție de destinație și de capacitatea maximă simultană de utilizatori, conform prevederilor din Tabelul 42. ...

Tabelul 42: Condiții de corelare între destinație, capacitatea maximă simultană și numărul de niveluri supraterane ale clădirilor civile, cu nivel de stabilitate la incendiu III, IV sau V Nr. crt.

Construcții supraterane civile pentru:

Capacitate maximă simultană (utilizatori)

Număr maxim de niveluri supraterane admis pentru clădiri civile cu nivelul de stabilitate la incendiu:

III

IV

V

1

1. Clădiri destintate persoanelor care nu se pot evacua singure;

150

2

1

1

2

2a. Muzee sau expoziții care nu adăpostesc valori deosebite și nu sunt săli aglomerate;

300

3

2

1

2b. Clădiri pentru cazare temporara;

200

2c. Clădiri pentru învățământ primar

480

2d. Clădiri pentru învățământ secundar și terțiar nonuniversitar;

3

3. Clădiri de locuit;

200

5

3

2

4

4. Clădiri cu altă destinație (fără săli aglomerate).

300

5

2

1

Note Tabelul 42: (a) În cazuri justificate tehnic care se efectuează în baza unei/unor expertize tehnice pentru cerința fundamentală securitate la incendiu, de către specialiști atestați potrivit legii (experți tehnici pentru cerința fundamentală securitate la incendiu construcții și/sau instalații), pentru construcțiile prevăzute la nr. crt. 2a, 2b, 2d, 3 și 4 investitorii/beneficiarii pot adopta un singur nivel în plus față de nivelurile supraterane admise, cu condiția echipării acestora cu instalații de stingere a incendiilor tip sprinkler (sau ceață de apă exclusiv pentru situațiile în care au fost testate conform standardelor relevante). ...

(b) În cazul construcțiilor cu destinația de locuit individuale încadrate în nivelul V de stabilitate la incendiu investitorii/beneficiarii pot adopta un singur nivel în plus cu condiția respectării condițiilor din paranteze specificate la Tabelul 2 (Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru construcții civile), pentru nivelul de stabilitate la incendiu V. ...

(c) În cazul construcțiilor cu destinația de cazare temporară încadrate în nivelul V de stabilitate la incendiu, investitorii/beneficiarii pot adopta un singur nivel în plus cu condiția echipării acestora cu instalație de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, prin prevederea de dispozitive tip AFDD conform recomandărilor din SR EN 62606 precum și specificațiilor reglementării tehnice "Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor", indicativ I7-2011, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 2.741/2011, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu condiția respectării măsurilor din paranteze specificate la Tabelul 2 (Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru construcții civile), pentru nivelul de stabilitate la incendiu V. ...

Articolul 3.1.2.8.

Varianta a) - tronsonare la nivelul mansardei - depășire cu minimum 30 cm (măsurat perpendicular pe verticală) față de planul exterior al acoperișurilor și minimum 30 cm (măsurat pe orizontală) față de planul exterior al streșinilor care nu sunt realizate exclusiv din componente substanțiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, pe care le intersectează prin pereți rezistenți la foc conform Art. 3.1.2.9.(1) care secționează planul mansardei

Varianta b.1) - tronsonare pe întreaga înălțime a construcției - depășire cu minimum 30 cm (măsurat perpendicular pe verticală) față de planul exterior al acoperișurilor și minimum 30 cm (măsurat pe orizontală) față de planul exterior al pereților exteriori și streșinilor care nu sunt realizate exclusiv din componente substanțiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, pe care le intersectează prin pereți rezistenți la foc care secționează întreaga clădire

Legendă Figura 66 varianta b.1): 1 și 2 - tronsoane cu aria conform Art. 3.1.2.9.(3) ; 3 - pereți rezistenți la foc conform Art. 3.1.2.9.(1) care secționează întreaga clădire

Legendă Figura 66 varianta b.2): 1 - pereți rezistenți la foc conform Art. 3.1.2.9.(1) care secționează întreaga clădire; 2, 2', 2" - tronsoane cu aria conform Art. 3.1.2.9.(3)

Varianta b.2) - tronsonare perpendiculară pe linia pantei - depășire cu minimum 30 cm față de planul exterior al acoperișurilor, pereților exteriori și streșinilor care nu sunt realizate exclusiv din componente substanțiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 pe care le intersectează)

Varianta b) - tronsonare pe întreaga înălțime a construcției - depășire cu minimum 30 cm (măsurat perpendicular pe verticală) față de planul exterior al acoperișurilor și minimum 30 cm (măsurat pe orizontală) față de planul exterior al pereților exteriori și streșinilor care nu sunt realizate exclusiv din componente substanțiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, pe care le intersectează prin pereți rezistenți la foc conform Art. 3.1.2.9.(1)

Figura 66 - Separare tronsoane clădire (prin pereți de

sectorizare rezistenți la foc pentru mansardarea construcțiilor civile)

(3) Pereții de sectorizare rezistenți la foc minimum prevăzuți la alin. (1) se dispun la maximum a) 65 m distanță, într-o arie de maximum 1.000 mp în construcțiile civile cu nivelul de stabilitate la incendiu I; ...

b) 55 m distanță, într-o arie de maximum 875 mp stabilitate la incendiu II; ...

c) 45 m distanță, într-o arie de maximum 625 mp stabilitate la incendiu III; ...

d) 35 m distanță, într-o arie de maximum 500 mp stabilitate la incendiu IV; ...

e) 25 m distanță, într-o arie de maximum 300 mp în construcțiile civile cu nivelul de stabilitate la incendiu V. ...

(4) Mansardarea clădirilor civile cu nivel de stabilitate la incendiu I-II, este admisă în condițiile alin. (1) , iar elementele de construcție structurale, utilizate la realizarea mansardei au minimum clasa de reacție la foc A1, A2 s1,d0.

(5) În clădirile cu nivelul de stabilitate la incendiu III^V, mansardarea este admisă în condițiile respectării prevederilor din Tabelul 42, numărul de niveluri ale mansardei incluzându-se în numărul de niveluri supraterane ale construcției și luându-se în calcul la determinarea nivelului de stabilitate la incendiu al construcției.

...

3.1.3. Limitarea propagării incendiilor

Articolul 3.1.3.1.

În cadrul construcțiilor civile, se asigură separarea încăperilor de restul construcției potrivit prevederilor privind performanțele comune și specifice, iar atunci când norma nu dispune, prin pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului, potrivit prevederilor din Art. 2.1.3.2 . și Tabelul 2.

Articolul 3.1.3.2.

Măsurile de securitate la incendiu pentru construcțiile civile supraterane cu înălțimi obișnuite, se stabilesc și se asigură în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, destinație, riscuri de incendiu, numărul de niveluri, densitățile sarcinilor termice (q) și tip de clădire, conform prevederilor normativului.

Articolul 3.1.3.3.

(1) Pentru limitarea propagării incendiului în interiorul unui compartiment de incendiu, se prevăd pereți despărțitori cu rol de sectorizare de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu care secționează transversal clădirea civilă (pot avea traseu sinuos și pot fi decalați în plan vertical).

(2) Condițiile minime pe care trebuie să le îndeplinească pereții și ușile pereților despărțitori cu rol de sectorizare prevăzuți pentru limitarea propagării incendiului în interiorul unui compartiment de incendiu sunt precizate în Art. 3.1.3.4 . și Tabelul 45.

PLANȘEELE (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu.

A1 sau A2-s1,d0

E 30-C5S_200

II

EI/REI 60

A1 sau A2-s1,d0

A1 sau A2-s1,d0

E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal

II (+)

EI/REI 60

A1 sau A2-s1,d0

A1 sau A2-s1,d0

E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal

III

EI/REI 45

A1 sau A2-s1,d0

A1 sau A2-s1,d0

C5

III (+)

EI/REI 45

A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0

A1 sau A2-s1,d0

C5

IV

EI/REI 30

A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0

A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0

C5

V

EI/REI 15

A1, A2-s1,d0, B- s1,d0, C-s1,d0 sau D-s1,d0

A1, A2-s1,d0, B- s1,d0, C-s1,d0 sau D-s1,d0

-

Note Tabelul 47: (a) "-" - Fără performanțe determinate la foc. ...

(b) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice. ...

(c) În cazul pereților vitrați cu profil metalic care separă coridoarele și holurile de încăperile adiacente nu se ia în considerare clasa de reacție la foc. ...

Articolul 3.1.3.6.

(1) Funcțiunile cu diferite riscuri de incendiu comasate într-o clădire civilă (publică), se separă de restul construcției prin pereți, planșee și goluri protejate, în conformitate cu prevederile generale, performanțele comune și specifice stabilite în normativ.

(2) Bucătăriile și zonele destinate preparărilor calde vor fi izolate de spațiile accesibile publicului, vor fi delimitate prin pereți A1 sau A2-s1,d0, minimum EI/ REI 60 și planșee A1 sau A2-s1,d0, minimum REI 60, iar ușile de comunicare vor fi minimum E15. La clădirile de locuit se respectă dispozițiile specifice.

(3) Bucătăriile și zonele destinate preparărilor calde dispuse liber în spațiile publice vor fi delimitate cu ecrane de minimum 0,50 m, dispuse sub plafon, realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc DH 30.

(4) La bucătăriile situate în clădirile înalte, foarte înalte sau cele aferente sălilor aglomerate, hotele se prevăd cu instalații automate de stingere testate în baza unor specificații tehnice aplicabile specifice acestei utilizări preconizate.

(5) Bucătăriile, cu excepția celor dispuse în clădiri de locuit, se dotează cu cel puțin 2 (două) stingătoare de incendiu portative cu performanța de stingere cel puțin 75F.

(6) Indiferent de funcțiunea clădirii, separarea circulațiilor comune orizontale de evacuare (care sunt luate în calculul lungimilor căilor de evacuare) față de grupurile sanitare adiacente (băi, dușuri, W.C.), se poate realiza conform condițiilor normate pentru încadrarea în nivelul de stabilitate la incendiu. Delimitarea grupurilor sanitare față de alte spații (cu excepția circulațiilor comune orizontale de evacuare) se face prin pereți cu minimum rezistența la foc necesară circulațiilor comune orizontale de evacuare (coridoare, holuri), dacă spațiile adiacente grupurilor sanitare nu generează performanțe mai mari ale pereților. Nu este necesară delimitarea prin elemente cu performanță la foc a grupurilor sanitare către încăperi cu destinație de dormitor, salon de spital, birou etc. Atunci când grupurile sanitare debușează în spații ale circulațiilor comune orizontale de evacuare prevăzute cu suprapresiune, se poate aplica regula delimitării cu pereți prevăzuți mai sus iar ușile vor fi prevăzute cu autoînchidere (-C).

Articolul 3.1.3.7.

Spațiile accesibile publicului vor fi astfel realizate și protejate încât să fie ferite de fum în caz de incendiu, respectându-se condițiile specifice stabilite prin normativ și alte reglementări specifice.

...

3.1.4. Alcătuiri constructive

Articolul 3.1.4.1.

(1) Construcțiile civile se alcătuiesc corespunzător prevederilor normativului, îndeplinind performanțele generale și specifice ale acestora. Se recomandă utilizarea materialelor de construcție clasa A1 sau A2-s1,d0.

(2) Atunci când conform prevederilor normativului se pot utiliza materiale și elemente din alte clase de reacție la foc (exceptând clasa A1 sau A2-s1,d0), în funcție de condițiile specifice și scenariile de securitate la incendiu elaborate, precum și de rolul pe care îl au în caz de incendiu, se asigură măsurile de protecție corespunzătoare, potrivit normativului.

(3) Prin modul de alcătuire și realizare, elementele de construcție utilizate nu trebuie să propage focul cu ușurință.

Articolul 3.1.4.2.

Circulațiile verticale (scări, rampe) și orizontale prevăzute pentru circulația funcțională normală și evacuarea în caz de incendiu a utilizatorilor construcției, trebuie să îndeplinească condițiile normate de dispunere, alcătuire, dimensionare și rezistență la foc, conform prevederilor normate privind performanțele comune și specifice destinației și tipului clădirilor.

Articolul 3.1.4.3.

(4) În interiorul construcțiilor civile, căile de intervenție ale pompierilor, marcate corespunzător, vor permite accesul ușor la principalele circulații funcționale și de evacuare (orizontale și verticale), precum și la spațiile cu risc sau pericol de incendiu.

(5) În cazul construcțiilor civile supraterane cu înălțimi obișnuite, se va asigura accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pentru procentul (%) din perimetrul pereților exteriori indicat la fiecare funcțiune în parte.

...

3.1.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și alte mijloace de stingere a incendiilor

Articolul 3.1.7.1.

Clădirile civile se prevăd cu stingătoare, asigurând un stingător portativ cu performanța de stingere minimă 21A și 113B pentru o arie desfășurată de maximum 250 mp, dar minimum două stingătoare pe fiecare nivel al clădirii.

Articolul 3.1.7.2.

(1) Construcțiile civile, se echipează cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice de specialitate.

(2) În cazurile în care, la subsolul (subsolurile) construcțiilor civile cu înălțimi obișnuite se prevăd parcaje pentru mai mult de 10 autoturisme sau alte destinații cu riscuri mari sau foarte mari de incendiu, acestea se alcătuiesc, compartimentează și echipează cu instalații de semnalizare și de stingere, potrivit reglementărilor tehnice de specialitate.

(3) În clădirile cu atrium, atriumul și spațiile adiacente acestuia care sunt destinate magazinelor comerciale, expozițiilor cu exponate combustibile și, în general, a unor funcțiuni cu riscuri mari de incendiu, se echipează obligatoriu cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului și instalații automate de stingere cu apă a incendiilor potrivit normativului P118:2/2013, standardului SR EN 12845 și respectiv Normativului privind securitatea la incendiu a construcțiilor, Partea a III-a - Instalații de detectare, semnalizare și avertizare incendiu, indicativ P118:3/2015, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 364/2015, cu modificările și completările ulterioare.

...

...

SECȚIUNEA II

3.2. Performanțe specifice 3.2.1. Clădiri de locuit supraterane

Articolul 3.2.1.1.

Clădirile de locuit supraterane cu înălțimi obișnuite, individuale (unifamiliale) sau colective (blocuri de locuințe, cămine de familiști și nefamiliști, case de locuit destinate copiilor fără adăpost), dispuse independent sau comasate în limitele ariilor compartimentelor de incendiu normate pentru clădirile civile, se amplasează la distanțe de siguranță sau se compartimentează față de clădirile învecinate conform prevederilor normativului.

Articolul 3.2.1.2.

Clădirile de locuit supraterane cu înălțimi obișnuite, individuale sau colective, se realizează din produse și elemente de construcție care asigură îndeplinirea condițiilor normate de conformare și corelarea între destinație, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, numărul de niveluri ale clădiri și aria compartimentului de incendiu.

Articolul 3.2.1.3.

Materialele, produsele și/sau elementele de construcție utilizate la clădiri de locuit supraterane, se realizează conform prevederilor generale, precum și prevederilor privind performanțele comune și cele specifice destinației și tipului clădirilor civile.

Articolul 3.2.1.4.

(1) Clasele de performanță privind reacția la foc a produselor folosite pentru finisarea interioară a caselor de scări închise și a căilor de circulație funcțională și de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile de locuit supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 52.

(2) Clasele de performanță privind reacția la foc a produselor folosite pentru finisarea interioară a caselor de scări închise și a căilor de circulație funcțională și de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile de locuit înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, trebuie să corespundă și prevederilor privind performanțele specifice acestora. Tabelul 52: Clase de performanță privind reacția la foc a produselor folosite pentru finisajele interioare ale circulațiilor funcționale și de evacuare din clădiri de locuit supraterane cu înălțimi obișnuite Nivel de stabilitate la incendiu

Finisaje

la coridoare și la holuri

la case de scări închise/ degajamente protejate/ tuneluri de evacuare

Pereți

Tavane/ plafoane (autoportante sau suspendate)

Pardoseli

Pereți

Tavane/ plafoane (autoportante sau suspendate)

Pardoseli

I

A1 sau A2-s1,d0

A1 sau A2-s1,d0

A1_FL sau A2_FL-s1

A1 sau A2-s1,d0

A1 sau A2-s1,d0

A1_FL sau A2_FL-s1

II

A1 sau A2-s1,d0

A1 sau A2-s1,d0

A1_FL sau A2_FL-s1

A1 sau A2-s1,d0

A1 sau A2-s1,d0

A1_FL sau A2_FL-s1

III

min B-s1,d0

min B-s1,d0

min B_FL-s1

min B-s1,d0

min B-s1,d0

min B_FL-s1

IV

min C-s1,d0

min C-s1,d0

min C_FL-s1

Min C-s1,d0

min C-s1,d0

min C_FL-s1

V

min D-s1,d0

min D-s1,d0

min D_FL-s1

min D-s1,d0

min D-s1,d0

min D_FL-s1

Note Tabelul 52: (a) Pe căile comune de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor construcțiilor cu înălțime obișnuită se admit și finisaje din folii cu grosimea de maxim 0,5 cm care se lipesc pe suport A1 sau A2-s1,d0 și mochete sau lemn, cu grosimea de maxim 2 cm, minimum C_FL-s1, montate direct sau pe un strat fonoizolator la zgomot de impact, care se lipesc sau se așează liber pe suport A1 sau A2-s1,d0. ...

(b) Stratul fonoizolator la impact/vibroamortizant nu trebuie să aibă performanță la foc. ...

Articolul 3.2.1.5.

În subsolul sau demisolul clădirilor supraterane de locuit, se pot realiza boxe gospodărești, cu condiția ca densitatea de sarcină termică să nu depășească 840 MJ/mp.

Articolul 3.2.1.6.

Pereții despărțitori din clădirile de locuit vor respecta prevederile din Tabelul 53.

Tabelul 53: Condiții pentru pereții despărțitori din clădirile de locuit supraterane cu înălțimi obișnuite Nr. crt.

Denumire element

Nivel de stab.la incendiu

Condiții minime pereți

Observații

1.

Pereți despărțitori între tronsoane ale clădirii între apartamente, precum și între apartamente și spații comune

I

A1 sau A2-s1,d0, EI/REI 90

La tronsoane ale clădirii și apartamente situate la demisol separarea se face între apartamente, cu pereți rezistenți la foc minimum A1 sau A2-s1,d0, EI/REI 60 (cu excepția încadrării clădirii în nivelul I de stabilitate, unde acestia trebuie prevăzuți minimum EI/REI 90)

II

A1 sau A2-s1,d0, EI/REI 60

III

A1 sau A2-s1,d0, EI/REI 60

IV

min B-s1,d0, EI/REI 45/

V

min D-s1,d0, EI/REI 30

2.

Pereți despărțitori între băi și bucătării, față de celelalte încăperi ale apartamentului.

I

EI/REI 45*

* - Sau peretele despărțitor rezistent la foc de la bucătării va fi prevăzut la camera de zi, în condițiile în care bucătăria este dispusă liber în camera de zi.

II

EI/REI 30*

III

EI/REI 15*

IV

-

-

V

-

-

3.

Pereți despărțitori între boxele gospodărești sau de depozitare din subsol sau demisol, în cadrul unor grupări de maximum ”x”mp.

I

II

III

IV

V

A1 sau A2-s1,d0

Fără condiții de rezistență la foc, inclusiv la uși.

4.

Pereți despărțitori între grupările de boxe gospodărești menționate la nr. crt. 3. (cu aria de maximum ”x”mp) precum și între acestea și spațiile tehnice ale clădirii (cu excepția acelora care nu sunt explicitate în mod expres în normativ, reglementări specifice și anexe).

I

II

III

IV

V

EI/REI 60

Ușile spre coridoare comune ale clădirii vor fi rezistente la foc minimum EI_2 30-C2S_a

Note Tabelul 53: (a) "-" - Fără performanțe determinate la foc. ...

(b) "x" - Grupările de boxe gospodărești sau de depozitare din subsol sau demisol se admit în limita următoarelor arii construite: – maximum 600 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor grupărilor de boxe gospodărești de tip open space să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul I de securitate la incendiu; ...

– maximum 400 mp, cu condiția ca aria construită a grupărilor de boxe gospodărești de tip open space să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul II de securitate la incendiu; ...

– maximum 300 mp, cu condiția ca aria construită a grupărilor de boxe gospodărești de tip open space să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul III de securitate la incendiu; ...

– maximum 200 mp, cu condiția ca aria construită a grupărilor de boxe gospodărești de tip open space să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul IV de securitate la incendiu; ...

– maximum 100 mp, cu condiția ca aria construită a grupărilor de boxe gospodărești de tip open space să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul V de securitate la incendiu. ...

...

(c) * - Sau peretele despărțitor rezistent la foc de la bucătării va fi prevăzut la camera de zi, astfel încât să se creeze o înălțime de 50 de cm dedesubtul tavanului/planșeului/plafonului până la tocăria ușii. ...

Articolul 3.2.1.7.

(1) În clădirile realizate din materiale combustibile (în condițiile admise de normativ), încăperile cu risc mijlociu de incendiu (bucătării, centrale termice și alte spații în care este utilizat focul deschis), vor avea finisaje din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.

(2) Garajele (utilizate exclusiv pentru parcare) și parcajele pentru maximum 3 autoturisme, alipite sau înglobate în clădirile de locuit individuale (familiale), se separă de restul construcției prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 60 și planșee minimum REI 60. Golurile de comunicare funcțională din pereții de separare se protejează cu uși EI_2 30-C3.

Articolul 3.2.1.8.

Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise și a ușilor din clădirile de locuit cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 54.

Tabelul 54: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separarea caselor de scări închise și a ușilor din clădirile de locuit cu înălțimi obișnuite Nivel de stabilitate la incendiu

Niveluri de comportare la foc admise la case de scări închise

Pereți

Planșee (care separă față de restul construcției casele de scări)

Uși (cu excepția ușilor de apartament)

I h<28m

EI/REI 180

A1 sau A2-s1,d0

REI 120

A1 sau A2-s1,d0

E 15-C5S_200

II

EI/REI 180

A1 sau A2-s1,d0

REI 120

A1 sau A2-s1,d0

E 15-C5S_200

II (+)

EI/REI 120

A1 sau A2-s1,d0

REI 90

A1 sau A2-s1,d0

E 15-C5S_200

III

EI/REI 90

A1 sau A2-s1,d0

REI 60

A1 sau A2-s1,d0

E 15-C5S_a

III (+)

EI/REI 60

A1 sau A2-s1,d0

REI 45

A1 sau A2-s1,d0

E 15-C5S_a

IV

EI/REI 45

A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0

REI 30

A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0

-

V

EI/REI 15

A1, A2-s1,d0, B- s1,d0, C-s1,d0 sau D-s1,d0

REI 15

A1, A2-s1,d0, B- s1,d0, C-s1,d0 sau D-s1,d0

-

Note Tabelul 54: (a) "-" - Fără performanțe determinate la foc. ...

(b) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice. ...

(c) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință. ...

Articolul 3.2.1.9.

Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) și a ușilor din clădirile de locuit cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 55.

Tabelul 55: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile de locuit cu înălțimi obișnuite Nivel de stabilitate la incendiu

Niveluri de comportare la foc admise la coridoare și la holuri

Pereți

Planșee (care separă față de restul construcției coridoarele și holurile, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent)

Uși (cu excepția celor către case de scări închise)

I h<28m

EI/REI 90

A1 sau A2-s1,d0

Conform Tabelul 2, nr. crt. 3 Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească PLANȘEELE (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu.

A1 sau A2-s1,d0

-

II

EI/REI 60

A1 sau A2-s1,d0

A1 sau A2-s1,d0

-

II (+)

EI/REI 60

A1 sau A2-s1,d0

A1 sau A2-s1,d0

-

III

EI/REI 45

A1 sau A2-s1,d0

A1 sau A2-s1,d0

-

III (+)

EI/REI 45

A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0

A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0

-

IV

EI/REI 30

A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0

A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0

-

V

EI/REI 15

A1, A2-s1,d0, B- s1,d0, B-s2,d0, C- s1,d0, C-s2,d0, D- s1,d0 sau D-s2,d0

A1, A2-s1,d0, B- s1,d0, B-s2,d0, C- s1,d0, C-s2,d0, D- s1,d0 sau D-s2,d0

-

(4) În conformitate cu capacitatea maximă simultană a clădirii de locuit colective trebuie avute în vedere și prevederile Art. 2.6.7. alin. (1) și (3) .

...

3.2.2. Clădiri administrative supraterane

Articolul 3.2.2.1.

(1) Clădirile civile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite (clădiri ale autorităților și instituțiilor centrale sau locale, financiar-bancare, sindicate, partide, birouri etc.), vor avea asigurat nivelul de stabilitate la incendiu determinat conform prevederilor din Art. 2.1.3.2 . și Tabelul 2.

Articolul 3.2.2.2.

(1) Clădirile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite (clădiri ale autorităților și instituțiilor centrale sau locale, financiar-bancare, sindicate, partide, birouri etc.), se alcătuiesc în funcție de destinație, astfel încât să asigure îndeplinirea performanțelor specifice de securitate la incendiu și condițiile de conformare și corelare normate între destinație, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, aria compartimentului de incendiu și numărul de niveluri supraterane conform prevederilor din Art. 3.1.2.6 ., Art. 3.1.2.7 . și Tabelul 41 și Tabelul 42.

(2) În cazul înglobării unor spații sau încăperi administrative în clădiri civile supraterane obișnuite cu altă destinație (de locuit, învățământ, turism, comerț etc.), se aplică și dispozițiile specifice clădirilor cu funcțiuni mixte, respectându-se cele mai severe condiții.

(3) În toate cazurile, nivelurile supraterane ale clădirilor administrative cu înălțimi obișnuite, se separă de nivelurile subterane cu riscuri mari de incendiu (parcări autoturisme, depozite, arhive etc.), prin planșee cu rezistența la foc de minimum REI 120 (inclusiv elementele de susținere ale acestora).

(4) Clădirile administrative care se încadrează în categoria sălilor aglomerate sau sunt clădiri înalte/foarte înalte, vor respecta condițiile specifice acestor tipuri de clădiri. Construcțiile administrative subterane vor respecta condițiile normativului specific. Încăperile administrative dispuse în subsolurile clădirilor supraterane sau în clădiri înalte/foarte înalte vor respecta și condițiile specifice acestora

Articolul 3.2.2.3.

Distanțele minime de siguranță la incendiu ce trebuie asigurate între clădiri civile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite (clădiri ale autorităților și instituțiilor centrale sau locale, financiar-bancare, sindicate, partide, birouri etc.) și alte construcții, sunt stabilite conform prevederilor din Art. 2.2.1.2 . și Tabelul 4.

Articolul 3.2.2.4.

(1) În cadrul construcțiilor civile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite, se asigură separarea încăperilor de restul construcției potrivit prevederilor privind performanțele comune și cele specifice, iar atunci când norma nu dispune, prin pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului potrivit celor stipulate la Art. 2.1.3.2 . și Tabelul 2.

(2) În cadrul unor grupări de încăperi de birouri deschise de tip open space, se prevăd minimum pereți despărțitori de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului față de spațiile adiacente (cu excepția celor către căile de evacuare care respectă prevederile specifice și a celor către încăperi cu risc mai mare generat de densitatea sarcinii termice din încăperi adiacente), care trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 minimum: a) EI/REI 120 prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 în construcțiile civile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu I; ...

b) EI/REI 90 prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 45-C5S_200 în construcțiile civile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu II; ...

c) EI/REI 60 prevăzuți cu uși etanșe la foc și etanșe la fum E 30-C5S_a în construcțiile civile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu III; ...

d) EI/REI 30 prevăzuți cu uși etanșe la foc și etanșe la fum E 15-C5S_a în construcțiile civile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu IV; ...

e) EI/REI 15 prevăzuți cu uși C5 în construcțiile civile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu V. ...

(3) Grupările de încăperi de birouri cu același risc de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară) compartimentate între ele cu panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile, folosite ca separări funcționale și/sau izolante fonic sau pereți interiori despărțitori funcționali, se admit în limita următoarelor arii construite în cadrul construcțiilor administrative cu înălțimi obișnuite: – maximum 1.000 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open space să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții administrative încadrate în nivelul I de stabilitate la incendiu; ...

(2) Indiferent de numărul scărilor deschise prevăzute într-un spațiu pentru comerț delimitat de pereți și planșee, acestea constituie o singură cale de evacuare a utilizatorilor spațiului respectiv.

Articolul 3.2.3.14.

(1) În clădirile și spațiile comerciale, de regulă, nu sunt admise produse explozive sau cu ardere violentă (muniție, articole pirotehnice etc.), gaze lichefiate și lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor sub 28°C.

(2) Fac excepție de la alin. (1) produsele cosmetice și farmaceutice ambalate în flacoane, precum și magazinele special realizate pentru comercializarea produselor explozive sau cu ardere violentă la care sunt asigurate măsuri specifice de securitate la incendiu.

Articolul 3.2.3.15.

Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile pentru comerț supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 61.

Tabelul 61: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile pentru comerț supraterane cu înălțimi obișnuite Nivel de stabilitate la incendiu

Niveluri de comportare la foc admise la case de scări închise

Pereți

Planșee (care separă față de restul construcției casele de scări)

Uși

I h<28m

EI/REI 180

A1 sau A2-s1,d0

REI 120

A1 sau A2-s1,d0

E 60-C5S_200

II

EI/REI 180

A1 sau A2-s1,d0

REI 120

A1 sau A2-s1,d0

E 45-C5S_200

II (+)

EI/REI 120

A1 sau A2-s1,d0

REI 90

A1 sau A2-s1,d0

E 45-C5S_200

III

EI/REI 90

A1 sau A2-s1,d0

REI 60

A1 sau A2-s1,d0

E 30-C5S_a

III (+)

EI/REI 60

A1 sau A2-s1,d0

REI 45

A1 sau A2-s1,d0

E 30-C5S_a

IV

EI/REI 45

A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0

REI 30

A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0

E 15-C5

V

EI/REI 30

A1 sau A2-s1,d0, B-s1,d0 sau C- s1,d0

REI 15

A1 sau A2-s1,d0, B-s1,d0 sau C- s1,d0

C5

Note Tabelul 61: (a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice. ...

(b) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință. ...

Articolul 3.2.3.16.

Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare) din clădirile pentru comerț supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 62.

Tabelul 62: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare) din clădirile pentru comerț supraterane cu înălțimi obișnuite Nivel de stabilitate la incendiu

Niveluri de comportare la foc admise la coridoare și holuri

Pereți

Planșee (care separă față de restul construcției coridoarele și holurile, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent)

Uși (cu excepția celor către case de scări închise)

I h<28m

EI/REI 90

A1 sau A2-s1,d0

Conform Tabelul 2, nr. crt. 3 Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească PLANȘEELE (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu.

A1 sau A2-s1,d0

E 45-C5S_a

II

EI/REI 90

A1 sau A2-s1,d0

A1 sau A2-s1,d0

E 45-C5S_a

II (+)

EI/REI 60

A1 sau A2-s1,d0

A1 sau A2-s1,d0

E 30-C5S_a

III

EI/REI 45

A1 sau A2-s1,d0

A1 sau A2-s1,d0

E 15-C5S_a

III (+)

EI/REI 45

A1 sau A2-s1,d0

A1 sau A2-s1,d0

E 15-C5S_a

IV

EI/REI 30

A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0

A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0

E 15-C5

V

EI/REI 15

A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0

A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0

-

Note Tabel 62: (a) "-" - Fără performanțe determinate la foc. ...

(b) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice. ...

(c) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/ folosibil al construcției, față de nivelul de referință. ...

(d) La clădirile de comerț echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți și instalații de stingere tip sprinkler se admite înlocuirea pereților și ușilor rezistente la foc a coridoarelor cu un sistem similar celui de protecție a golurilor în planșee alcătuit din sprinklere și ecrane DH 60 minimum 1 m, în condițiile în care se realizează evacuarea fumului și din spațiile adiacente coridorului. ...

(e) În cazul pereților vitrați cu profil metalic care separă coridoarele de încăperile adiacente nu se ia în considerare clasa de reacție la foc. ...

Articolul 3.2.3.17.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1) , în clădirile de sănătate se admite utilizarea finisajelor combustibile la pereți minim B-s2,d0, lipit pe suprafață incombustibilă, respectiv la pardoseli minim B-n-s1, lipită pe suprafață incombustibilă, inclusiv pe căile de evacuare.

Articolul 3.2.4.8.

Lungimea maximă de evacuare admisă a traseului de parcurs pe căile de evacuare în clădirile pentru sănătate (cu excepția sălilor aglomerate, a clădirilor înalte și foarte înalte), se asigură ținând seama și de necesitatea transportării bolnavilor cu targa sau cu căruciorul conform prevederilor din Tabelul 67 și Tabelul 68.

Tabelul 67: Lungimi de evacuare în clădiri pentru sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite (la care este necesar transportul bolnavilor cu targa sau cu căruciorul) Nr. crt.

Clădiri pentru sănătate

Nivel de stabilitate la incendiu asigurat

Lungime maximă de evacuare

Observații

în două direcții diferite

într-o direcție (coridor înfundat)

metri

metri

1.

Spitale, policlinici, centre medicale de diagnostic și tratament, centre medicale și de sănătate multifuncționale, clinici și unități medicale ambulatorii similare policlinicilor, sanatorii, cămine de bătrâni și persoane cu dizabilități etc..

I și/sau II

38

18

La construcțiile cu înălțimi obișnuite de sănătate în care nu este necesar transportul bolnavilor cu targa sau caruciorul, se respectă valorile din Tabelul 68.

III

18

12

IV

12

8

V*

8

6

Note Tabelul 67: (a) La clădirile pentru sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite (la care este necesar transportul bolnavilor cu targa sau cu căruciorul) care nu sunt săli aglomerate, clădiri înalte sau clădiri foarte înalte, dar sunt echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (holuri și coridoare) și case de scări, lungimile normate de evacuare a utilizatorilor sectoarelor de clădiri (sectorizarea se face prin elemente cu rol de securitate la incendiu conform cerințelor prevăzute de Art. 3.1.3.3. , Art. 3.1.3.4 . și Tabelul 45) care sunt accesibile doar personalului de deservire, întreținere, administrativ, precum și a personalului de securitate/supraveghere (cu excepția celor utilizate de către bolnavi) se pot majora cu 25%. ...

(b) * - Numai clădiri parter. ...

Tabelul 68: Lungimi de evacuare în clădiri pentru sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite (la care nu este necesar transportul bolnavilor cu targa sau cu căruciorul) Nr. crt.

Clădiri pentru sănătate

Nivel de stabilitate la incendiu asigurat

Lungime maximă de evacuare

Observații

în două direcții diferite

într-o direcție (coridor înfundat)

metri

metri

1.

Spitale, policlinici, centre medicale de diagnostic și tratament, centre medicale și de sănătate multifuncționale, clinici și unități medicale ambulatorii similar policlinicilor, sanatorii, cămine de bătrâni și persoane cu dizabilități etc..

I și/sau II

40

20

-

III

24

16

IV

15

10

V*

10

6

Note Tabelul 68: (a) La clădirile sau sectoarele de clădiri pentru sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite (la care nu este necesar transportul bolnavilor cu targa sau cu căruciorul) care nu sunt săli aglomerate, clădiri înalte sau clădiri foarte înalte, dar sunt echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (holuri și coridoare) și case de scări, lungimile normate de evacuare a utilizatorilor sectoarelor de clădiri (sectorizarea se face prin elemente cu rol de securitate la incendiu conform cerințelor prevăzute de Art. 3.1.3.3 ., Art. 3.1.3.4 . și Tabelul 45), lungimile normate de evacuare se pot majora cu 25%. ...

(b) * - Numai clădiri parter. ...

Articolul 3.2.4.9.

(1) În cadrul construcțiilor civile de sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite, se asigură separarea încăperilor de restul construcției potrivit prevederilor privind performanțele comune și cele specifice, iar atunci când norma nu dispune, prin pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului potrivit Art. 2.1.3.2 . și Tabelul 2.

(2) În condițiile asigurării funcționalității specifice, se vor lua măsuri de limitare a surselor potențiale de izbucnire a incendiilor și reducere a materialelor și a substanțelor combustibile din spațiile și zonele accesibile utilizatorilor.

Articolul 3.2.6.4.

(1) Încăperile auxiliare și anexe (centrale termice, stații tehnice, gospodării de combustibil, grupuri electrogene etc.) aferente, se dispun independent, sau atunci când se comasează cu clădirea de învățământ, se separă prin pereți și planșee rezistente la foc conform prevederilor normativului. Acolo unde acestea nu sunt în mod expres specificate, se aplică prevederile din Art. 2.3.1.2 . și Tabelul 5 și ale reglementărilor tehnice specifice. Spațiile auxiliare și anexele vor avea căi de acces separate de cele aferente construcției pentru învățământ.

(2) Nu este admisă amplasarea centralelor și a punctelor termice în, sub sau deasupra încăperilor pentru învățământ.

(3) În spațiile auxiliare și anexe se vor respecta regulile și măsurile specifice de securitate în caz de incendiu, stabilite în funcție de destinația și riscul de incendiu al acestora.

(4) Se interzice folosirea sau depozitarea lichidelor sau a gazelor combustibile în alte locuri decât cele special amenajate și în cantitățile stabilite, precum și fără respectarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor specifice acestora.

Articolul 3.2.6.5.

(1) Clădirile pentru învățământ supraterane cu înălțimi obișnuite se realizează din materiale și elemente de construcție rezistente la foc, conformându-se astfel încât să îndeplinească condițiile de corelare între destinație, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, aria construită (Ac) și numărul de niveluri, potrivit prevederilor din Art. 3.1.2.6. , Art. 3.1.2.7 . și Tabelul 41 și Tabelul 42.

(2) Finisajele, tratamentele și izolațiile termice și fonice din spațiile accesibile utilizatorilor trebuie să aibă clasa de reacție la foc minimum C-s1,d0.

(3) Limitarea propagării fumului în spațiile, încăperile, coridoarele și scările de evacuare, se asigură prin prevederea unor elemente despărțitoare verticale și orizontale (pereți EI sau REI, după caz, planșee REI), alcătuite și dimensionate conform prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice, protejându-se corespunzător golurile de circulație funcțională și de evacuare din acestea.

(4) În spațiile accesibile copiilor preșcolari și a celor din învățământul primar și secundar este admisă utilizarea numai a elementelor de construcție, a materialelor, a finisajelor, panourilor de tâmplărie (uși și ferestre interioare și exterioare), tratamentelor și izolațiilor termice și fonice clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 sau B-s1,d0, cu excepția panourilor de tâmplărie (uși, ferestre) metalice sau din lemn cu vitraj de sticlă.

(5) Prin excepție de la prevederile alin. (4) , în clădirile de învățământ se admite utilizarea finisajelor combustibile la pereți minim B-s2,d0, lipit pe suprafață incombustibilă, respectiv la pardoseli minim B_n-s1, lipită pe suprafață incombustibilă, inclusiv pe căile de evacuare.

Articolul 3.2.6.6.

Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile pentru învățământ secundar, terțiar, nonuniversitar și universitar supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 73.

Tabelul 73: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile pentru învățământ primar, secundar, terțiar, nonuniversitar și universitar supraterane cu înălțimi obișnuite Nivel de stabilitate la incendiu

Niveluri de comportare la foc admise la case de scări închise

Pereți

Planșee (care separă față de restul construcției casele de scări)

Uși

I h<28m

EI/REI 180

A1 sau A2-s1,d0

REI 120

A1 sau A2-s1,d0

E 60-C5S_200

II

EI/REI 180

A1 sau A2-s1,d0

REI 120

A1 sau A2-s1,d0

E 45-C5S_200

II (+)

EI/REI 120

A1 sau A2-s1,d0

REI 90

A1 sau A2-s1,d0

E 45-C5S_200

III

EI/REI 90

A1 sau A2-s1,d0

REI 60

A1 sau A2-s1,d0

E 30-C5S_a

III (+)

EI/REI 60

A1 sau A2-s1,d0

REI 45

A1 sau A2-s1,d0

E 30-C5S_a

IV

EI/REI 45

A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0

REI 30

A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0

E 15-C5S_a

V

EI/REI 30

A1, A2-s1,d0, sau B-s1,d0

REI 15

A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0

C5

Note Tabelul 73: (a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice. ...

(b) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință. ...

Articolul 3.2.6.7.

Încălzirea locală cu sobe cu acumulare de căldură este admisă în construcțiile cu înălțimi obișnuite montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat care au maximum 3 niveluri supraterane, cu condiția asigurării măsurilor de protecție locale. Utilizarea sobelor fără acumulare de căldură nu este admisă.

Articolul 3.2.10.11.

Construcțiile supraterane cu înălțimi obișnuite montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat, cu capacități mai mari de 50 locuri cazare, vor avea asigurată cale de acces și intervenție a autospecialelor de intervenție în caz de incendiu, respectiv a ambarcațiunilor de intervenție, cel puțin pe o latură.

...

3.2.11. Parcaje pentru autoturisme

Articolul 3.2.11.1.

(1) Construcțiile parcajelor pentru autoturisme pot fi deschise sau închise și dispuse suprateran sau subteran față de nivelul de referință.

(2) La proiectarea și realizarea parcajelor supraterane precum și a celor subterane cu maxim 10 autoturisme, se respectă prevederile prezentului normativ și celelalte reglementari tehnice aplicabile.

(3) Parcajele subterane pentru mai mult de 10 autoturisme vor respecta condițiile de securitate la incendiu stabilite în Normativul de securitate la incendiu a parcajelor subterane pentru autoturisme, indicativ NP 127-2009, aprobat prin Ordinul comun al ministrului dezvoltării regionale și locuinței și al ministrului afacerilor interne nr. 1.078/326/2009.

(4) Distanța dintre parcajele exterioare amenajate la nivelul terenului (care nu sunt construcții) și fațada oricărei clădiri supraterane sau ieșiri în suprateran din clădiri subterane, trebuie să fie de minimum 6 m.

(5) Parcajele supraterane amenajate pe terasele unor clădiri, în porțiunile mai joase, se dispun la minim 6 m de fațada construcției mai înalte.

Articolul 3.2.11.2.

Parcajele pentru autoturisme (supraterane sau subterane), sunt considerate construcții civile cu risc mare de incendiu. Celelalte încăperi aferente parcajului, vor avea riscurile de incendiu determinate în funcție de destinație și densitatea sarcinii termice (q), conform prevederilor normativului.

Articolul 3.2.11.3.

(1) Amplasarea parcajelor supraterane pentru mai mult de 10 autoturisme se poate realiza independent sau compartimentat față de construcțiile cu altă destinație de care se alipesc sau în care se înglobează, astfel: a) dispuse independent, la distanțele de siguranță normate față de construcțiile sau instalațiile supraterane sau subterane învecinate, conform prevederilor din Tabelul 4; ...

b) dispuse independent, la distanțele de siguranță normate mai mici decât prevederilor din Tabelul 4 față de construcțiile sau instalațiile supraterane sau subterane învecinate, prevăzute cu pereți antifoc de compartimentare spre acestea minimum EI-M/REI 240; ...

c) alipite de alte construcții supraterane, față de care se compartimentează cu pereți antifoc EI-M/REI 240; ...

d) înglobate în construcții supraterane cu altă destinație, față de care se separă cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 240 și planșee REI 180 atunci când sunt clădiri înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate și respectiv cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 180 și planșee REI 120 atunci când clădirile în care se înglobează sunt cu înălțimi obișnuite. ...

(2) Golurile de comunicare din pereții de la alin. (1) trebuie să fie prevăzute cu încăperi tampon protejate ventilate în suprapresiune, având pereți/planșee EI 120/REI 120 și uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200.

(3) Comunicarea parcajelor supraterane, pentru mai mult de 10 autoturisme, cu circulații interioare verticale sau orizontale, se realizează prin încăperi tampon protejate ventilate în suprapresiune prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 60-C5S_200.

(4) Prin amplasarea și conformarea parcajelor supraterane pentru mai mult de 10 autoturisme, vor fi asigurate căi de acces și intervenție pentru autospecialele de stingere a incendiilor și de salvare a utilizatorilor.

(5) La parcajele supraterane distanțele de siguranță se majorează cu 50% față de construcțiile vecine.

Articolul 3.2.11.4.

(1) Parcajele supraterane pentru autoturisme vor avea nivelul de stabilitate la incendiu astfel asigurat încât să îndeplinească condițiile de conformare la incendiu, potrivit prevederilor normativului.

(2) Parcajele supraterane pentru mai mult de 10 autoturisme, precum și cele subterane de maxim 10 autoturisme trebuie să corespundă nivelului I sau II de stabilitate la incendiu.

(3) Parcajele supraterane pentru mai mult de 5 autoturisme, dar maxim 10 autoturisme trebuie să fie cel puțin nivelul III stabilitate la incendiu.

(4) Parcajele supraterane pentru maximum 5 autoturisme, pot fi de nivelul IV sau V de stabilitate la incendiu.

(5) Rampele scărilor închise aferente porțiunilor subterane, se separă de rampele scărilor porțiunilor supraterane în care este înglobat parcajul, cu pereți rezistenți la foc El/REI 180 la parcajele din clădiri supraterane înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate și El/REI 120 la parcajele din clădiri supraterane care nu se încadrează la cele anterioare. În peretele de separare a rampelor subterane de cele supraterane, se poate asigura circulația funcțională a utilizatorilor printr-un gol dispus la nivelul parterului sau al palierului intermediar dintre parter și primul nivel subteran de parcare, protejat cu ușă rezistentă la foc El 90-C. Se recomandă asigurarea ieșirii din casele de scări de evacuare ale porțiunii subterane a parcajului,direct în exterior, la nivelul terenului sau al unor suprafețe carosabile, separat de ieșirile porțiunii supraterane a parcajului.

(6) Este interzis să se prevadă una sau două trepte izolate pe circulațiile de evacuare spre scări sau ieșiri în exterior.

(7) Scările de evacuare din porțiunile subterane închise se prevăd cu sistem independent de evacuare a fumului în caz de incendiu.

Articolul 3.2.11.9.

La stabilirea locurilor de parcare a autoturismelor în parcajele supraterane și subterane pentru maxim 10 autoturisme, se au în vedere următoarele: a) parcarea autoturismelor se va asigura numai în spațiile destinate și marcate pentru aceasta, fără a stânjeni circulația funcțională și intervenția în caz de incendiu; ...

b) staționarea a trei motociclete, scutere sau ATV -uri, se consideră echivalentul unui loc de parcare pentru autoturism; ...

c) respectarea prevederilor normativului și a reglementărilor tehnice specifice, considerând parcajul un tot unitar, indiferent de numărul compartimentelor și nivelurilor acestuia; ...

d) locurile de parcare situate în afara parcajului suprateran, nu se iau în calcul la stabilirea capacității de primire a parcajului. ...

Articolul 3.2.11.10.

(1) Numărul căilor de acces pentru autoturisme în parcajele supraterane, se stabilește în funcție de tipul parcajului, respectiv: a) Parcaj tip P1: de la 11 la 100 de autoturisme; ...

b) Parcaj tip P2: între 101 și 300 de autoturisme; ...

c) Parcaj tip P3: între 301 și 1.000 de autoturisme; ...

d) Parcaj tip P4: peste 1.000 autoturisme. ...

(2) La parcajele supraterane tip P1 se asigură, conform reglementării tehnice specifice, un acces cu un fir de circulație pe sens sau două platforme-elevatoare (pentru accesele la parcaje cu maxim 20 autoturisme, se poate prevede o platformă elevatoare) și la parcajele supraterane tip P2 se asigură minimum două accese cu un fir de circulație pe sens sau un acces cu două fire de circulație, precum și indiferent de tip la parcajele accesibile numai personalului special angajat pentru efectuarea parcării (în care publicul nu are acces).

(3) La parcajele supraterane tip P3 sau P4 se asigură, conform reglementării tehnice specifice, minimum două accese din care cel puțin un fir de circulație pe sensul de intrare și două fire de circulație pe sensul de ieșire (în cazul plății la ieșire) sau două fire de circulație în sensul de intrare și un fir de circulație pe sensul de ieșire (în cazul plății la intrare).

(4) În interiorul parcajelor supraterane închise, este admisă prevederea anexelor funcționale parcajului, precum și a unor zone pentru activitățile conexe autorizate, similar precizărilor din Normativul de securitate la incendiu a parcajelor subterane pentru autoturisme, indicativ NP 127:2009.

(5) Locurile de parcare a autoturismelor în parcaj se marchează și numerotează vizibil pe pardoseală, semnalizându-se cu indicatoare de orientare.

Articolul 3.2.11.11.

(1) Rampele de acces și de circulație a autoturismelor în parcajele supraterane, trebuie să fie libere pe înălțimea de minimum 2,15 m (măsurată perpendicular pe rampă).

(2) Înălțimea maximă a autoturismelor care pot intra în parcaj se precizează în exterior, la fiecare rampă de acces în parcaj.

Articolul 3.2.11.12.

Parcajele pentru autoturisme vor avea asigurate posibilități de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu, cu distanțe normate stabilite în Tabelul 88.

Tabelul 88: Lungimi de evacuare în parcaje pentru autoturisme Nr. crt.

Construcție (clădire) civilă

Nivel de stabilitate la incendiu asigurat

Lungime maximă de evacuare

Observații

în două direcții diferite

într-o direcție (coridor înfundat)

metri

metri

1.

Parcaj pentru autoturisme

I și/sau II

40 (50)

25 (30)

-

III

30

20

IV și/sau V

16

12

Note Tabelul 88: (a) Un coridor înfundat cu lungimea mai mică decât lungimea maximă de evacuare într-o direcție (coridor înfundat), măsurată de la o cale de evacuare cu acces la două scări, încăperi tampon ventilate în suprapresiune sau ieșiri în exterior amplasate în direcții diferite, este considerat cale de evacuare admisă dacă distanța totală până la o scară, încăpere tampon ventilată în suprapresiune sau ieșire în exterior nu depășește lungimea maximă de evacuare în două direcții iar distanța de parcurs în aceeași direcție nu depășește lungimea de coridor înfundat. ...

(b) Scările nu se pot prevedea cu mai multe încăperi tampon succesive, în scopul înscrierii în distanța normată a căii de evacuare. ...

(c) Valorile din paranteze se aplică parcajelor puternic ventilate. ...

Articolul 3.2.11.13.

(1) Asigurarea evacuării utilizatorilor parcajelor subterane se realizează conform prevederilor normativului specific, indicativ NP 127-2009.

(2) Numărul de utilizatori aflați simultan în parcajul suprateran și pe fiecare nivel de parcare, se precizează în documentația tehnică de proiectare.

(3) Pentru determinarea numărului de utilizatori se consideră o simultaneitate de 15% din numărul locurilor de parcare și două persoane în fiecare autoturism.

Articolul 3.2.11.14.

(1) Scările de evacuare a utilizatorilor parcajului suprateran sau a celui subteran pentru maximum 10 autoturisme pot fi prevăzute în interiorul construcției (scări închise în case de scări), sau în exteriorul acesteia (scări deschise), alcătuite și protejate conform prevederilor normativului.

(2) Golurile de acces la casele de scări închise din parcaj, se separă prin încăperi tampon protejate ventilate în suprapresiune având uși EI_2 60-C5S_200, dacă normativul nu stabilește condiții mai severe.

(3) Scările de evacuare exterioare parcajului se amplasează astfel încât să fie protejate de eventuale flăcări din parcaj (în dreptul unor pereți plini EI 30 care să depășească scara cu cel puțin 3,0 m) sau la distanță de minimum 3,00 m față de peretele exterior al parcajului.

(4) Accesul din parcaje la scările de evacuare exterioare deschise, se realizează prin ușă rezistentă la foc minimum EI_2 30-C5, dacă normativul nu stabilește condiții mai severe.

Articolul 3.2.11.15.

(1) Spațiile din parcajele supraterane destinate activităților conexe menționate în Normativul de securitate la incendiu a parcajelor subterane pentru autoturisme, indicativ NP 127:2009, se tratează în mod corespunzător.

(2) Încăperile destinate instalațiilor aferente construcțiilor se separă de parcaje prin pereți REI/EI 180 și planșee REI 120, iar golurile de comunicare se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200.

(3) Camerele pentru gunoi și anexele gospodărești (boxe ale locatarilor), se compartimentează față de parcaj cu pereți rezistenți la foc EI 120, iar golurile de comunicare se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200.

(4) Spațiile de supraveghere, camerele de plată și birourile de exploatare ale parcajului, se realizează cu structuri din profile având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și panouri de umplere din elemente de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant ori din produse clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.

(5) Pereții puțului ascensoarelor de persoane sau marfa din parcajele supraterane cu peste 10 autoturisme, trebuie să fie A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum REI/EI 180, iar golurile de acces din aceștia se separă prin încăperi tampon protejate ventilate în suprapresiune având uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200, dacă normativul nu stabilește condiții mai severe.

(6) Pereții puțului ascensoarelor de persoane sau marfă și pereții caselor de scări închise din parcajele cu mai mult de 2 autoturisme și maxim 10 autoturisme, inclusiv, trebuie să fie A1 sau A2- s1,d0, rezistenți la foc minimum REI/EI 120, iar golurile de acces din aceștia se separă prin încăperi tampon protejate ventilate în suprapresiune având uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200, dacă normativul nu stabilește condiții mai severe.

Articolul 3.2.11.16.

(1) Pentru limitarea propagării ușoare a incendiilor între nivelurile de parcare supraterane închise și a celor subterane închise cu maximum 10 autoturisme, rampele interioare pentru circulația autoturismelor trebuie să îndeplinească următoarele condiții: a) să fie delimitate cu pereți laterali minimum EI 60 sau, atunci când nu se prevăd pereți laterali, să se protejeze golurile respective cu perdele de sprinklere deschise, dacă parcajul este echipat cu instalații de stingere a incendiilor tip sprinkler, și diafragme EI 15 de mimimum 50 cm înălțime dispuse sub planșeele dintre nivelurile de parcare; ...

h) la parcajele supraterane de tipul P1, P2, P3 și P4, este obligatorie echiparea cu perdele de sprinklere deschise pentru protecția golurilor de acces la puțurile platformelor elevatoare, dacă în parcaj este prevăzută instalație automată de stingere cu sprinklere. ...

Articolul 3.2.11.20.

La parcajele supraterane în care publicul și personalul angajat nu are acces, în cazul cărora dispunerea autoturismelor pe locurile de parcare se asigură cu sisteme de distribuție automatizate, altele decât ascensoarele sau platformele elevatoare de acces la nivelurile supraterane de parcare, se asigură următoarele: a) pentru parcajele supraterane deschise pentru autoturisme se respectă prevederile Art. 2.1.3.5 (1) alin. a) ; parcajele supraterane deschise pentru autoturisme, cu aria construită (Ac) mai mare de 3.000 mp și mai mult de 3 niveluri supraterane se vor conforma pentru nivelul I sau II de securitate la incendiu în acord cu Tabelul 2; ...

b) parcajele supraterane închise pentru autoturisme se vor conforma pentru nivelul I sau II de securitate la incendiu în acord cu Tabelul 2; ...

c) se prevăd scări pentru intervenție și salvare, minimum una la 3.000 mp de parcaj, indiferent de lungimea de evacuare asigurată. ...

Articolul 3.2.11.21.

(1) La parcajele supraterane închise, pentru mai mult de 10 autoturisme, evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu se realizează potrivit prevederilor Normativului de securitate la incendiu a parcajelor subterane pentru autoturisme, indicativ NP 127:2009.

(2) Parcajele închise pentru autoturisme, cu capacitatea mai mare de 5 locuri de parcare, dar maxim 10 locuri, trebuie să aibă realizată evacuarea fumului și a gazelor fierbinți produse în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, asigurând o arie aerodinamică liberă de 1% din suprafața utilă a parcajului, sau prin ventilare mecanică.

(3) La parcajele deschise supraterane, golurile de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți dispuse în pereții exteriori, se iau în considerare numai pentru adâncimea de maximum 30 m, situație în care se consideră că au asigurate condițiile pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți. Dacă golurile de evacuare a fumului dispuse în pereții exteriori, nu îndeplinesc cerința menționată mai sus, atunci este necesară evacuarea fumului și gazelor fierbinți din parcajele deschise supraterane potrivit prevederilor normativului NP 127-2009.

Articolul 3.2.11.22.

La parcajele supraterane cu mai mult de 8 niveluri, se asigură cel puțin un ascensor de intervenție în caz de incendiu (de pompieri) pentru fiecare dintre separările menționate la Art. 3.2.11.5. alin. (1), ușor accesibil de la nivelul terenului, compartimentat și prevăzut cu apel prioritar pentru pompieri.

Articolul 3.2.11.23.

(1) Pentru intervenție în caz de incendiu, la parcajele supraterane închise sau deschise, se asigură cel puțin o cale de acces carosabilă corespunzătoare traficului greu, care să permită circulația și intervenția autospecialelor de stingere a incendiilor.

Articolul 3.2.11.24.

(1) Parcajele se echipează cu instalații de protecție împotriva incendiilor potrivit prevederilor reglementărilor tehnice specifice și ale prezentului normativ.

(2) Parcajele cu mai mult de 10 autoturisme se prevăd cu iluminat de siguranță pentru evacuare, alcătuit și realizat potrivit prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate aplicabile și prezentului normativ.

(3) Circulațiile carosabile din parcajele supraterane, inclusiv rampele auto, se prevăd cu instalație de iluminat de siguranță, alimentată și realizată corespunzător prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate aplicabile, astfel încât să asigure nivelul minim de iluminare necesar circulației în condiții de securitate. Corpurile de iluminat de siguranță se montează atât la partea superioară, cât și la partea inferioară a spațiilor de circulație, după caz, în pardoseală. În spațiile utilitare aferente parcajului suprateran, iluminatul de siguranță se realizează conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate aplicabile.

(4) Iluminatul de siguranță pentru evacuarea utilizatorilor din clădire va fi constituit din puncte luminoase dispuse la partea superioară și inferioară a căilor de evacuare, cu funcționare timp de minimum 60 de minute pentru parcaje supraterane deschise și 180 de minute pentru parcaje supraterane închise. În situația amplasării parcajelor supraterane deschise în clădiri înalte, foarte înalte, sau cu săli aglomerate din categoria S1 și S2, sau în cadrul următoarelor funcțiuni: spații comerciale, cult, cultură, primire turistică, învățământ, gări și aerogări, centre de asistență socială, sănătate cu spitalizare, iluminatul de siguranță pentru evacuarea utilizatorilor va avea timpul de funcționare de minimum 180 de minute.

(5) Se recomandă ca punctele luminoase dispuse la partea superioară, precum și cele dispuse la partea inferioară, să se monteze la maximum 15,00 m distanță între ele, pentru fiecare în parte. Dea lungul căilor de evacuare, este obligatoriu ca distanța dintre corpurile de iluminat pentru evacuare să respecte distanțele de vizibilitate prevăzute de SR EN 1838.

(6) Fiecare punct luminos se recomandă să aibe un flux luminos de minimum 45 lumeni pe o perioadă de 60 de minute (sau 180 de minute în cazul parcajelor supraterane închise) și obligatoriu minimum 1 lx în orice punct al căilor de evacuare la nivelul pardoselii.

(7) Punctele luminoase dispuse la partea inferioară pot fi încastrate în pardoseală, cu condiția respectării rezistenței mecanice necesare, sau amplasate în apropierea pardoselii.

(8) Punctele luminoase dispuse la partea inferioară, care nu se încastrează în pardoseală, se dispun la cel mult 0,50 m deasupra pardoselii, cu condiția realizării protecției mecanice a corpurilor de iluminat.

Articolul 3.2.11.25.

La parcajele supraterane pentru autoturisme este obligatorie alimentarea din două surse de alimentare de bază și de rezervă (conform prevederilor din normativul I7-2011), a următorilor consumatori vitali: a) instalații de detectare și semnalizare a incendiilor; ...

b) instalații de stingere a incendiilor cu apă; ...

c) instalații de evacuare a fumului prin ventilare mecanică; ...

d) mijloace destinate alertării utilizatorilor; ...

e) ascensoare pentru persoane cu dizabilități; ...

f) ascensoare de pompieri (intervenție în caz de incendiu), atunci când acestea sunt obligatorii; ...

g) platforme elevatoare și ascensoare pentru autoturisme; ...

h) cortine rezistente la foc. ...

Articolul 3.2.11.26.

Parcajele supraterane închise, pentru autoturisme, vor avea constituite și organizate servicii pentru situații de urgență, conform reglementării tehnice specifice.

Articolul 3.2.11.27.

(1) La parcajele supraterane pentru mai mult de 10 autoturisme, vor fi asigurate căi de acces și intervenție pentru autospecialele de stingere a incendiilor și de salvare a utilizatorilor.

(2) Accesul pentru intervenție în caz de incendiu trebuie asigurat pe cel puțin un drum carosabil care să permită circulația autospecialelor de intervenție.

(3) Căile de acces și circulațiile interioare funcționale ale parcajelor vor fi menținute permanent în stare de utilizare, astfel încât, în caz de necesitate, să poată fi utilizate de către serviciile de intervenție pentru situații de urgență.

(4) Parcajele supraterane trebuie să permită accesul autospecialelor serviciilor pentru situații de urgență astfel: – parcajele supraterane tip P1: o fațadă accesibilă deservită de minimum o cale de circulație, astfel încât să permită accesul autospecialelor serviciilor pentru situații de urgență pe minimum 25% din perimetrul pereților exteriori; ...

– parcajele supraterane tip P2: o fațadă accesibilă deservită integral de o cale de circulație și o a doua accesibilă parțial din latura deservită, astfel încât să permită accesul autospecialelor serviciilor pentru situații de urgență pe minimum 35% din perimetrul pereților exteriori; ...

– parcajele supraterane tip P3: minimum două fațade accesibile deservite de căi de circulație în totalitate, astfel încât să permită accesul autospecialelor serviciilor pentru situații de urgență pe minimum 50% din perimetrul pereților exteriori; ...

– parcajele supraterane tip P4: trei fațade accesibile, judicios repartizate și deservite de căi de circulație, astfel încât să permită accesul autospecialelor serviciilor pentru situații de urgență pe minimum 70% din perimetrul pereților exteriori. ...

Articolul 3.2.11.28.

În parcajele pentru autoturisme se asigură minimum un stingător portativ cu performanța de stingere 21A și 113B la fiecare 10 locuri de parcare, precum și un stingător transportabil cu performanță de stingere pentru focar tip A și B de minimum 50 kg la fiecare 500 mp.

...

...

SECȚIUNEA III

3.3. Construcții și amenajări în aer liber cu destinații civile 3.3.1. Dispoziții generale

Articolul 3.3.1.1.

La amenajările în aer liber cu destinații civile, cum sunt cele pentru întruniri, concerte, cinematografe, spectacole, competiții sportive etc., se asigură respectarea măsurilor de securitate la incendiu prevăzute în normativ și în reglementările tehnice specifice acestora.

Articolul 3.3.1.2.

Amenajările în aer liber se dotează cu mijloace de primă intervenție, asigurându-se câte un stingător portativ cu performanța minimă de stingere 21A și 113B la fiecare 250 mp și un stingător transportabil cu performanțe de stingere pentru focare tip A și B cu încărcătura nominală de 50 kg la maximum 1.000 mp.

...

3.3.2. Stadioane, arene sportive

Articolul 3.3.2.1.

Amenajările sportive în aer liber de tip stadion sau arenă sportivă cu locuri pe scaune, vor respecta măsurile de securitate la incendiu prevăzute în normativ și reglementările tehnice specifice acestora.

Articolul 3.3.2.2.

Tribunele și spațiile aferente amenajărilor sportive în aer liber, vor avea precizate riscurile de incendiu, conform prevederilor Art. 2.1.2.2 .

Articolul 3.3.2.3.

(1) Nivelul de stabilitate la incendiu al amenajărilor sportive se determină și precizează conform prevederilor din Art. 2.1.3.2 . și Tabelul 2 din normativ.

(2) Se recomandă asigurarea nivelului de stabilitate la incendiu I sau II al construcției.

(3) Zonele destinate publicului utilizator vor avea structuri de rezistență de minimum R 15 și vor fi realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. Gradenele (podinele) vor fi realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.

Articolul 3.3.2.4.

(1) Amenajările sportive în aer liber se amplasează astfel încât să nu permită propagarea incendiilor la vecinătăți pe perioada de timp normată sau, în cazul prăbușirii, să nu afecteze obiecte învecinate, respectându-se distanțele minime de siguranță normate.

(2) La amenajările sportive în aer liber cu capacități simultane mai mari de 400 utilizatori, vor fi majorate distanțele de siguranță normate cu 100%, iar produsele de construcții utilizate vor asigura limitarea degajărilor de fum, gaze fierbinți sau alte produse nocive și a propagării flăcărilor și a fumului.

Articolul 3.3.2.5.

Prin conformarea amenajărilor sportive în aer liber cu funcțiuni de stadioane sau arene sportive, spațiile pentru publicul utilizator vor fi dispuse la distanțe de minimum 1,20 m față de terenul de joc, iar direcțiile de evacuare a utilizatorilor pe circulațiile comune vor fi prevăzute spre zone opuse terenului de joc.

Articolul 3.3.2.6.

Amenajările sportive în aer liber pentru mai mult de 200 utilizatori vor avea asigurate minimum 2 căi de evacuare, corespunzător dispuse și dimensionate, prin care aceștia să ajungă la nivelul terenului înconjurător sau al circulațiilor carosabile adiacente, pe distanțele normate.

Articolul 3.3.2.7.

Numărul intrărilor în tribune este determinat de numărul spectatorilor și cel al căilor de evacuare, precum și de necesarul de controlori. În cazul în care, accesul și evacuarea tribunelor se face prin intermediul vomitoriilor, în scopul de a nu genera busculade în cazul evacuării de urgență, se recomandă dimensionarea acestora cu un procent de 50 % în plus față de calculul normat de evacuare.

Articolul 3.3.2.8.

Căile de acces și de evacuare a utilizatorilor vor fi constituite din circulațiile funcționale, dimensionate corespunzător, marcate vizibil și libere de orice obstacol, astfel încât evacuarea utilizatorilor să se poată face în condiții de siguranță. Căi speciale de evacuare (de urgență), pot fi prevăzute numai atunci când cele de circulație funcțională nu satisfac condițiile de evacuare normate.

Articolul 3.3.2.9.

Distanța maximă de parcurs dintre un loc în tribună și ieșirea cea mai apropiată (evacuarea tribunei reprezentând părăsirea locurilor din tribună a tuturor spectatorilor și trecerea acestora de "punctele de acces în tribună" spre incinta exterioară tribunei) trebuie să fie de 45,00 m (pentru nivelul de stabilitate la incendiu I sau II, pentru alte încadrări în nivel de stabilitate se vor utiliza valorile prevăzute în normativul specific), astfel: – pentru locuri în picioare sau pe bănci, această distanță este linia ce unește locul respectiv cu cea mai apropiată ieșire; ...

– pentru locuri pe scaune, această distanță reprezintă suma dintre lungimea rândului și aceea a căii laterale de parcurs de la locul respectiv la cea mai apropiată ieșire. ...

Articolul 3.3.2.10.

(1) Dimensionarea căilor de acces și evacuare în tribune va respecta următoarele: – căile de acces din jurul subsectoarelor nu vor fi mai mici de 1,20 m; ...

– se consideră lățimea minimă de trecere 1,20 m (adică acea lățime care asigură evacuarea unui număr de 100 de persoane într-un minut în condiții rezonabile, fie aceasta un Modul de ieșire - M.I.). Două persoane pot trece simultan printr-un modul de ieșire- timpul maxim planificat de ieșire în caz de urgență de 270 secunde (raportat la o viteză medie de 0,35 m/sec, evacuarea tribunei reprezentând părăsirea locurilor din tribună a tuturor spectatorilor și trecerea acestora de "punctele de acces în tribună" spre incinta exterioară tribunei). Acest timp este inclus în timpul mediu admis de evacuare a stadionului (reprezentând trecerea de incinta exterioară a tuturor spectatorilor), care este de 8 - 10 minute. ...

(4) Elementele de structură ale standurilor, tribunelor, podiumurilor etc., se realizează din materiale cu clasele de reacție la foc minim A2, d0 sau d1.

(5) Folosirea decorațiunilor florale din materiale sintetice trebuie limitată; în caz contrar, acestea trebuie realizate cel puțin din materiale cu clasele de reacție la foc minim C-s1÷s3,d0 sau d1.

(6) Se interzice delimitarea spațiilor de-a lungul traseelor căilor de evacuare cu lanțuri, sfori etc., la o înălțime mai mică de 1 m. Pe mijloacele de delimitare a spațiilor se prevăd obiecte de marcare, semnalizare - stegulețe, panglici, fanioane etc.

Articolul 3.3.3.2.

(1) Amenajările neacoperite în aer liber pentru mai mult de 200 utilizatori vor avea asigurate minimum 2 căi de evacuare, corespunzător dispuse, alcătuite și dimensionate, prin care aceștia să poată ajunge la nivelul terenului înconjurător sau al circulațiilor carosabile adiacente.

(2) Lungimea maximă de evacuare admisă a traseului de parcurs pe căile de evacuare de la cel mai îndepărtat loc până la un acces la nivelul terenului sau până la o circulație carosabilă, va fi de maximum 200 m, atunci când evacuarea se asigură în două direcții, și maximum 100 m, atunci când evacuarea se asigură într-o direcție.

(3) Lățimile circulațiilor de evacuare se determină prin calcul, conform prevederilor normativului.

Articolul 3.3.3.3.

(1) Amenajările în aer liber se realizează în perimetrele delimitate ca spații stabilite de primării, cu acordul inspectoratelor pentru situații de urgență și, după caz, al celorlalte autorități, conform legii.

(2) În cadrul tuturor amenajărilor temporare în spații deschise, la montarea utilităților cum ar fi energie electrică, apă, gaze, traseul aerian trebuie realizat la o înălțime de cel puțin 3,5 metri, astfel încât accesul mijloacelor de intervenție să nu fie incomodat.

(3) Spațiile cu destinație de parcare trebuie organizate la o distanță de siguranță față de amenajare.

Articolul 3.3.3.4.

(1) Corturile cu regim de înălțime parter vor îndeplini condițiile reglementării tehnice specifice. - Normativ Privind criterii minime de performanță a corturilor din punct de vedere al cerinței securitatea la incendiu indicativ RTC 2 - 2022.

(2) Corturile în care se amenajează un nivel (etaj), alte niveluri de călcare, cu excepția supantelor și gradenelor prevăzute în normativul de profil, trebuie să îndeplinească următoarele condiții: – pentru a fi considerat cort, membrana trebuie să constituie minim 75% din anvelopa clădirii; ...

– pot fi amenajate doar pentru următoarele funcțiuni: a) civile: alimentație publică, evenimente, târguri, circuri, activități sportive sau expoziții; ...

b) de producție și/sau depozitare. ...

...

– să fie prevăzute cu structură de rezistență minimum R 30 (inclusiv cea a nivelului) și suprafață maximă de 1.500 mp; ...

– se amplasează la o distanță egală sau mai mare de 1,5 H LEA de liniile electrice aeriene cu tensiunea nominală egală sau mai mare de 1,1 kV; ...

– membrana de cort trebuie să asigure clasa de reacție la foc minimum B-s2,d0; ...

– cablurile de ancorare a structurii trebuie realizate din materiale încadrate în clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0; ...

– trebuie prevăzute cu minimum două căi de evacuare; ...

– corturile se consideră construcții nivelul II de stabilitate la incendiu cu structura metalică parțial protejată, iar lungimea căilor de evacuare măsurată din orice punct din interiorul cortului până la cea mai apropiată ieșire în exterior, luând în considerare elementele de mobilier sau orice alt obstacol întâlnit pe căile de evacuare trebuie să respecte prevederile privind performanțele specifice fiecărei destinații, fără a fi obligatorie rigidizarea meselor și scaunelor de pardoseală sau între ele, astfel: a) la cele cu funcțiuni civile: alimentație publică, târguri, circuri, activități sportive, evenimente, expoziții - maximum 20 m într-o direcție și maximum 40 m în două direcții; ...

b) de producție și/sau depozitare: – cu risc mic sau mijlociu - maximum 20 m într-o direcție și maximum 40 m în două direcții; ...

– cu risc mare - maximum 20 m într-o direcție și maximum 35 m în două direcții la parter și maximum 25 m în două direcții la etaj; ...

– cu risc foarte mare - maximum 20 m într-o direcție și maximum 30 m în două direcții la parter și maximum 25 m în două direcții la etaj; ...

– lățimea liberă minimă a oricărei ieșiri spre exterior, în funcție de numărul maxim de utilizatori, trebuie să fie conform normativului de profil iar înălțimea liberă minimă trebuie să fie de minimum 2,10 m; ...

– se respectă celelalte prevederi din normativul de profil referitoare la amplasare (structuri anexe/spații pentru prepararea/încălzirea hranei, precum și cele în care se utilizează foc deschis), căi de evacuare, decorațiuni și finisaje, echipare, instalații, condiții de exploatare care nu contravin celor de mai sus. ...

...

...

(2) Grupările de încăperi de birouri deschise tip open-space delimitate în interiorul grupării prin panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile (clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componentelor nesubstanțiale, a elementelor de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant și a garniturilor de vitrare) folosite ca separări funcționale și/sau izolante fonic sau pereți interiori despărțitori funcționali (clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0) se admit cu arie construită nelimitată în cadrul construcțiilor administrative din clădiri înalte, cu condiția ca aria construită a grupărilor de încăperi de birouri deschise să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului compartimentului respectiv pentru construcții administrative de tip înalt.

(3) Grupările de încăperi de birouri deschise tip open-space prevăzute la alineatele precedente, vor avea asigurate minimum două căi de evacuare, distincte și independente, astfel dispuse și alcătuite încât să poată fi ușor accesibile utilizatorilor pentru construcțiile administrative înalte încadrate în nivelul I de securitate la incendiu cu funcțiune administrativă (birouri). Căile de evacuare a utilizatorilor vor respecta condițiile de alcătuire prevăzute în normativ și lungimile de evacuare normate.

(4) Grupările de încăperi de birouri deschise tip open space vor respecta și cerințele prevăzute la Art. 2.4.3.2. alin. (4) și la Art. 2.5.14.1 .

Articolul 4.1.3.5.

(1) Spațiile de vânzare cu densitatea sarcinii termice (q) mai mică de 840 MJ/mp se separă de încăperile anexă care nu sunt accesibile cumpărătorilor (anexe sociale sau funcționale, birouri etc.), prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120 și, după caz, cu planșee rezistente la foc REI 120, iar golurile de circulație funcțională și de evacuare din acești pereți, se protejază cu elemente de închidere rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 60-C5S_200. Încăperile anexă care nu sunt accesibile cumpărătorilor precum și spațiile de vânzare, se separă în același fel între ele. Nu este admisă constituirea de grupări de spații deschise tip open space formate din grupări de spații cu risc mare, mijlociu sau mic de incendiu cu funcțiune comercială în clădiri înalte.

(2) Spațiile de vânzare cu densitatea sarcinii termice (q) mai mare sau egală de 840 MJ/mp (cu risc mare sau foarte mare de incendiu) sunt admise doar dacă sunt separate conform Tabelul 90 (de delimitare cu pereți, planșee și uși sau încăperi tampon ventilate în suprapresiune, neadmițându- se excepții). Spațiile de vânzare cu densitatea sarcinii termice peste 2.940 MJ/mp nu sunt admise.

(3) La spațiile de vânzare cu densitatea sarcinii termice (q) mai mică de 840 MJ/mp din clădiri înalte se admite înlocuirea pereților rezistenți la foc dintre spațiile de vânzare către circulații comune orizontale (coridoare și holuri) prevăzute cu sisteme mecanice independente de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți, cu ecrane continui DH 90 amplasate la marginea elementelor de rezistență către circulații comune orizontale, având înălțimea egală cu aceea a rezervorului de fum, dar minimum 1 m (fumul din rezervorul de fum trebuie să nu se extindă la zonele de fum învecinate din circulații).

(5) Pereții rezistenți la foc dintre spațiile de vânzare cu risc mare și foarte mare de incendiu și circulațiile comune orizontale de evacuare (coridoare și holuri) din construcțiile civile de comerț supraterane înalte, trebuie să respecte Tabelul 90, dar minimum EI/REI 180 și, după caz, cu planșee rezistente la foc minimum REI 120, iar golurile de circulație funcțională și de evacuare din acești pereți se protejază cu elemente de închidere rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 90-C5S_200.

Articolul 4.1.3.6.

(1) La separarea grupărilor de încăperi deschise tip open-space care nu sunt utilizate de persoane care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie) (cu excepția spațiilor administrative precum și vestiarele personalului, incluse în funcțiunea de sănătate) față de alte încăperi, cu suprafața maximă normată, cu risc mic de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară/spații și circulații funcționale delimitate cu parapete, panouri sau pereții interiori despărțitori funcțional clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0), se prevăd minimum pereți despărțitori de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului față de spațiile adiacente (cu excepția celor către căile de evacuare care respectă prevederile specifice și a celor către încăperi cu risc mai mare generat de densitatea sarcinii termice din încăperi adiacente), care trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 minimum EI/REI 120 prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 în construcțiile civile supraterane înalte.

(1) La separarea grupărilor de încăperi de birouri deschise tip open-space față de alte încăperi cu suprafața normată conform alin. (2) , cu risc mic de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară/birouri și circulații funcționale delimitate cu parapete, panouri sau pereții interiori despărțitori funcționali clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0), se prevăd minimum pereți despărțitori de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului față de spațiile adiacente (cu excepția celor către căile de evacuare care respectă prevederile specifice, și a celor către încăperi cu risc mai mare generat de densitatea sarcinii termice din încăperi adiacente), care trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 minimum: a) EI/REI 120, prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 în construcțiile civile foarte înalte cu nivelul de stabilitate la incendiu I cu înălțimea h, 45 m ≤ h < 75 m; ...

b) EI/REI 180, prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 în construcțiile civile foarte înalte cu nivelul de stabilitate la incendiu I cu înălțimea h, h ≥ 75 m. ...

(2) Grupările de încăperi de birouri deschise tip open-space, delimitate în interiorul grupării prin panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile (clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componentelor nesubstanțiale, a elementelor de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant și a garniturilor de vitrare) folosite ca separări funcționale și/sau izolante fonic sau pereți interiori despărțitori funcționali (clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0) se admit în limita următoarelor arii construite în cadrul clădirilor administrative foarte înalte: a) nelimitat, cu condiția ca aria construită a grupărilor de încăperi de birouri deschise să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv, pentru construcții administrative încadrate în nivelul I de securitate la incendiu cu înălțimea h, 45 m ≤ h < 75 m și nicio grupare prevăzută cu condițiile stipulate la alin. (1) lit. a) să nu depășească 2.500 mp; ...

b) nelimitat, cu condiția ca aria construită a grupărilor de încăperi de birouri deschise să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv, pentru construcții administrative încadrate în nivelul I de securitate la incendiu cu înălțimea h, 75 m ≤ h < 125 m și nicio grupare prevăzută cu condițiile stipulate la alin. (1) lit. b) să nu depășească 1.875 mp; ...

c) nelimitat, cu condiția ca aria construită a grupărilor de încăperi de birouri deschise să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv, pentru construcții administrative încadrate în nivelul I de securitate la incendiu cu înălțimea h, h ≥ 125 m și nicio grupare prevăzută cu condițiile stipulate la alin. (1) lit. b) să nu depășească 1.250 mp. ...

(3) Grupările de încăperi de birouri deschise tip open-space prevăzute la alineatele precedente, vor avea asigurate minimum două căi de evacuare, distincte și independente, astfel dispuse și alcătuite încât să poată fi ușor accesibile utilizatorilor pentru construcțiile administrative foarte înalte încadrate în nivelul I de securitate la incendiu cu funcțiune administrativă (birouri). Căile de evacuare a utilizatorilor vor respecta condițiile de alcătuire prevăzute în normativ și lungimile de evacuare normate.

(4) Grupările de încăperi de birouri deschise tip open-space vor respecta și cerințele prevăzute la Art. 2.4.3.2. alin. (4) și la Art. 2.5.14.1.

Articolul 4.2.3.5.

(1) Spațiile de vânzare cu densitatea sarcinii termice (q) mai mică de 840 MJ/mp, se separă de încăperile anexă care nu sunt accesibile cumpărătorilor (anexe sociale sau funcționale, birouri etc.), prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120 și, după caz, cu planșee rezistente la foc REI 120, iar golurile de circulație funcțională și de evacuare din acești pereți se protejază cu elemente de închidere rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 60-C5S_200. Încăperile anexă care nu sunt accesibile cumpărătorilor precum și spațiile de vânzare, se separă în același fel între ele. Nu este admisă constituirea de grupări de spații deschise tip open-space formate din grupări de spații cu risc mare, mijlociu sau mic de incendiu cu funcțiune comercială, în clădiri foarte înalte.

(2) Spațiile de vânzare cu densitatea sarcinii termice (q) mai mare sau egală de 840 MJ/mp (cu risc mare de incendiu), sunt admise doar dacă sunt îndeplinite condițiile din Tabelul 94 (de delimitare cu pereți, planșee și uși sau încăperi tampon ventilate în suprapresiune, neadmițându-se excepții). Spațiile de vânzare cu densitatea sarcinii termice peste 1.680 MJ/mp nu sunt admise.

(2) Evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu din casele de scări supraterane închise, precum și din încăperile tampon ale acestora, se asigură prin tiraj natural organizat sau acestea se pun în suprapresiune. Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu din casele de scări subterane închise și la încăperile tampon ale acestora, se asigură numai prin tiraj natural organizat, sau acestea se pun în suprapresiune.

(3) Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu, din casele de scări închise și din circulațiile comune orizontale subterane, se asigură separat față de cele ale nivelurilor supraterane.

...

4.2.6. Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu

Articolul 4.2.6.1.

La clădirile foarte înalte se asigură căi de acces și de intervenție pentru autospecialele de intervenție cel puțin integral pe două (2) laturi alăturate și, totodată, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori. (2) În conformitate cu capacitatea maximă simultană a clădirii foarte înalte, trebuie avute în vedere și prevederile Art. 2.6.7. alin. (1) , (2) și (3) . Pentru o capacitate maxim simultană mai mare de 2.500 de persoane nu se ia în calcul Art. 2.6.7. alin. (3) .

...

4.2.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor

Articolul 4.2.7.1.

(1) Clădirile foarte înalte se echipează cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor, precum și cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului, conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate.

(2) Clădirile civile foarte înalte se dotează cu stingătoare, asigurând un stingător portativ cu performanța de stingere minimă 21A și 113B pentru o arie desfășurată de maximum 200 mp, dar minimum două stingătoare pe fiecare nivel al clădirii.

...

...

SECȚIUNEA III

4.3. Clădiri civile cu săli aglomerate 4.3.1. Condiții comune de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu al construcției)

Articolul 4.3.1.1.

(1) Măsurile de securitate la incendiu la sălile aglomerate se stabilesc în funcție de destinație, categoria sălii aglomerate, capacitatea maximă simultană de utilizatori, starea utilizatorilor, numărul de niveluri și nivelul de stabilitate la incendiu al construcției.

(2) Nivelul de stabilitate la incendiu al clădirilor cu săli aglomerate se determină conform prevederilor din Art. 2.1.3.2 . și Tabelul 2.

(3) Pentru sălile aglomerate cu funcțiuni multiple (polivalente), măsurile de securitate la incendiu se asigură în funcție de categoria de încadrare cea mai defavorabilă a sălii.

Articolul 4.3.1.2.

(1) În funcție de destinație, sălile aglomerate se încadrează în categoria S1 sau categoria S2, conform prevederilor din Tabelul 98.

(2) Sălile aglomerate a căror destinație nu este menționată în Tabelul 98, se încadrează prin asimilare. Tabelul 98: Categorii de săli aglomerate Categoria sălii aglomerate

Destinația sălii aglomerate

S1

Teatre, săli de spectacole, circuri, expoziții comerciale și muzee cu exponate combustibile, discoteci, cluburi etc.

S2

Săli de întruniri, conferințe, concerte, sport, așteptare, cult, magazine și centre comerciale, proiecții cinematografice, lectură, muzee cu exponate incombustibile, expoziții, auditorii, cantine, restaurante, vestiare etc.

...

4.3.2. Amplasarea și conformarea clădirilor

Articolul 4.3.2.1.

(1) Clădirile cu săli aglomerate care au asigurat nivelul I, II sau III de stabilitate la incendiu, vor fi astfel conformate încât să îndeplinească condițiile de corelare normate, astfel: a) între modul de amplasare, categoria sălii aglomerate supraterane și capacitatea maximă simultană de utilizatori admisă, potrivit prevederilor din Tabelul 99.; Tabelul 99: Corelare între modul de amplasare, categoria sălii aglomerate supraterane și capacitatea maximă simultană de utilizatori admisă Amplasarea sălii aglomerate

Categoria sălii aglomerate

Capacitatea maximă simultană de utilizatori, în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii

I

II

III

Independentă sau compartiment de incendiu

S1

Nelimitat*

5.000**

2.000

S2

Nelimitat***

2.500

Alipită pe o latură de construcție cu altă destinație sau comasarea mai multor săli aglomerate într-o construcție fără alte destinații

S1

5.000

3.000

1.500

S2

6.000

4.000

2.000

Înglobată în construcție cu altă destinație

S1

3.000

2.000

1.000

S2

5.000

3.000

1.500

Tabelul 110: Lungimi de evacuare maximum admise la săli aglomerate Categoria sălii aglomerate

Nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii

Lungimi de evacuare maximum admise

de la cel mai îndepărtat loc, până la cea mai apropiată ușă de evacuare a sălii aglomerate

de la ușa sălii aglomerate până la o scară, degajament protejat sau în exterior, când evacuarea se face:

în două direcții diferite

într-o direcție (coridor înfundat)

metri

metri

metri

Sală aglomerată tip S1

I

48

40

25

II

40

35

20

III

32

25

15

IV

24

16

12

V

16

10

10

Sala aglomerată tip S2

I

60

40

25

II

50

35

20

III

40

25

15

IV

30

16

12

V

20

10

10

Notă Tabelul 110: Traseele de evacuare prin foaiere, holuri și windfanguri ale sălii aglomerate nu se iau în considerare la stabilirea lungimii de evacuare normată, dacă foaierele și holurile au asigurate minim condițiile de securitate la incendiu stabilite pentru sala aglomerată respectivă, inclusiv sisteme de evacuare a fumului.

Articolul 4.3.5.10.

(1) Amplasarea mobilierului în sălile aglomerate se face astfel încât să se realizeze treceri cu lățimi corespunzătoare, prin care utilizatorii sălii să ajungă la ieșiri.

(2) La sălile aglomerate cu locuri pe fotolii, scaune sau bănci, pe trecerile dintre pachetele de locuri se pot prevedea strapontine, dacă acestea: a) se ridică automat și se mențin în această poziție atunci când nu sunt utilizate, lăsând liberă lățimea trecerii rezultată din calcul; ...

b) fiind coborâte, rămâne liberă o trecere cu lățimea de minimum 80 cm. ...

Articolul 4.3.5.11.

Pe trecerile de evacuare dintre rândurile de scaune se admit trepte numai perpendiculare pe acestea (nu în lungul lor).

Articolul 4.3.5.12.

(1) La sălile de spectacole, auditorii, săli de concerte, polivalente și altele similare, numărul maxim de locuri dintr-un rând se stabilește în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii și de modul în care se face evacuarea utilizatorilor din rând, potrivit prevederilor din Tabelul 111. Tabelul 111: Număr maxim de locuri dispuse pe un rând de scaune Modul de evacuare al utilizatorilor aflați pe un rând de scaune

Nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii

I și/sau II

III

IV și/sau V

Număr de locuri dispuse pe un rând

Pe la un capăt al rândului

25

14

10*

Pe la ambele capete ale rândului

40

25

20

Notă Tabelul 111: *) - În cazurile admise, la sălile aglomerate din clădiri cu nivelul de stabilitate la incendiu IV sau V care nu sunt echipate cu instalație interioară de stingere a incendiilor, se asigură obligatoriu evacuarea rândurilor de scaune la ambele capete.

(2) Numărul de locuri dintr-un rând nu este limitat la sălile aglomerate din clădiri cu nivelul de stabilitate la incendiu I sau II, dacă se prevăd uși amplasate în pereții laterali ai sălii, astfel dispuse încât la fiecare capăt al unui grup de patru rânduri de scaune, să existe câte o ușă de evacuare.

(3) Spațiul liber de trecere dintre rândurile de scaune trebuie să fie de minimum 45 cm.

Articolul 4.3.5.13.

(1) Pentru asigurarea evacuării rapide și fără accidente a utilizatorilor rândurile de scaune, băncile și pupitrele din sălile aglomerate se fixează de pardoseală, astfel încât să nu fie răsturnate în caz de panică.

(2) La sălile polivalente se recomandă ca scaunele să fie solidarizate între ele pe șiruri și rânduri. Fiecare șir sau rând de scaune trebuie fixat solid la cele două capete, de pardoseală sau pereți sau prins solidar de celelalte rânduri astfel încât să devină un pachet. În toate situațiile, barele de fixare perpendiculare pe rândurile de scaune și aplicate la nivelul pardoselii, vor avea cel mult 20 mm grosime, iar profilul rotunjit.

(3) Lojele din sălile de spectacol, expoziții și saloane de dans pot avea maximum 25 de scaune mobile.

(4) La sălile de întruniri cu o capacitate de maximum 200 de locuri, rândurile de scaune și băncile pot fi nefixate de pardoseală.

Articolul 4.3.5.14.

(1) Amplasarea mobilierului în sălile aglomerate se face astfel încât să se asigure căi de acces și circulație la ieșirile din sală, prin treceri cu lățimi determinate prin calcul.

(2) La amplasarea mobilierului în săli aglomerate cu locuri la mese, trebuie să se asigure treceri cu lățimi normate determinate prin calcul și prin care utilizatorii să se poată evacua în caz de incendiu.

Articolul 4.3.5.15.

Este interzisă utilizarea draperiilor, perdelelor, cortinelor etc., care pot întrerupe căile de evacuare ale utilizatorilor sălilor aglomerate.

Articolul 4.3.5.16.

(1) În clădirile cu săli aglomerate pot fi prevăzute scări rulante realizate conform prevederilor Art. 2.5.6.3.3. , cu condiția asigurării și a căilor de evacuare a utilizatorilor prin scări închise.

(1) Clădirile cu săli aglomerate vor avea asigurat acces din drumurile publice și posibilități corespunzătoare de desfășurare a operațiunilor de stingere a incendiilor și de salvare a utilizatorilor în caz de incendiu.

(2) Platformele exterioare pentru parcarea autovehiculelor situate în vecinătatea clădirilor, trebuie amplasate în afara gabaritului liber necesar evacuării utilizatorilor și al accesului, circulației și intervenției autospecialelor la fațadele vitrate ale clădirii și la sursele de alimentare cu apă.

Articolul 4.3.6.3.

În conformitate cu capacitatea maximă simultană a clădirii cu săli aglomerate, trebuie avute în vedere și prevederile Art. 2.6.7. alin. (1) și (3) .

Articolul 4.3.6.4.

În cazul porțiunilor de clădire aferente sălilor aglomerate din construcții cu alte destinații, care se pot constitui în compartimente de incendiu distincte, independente funcțional, delimitate față de restul clădirii conform prevederilor normate, se asigură pentru fiecare compartiment de incendiu distinct căi de acces carosabile corespunzător dimensionate pentru circulația și amplasarea autospecialelor pentru intervenție de stingere și salvare în caz de incendiu, cel puțin pe două laturi, astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori.

...

4.3.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor

Articolul 4.3.7.1.

(1) Clădirile cu săli aglomerate se echipează cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor, precum și cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului, conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate.

(2) Clădirile civile cu săli aglomerate se dotează cu stingătoare, asigurând un stingător portativ cu performanța de stingere minimă 21A și 113B pentru o arie desfășurată de maximum 200 mp, dar minimum două stingătoare pe fiecare nivel al clădirii.

...

...

...

CAPITOLUL 5

5. PERFORMANȚE SPECIFICE CLĂDIRILOR CIVILE SUBTERANE ȘI PORȚIUNILOR SUBTERANE (SUBSOLURILOR) ALE CLĂDIRILOR CIVILE (PUBLICE) SUPRATERANE 5.1. Condiții comune de performanță a construcțiilor (risc de incendiu și nivel de stabilitate la incendiu al construcției)

Articolul 5.1.1.

Clădirile civile subterane independente sunt constituite din construcții cu funcțiuni diverse (centre comerciale, galerii de artă, discoteci, baruri, săli de întruniri sau spectacole, alimentație, servicii etc.), realizate sub cota terenului înconjurător. Ele nu sunt constituite din subsoluri ale clădirilor supraterane.

Articolul 5.1.2.

(1) Clădirile civile subterane independente vor avea asigurat nivelul I sau II de stabilitate la incendiu, iar aria compartimentului de incendiu va fi limitată la 3.500 mp, fără posibilitatea de majorare.

(2) Prin modul de dispunere a funcțiunilor și măsurile de securitate la incendiu asigurate, se va asigura limitarea propagării fumului și a focului în interior, precum și la vecinătăți.

Articolul 5.1.3.

Clădirile civile (publice) subterane independente se proiectează și realizează conform reglementării tehnice Normativ de proiectare a construcțiilor publice subterane, indicativ NP 25-1997, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului nr. 142/N/1997, având în vedere și precizările acestui capitol, iar cele comasate în clădiri civile supraterane (subsoluri ale acestora), conform prevederilor prezentului normativ.

Articolul 5.1.4.

Porțiunile subterane (subsolurile) ale clădirilor civile (publice) supraterane, vor respecta condițiile de încadrare în nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii supraterane, conform prevederilor normativului, iar încăperile respective vor avea stabilite și precizate riscurile de incendiu specifice.

...

5.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor

Articolul 5.2.1.

Clădirile subterane independente, pot fi amplasate independent sau se pot alipi unor construcții sau porțiuni de construcții subterane, față de care se compartimentează. Clădirile civile subterane independente nu se comasează.

Articolul 5.2.2.

(1) În clădirile civile subterane independente, nu este recomandată dispunerea unor spații sau încăperi cu riscuri mari sau foarte mari de incendiu sau în care sunt utilizate și/sau depozitate substanțe care în amestec cu aerul pot produce amestecuri cu risc de explozie volumetrică.

(2) Funcțiunile care includ lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate sub 55°C în cantitățile declarate (stații de alimentare a autoturismelor cu carburanți, service auto, stații de spălare auto și altele similare), pot fi dispuse în zone special amenajate și marcate ale clădirii subterane independente, atunci când sunt compartimentate față de restul clădirii subterane și îndeplinesc condițiile de securitate la incendiu stabilite în normativ și în reglementările tehnice specifice.

Articolul 5.2.3.

● folosirea echipamentului electric, care conține până la 60 Kg ulei pe unitatea de echipament, precum și a fluxurilor de cabluri cu mai puțin de 3,5 Kg material combustibil/ml pe flux;

● materialele și substanțele combustibile din spațiul respectiv, inclusiv cele din utilaje care nu se încadrează la punctul 2 sau cele utilizate la transportul ori depozitarea materialelor combustibile, a unor ambalaje, palete sau rafturi combustibile, dacă nu depășesc în totalitate 105 MJ/mp.

În situațiile de mai sus, încadrarea se face în funcție de pericolul de incendiu în ansamblu, în categoria D sau E de pericol de incendiu;

...

– Categoria D de pericol de incendiu: existența focului deschis sub orice formă, în absența substanțelor combustibile (substanțe sau materiale incombustibile în stare fierbinte, topite sau incandescente, cu degajări de căldură radiantă, flăcări sau scântei) ori substanțe și materiale combustibile cu posibilități de incendiu/ardere, cu densitatea sarcinii termice q ≤ 105 MJ/mp; ...

– Categoria E de pericol de incendiu: existența unor materiale sau substanțe incombustibile în stare rece sau a substanțelor combustibile în stare de umiditate înaintată, peste 80%, cu densitatea sarcinii termice q ≤ 105 MJ/mp. ...

Articolul 6.1.1.2.

(1) Zonele, încăperile, compartimentele de incendiu și construcțiile de producție și/sau depozitare, vor avea determinate și precizate riscurile de incendiu, conform prevederilor Art. 2.1.2.2 . și Art. 2.1.2.5 .

(2) Atunci, când în construcțiile de producție și/sau depozitare sunt utilizate sau depozitate lichide combustibile, se respectă și măsurile de securitate la incendiu specifice acestora.

(3) La instalațiile tehnologice de producție și/sau depozitare amplasate în aer liber, riscurile de incendiu se determină independent pentru fiecare instalație care prezintă caracteristici diferite din punct de vedere al securității la incendiu și la care se asigură condițiile de securitate și nivelurile de performanță corespunzătoare acestora, precizându-se zonele în care sunt obligatorii măsuri de protecție specifice. Inginerul tehnolog trebuie să stabilească și să delimiteze zonele periculoase (de protecție și zone Ex) și respectiv de echipare și dotare cu sisteme de siguranță și de securitate la incendiu specifice tipurilor de materii prime, produse finite prevăzute în normativele de specialitate.

Articolul 6.1.1.3.

(1) În funcție de riscurile de incendiu determinate și precizate obligatoriu în documentație, la construcțiile de producție și/sau depozitare se asigură performanțele normate.

(2) Delimitarea zonelor în care se asigură măsurile specifice de securitate la incendiu impuse de riscurile foarte mari de incendiu și explozie volumetrică, este obligatorie și se are în vedere posibilitatea prezenței amestecurilor de aer cu gaze, vapori sau praf în concentrații cu pericol de explozie în timpul funcționării normale.

Articolul 6.1.1.4.

(1) Construcțiile și compartimentele de incendiu de producție și/sau depozitare, vor avea determinat și precizat nivelul de stabilitate la incendiu asigurat.

(2) Condițiile minime pe care trebuie să le îndeplinească construcția pentru încadrarea în nivelul de stabilitate la incendiu, sunt precizate în Art. 2.1.3.2 . și în Tabelul 3.

...

6.1.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor

Articolul 6.1.2.1.

Construcțiile de producție și/sau depozitare se amplasează la distanțele normate față de construcții învecinate, conform prevederilor din Art. 2.2.1.2 . și Tabelul 4, sau se compartimentează față de acestea cu elemente de construcție rezistente la foc pentru separarea compartimentelor de incendiu, corespunzătoare riscurilor de incendiu și densității sarcinii termice (q).

Articolul 6.1.2.2.

În funcție de nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, ariile construite ale construcțiilor și compartimentelor de incendiu de producție și/sau depozitare (Ac), se conformează potrivit prevederilor din Tabelul 114.

(5) Depozitele de azotat de amoniu se realizează numai din materiale de construcții fără goluri, clasa de reacție la foc A1 și se recomandă amplasarea față de alte construcții la distanțele minime stabilite.

Articolul 6.3.1.5.

(1) Prin depozite sau încăperi de depozitare a materialelor sau substanțelor nu este admisă trecerea (traversarea) conductelor pentru gaze sau lichide combustibile, de încălzire sau de apă, precum și a rețelelor electrice, aferente altor consumatori (din afara acestor spații).

(2) Prin excepție și pe baza justificării tehnice, trecerile respective vor fi realizate în canale proprii, închise cu elemente de construcție rezistente la foc minimum EI/REI 180.

(3) Este interzisă pozarea conductelor pentru apă sau pentru produse care conțin apă sau pe care poate condensa apa, în depozite pentru materiale sau substanțe care reacționează periculos cu apa.

Articolul 6.3.1.6.

(1) Construcțiile depozitelor pentru materiale sau substanțe vor avea asigurate căi de acces, circulație funcțională și de evacuare în caz de incendiu, astfel dimensionate și realizate încât să asigure evacuarea utilizatorilor și să permită intervenția de stingere a incendiilor.

(2) La construcțiile de depozitare fără locuri permanente de lucru (vizitabile de maximum 8 ori pe schimb), nu este obligatorie îndeplinirea condițiilor specifice căilor de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu.

Articolul 6.3.1.7.

(1) În construcțiile pentru depozitarea materialelor sau substanțelor, se pot depozita lichide combustibile în rezervoare sau recipiente (ambalaje) în cazurile și condițiile prevăzute în normativ și reglementările tehnice specifice, avându-se în vedere și prevederile din Anexa 8.2 privind "Categorii de lichide inflamabile - în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului european și al Consiliului din 16 decembrie 2008"(Prevederi generale privind clasificarea lichidelor inflamabile/Considerații suplimentare privind clasificarea lichidelor inflamabile/Categorii de depozite de lichide inflamabile)".

(2) Indiferent de modul de depozitare al lichidelor combustibile, este obligatorie precizarea categoriei depozitului, zonarea riscurilor de incendiu și, după caz, de explozie volumetrică, și asigurarea măsurilor de protecție specifice prevăzute în normativ și în reglementările tehnice specifice, astfel încât să se asigure limitarea propagării incendiilor și condițiile stingerii cu operativitate a incendiilor.

(3) Atunci când construcțiile de depozitare sunt de tip special, respectiv supraterane închise, cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m sau supraterane închise cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp și în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, se respectă și măsurile de securitate la incendiu specifice acestora.

Articolul 6.3.1.8.

Încăperile de depozitare cu aria utilă mai mare de 36 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.

...

6.3.2. Depozite închise de materiale și substanțe combustibile

Articolul 6.3.2.1.

(1) Construcțiile închise pentru depozite de materiale și substanțe combustibile (depozitele închise), vor avea nivelul de stabilitate la incendiu asigurat în funcție de riscul de incendiu și clasa de periculozitate a produselor depozitate, fiind astfel conformate încât să îndeplinească condițiile de corelare admise între nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, numărul de niveluri și aria construită (Ac), potrivit prevederilor din Art. 6.1.2.2 . și Tabelul 114.

(2) În cazul în care construcția închisă a depozitului este supraterană închisă cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m sau supraterană închisă cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp și în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, este obligatorie și respectarea prevederilor privind performanțele specifice acestor tipuri speciale de construcții.

Articolul 6.3.2.2.

(1) Construcțiile închise de depozitare etajate vor avea planșee cu rezistența la foc REI corespunzătoare densității sarcinii termice (q) în acord cu Tabelul 5 coroborat cu Tabelul 3 (se alege cea mai mare valoare dintre cele două) astfel realizate încât să împiedice propagarea incendiilor între nivelurile construcției.

Articolul 6.4.5.

Depozitele deschise de lichide combustibile vor avea precizată zonarea riscurilor de incendiu și explozie.

Articolul 6.4.6.

(1) Rezervoarele (sau grupurile de rezervoare) supraterane sau semiîngropate pentru lichide combustibile care nu au pereți dubli, vor avea cuvă de retenție mărginită de diguri sau pereți continui, care să reziste la solicitările mecanice și termice produse în timpul incendiilor.

(2) Cuvele de retenție se dimensionează și realizează în așa fel încât să nu permită deversarea lichidelor combustibile în afara lor.

Articolul 6.4.7.

Depozitarea lichidelor combustibile în ambalaje sau recipiente, se poate face pe platforme deschise executate din materiale clasa de reacție la foc A1, situate deasupra nivelului terenului înconjurător și delimitate cu rigole de scurgere.

Articolul 6.4.8.

(1) Pentru intervenția din exterior în caz de incendiu, depozitele deschise pentru materiale și substanțe combustibile cu aria mai mare de 600 mp, vor avea asigurat acces și circulații de intervenție pe patru laturi astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, integral pe 100 % din perimetrul depozitului exterior. Depozitele deschise cu aria mai mică de 600 mp pot avea acces numai pe trei laturi, astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe 75% din perimetrul depozitului exterior.

(2) Accesul personalului de intervenție la depozitele deschise pentru materiale și substanțe combustibile se asigură prin circulațiile funcționale ale acestora, marcate corespunzător.

...

...

CAPITOLUL 7

7. PERFORMANȚE ALE CONSTRUCȚIILOR CU FUNCȚIUNI MIXTE 7.1. Condiții comune de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu al construcției)

Articolul 7.1.1.

(1) La construcțiile cu funcțiuni mixte (civile, de producție și/sau de depozitare), funcțiunile diferite se separă între ele potrivit cerințelor funcționale și prevederilor normativului.

(2) Funcțiunea distinctă (civilă, de producție și/sau depozitare) care depășește 50% din aria desfășurată totală a construcției (Ad), determină încadrarea acesteia în construcție cu funcțiuni mixte civile sau în construcție cu funcțiuni mixte de producție și/sau depozitare.

(3) În cazul în care suprafețele celor două funcțiuni sunt egale, clădirea va fi considerată ca fiind cu funcțiunea de producție și/sau depozitare.

(4) Atunci când în clădire sunt mai multe destinații diferite civile, respectiv de producție și/sau depozitare, funcțiunea cu aria totală desfășurată cea mai mare din cea a construcției (Ad), determină funcțiunea civilă sau funcțiunea de producție sau de depozitare a clădirii.

Articolul 7.1.2.

Corespunzător încadrării construcției, se asigură măsurile de securitate la incendiu prevăzute în normativ pentru construcții civile sau pentru construcții de producție și/sau depozitare, iar pentru fiecare porțiune din construcție se respectă și măsurile de protecție specifice destinației respective.

Articolul 7.1.3.

(1) Zonele, încăperile, compartimentele de incendiu și construcțiile cu funcțiuni mixte, vor avea determinate și precizate riscurile de incendiu specifice, conform prevederilor Art. 2.1.2.2 . și Art. 2.1.2.5.

(2) Cel mai periculos risc de incendiu care reprezintă peste 30% din aria desfășurată (Ad) a unei porțiuni de construcție (separată cu pereți și planșee rezistente la foc), determină riscul de incendiu pentru întreaga porțiune.

(3) Cel mai periculos risc de incendiu al unei porțiuni de construcție, a cărui arie desfășurată (Ad) reprezintă mai mult de 30% din aria desfășurată (Ad) a construcției respective, determină riscul de incendiu al întregii construcții cu funcțiuni mixte.

Articolul 7.1.4.

Construcțiile cu funcțiuni mixte vor avea determinat și precizat nivelul de stabiltate la incendiu conform prevederilor din Art. 2.1.3.2 . și Tabelul 3, ținând seama și de condițiile specifice tipului de construcție (înaltă, foarte înaltă sau cu săli aglomerate, tipuri obișnuite sau speciale de construcții de producție/ depozitare).

...

7.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor

Articolul 7.2.1.

(1) Construcțiile cu funcțiuni mixte se amplasează la distanțele de siguranță prevăzute în Art. 2.2.1.2 . și Tabelul 4, având în vedere ansamblul constituit și riscul de incendiu al construcției.

(2) Atunci când nu se pot asigura distanțele de siguranță normate, construcția se compartimentează față de vecinătăți corespunzător prevederilor normativului.

Articolul 7.2.2.

Prin conformarea la foc a construcțiilor cu funcțiuni mixte, se va urmări dispunerea distinctă a funcțiunilor diferite și îndeplinirea condițiilor de corelare între destinație, risc de incendiu, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, numărul de niveluri și aria construită (Ac) a construcției, conform prevederilor din Art. 2.2.2.2. , Art. 3.1.2.6 ., Art. 3.1.2.7 . și Art. 6.1.2.2 . și Tabelul 41, Tabelul 42 și Tabelul 114.

Articolul 7.2.3.

(1) Atunci când construcția cuprinde activități civile diferite, independente funcțional și necompartimentate în condițiile prevăzute la Art. 7.2.2. , se asigură îndeplinirea condițiilor de peformanță cele mai severe prevăzute în normativ pentru respectivele destinații, iar dacă funcțiunile sunt dispuse într-o construcție înaltă, foarte înaltă sau cu săli aglomerate, vor fi îndeplinite și condițiile de performanță specifice acestor tipuri de clădiri.

(2) În construcțiile cu funcțiuni mixte civile, de producție și/sau depozitare, în fiecare porțiune se asigură îndeplinirea condițiilor de performanță prevăzute în normativ pentru respectiva funcțiune, având în vedere și implicațiile acestora asupra întregii construcții.

(3) În toate situațiile, se va asigura limitarea posibilităților de propagare ușoară a focului și fumului atât la porțiunile incendiate, cât și la porțiunile adiacente de construcție cu alte funcțiuni, luându-se măsurile de protecție corespunzătoare prevăzute în normativ.

Articolul 7.2.4.

(1) În construcțiile etajate cu funcțiuni mixte de producție și/sau depozitare, nu este recomandată dispunerea unor încăperi cu riscuri foarte mari de incendiu și explozie volumetrică la nivelurile inferioare (supraterane sau subterane).

(2) Dispunerea încăperilor cu riscuri foarte mari de incendiu și de explozie volumetrică în construcțiile cu funcțiuni mixte de producție și/sau depozitare, se recomandă a se face la ultimul nivel suprateran al construcției și numai cu asigurarea măsurilor de protecție corespunzătoare. În cazul în care, din motive tehnice, nu este posibilă dispunerea acestora la ultimul nivel al construcției, se asigură compartimentarea cu pereți și planșee rezistente la foc și după caz, la explozie volumetrică, corespunzător alcătuite și dimensionate.

...

7.3. Limitarea propagării incendiilor

Articolul 7.3.1.

(1) Destinațiile independente, dispuse în construcția cu funcțiuni mixte, se separă între ele și față de căile comune de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor prin elemente de construcție despărțitoare rezistente la foc, conform prevederilor normativului.

(2) În cazul în care destinațiile respective constituie compartimente de incendiu distincte, separarea lor se realizează cu pereți de compartimentare rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu și după caz, rezistenți la foc și explozie volumetrică.

(3) Prin modul de dispunere, alcătuire și realizare a elementelor de construcție despărțitoare, se va asigura limitarea propagării focului și a fumului la funcțiunile alăturate pe timpul normat, iar în cadrul aceleași funcțiuni se va asigura limitarea propagării ușoare a focului și fumului pe arii mari construite.

Articolul 7.3.2.

Elementele de construcție utilizate pentru limitarea propagării focului și a fumului, trebuie să îndeplinească condițiile de peformanță normate, în funcție de rolul pe care îl au pentru securitatea la incendiu a construcției.

Articolul 7.3.3.

(1) Separarea destinațiilor diferite în construcții etajate cu funcțiuni mixte, se asigură prin pereți rezistenți la foc EI/REI, planșee rezistente la foc REI corespunzătoare riscului de incendiu cel mai periculos și a densității sarcinii termice (q) din încăperile adiacente, iar eventualele goluri de circulație funcțională și de evacuare din elementele de separare se protejează cu elemente de închidere, conform prevederilor normativului.

(2) Limitarea propagării focului între funcțiuni diferite dispuse într-o construcție etajată se asigură pe fațade (exteriorul închiderilor perimetrale) și prin interiorul construcției.

(3) Condițiile de peformanță pe care trebuie să le îndeplinească elementele de construcție cu rol de limitare a propagării focului și a fumului, sunt cele stabilite în normativ.

Articolul 7.3.4.

Căile comune de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor construcției cu funcțiuni mixte (orizontale și verticale), se separă față de diferitele funcțiuni adiacente corespunzător funcțiunii care impune condițiile cele mai severe, riscului de incendiu și densității sarcinii termice (q) a acestora, iar eventualele goluri de circulație funcțională și de evacuare din aceste elemente de separare se protejează cu elemente de închidere care îndeplinesc condițiile normate.

Articolul 7.3.5.

(3) Atunci când există goluri pentru evacuarea fumului practicate în acoperiș, în treimea superioară a șarpantei, raportată la înălțimea maximă a șarpantei, sau în treimea superioară a pereților exteriori ai încăperii (atunci când tavanul are o înclinare mai mică de 20°), acestea se însumează la suprafața necesară evacuării fumului și a gazelor fierbinți produse în caz de incendiu.

Articolul 8.7.5.

Dispozitivele de evacuare prin tiraj natural-organizat a fumului și a gazelor fierbinți prevăzute în normativ, trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute în normativ și în seria de standarde europene SR EN 12101 precum și SR CEN/TR 12101-4 și SR CEN/TR 12101-5.

Articolul 8.7.6.

La evacuarea fumului și gazelor fierbinți prin ventilare mecanică, se respectă următoarele condiții: a) dispunerea ecranelor se realizează corespunzător prevederilor normate pentru sistemul de evacuare prin tiraj natural-organizat și vor fi continui, alcătuite și dispuse încât să realizeze o casetare a spațiului de sub acoperiș sau planșeul superior; ...

b) gurile de evacuare se dispun uniform distribuit, astfel încât să se asigure cel puțin o gură la maximum 200 mp; ...

c) funcție de densitatea sarcinii termice (q), debitul de extragere va fi de cel puțin 1 mc/s și maximum 3 mc/s pentru 100 mp, conform prevederilor din Tabelul 122: Tabelul 122: Debit de extragere a fumului și gazelor fierbinți prin ventilare mecanică Densitatea sarcinii termice “q” (MJ/mp)

Debitul de extragere (mc/s)

q ≤ 420 MJ/mp

1

420 MJ/mp <q ≤ 840 MJ/mp

De la 1 la 1,25

840 MJ/mp<q ≤ 1.680 MJ/mp

De la 1,25 la 1,50

1.680 MJ/mp <q ≤ 4.200 MJ/mp

De la 1,50 la 2,50

q > 4.200 MJ/mp

3

Notă Tabelul 122: Pentru valorile intermediare de calcul a densității sarcinii termice, debitul de extragere se determină prin interpolare liniară sau se alege valoarea maximă

...

d) la un ventilator de evacuare pot fi racordate maximum două rezervoare de fum delimitate de ecrane, iar debitul ventilatorului poate fi redus la debitul necesar celui mai mare rezervor de fum racordat. ...

Articolul 8.7.7.

(1) Admisiile de aer pot fi naturale sau mecanice și se dispun la partea de jos în treimea inferioară a spațiului protejat (având marginea lor superioară la cel mult 1 m față de pardoseală pentru încăperi/spații cu înălțimea liberă de maxim 3 m), recomandându-se amplasarea acestora în zone opuse gurilor de evacuare sau fațade.

(2) Nu se admite traversarea ecranelor de către elemente combustibile.

Articolul 8.7.8.

(1) În spațiile cu plafoane suspendate sau autoportante pline, ecranele ce delimitează rezervoarele de fum coboară de la intradosul acoperișului și depășesc planul plafonului suspendat sau autoportant plin, cu minimum 50 cm.

(2) Plenumul prevăzut cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere, delimitat de ecrane, intradosul acoperișului și plafonul suspendat sau autoportant plin, constituie rezervoare de fum independente de cele dispuse sub plafonul suspendat sau autoportant plin, care se echipează cu sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți independent de cele de sub plafoanele suspendate sau autoportante pline, și se dimensionează în mod corespunzător. Nu se admite trecerea fumului și a gazelor fierbinți din rezervorul de fum dispus sub plafonul suspendat sau autoportant plin, prin rezervorul de fum dispus în plenum, decât prin canale/tubulaturi rezistente la foc potrivit normativului.

Articolul 8.7.9.

(1) În toate situațiile, acționarea automată a dispozitivelor de evacuare a fumului și gazelor fierbinți (trape, cupolete, grile etc.) va fi dublată de acționare manuală.

(2) În mod similar și concomitent cu acționarea dispozitivelor de evacuare a fumului și gazelor fierbinți se va face și acționarea dispozitivelor de introducere aer de compensare, după caz.

...

CAPITOLUL 9

INTERVENȚII LA CONSTRUCȚII EXISTENTE CARE CONSTITUIE FOND CONSTRUIT ANTERIOR DATEI INTRĂRII ÎN VIGOARE A PREZENTULUI NORMATIV

Articolul 9.1.

Intervențiile la construcțiile existente care nu se extind, se fac păstrând performanța la foc a elementelor de construcții care se înlocuiesc în conformitate cu reglementările aplicabile la data realizării lor (în acord cu Anexa 10 "Construcții existente" din normativ), iar echiparea cu instalații cu rol de securitate la incendiu se face potrivit reglementărilor tehnice în vigoare.

Articolul 9.2.

Lucrările de extindere la construcțiile existente se realizează în concordanță cu reglementările tehnice precizate în Anexa 10 "Construcții existente". Echiparea cu instalații cu rol de securitate la incendiu se face potrivit reglementărilor tehnice în vigoare.

Articolul 9.3.

Pentru construcțiile existente se prevăd următoarele: a) În situația intervențiilor la construcțiile existente care nu presupun extinderea acestora se prevăd următoarele măsuri: – în situația menținerii destinațiilor construcțiilor (precum a funcțiunii, încadrării în construcție civilă, de producție, de depozitare, mixtă, etc. și/sau tipului de clădire: înaltă, foarte înaltă, cu săli aglomerate, etc.), conformarea la foc a construcției se va face potrivit cerințelor din Anexa 10 privind construcții existente; ...

– în situația în care se schimbă destinația construcțiilor (precum a funcțiunii, încadrării în construcție civilă, de producție, de depozitare, mixtă, etc. și/sau tipului de clădire: înaltă, foarte înaltă, cu săli aglomerate, etc.), construcția se poate conforma fie potrivit reglementărilor tehnice generale privind construcțiile noi dacă acest lucru este fezabil tehnic și economic, fie se asigură măsuri de îmbunătățire a cerințelor privind securitatea la incendiu sau alternative de protecție (pasive, active sau combinații ale acestora) care să vizeze îmbunătățirea cerințelor care nu pot fi respectate, în baza unei/unor expertize tehnice privind cerința fundamentală securitate la incendiu (construcții și/sau instalații). Chiar dacă nu se schimbă destinația, clădirea se poate conforma și cerințelor reglementărilor în vigoare privind construcțiile noi, dacă beneficiarul dorește acest lucru și acest lucru este fezabil tehnic si economic. ...

...

b) În situația intervențiilor la construcțiile existente care presupun extinderea acestora, măsurile se realizează în concordanță cu precizările specifice prezentate în Anexa 10 privind construcții existente. ...

Articolul 9.4.

Pentru construcțiile existente (cu excepția lucrărilor de extindere ale acestora), se pot prevedea măsuri de îmbunătățire a cerinței securitate la incendiu, precum: – utilizarea materialelor și produselor de construcții clasa de reacție la foc minim C-s3,d1, dar minimum conform prevederilor normate; ...

– utilizarea elementelor, materialelor și produselor de construcții cu performanță privind rezistența la foc mai mare față de prevederile normate; ...

– diminuarea densității de sarcina termică în toate spațiile clădirii existente; ...

– echiparea clădirii cu instalațiile cu rol de securitate la incendiu suplimentar față de cele prevăzute în reglementările tehnice în vigoare; ...

– închiderea scărilor interioare deschise în case de scări închise și prevederea de sisteme pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu a acestora; ...

– prevederea de sisteme pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu a circulațiilor comune orizontale de evacuare cu lungimi mai mari de 30 m în toată clădirea; ...

– echiparea clădirii cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu, iar acolo unde suprafața desfășurată este mai mare de 7.000 mp sau clădirea este prevăzută cu mai mult de 5 niveluri supraterane și în care persoanele rămân pe timpul nopții; cu excepția clădirilor de locuit, aceasta va avea și sistem de alarmare vocală; ...

– echiparea cu instalații de stingere a incendiilor cu sprinklere acolo unde suprafața desfășurată este mai mare de 7.000 mp sau clădirea este prevăzută cu mai mult de 5 niveluri supraterane, cu excepția clădirilor de locuit, dacă aceasta nu este obligatorie potrivit reglementării specifice; ...

– echiparea construcției cu coloane uscate, suplimentar cerințelor normativului specific; ...

– echiparea construcției cu ascensoare pentru evacuarea persoanelor cu dizabilități sau pentru intervenție, după caz, conformate în raport cu prevederile prezentului normativ; si a celorlalte reglementari tehnice aplicabile ...

– prevederea de dispozitive de protecție la curent diferențial rezidual (DDR) în acord cu reglementările tehnice în vigoare sau suplimentar față de cele prevăzute conform specificațiilor Normativului pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor, indicativ I7-2011; ...

– prevederea de dispozitive de protecție împotriva defectelor cu arc electric (prin deconectare automată la apariția unui defect de arc electric - AFDD) în acord cu reglementările tehnice în vigoare sau suplimentar față de cele prevăzute în reglementările tehnice în vigoare, conform recomandărilor din SR EN 62606 și SR HD 60364-4-42 precum și specificațiilor Normativului pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor, indicativ I7-2011; ...

– prevederea unui sistem de protecție împotriva trăsnetului (SPT) pentru o construcție și alegerea nivelului de protecție împotriva trăsnetului prin instalație exterioară și/sau instalație interioară a sistemului de protecție împotriva trăsnetului (IPT) în acord cu reglementările tehnice în vigoare sau suplimentar față de cele prevăzute în reglementările tehnice în vigoare; ...

– prevederea de dispozitive de protecție la supratensiuni și supracurenți (SPD) conform recomandărilor standardului SR EN 61643-11, SR CeI/TR 62066, SR HD 60364-5534, SR HD 60364-4-444 etc. ...

ANEXE

la Normativul privind securitatea la incendiu a construcțiilor indicativ p 118-1/2025

Anexa nr. 1

AMPLASARE CONSTRUCȚII

(1) Condițiile normate de limitare a posibilităților de propagare a incendiilor între construcții și compartimente de incendiu sunt obligatorii și se realizează prin amplasarea la distanțele minime de siguranță stabilite în Tabelul 4 (Distanțe minime de siguranță între construcții sau compartimente de incendiu supraterane (civile, de producție și/sau depozitare)) sau se delimitează cu pereți rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) și, după caz, cu planșee rezistente la foc de separare a compartimentelor de incendiu (planșee antifoc), aplicându-se prevederile stabilite la Capitolul II, Secțiunea III/2.3. ("Limitarea propagării incendiilor"/23.2. - "Elemente rezistente la foc pentru separarea compartimentelor de incendiu și protecția golurilor funcționale de trecere") din normativ.

(2) Pentru construcțiile existente se respectă distanțele de siguranță stabilite în Anexa 10 la Tabelul 145: Distanțe de siguranță la construcții existente sau se delimitează (Figura 84) cu pereți rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) și, după caz, planșee rezistente la foc de separare a compartimentelor de incendiu (planșee antifoc), aplicându-se prevederile stabilite la CAPITOLUL 2/CONDIȚII GENERALE DE PERFORMANȚĂ A CONSTRUCȚIILOR EXISTENTE/ A.10. 2.2. AMPLASAREA CONSTRUCȚIILOR SI CONFORMAREA LOR lA FOC/ Amplasare. Figura 84 - Schemă amplasare construcții - principiu amplasare

construcții la distanțe mai mici decât cele normate

Note Figura 84: (a) Indicativul "A" reprezintă perete antifoc conform Art. 2.3.2.1.2 . (sau conform A.10. 2.3.4. (1) pentru clădiri existente). ...

(b) Indicativul "B" reprezintă fâșia min REI 60prevăzută la Art. 2.3.2.1.4 . (sau conform A.10. 2.3.14. pentru clădiri existente). ...

(c) În pereții antifoc ("A ") dispuși la fațadele construcțiilor, golurile prevăzute se protejează prin uși, obloane sau cortine rezistente la foc (rezistente la foc pe o perioadă minimum jumătate din rezistența la foc a pereților antifoc, dar cel puțin 1 oră). ...

Varianta 2) - amplasare construcții la distanțe mai mici decât cele normate

Figura 85 - Amplasare construcții la distanțe mai mari sau mai mici decât cele normate

Note Figura 85: (a) Indicativul "A" reprezintă perete antifoc conform Art. 2.3.2.1.2 . (sau conform A.10. 2.3.4. (1) pentru clădiri existente). ...

(b) Indicativul "B" reprezintă fâșia min REI 60prevăzută la Art. 2.3.2.1.4 . (sau conform A.10. 2.3.14. pentru clădiri existente). ...

(c) În pereții antifoc ("A ") dispuși la fațadele construcțiilor, golurile prevăzute se protejează prin uși, obloane sau cortine rezistente la foc (rezistente la foc pe o perioadă minimum jumătate din rezistența la foc a pereților antifoc, dar cel puțin 1 oră). ...

(3) Clădirile comasate într-un compartiment de incendiu se amplasează, față de alte construcții sau compartimente de incendiu, la distanțele minime de siguranță stabilite în Tabelul 4, funcție de nivelul de stabilitate la incendiu stabilit conform Art. 2.2.1.1. alin. (2) . La clădirile existente comasate, se aplică distanțele de siguranță stabilite în Anexa 10 la Tabelul 145.

(4) Construcțiile supraterane civile (publice), de producție și/sau depozitare sau construcțiile mixte, se amplasează comasat sau grupat la distanțe nenormate între ele, în limitele unor compartimente de incendiu specifice, cu arii maxime admise în funcție de destinație, nivelul de stabilitate la incendiu cel mai dezavantajos, riscul de incendiu cel mai mare și numărul de niveluri normat (luând în calcul suma ariilor construite efective).

(5) Construcțiile destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie), precum și cele pentru obiecte, echipamente sau aparatură de importanță deosebită, clădirile civile supraterane înalte și/sau foarte înalte sau cu săli aglomerate, nu se comasează cu alte construcții.

(6) Comasarea cu alte construcții sau între ele a clădirilor civile supraterane înalte și/sau foarte înalte este interzisă în cadrul aceluiași compartiment de incendiu.

(7) Clădirile civile cu înălțimi obișnuite pot fi amplasate independent sau comasate cu alte clădiri civile cu înălțimi obișnuite în limitele ariilor compartimentelor de incendiu pentru clădiri civile admise în normativ (respectiv în Anexa 10 pentru cele existente). Construcțiile de producție și depozitare obișnuite pot fi amplasate independent sau comasate cu alte construcții de producție și/sau depozitare, în limitele ariilor compartimentelor de incendiu admise în normativ (respectiv în Anexa 10 pentru cele existente).

V - volumul de aer interior al incintei, exprimat în mc.

Figura 163 - Goluri de decomprimare în caz de explozie la CT

Exemplu: 6,00 x 4,00 x 3,00 = 72,00 mc volum cameră CT

72,00 mc x 0,05 mp/mc = 3,60 mp

3,00 x 1,30 = 3,90 mp - gol decomprimare

3,90 mp gol prevăzut de decomprimare > 3,60 mp (gol necesar de decomprimare)

(105) Golurile de decomprimare pot fi prevăzute în pereții exteriori sau în acoperiș. Figura 164 - Goluri de decomprimare în pereții exteriori sau în acoperiș

(106) Nu sunt admise goluri de decomprimare în pereții și planșeele de separare față de restul construcției. În cazul în care este realizat un tambur deschis, se prevăd, de asemenea, goluri de decomprimare în partea opusă tamburului deschis, iar spre acesta se prevede perete deflector realizat similar celui de la Art. 2.3.4.1.5. . Figura 165 - Soluții neadmise la goluri de decomprimare

(107) Golurile prevăzute pentru decomprimare în caz de explozie pot fi neînchise sau închise cu elemente de închidere care să cedeze la presiunea provocată de explozie (panouri sau porțiuni de perete sau acoperiș de tip ușor dislocabile sau rabatabile, ferestre, luminatoare cu geam simplu). Figura 166 - Goluri de decomprimare închise sau deschise

Figura 167 - Goluri prevăzute pentru

decomprimare în caz de explozie neînchise sau închise

Notă Figura 167: presiunea la care trebuie să cedeze este de max. 118 daN/mp.

(108) Panourile rabatabile pot fi cu balamale (axe), orizontale sau verticale. Figura 168 - Panouri rabatabile cu balamale (axe)

Figura 169 - Panou de decomprimare la spații cu

pericol de explozie (oxigen) la clădiri cu funcțiuni sanitare

(109) Depozitele de azotat de amoniu se realizează numai din materiale de construcții fără goluri, clasa de reacție la foc A1, având în vedere măsurile specifice de combatere a incendiului din Fișa cu date de securitate și, de regulă, se amplasează, față de alte construcții, la distanțe minime stabilite cu formulele: – D = 22,2(0,25Q)^1/3 față de instalații vulnerabile și infrastructură critică (corespunzătoare unei suprapresiuni de explozie de 5,5 kPa); ...

– D = 17,8(0,25Q)^1/3 față de clădiri rezidențiale, inclusiv hoteluri, moteluri și alte locuri de cazare (corespunzătoare unei suprapresiuni de explozie de 7 kPa); ...

– D = 10,4(0,25Q)^1/3 față de dezvoltări comerciale, inclusiv magazine, birouri și centre de divertisment (corespunzătoare unei suprapresiuni de explozie de 14 kPa); ...

– D = 7,8(0,25Q)^1/3 față de alte clădiri industriale (corespunzătoare unei suprapresiuni de explozie de 21 kPa), unde: D = distanța între depozit și orice altă construcție vecină, exprimată în metri;

Q = cantitatea de azotat de amoniu exprimată în kilograme.

...

Notă: Distanțele se rotunjesc la cel mai apropiat multiplu superior de 10 m și se utilizează exclusiv pentru cantități mai mici decât cantitățile relevante (în tone) ale substanțelor pentru încadrarea amplasamentelor conform Legii nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, cu modificările și completările ulterioare. Pentru locații cu densitate mare a populației (de exemplu în apropierea unei săli aglomerate, unui stadion de sport, un centru comercial mare sau a unei clădiri înalte/ foarte înalte), distanțele minime vor fi stabilite cu formula: D=44,4(0,25Q)^1/3

"Prevederi împotriva pericolelor de explozie" pentru baterii staționare

Similar cu: SR EN IEC 62485-2:2019 ("Prescripții de securitate pentru baterii de acumulatoare și instalații pentru baterii. Partea 2: Baterii staționare") - Capitolul 7 "Prevederi împotriva pericolelor de explozie" 7. Prevederi împotriva pericolelor de explozie 7.1. Emisii de gaz ...

7.2. Cerințe de ventilare ...

7.3. Ventilare naturală ...

7.4. Ventilare forțată ...

7.5. Moduri de încărcare ...

7.6. Supraîncărcare în condiții de defecțiune ...

7.7. În apropierea bateriei ...

7.8. Prevenirea descărcărilor electrostatice în utilizarea bateriilor ...

...

7. Prevederi împotriva pericolelor de explozie 7.1. Emisii de gaz În timpul încărcării, încărcării flotante și supraîncărcării, se emit gaze din toate bateriile și celulele secundare, cu excepția celulelor secundare care sunt sigilate etanș la gaz. Acesta este rezultatul electrolizei apei prin curentul de supraîncărcare. Gazele produse sunt hidrogen și oxigen.

Când este emis în atmosferă, se poate crea un amestec exploziv dacă concentrația de hidrogen în aer depășește 4%.

Când emisia de gaz este determinată experimental în baza standardelor de testare a bateriilor și valoarea rezultată este mai mică decât cea utilizată în prezentul standard, atunci nu va fi admisă nici o reducere a cerințelor de ventilare.

Dacă valoarea experimentală a emisiei de gaz este mai mare decât valoarea presupusă în prezentul standard, atunci cerințele de ventilare vor fi adaptate, implicit crescute.

Notă Tabelul 132: În cazul în care densitatea de sarcină termică rezultată din substanțe și materiale combustibile din spațiul respectiv, inclusiv cele din utilaje sau cele utilizate la transportul ori depozitarea materialelor combustibile, a unor ambalaje, palete sau rafturi combustibile este mai mare de 105 MJ/mp echiparea acestor construcții cu instalații de prevenire și stingere a incendiilor se face similar riscului de incendiu mare.

Clasificare suplimentară a materialelor/produselor și substanțelor depozitate după clasa de periculozitate (recomandare)

(299) Cu titlu de recomandare materialele/produsele și substanțele depozitate se pot clasifica și după periculozitatea acestora conform datelor din fișele tehnice/de produs și/sau fișele cu date de securitate, în acord cu recomandările din Tabelul 133 și Tabelul 134. Răspunderea în vederea adoptării măsurilor privind depozitarea materialelor/produselor și substanțelor cu periculozitate deosebit de mare cade în sarcina proiectantului și a investitorului/beneficiarului (privind măsurile de conformare pe linia securității la incendiu în ceea ce privește modul de depozitare al substanțelor sau amestecurilor potrivit și a prevederilor privind periculozitatea acestora). Proiectantul având în vedere tema de proiectare și tipul, cantitățile și posibila interacțiune a materialelor/produselor și substanțelor depozitate puse la dispoziție de către beneficiar în funcție de specificațiile producătorului, împreună cu tehnologul, trebuie să asigure măsuri de conformare în raport cu produsele sau amestecurile depozitate și în raport cu periculozitatea acestora, pentru adoptarea măsurilor de protecție și conformare pe linia securității la incendiu al spațiilor respective. In toate cazurile proiectanții vor aplica și metodologia de clasificare pe categorii a mărfurilor depozitate (redată în SR EN 12845) și atunci când apa nu este indicată ca substanță de stingere, se prevăd instalații automate de stingere cu alte substanțe prevăzute în normativul de profil.

(300) Încadrarea în riscuri de incendiu a spațiilor, încăperilor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor de producție și/sau depozitare cu materiale/produse și substanțe depozitate având clasa de periculozitate: fără periculozitate relevantă, cu periculozitate redusă, cu periculozitate medie precum și cele cu periculozitate mare se determină în acord cu calculul densității sarcinii termice (conform Tabelul 132) și se iau măsuri privind limitarea incendiului prevăzute în normativ.

(301) Caractertisticile, clasificarea și ambalarea pentru materialele/produsele și substanțele depozitate trebuie să fie conforme cu regulamentele europene relevante.

(302) Pentru materialele/produsele înregistrate conform prevederilor regulamentelor europene aplicabile se vor avea în vedere măsurile specifice de combatere a incendiului din Fișa cu date de securitate, conformă cu regulamentele europene aplicabile. Tabelul 133: Recomandare de clasificare a materialelor/produselor și substanțelor depozitate, după clasa de periculozitate (construcții noi) Clasa de periculozitate

Caracteristicile materialelor/produselor și substanțelor depozitate

Exemple

fără periculozitate relevantă

Materiale neinflamabile fără pericol de incendiu relevant, fără ambalaje (în vrac) sau în ambalaje din materiale neinflamabile

Minereuri, produse și piese metalice: ciment, nisip, beton, materiale de construcții refractare.

Fructe, legume, carne.

Conserve în cutii metalice sau borcane.

Lichide neinflamabile îmbuteliate (ambalaje din sticlă) etc.

cu periculozitate redusă

Materiale fără periculozitate relevantă, în ambalaje din materiale cu viteză de ardere mică

Minereuri și alte materiale inerte în saci sau butoaie cu viteză de ardere mică

piese metalice în folii sau prelate neinflamabile, piese metalice, cu viteză de ardere mică

elemente din beton, pe palete din lemn, lichide neinflamabile sau conserve în ambalaje neinflamabile în navete sau lădițe cu viteză de ardere mică etc.

Materiale și produse care se aprind greu, au viteză mică de ardere și nu au căldură de ardere (putere calorifică) mare, neambalate sau în ambalaje cu viteză de ardere redusă

Piei brute, baloți de lână (spălată și uscată), zahăr brut și cereale în vrac sau în saci, produse de panificație, tutun în recipiente etc.

Lichide neinflamabile

Lapte, apă minerală în ambalaje din plastic, carton etc.

cu

CONSTRUCȚII EXISTENTE

(312) Prevederile prezentei anexe sunt obligatorii la lucrările de intervenție efectuate asupra construcțiilor existente care nu se extind, indiferent de forma de proprietate, categorie și clasă de importanță sau sursă de finanțare, în scopul asigurării protecției vieții oamenilor, bunurilor acestora, societății și mediului înconjurător. Se aplică la modificări ale clădirilor existente care se constituie ca fond construit anterior datei intrării în vigoare a normativului care nu se extind și care dețin sau nu dețin ansamblul de documente referitoare la proiectarea, execuția, recepția, exploatarea, întreținerea, repararea și urmărirea în timp a construcției. La lucrările de intervenții efectuate asupra construcțiilor existente edificate în baza prezentei anexe (a clădirilor existente care se constituie ca fond construit anterior datei intrării în vigoare a normativului), atunci când în mod justificat tehnic nu pot fi îndeplinite unele prevederi de securitate la incendiu normate, se asigură măsuri alternative de protecție (pasive, active sau combinații ale acestora) care să vizeze suplinirea cerințelor care nu pot fi respectate.

(313) (1) Modificările la construcțiile existente care se constituie ca fond construit anterior datei intrării în vigoare a normativului, se vor conforma astfel: a) intervențiile la construcțiile existente care nu se extind, se fac păstrând performanța la foc a elementelor de construcții care se înlocuiesc în conformitate cu reglementările aplicabile la data realizării lor (în acord cu Anexa 10), iar echiparea cu instalații cu rol de securitate la incendiu se face potrivit reglementărilor tehnice în vigoare. Notă Art. (313) lit. a): La lucrările de intervenții efectuate asupra construcțiilor existente (în conformitate cu lit. a)) , atunci când în mod justificat tehnic nu pot fi îndeplinite unele prevederi de securitate la incendiu normate prin Anexa 10, se asigură măsuri de îmbunătățire a cerințelor privind securitatea la incendiu sau alternative de protecție (pasive, active sau combinații ale acestora) stabilite urmare a expertizării tehnice realizată potrivit art. 12 din Regulamentul pentru verificarea și expertizarea tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuției lucrărilor și a construcțiilor, precum și verificarea calității lucrărilor executate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 925/1995, cu modificările și completările ulterioare ulterioare. Măsurile de îmbunătățire a cerințelor privind securitatea la incendiu sau măsurile alternative de protecție (pasive, active sau combinații ale acestora care este obligatoriu să vizeze suplinirea cerințelor care nu pot fi respectate), se efectuează în baza unei/unor expertiză/e tehnică/e pentru cerința fundamentală securitate la incendiu (construcții si/sau instalații), întocmită/e în baza art. 9 și art. 12 din Regulamentul privind verificarea și expertizarea tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuției lucrărilor și a construcțiilor, precum și verificarea calității lucrărilor executate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 925/1995, cu modificările și completările ulterioare. Măsurile propuse de către expertul tehnic/experții tehnici în vederea îmbunătățirii cerinței de securitate la incendiu este obligatoriu să vizeze suplinirea cerințelor care nu pot fi respectate, atunci când în mod justificat tehnic nu pot fi îndeplinite unele prevederi de securitate la incendiu normate.

...

Notă Art. (313) lit. b): La lucrările de intervenții efectuate asupra construcțiilor existente (din volumul construcției existente, cu excepția extinderilor), atunci când în mod justificat tehnic nu pot fi îndeplinite unele prevederi de securitate la incendiu normate prin Anexa 10, se asigură măsuri de îmbunătățire a cerințelor privind securitatea la incendiu sau alternative de protecție (pasive, active sau combinații ale acestora), stabilite în baza art. 9 și art. 12 din Regulamentul pentru verificarea și expertizarea tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuției lucrărilor și a construcțiilor, precum și verificarea calității lucrărilor executate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 925/1995, cu modificările și completările ulterioare. Măsurile de îmbunătățire a cerințelor privind securitatea la incendiu sau măsurile alternative de protecție (pasive, active sau combinații ale acestora care este obligatoriu să vizeze suplinirea cerințelor care nu pot fi respectate), se efectuează în baza unei/unor expertiză/e tehnică/e pentru cerința fundamentală securitate la incendiu (construcții și/sau instalații), întocmită/e în baza art. 9 din Regulamentul privind verificarea și expertizarea tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuției lucrărilor și a construcțiilor, precum și verificarea calității lucrărilor executate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 925/1995, cu modificările și completările ulterioare. Măsurile propuse de către expertul tehnic/experții tehnici în vederea îmbunătățirii cerinței de securitate la incendiu este obligatoriu să vizeze suplinirea cerințelor care nu pot fi respectate, atunci când în mod justificat tehnic nu pot fi îndeplinite unele prevederi de securitate la incendiu normate.

Varianta a) - secțiune

Varianta b) - secțiuni

Varianta c) - secțiuni

Figura 273 - Lucrări de intervenții efectuate

asupra construcțiilor existente

(313) (2) Cerințele minime privind securitatea la incendiu a construcțiilor existente la care se realizează lucrări de intervenție sunt următoarele:

SECȚIUNEA I PREVEDERI COMUNE TUTUROR CONSTRUCȚIILOR EXISTENTE

CAPITOLUL 1 GENERALITĂȚI

A.10.1.1. SCOP - DOMENIU DE APLICARE A.10.1.1.1. Intervențiile la clădirile existente care dețin ansamblul de documente referitoare la proiectarea, execuția, recepția, exploatarea, întreținerea, repararea și urmărirea în timp a construcției precum și cele care nu dețin ansamblul de documente referitoare la proiectarea, execuția, recepția, exploatarea, întreținerea, repararea și urmărirea în timp a construcției, se realizează în concordanță cu prezenta anexă prevăzută la normativ. Anexa stabilește principalele condiții, performanțe și niveluri de performanță pentru construcții existente construite înainte de adoptarea prezentului normativ și are scopul de a asigura un grad minim de siguranță împotriva incendiilor și a vieții persoanelor care utilizează clădirile existente. Măsurile prevăzute în anexă au caracter minimal și nu sunt limitative. La lucrările de intervenții efectuate asupra construcțiilor existente care își păstrează destinația, atunci când în mod justificat tehnic nu pot fi îndeplinite unele prevederi de securitate la incendiu normate prin prezenta anexă, se asigură măsuri alternative de protecție (pasive, active sau combinații ale acestora) care să vizeze îmbunătățirea cerințelor care nu pot fi respectate. ...

A.10.1.1.2. Prevederile prezentei anexe sunt obligatorii la lucrările de amenajări din construcții (clădiri) existente de orice fel - denumite în continuare, în cadrul prezentei anexe "construcții" - indiferent de forma de proprietate sau destinație. ...

A.10.1.1.3. Nu fac obiectul prezentei anexe, instalațiile și echipamentele tehnologice de producție (sisteme, utilaje, agregate, dispozitive etc.) inclusiv proiectele de montaj aferente acestora și construcțiile destinate fabricării, manipulării și depozitării explozibililor, instalațiile tehnologice în aer liber, construcțiile nucleare, construcțiile subterane hidroenergetice și ale metroului etc., precum și cele specifice organizării de șantier. ...

A.10.1.1.4. Pentru construcțiile existente monumente istorice sau de arhitectură, prevederile prezentei anexe au caracter de recomandare, urmând a fi luate, de la caz la caz, numai măsuri de îmbunătățire a siguranței la foc posibil de realizat, fără afectarea caracterului monumentului. ...

A.10.1.1.5. Pentru construcții și obiective existente ale structurilor de apărare națională, ordine publică și siguranță națională nominalizate prin ordine ale conducătorilor structurilor respective, prevederile prezentei anexe nu sunt obligatorii. La acestea se asigură măsurile de siguranță la foc stabilite de organele proprii de specialitate ale acestora, aprobate de conducătorii structurilor respective. ...

A.10.1.1.6. Se aplică condițiile prevăzute în "'SECȚIUNEA I - 1.1. Obiect, domeniu de aplicare a CAPITOLULUI1 - 1. PREVEDERI GENERALE" din normativ, referitoare la: – prevederile generale, performanțele comune și cele specifice care sunt obligatorii pentru toți factorii cu atribuții conform Art. 1.1.2. (1) și (2) din normativ; ...

– măsurile luate vizând condițiile de comportare la foc și măsurile de securitate la incendiu asigurate de principalele materiale, produse și elemente de construcții și instalații utilizate la proiectarea și realizarea construcțiilor se prevăd conform Art. 1.1.10. (1) din normativ; ...

– evaluarea performanțelor de comportare la foc a elementelor de construcții vor respecta Art. 1.1.8. (1) din normativ. ...

...

...

A.10.1.2. TERMINOLOGIE, CLASIFICĂRI A.10.1.2.1. Se aplică în conformitate cu "SECȚIUNEA II /1.2. Terminologie, clasificări" din actualul normativ. ...

A.10.1.2.2. În sensul prezentei anexe, terminologia și clasificările utilizate au semnificațiile precizate la "'SECȚIUNEA II 1.2. Terminologie, clasificări" din normativ, precum și următoarele semnificații specifice prezentei anexe: a) Clasa de combustibilitate - caracteristică a unui material sau element, exprimată prin nivelul parametrilor specifici, determinați în urma unor încercări standardizate . ...

b) Combustibilitatea materialelor și elementelor de construcții - Capacitatea acestora de a se aprinde și arde în continuare, contribuind la creșterea cantității de căldură dezvoltată de incendiu. Materialele și substanțele ce se depozitează, se clasifică și în clase de periculozitate, simbolizate P1 la P5. În funcție de comportarea la foc, materialele și elementele de construcții, pot fi: – incombustibile (A1 sau A2-s1,d0) în conformitate cu Tabelul 139; ...

– combustibile în conformitate cu Tabelul 140. ...

Tabelul 139: Materiale și elemente de construcție incombustibile (la construcții existente) Clasa de combustibilitate

Clasa de reacție la foc

Sintetizare în anexă

incombustibile

A1

-

A1 și/sau A2-s1,d0

A2

S1, d0

Tabelul 140: Materiale și elemente de construcție combustibile (la construcții existente) Nr. Crt.

Clasa de combustibilitate

Clasa de reacție la foc

Sintetizare în anexă

1.

practic neinflamabile C1 (CA2a)

A2

s1, d1

A2-s1÷s3,d0÷d1;

B-s1÷s3,d0÷d1

s2, d0

s2, d1

s3, d0

s3, d1

B

s1, d0

s1, d1

s2, d0

s2, d1

s3, d0

s3, d1

2.

dificil inflamabile C2 (CA2b)

C

s1, d0

C-s1÷s3,d0÷d1

s1, d1

s2, d0

s2, d1

s3, d0

s3, d1

3.

mediu inflamabile C3 (CA2c)

D

s1, d0

D-s1 ÷ s3,d0÷d1

s1, d1

s2, d0

s2, d1

s3, d0

s3, d1

4.

ușor inflamabile C4 (CA2d)

A2

s1, d2

A2-s1÷s3,d2;

B-s1 ÷ s3,d2;

C-s1÷s3,d2;

D-s1 ÷s3,d2;

E-d2

s2, d2

s3, d2

B

s1, d2

s2, d2

s3, d2

C

s1, d2

s2, d2

s3, d2

D

s1, d2

s2, d2

s3, d2

E

d2

F

-

Note Tabelul 140: (a) Clasa de combustibilitate a produsului se înlocuiește, în funcție de utilizarea finală preconizată, cu una dintre clasele de reacție la foc din tabel. ...

(b) La înlocuirea claselor de combustibilitate cu clasele de reacție la foc se va avea în vedere adoptarea nivelurilor de performanță pentru emisia de fum și picături/particule arzânde corespunzător utilizării preconizate/finale a produsului, conform prevederilor din Ordinul comun al ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului și al ministrului de stat, ministrul administrației și internelor nr. 1822/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind clasificarea și încadrarea produselor pentru construcții pe baza performanțelor de comportare la foc, cu modificările și completările ulterioare. ...

(c) Materialele din clasele C1 (CA2a) și C2 (CA2b) respectiv practic neinflamabile și dificil inflamabile, sunt considerate greu combustibile. ...

Tabelul 141: Clase de performanță privind reacția la foc a produselor pentru construcții, cu excepția pardoselilor și a produselor termoizolante pentru tubulatura liniară (*) la construcții noi și existente Clasa

Metoda(e) de încercare

Criterii de clasificare

Criterii de baza

Criterii suplimentare

A1

SR EN ISO 1182(*1) și

Delta T ≤ 30 °C și

Delta m ≤ 50 % și t(f) = 0 (fără flacara susținută)

SR EN ISO 1716

PCS ≤ 2,0 MJ.kg^-1(*1) și

PCS ≤ 2,0 MJ.kg^-1 (*2)(*2a) și

PCS ≤ l,4 MJ.m^-2(*3) și

PCS ≤ 2,0 MJ.kg^-1(*4)

A2

SR EN IS0 1182(*1) sau

Delta T ≤ 50°C și

Delta m ≤ 50 % și t(f) ≤ 20s

SR EN ISO 1716 și

PCS ≤ 3,0 MJ.kg^-1 (*1) și

PCS ≤ 4,0 MJ.m^-2 (*2) și

PCS ≤ 4,0 MJ.m^-2 (*3) și

PCS ≤ 3,0 MJ.kg^-1 (*4)

SR EN 13823 (SBI);

FIGRA ≤ 120 W.s^-1 și

LFS < marginea epruvetei și

În cazul în care densitatea de sarcină termică rezultată din materialele și substanțele combustibile din spațiul respectiv, inclusiv cele din utilaje (care nu se încadrează la aliniatul 2 și 3) sau cele utilizate la transportul sau utilizate la depozitarea materialelor combustibile, a ambalajelor, paletelor sau rafturilor combustibile, este mai mare de 105 MJ/mp, atunci riscul de incendiu este considerat mare.

RISC Mijlociu

Categoria de pericol de incendiu D (BE1a)

Substanțe sau materiale incombustibile în stare fierbinte, topite sau incandescente, substanțe cu degajări de căldură radiantă, flăcări sau scântei.

Substanțe solide, lichide sau gazoase ce se ard în calitate de combustibil.

RISC Mic

Categoria de pericol de incendiu E (BE1b)

Încăperi și spații în care se utilizează, prelucrează ori depozitează materiale sau substanțe incombustibile și nu este utilizat focul deschis.

Substanțe sau materiale incombustibile, în stare rece sau materiale combustibile în stare de umiditate înaintată (peste 80%), ori ambalaje combustibile cu lichide incombustibile, astfel încât posibilitatea aprinderii lor este exclusă.

...

A.10.2.1.6. Riscurile de incendiu (fostele categorii de pericol de incendiu) se stabilesc pe zone și încăperi precum și independent pentru fiecare compartiment existent de incendiu în parte și construcție existentă, menționând-se obligatoriu în documentația tehnico-economică. Cel mai periculos risc (cea mai periculoasă categorie de pericol) de incendiu necompartimentată existentă într-o încăpere (spațiu), compartiment de incendiu sau construcție existentă, de regulă, determină riscul (categoria de pericol) a acestora, cu următoarele excepții: – categoriile A și B de pericol de incendiu al căror volum aferent este mai mic de 5% din volumul încăperii sau a compartimentului respectiv; ...

– categoriile C și D de pericol de incendiu cu un volum aferent mai mic de 10% din volumul încăperii sau al compartimentului respectiv, fără a depăși o arie de 400 mp. ...

În cazurile exceptate se iau măsuri care să reducă posibilitățile formării concentrației locale cu pericol de explozie și a propagării incendiului spre spațiile învecinate din cadrul încăperii sau al compartimentului respectiv. In cazul existenței mai multor categorii de pericol de incendiu necompartimentate, situate în puncte distincte ale încăperii sau ale compartimentului existent, se iau în considerare sumele volumelor aferente și respectiv ale ariilor efective ale fiecărei categorii de pericol. Pentru categoriile C și D (BE2 și BE1a) de pericol de incendiu însumarea se aplică numai dacă distanța dintre spațiile respective, este mai mică de 40 m (măsurată pe orizontală). Pentru compartimente de incendiu sau construcții existente, categoria de pericol de incendiu cea mai periculoasă se extinde la întregul volum al acestora atunci când reprezintă mai mult de 30% din volumul construit al compartimentului sau construcției.

Note: (1) Recomandabil ca la estimarea riscului de incendiu, respectiv a probabilității de inițiere a unui incendiu și de producere a consecințelor acestuia, să se aibă în vedere, de regulă, și următoarele elemente: a) pericolele de incendiu identificate; ...

b) nivelurile criteriilor de performanță ale construcțiilor privind cerința fundamentală "securitate la incendiu"; ...

c) nivelul de echipare și dotare cu sisteme, instalații, echipamente și aparatură de alimentare cu apă, gaze combustibile, energie electrică și termică, de ventilație și climatizare, starea de funcționare și performanțele acestora; ...

d) factorul uman, determinat de numărul de persoane, vârsta și starea fizică ale acestora, nivelul de instruire; ...

e) alte elemente care pot influența producerea, dezvoltarea și/sau propagarea unui incendiu. ...

(2) Pentru estimarea riscului de incendiu, se recomandă să se ia în considerare următorii factori: a) probabilitatea inițierii unui incendiu (surse de aprindere posibile în funcție de natura activităților desfășurate precum și circumstanțe care pot favoriza aprinderea); ...

b) destinația clădirii, precum și dezvoltarea, severitatea și posibilitățile de propagare a incendiului, stabilite în funcție de densitatea sarcinii termice (q) și/sau viteza de degajare a căldurii datorată tipurilor și cantităților de produse utilizate și materiale adăpostite; ...

c) categoriile de utilizatori ai clădirii; ...

d) nivelul de asigurare a protecției bunurilor în unele cazuri, produselor de construcții, mediului și al continuității activității. ...

...

A.10.2.1.7. Pentru determinarea concentrației amestecului exploziei în construcții existente se ține seama de scăpările și degajările de gaze, vapori sau praf, atât în timpul desfășurării normale a activității, cât și în cazurile accidentale de avarie stabilite prin proiect la instalațiile de utilități aferente. ...

Nivel de stabilitate la incendiu

(2) Construcțiile supraterane civile (publice) de producție si/sau depozitare existente, de regulă, sunt amplasate comasat sau grupate la distanțe nenormate între ele, în limitele unor compartimente de incendiu specifice, cu arii maxime admise în funcție de destinație, nivelul de stabilitate la incendiu cel mai dezavantajos, riscul de incendiu și numărul de niveluri normat, (luând în calcul suma ariilor construite efective).

(3) Construcțiile existente de locuit cu regim normal de înălțime, fără săli aglomerate și cu risc mic de incendiu, pot fi admise fără normarea distanțelor între ele în interiorul cvartalurilor existente pentru care există rețele de hidranți exteriori dimensionate pentru cea mai defavorabilă situație, prevăzându-se măsuri compensatorii care vizează limitarea propagării incendiilor de la o construcție la alta, funcție de nivelul de stabilitate cel mai defavorabil al clădirilor existente, numărul de niveluri maxim admis, luând în calcul suma efectivă a ariilor construite ale clădirilor existente, în limita maxim admisă pentru un compartiment de incendiu conform Figura 274. Nivelul de stabilitate la incendiu al construcției existente este determinat de elementul său cu cea mai defavorabilă încadrare în valorile normate iar nivelul de stabilitate la incendiu rezultat prin comasarea construcțiilor existente al compartimentului de incendiu, este determinat de nivelul de stabilitate la incendiu al construcției comasate cel mai defavorabil raportat la încadrarea în valorile normate din anexă. Ariile maxim admise pentru un compartiment de incendiu nu pot fi mărite pe proprie răspundere.

Figura 274 - Amplasarea construcțiilor existente la

distanțe mai mici decât cele normate

...

A.10.2.2.2. Construcțiile independente existente și grupările sau comasările de construcții existente constituite conform Art. A.10.2.2.1. , se amplasează astfel încât să nu permită propagarea incendiilor o perioadă de timp normată sau, în cazul prăbușirii, să nu afecteze obiectele învecinate, respectându- se distanțele minime de siguranță din Tabelul 145 sau compartimentându-se prin pereți rezistenți la foc alcătuiți corespunzător densității sarcinii termice celei mai mari, potrivit normativului și ale prezentei anexe. Tabelul 145: Distanțe de siguranță la construcții existente Nivel de stabilitate la incendiu

Distanțe minime de siguranță (m) față de construcții existente având nivelul de stabilitate la incendiu

I și/sau II

III

IV și/sau V

I-II

6

8

10

III

8

10

12

IV--V

10

12

15

Note Tabelul 145: (a) Pentru construcțiile existente de producție sau depozitare cu risc mare sau foarte mare, inclusiv explozie volumetrică (din fosta categorie A sau B de pericol de incendiu), distanțele de siguranță față de clădiri existente cu alte riscuri sau categorii de pericol de incendiu, se majorează cu 50%, fără a fi mai mici de 15,00 m. ...

(b) În cazuri justificate tehnic, în cadrul limitei de proprietate, investitorii pot stabili distanțe mai mici prin hotărâri scrise ale consiliilor de conducere respective, dacă adoptă măsuri de protecție compensatorii, stabilite de către persoane atestate (experți tehnici pentru cerința fundamentală securitate la incendiu construcții si/sau instalații) prin proiect și scenarii de securitate la incendiu. Măsurile alternative de protecție (pasive, active sau combinații ale acestora) și de îmbunătățire a cerinței de securitate la incendiu (care trebuie să vizeze îmbunătățirea cerințelor care nu pot fi respectate), se efectuează în baza unei/unor expertize tehnice pentru cerința fundamentală securitate la incendiu (construcții si/ sau instalații). ...

...

A.10.2.2.3. Construcțiile existente cu destinații sau funcțiuni diferite, grupate sau comasate în cadrul unui compartiment de incendiu, se separă între ele cu pereți și planșee corespunzătoare destinațiilor, riscurilor și categoriilor de incendiu, precum și densității sarcinii termice, conform prevederilor normativului și ale prezentei anexe, iar între compartimentele de incendiu, dacă nu sunt asigurate distanțele de siguranță, se prevăd elemente despărțitoare verticale antifoc sau rezistente la foc (pereți) din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc corespunzător densității sarcinii termice, dar minimum 3 ore (REI 180) și după caz, rezistente la explozie. În clădiri existente înalte și foarte înalte, se pot realiza compartimente de incendiu conform prevederilor specifice acestora. ...

Conformare la foc

A.10.2.2.4. Construcțiile existente în ansamblu și elementele de construcții ale acestora, trebuie astfel alcătuite și conformate încât să nu favorizeze propagarea focului și a fumului. ...

A.10.2.7.9. În interiorul construcțiilor existente, căile de intervenție ale personalului serviciilor și unităților de pompieri vor fi stabilite, amenajate și marcate corespunzător, astfel încât să fie ușor de recunoscut în caz de incendiu. ...

...

A.10.2.8. DOTAREA CU MIJLOACE DE INTERVENȚIE SI SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ A.10.2.8.1. Pentru asigurarea verificării, supravegherii și intervenției în caz de incendiu, prin proiect se va stabili nivelul de dotare a serviciului privat pentru situații de urgență, în funcție de categoria de importanță, mărimea, destinația și vulnerabilitatea la incendiu a construcției existente,conform prevederilor actelor normative de profil. ...

A.10.2.8.2. Echiparea și dotarea serviciului de pompieri trebuie să corespundă necesităților practice asigurării siguranței la foc a construcției existente, conform prevederilor actelor normative de profil, în funcție de riscurile de incendiu și scenariile de siguranță la foc precum și a funcțiunii construcției, capacității și suprafeței construcției. ...

A.10.2.8.3. În documentația tehnică, serviciul de pompieri/serviciul pentru situații de urgență va avea stabilit spațiul necesar funcționării permanente a acestuia, de regulă, dispus la parterul sau nivelurile supraterane inferioare ale construcției existente. ...

A.10.2.8.4. Serviciul de pompieri/pentru situații de urgență va fi dotat cu mijloace de iluminat și comunicații, aparatură specifică și echipament de protecție, corespunzător riscurilor de incendiu și tipului de construcție existentă, asigurându-se rezervele necesare. ...

A.10.2.8.5. Construcțiile existente se dotează cu mijloace tehnice de stingere corespunzătoare riscurilor de incendiu specifice, precizându-se în documentație tipul acestora și cantitatea necesară, inclusiv rezervele pentru înlocuirea imediată. ...

...

SECȚIUNEA A II-A CLĂDIRI CIVILE (PUBLICE) EXISTENTE

CAPITOLUL 3 PERFORMANȚE COMUNE CLĂDIRILOR CIVILE (PUBLICE) EXISTENTE

A.10.3.1. RISC DE INCENDIU SI NIVEL DE STABILITATE LA INCENDIU Riscuri de incendiu

A.10.3.1.1. Încăperile, spațiile și clădirile civile (publice) existente, vor avea determinate riscuri de incendiu, conform prevederilor de la Art. A.10.2.1.1 . până la Art. A.10.2.1.3 . din prezenta anexă. ...

A.10.3.1.2. În funcție de riscurile de incendiu determinate, se asigură condițiile de siguranță la foc performanțele și nivelele de performanță admise în partea I-a a prezentei anexe "Prevederi comune tuturor construcțiilor" și în cele din prezenta parte. Prin expertize de securitate la incendiu elaborate conform reglementărilor tehnice de specialitate, în situații justificate pot fi adoptate măsuri de protecție compensatorii care asigură condițiile de securitate la incendiu și performanțele admise. ...

A.10.3.1.3. Riscurile de incendiu se precizează obligatoriu în documentația tehnică. ...

Nivel de stabilitate la incendiu

A.10.3.1.4. Clădirile civile (publice) existente vor avea nivelul de stabilitate la incendiu și precizat obligatoriu în documentațiile de proiectare. Condițiile minime pe care trebuie să le îndeplinească clădirea existentă, pentru încadrarea într-un anumit nivel de stabilitate la incendiu, sunt cele stabilite de la Art. A. 10.2.1.8 . până la Art. A.10.2.1.14 . ...

...

A.10.3.2. AMPLASARE SI CONFORMARE LA FOC Amplasare

A.10.3.2.1. Clădirile civile (publice) existente, independente, comasate sau grupate în conformitate cu recomandările generale, se amplasează în zone ferite de riscuri de incendiu existente în vecinătate, la distanțele de siguranță admise (de la Art. A.10.2.2.1 . până la Art. A.10.2.2.3 .), sau se compartimentează corespunzător prevederilor din anexă. ...

A.10.3.2.2. Clădirile existente pentru persoane ce nu se pot evacua singure și cele pentru obiecte sau aparataj de importanță deosebită, nu se recomandă a fi comasate cu construcții care au altă destinație. Clădirile existente înalte și foarte înalte, nu se comasează cu construcții care au altă destinație. ...

A.10.3.2.3. În cazul comasării mai multor funcțiuni într-o clădire civilă (publică) existentă, funcțiunile se vor separa corespunzător, de regulă, prin pereți și planșee din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc conform prevederilor anexei. ...

Conformare la foc

A.10.3.2.4. Prin conformare, se vor avea în vedere prevederile de la Art. A.10.2.2.4 . până la Art. A.10.2.2.10 . și cele specifice. Ariile construite ale compartimentelor de incendiu admise pentru construcții civile (publice) supraterane existente sunt cele precizate în Tabelul 147. Tabelul 147: Arii construite admise pentru compartimente de incendiu ale clădirilor civile existente (publice) supraterane Nivel de stabilitate la incendiu

Aria maximă construită (la sol), a unui compartiment de incendiu existent (în mp)

Clădiri existente cu un nivel

Clădiri existente cu mai multe niveluri

I și/ sau II

2.500

III

1.800

IV

1.400

1.000

V

1.000

800

Note Tabel 147: (a) Pentru clădirile existente echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor, ariile se pot majora cu 100%. Atunci când se prevăd instalații automate de semnalizare a incendiilor, ariile se pot majora cu 25%. Majorările menționate nu se cumulează. ...

(b) În cazuri justificate tehnic, investitorii pot stabili arii construite mai mari prin hotărâri scrise ale consiliilor de conducere respective, dacă adoptă măsuri de protecție suplimentare, stabilite de către persoane atestate (experți tehnici pentru cerința fundamentală securitate la incendiu construcții și/ sau instalații) prin proiect, și scenarii de securitate la incendiu. Măsurile suplimentare de protecție (pasive, active sau combinații ale acestora) și de îmbunătățire a cerinței de securitate la incendiu se efectuează în baza unei/ unor expertize tehnice pentru cerința fundamentală securitate la incendiu (construcții și/sau instalații). ...

Tabelul 148 - Număr de niveluri supraterane maxim admis și capacitatea clădirilor civile existente cu nivelul de stabilitate la incendiu III, IV și V Nr. crt.

Destinația clădirilor existente

Capacitate (Număr maxim de persoane)

Număr maxim de niveluri pentru clădiri existente având nivelul de stabilitate la incendiu III, IV și/sau V:

III

IV

V

1

Clădiri care adăpostesc persoane ce nu se pot evacua singure

150

2

1

1

2

Clădiri pentru muzee sau expoziții care nu adăpostesc valori deosebite

300

3

2

1

Clădiri pentru cazare temporară

200

Clădiri pentru învățământ de cultură generală și licee

480

3

Clădiri de locuit

200

5

3

2

4

Clădiri cu alte destinații, fără săli aglomerate

300

5

2

1

Notă Tabel 148: În cazuri justificate tehnic și asigurând măsuri suplimentare de protecție și de îmbunătățire a cerinței de securitate la incendiu (stabilite de către persoane atestate, prin proiect, și scenarii de securitate la incendiu) investitorii pot adopta un singur nivel în plus față de cele admise prin hotărâri scrise ale consiliilor de conducere respective. Măsurile suplimentare de protecție (pasive, active sau combinații ale acestora) și de îmbunătățire a cerinței de securitate la incendiu se efectuează în baza unei/unor expertize tehnice pentru cerința fundamentală securitate la incendiu (construcții și/sau instalații).

...

A.10.3.2.5. Între numărul de niveluri al clădirilor existente supraterane, destinația, nivelul de stabilitate la incendiu și capacitatea lor (număr de persoane), se vor respecta următoarele corelații: a) în clădirile existente cu nivelul de stabilitate la incendiu I și/sau II, indiferent de capacitatea lor, numărul de niveluri supraterane nu se limitează (cu excepția celor cu săli aglomerate de nivelul de stabilitate la incendiu II); ...

b) în clădirile existente cu nivelul de stabilitate la incendiu III, IV și/sau V, numărul de niveluri supraterane se limitează în funcție de destinație și de numărul de persoane adăpostit, conform prevederilor din Tabelul 148. ...

...

A.10.3.2.6. În clădirile civile (publice) existente cu nivelul de stabilitate la incendiu I și/sau II, este admisă mansardarea (realizarea unui nivel construit în volumul podului) dacă elementele din structura portantă a acoperișului și a încăperilor amenajate sunt incombustibile și separate de restul podului cu ziduri rezistente la foc minim 3 ore (EI/REI 180). În clădiri existente cu nivelul de stabilitate la incendiu III, IV și/sau V, mansardarea (nivel construit în volumul podului), este admisă în condițiile respectării prevederilor din Tabelul 148. ...

A.10.3.2.7. Depozitarea mărfurilor și substanțelor cu pericol de explozie în clădirile civile (publice) existente, precum și amplasarea atelierelor în care se utilizează astfel de materiale, nu este admisă decât în cazurile menționate și cu respectarea prevederilor normativului și ale prezentei anexe. ...

A.10.3.2.8. Prin conformarea construcțiilor civile (publice) existente se va asigura, pe cât posibil, dispunerea separată a spațiilor cu risc mare de incendiu față de zonele accesibile publicului, realizând măsurile de protecție necesare conform normativului și ale anexei. ...

A.10.4.1.31. Corelația între categoria sălilor, numărul de locuitori, numărul de niveluri și nivelul de stabilitate la incendiu al clădirilor existente cu săli aglomerate se asigură conform prevederilor din Tabelul 162 și Tabelul 163. Tabelul 162: Corelația admisă între amplasarea și categoria sălilor, numărul de locuri și nivelul de stabilitate la incendiu al clădirilor existente cu săli aglomerate Amplasarea sălilor aglomerate existente

Categoria sălii existente

Capacitatea (numărul maxim de locuri) în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii existente

I

II

III

Independentă sau compartiment de incendiu

S1

Nelimitat

5.000

1.000

S2

Nelimitat

1.500

Alipită pe o latură la construcții existente cu alte destinații sau mai multe săli aglomerate comasate într-o clădire existentă

S1

5.000

2.000

1.000

S2

6.000

4.000

2.000

Înglobată în construcții existente cu alte destinații

S1

3.000

2.000

1.000

S2

5.000

3.000

1.500

Notă Tabelul 162: În cazuri justificate tehnic și asigurând măsuri suplimentare de protecție și de îmbunătățire a cerinței de securitate la incendiu (care se efectuează în baza unei expertize tehnice pentru cerința fundamentală securitate la incendiu), investitorii pot stabili capacități mai mari, prin hotărâri scrise ale consiliilor de conducere respective.

Tabelul 163: Numărul de niveluri supraterane admis în clădiri cu săli aglomerate (porțiunea în care publicul are acces) Categoria sălii aglomerate existente

Numărul maxim de niveluri supraterane admis în clădiri existente având nivelul de stabilitate la incendiu

I

II

III

S1

Nelimitat

5

2

S2

Nelimitat

6

3

Notă Tabelul 163: În cazuri justificate tehnic și asigurând măsuri suplimentare de protecție și de îmbunătățire a cerinței de securitate la incendiu (care se efectuează în baza unei expertize tehnice pentru cerința fundamentală securitate la incendiu), investitorii pot stabili număr sporit de niveluri, prin hotărâri scrise ale consiliilor de conducere respective.

...

A.10.4.1.32. Amenajarea sau realizarea sălilor aglomerate în clădiri existente independente parter, de nivelul de stabilitate la incendiu IV și/sau V se admite numai pentru: – circuri mobile, magazine și centre comerciale, întruniri, la care se asigură evacuarea rapidă a spectatorilor direct în exterior; ...

– cluburi și discoteci, precum și cinematografe cu funcționare sezonieră având maximum 300 de locuri; ...

– expoziții provizorii de importanță locală care nu adăpostesc exponate de valoare, potrivit declarației proprietarului (investitorului). ...

...

A.10.4.1.33. Porțiunile de clădire existentă aferente sălilor aglomerate înglobate în clădiri existente cu alte destinații, trebuie să fie separate de restul construcției existente prin elemente de construcții clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc de minimum 3 ore pentru pereți (EI/REI 180) și 1% ore pentru planșee (REI 90). Fac excepție situațiile precizate în prezenta anexă. În mod similar se separă între ele și porțiunile de clădire existentă aferente mai multor săli aglomerate comasate, indiferent de destinație. Note: 1. La cluburi, discoteci și cămine culturale, porțiunile aferente diferitelor activități de club pot comunica liber cu sectorul de recepție al sălii de spectacole, precum și cu celelalte săli aglomerate (de reuniuni, conferințe etc.). ...

2. Vestiarele, birourile, amfiteatrele și sălile de ședințe din clădiri existente administrative, de învățământ și alte clădiri civile cu activități similare, pot avea căi de evacuare comune cu cele ale clădirii existente în care sunt situate. ...

3. Sălile de concerte, sălile de întruniri, auditoriile, sălile de lectură, saloanele de dans, discotecile, sălile de sport, sălile de alimentație publică, sălile de așteptare, muzeele și expozițiile cu exponate incombustibile din clădiri existente publice, pot avea goluri în pereții ce le separă, protejate cu uși etanșe la foc minimum 15 minute (E15-C). ...

4. Sălile aglomerate, comasate într-o clădire existentă, pot avea goluri pentru circulație între porțiunile comune de clădire existentă aferentă, protejate cu uși etanșe la foc 15 minute (E 15-C). ...

Tabelul 164: Elemente de separare la săli aglomerate în clădiri existente Nr.

A.10.5.2.7. În spațiile de producție nu se vor depozita liber materiale sau substanțe (combustibile sau incombustibile), decât în cantitățile și sorturile strict necesare fluxului tehnologic pentru un schimb de lucru. Tabelul 168: Arii construite și număr de niveluri admise pentru construcții existente și compartimente de incendiu ale construcțiilor existente de producție și/sau depozitare Categoria de pericol de incendiu

Nivelul de stabilitate la incendiu

Număr de niveluri admise

Aria maximă construită (la sol) admisă pentru construcții sau un compartiment de incendiu (mp)

Clădire parter

Clădire cu două niveluri

Clădire cu trei sau mai multe niveluri

0

1

2

3

4

5

A, B (BE3ab)

I-II

6

nelimitat

nelimitat

nelimitat

C (BE2)

I

nelimitat

nelimitat

nelimitat

nelimitat

II

6

nelimitat

11.700

7.800

III

3

5.200

3.500

2.600

IV

2

2.800

2.000

nu se admit

V

1

1.200

nu se admit

nu se admit

D (BE1a)

I-II

nelimitat

nelimitat

nelimitat

nelimitat

III

3

6.500

5.200

3.500

IV

2

3.500

2.600

nu se admit

V

1

1.500

nu se admit

nu se admit

E (BE1b)

I-II

nelimitat

nelimitat

nu se admit

nelimitat

III

3

7.800

6.500

3.500

IV

2

3.500

2.600

nu se admit

V

2

2.600

1.500

nu se admit

Note Tabelul 168: (a) Ariile construite se pot majora cu 100% pentru construcțiile existente și compartimentele de incendiu existente echipate cu instalații automate de stingere, sau cu 50% pentru cele prevăzute cu sisteme corespunzătoare pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți produse în timpul incendiului, respectiv cu 25% pentru cele echipate cu instalații automate de semnalizare a incendiilor. Majorările menționate nu se cumulează. ...

(b) La construcții existente și compartimente de incendiu existente cu două sau mai multe niveluri, se poate mări aria parterului acestora în limitele admise numai pentru construcții existente parter, dacă planșeul de deasupra parterului este clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistent la foc minimum 2 ore și 30 minute (REI 150) pentru construcțiile edificate înainte de 01 ianuarie 2007 sau rezistent la foc minimum 3 ore (REI 180) pentru construcțiile edificate după data de 01 ianuarie 2007 și nu are goluri. ...

(c) În cazuri justificate tehnic și asigurând măsuri suplimentare de protecție și de îmbunătățire a cerinței de securitate la incendiu care se efectuează în baza unei/unor expertize tehnice pentru cerința fundamentală securitate la incendiu, de către specialiști atestați potrivit legii (experți tehnici pentru cerința fundamentală securitate la incendiu construcții și/sau instalații), investitorii pot stabili arii construit mai mari prin hotărâri scrise ale consiliilor de conducere respective. În aceleași condiții, la construcții existente de nivelul de stabilitate la incendiu îi pot mări numărul de niveluri dacă procesul tehnologic o impune, cu condiția luării unor măsuri de protecție care să reducă posibilitățile de propagare a incendiilor de la un nivel la altul. ...

...

A.10.5.2.8. Prin conformarea spațiilor de producție și/sau depozitare existente se va urmări limitarea posibilităților de propagare a focului și a fumului, asigurându-se dispunerea celor periculoase în zone distincte și cu luarea măsurilor de protecție necesare. ...

...

A.10.5.3. ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVE A.10.5.3.1. Construcțiile existente de producție și/sau depozitare se alcătuiesc corespunzător prevederilor subcapitolului 2.4. al anexei, îndeplinind performanțele admise. ...

A.10.5.3.2. Prin modul de alcătuire și realizare, elementele de construcție utilizate nu trebuie să propage focul cu ușurință. ...

A.10.5.3.3. Golurile interioare constructive ale elementelor de construcție vor avea continuitatea întreruptă, astfel încât să nu favorizeze propagarea fumului și a focului în construcție existentă. ...

A.10.5.3.4. Încăperile și spațiile închise încadrate în categoria D (BE1a) de pericol de incendiu, trebuie să aibe pereți și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. ...

A.10.5.3.5. Plafoanele suspendate sau autoportante (incombustibile sau combustibile) nu sunt admise la încăperi și spații închise încadrate în categoriile A sau B (BE3a,b) de pericol de incendiu. ...

A.10.5.3.6. Elementele de construcție care delimitează spații cu pericol de explozie, din categoriile A și B (BE3a,b) de pericol de incendiu, vor fi clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, iar atunci când le separă de restul construcției existente, vor fi și rezistente la explozie. ...

2. Reglementări tehnice aprobate prin ordin de ministru Nr. crt.

Denumire

Publicație

1.

Regulamentul privind clasificarea și încadrarea produselor pentru construcții pe baza performanțelor de comportare la foc, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului și al ministrului de stat, ministrului administrației și internelor nr. 1822/394 din 2004, cu modificările și completările ulterioare

M. Of. P I nr. 90 din 27.01.2005

2.

Normativ de securitate la incendiu a parcajelor subterane pentru autoturisme, indicativ NP 127-2009, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și locuinței și al ministrului de stat, ministrul administrației și internelor nr. 1078/326/2009

M. Of. P I nr. 74 din 02/02/2010

3.

Normativ privind proiectarea fațadelor cu alcătuire ventilată, indicativ NP 135-2013, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 3415/2013

M. Of. P I nr. 807bis din 19.12.2013

4.

Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor, Partea a II-a - Instalații de stingere indicativ P 118/2-2013, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 2.463/2013, cu modificările și completările ulterioare

M. Of., p I, nr. 595 bis/24.09.2013

5.

Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor, Partea a III-a - Instalații de detectare, semnalizare și avertizare incendiu, indicativ P118/3- 2015, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 364/2015, cu modificările și completările ulterioare

M. Of., p I, nr. 243 bis /09.04.2015

6.

Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor, indicativ I7-2011, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 2.741/2011, cu modificările și completările ulterioare

M. Of. , P I nr. 802bis din 14.11.2011

7.

Normativ privind adaptarea clădirilor civile și spațiului urban aferent la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap, indicativ NP 051-2012 — Revizuire NP 051/2000, aprobat prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 189/2013

M. Of. , P I nr. 121bis din 05.03.2013

8.

Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului

Rectificare la Regulamentul (UE) nr. 305/2011

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 88 din 4 aprilie 2011

9.

Regulamentul delegat (UE) 2024/1681 al Comisiei din 6 martie 2024 de completare a Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea unor clase de performanță în ceea ce privește rezistența la foc a produselor pentru construcții

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, din13.6.2024

10.

Regulamentul (UE) 2024/3110 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2024 de stabilire a unor norme armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 305/2011

(Notă: din momentul intrării în vigoare/punerii în aplicare)

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, din 18.12.2024

11.

Regulamente delegate și Decizii delegate -

Regulamentul delegat (UE) 2024/1681 al Comisiei din 6 martie 2024 de completare a Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea unor clase de performanță în ceea ce privește rezistența la foc a produselor pentru construcții;

Regulamentul delegat (UE) 2019/1188 al Comisiei din 14 martie 2019 care completează Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea unor clase de performanță în ceea ce privește rezistența la încărcarea vântului pentru jaluzelele și copertinele externe;

Decizia delegată (UE) 2018/779 a Comisiei din 19 februarie 2018 privind sistemele aplicabile pentru evaluarea și verificarea constanței performanței panourilor sandwich cu față metalică pentru utilizare structurală în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului;

Regulamentul delegat (UE) 2017/2293 al Comisiei din 3 august 2017 privind condițiile de clasificare, fără testare, a produselor din lemn laminat încrucișat reglementate de standardul armonizat EN16351 și a produselor din lemn de furnir laminat acoperite de standardul armonizat EN 14374 în ceea ce privește reacție la foc;

4. Standarde: Nr. crt.

Indice

Standarde

1.

SR EN ISO 13943

Securitate la incendiu. Vocabular

2.

SR ISO 8421-2

Protecție împotriva incendiilor. Vocabular. Partea 2: Protecția structurală împotriva incendiului

3.

SR EN 2:1995

Clase de incendii

4.

SR EN 1364-1

Încercări de rezistență la foc a elementelor neportante. Partea 1: Pereți

5.

SR EN 1364-2

Încercări de rezistență la foc pentru elemente de construcții neportante. Partea 2: Plafoane

6.

SR EN 1364-3

Încercări pentru rezistența la foc a elementelor neportante. Partea 3: Pereți cortină - Configurație completă (ansamblu complet)

7.

SR EN 1364-4

Încercări privind rezistența la foc a elementelor neportante. Partea 4: Pereți cortină. Configurație parțială

8.

SR EN 1364-5

Încercări de rezistență la foc a elementelor neportante. Partea 5: Grile de transfer

9.

SR EN 1365-1

Încercări de rezistență la foc pentru elemente de construcții portante. Partea 1: Pereți

10.

SR EN 1365-2

Încercări de rezistență la foc pentru elemente de construcții portante. Partea 2: Planșee și acoperișuri

11.

SR EN 1365-3

Încercări de rezistență la foc pentru elemente de construcții portante. Partea 3: Grinzi

12.

SR EN 1365-4

Încercări de rezistență la foc a elementelor de construcții portante. Partea 4: Stâlpi

13.

SR EN 1365-5

Încercări de rezistență la foc a elementelor de construcții portante. Partea 5: Balcoane și pasarele

14.

SR EN 1365-6

Încercări de rezistență la foc pentru elementele de construcții portante. Partea 6: Scări

15.

SR EN 1366-1

Încercări de rezistență la foc pentru instalații tehnice. Partea 1: Conducte de ventilare

16.

SR EN 1366-2

Încercări de rezistență la foc pentru instalații tehnice. Partea 2: Clapete rezistente la foc

17.

SR EN 1366-3

Încercări de rezistență la foc pentru instalații tehnice. Partea 3: Etanșări ale trecerilor

18.

SR EN 1366-4

Încercări de rezistență la foc pentru instalații tehnice. Partea 4: Sisteme de etanșare pentru îmbinări liniare

19.

SR EN 1366-5

Încercări de rezistență la foc pentru instalații tehnice. Partea 5: Canale pentru instalații tehnice

20.

SR EN 1366-6

Securitatea la incendiu. Încercări de rezistență la foc a instalațiilor pentru utilități. Partea 6: Pardoseli supraînălțate și pardoseli cu goluri

21.

SR EN 1366-7

Securitatea la incendiu. Încercări de rezistență la foc a instalațiilor pentru utilități. Partea 7: Închideri de trecere pentru sisteme de conveiere

22.

SR EN 1366-8

Încercări de rezistență la foc pentru instalații tehnice. Partea 8: Conducte pentru evacuarea fumului

23.

SR EN 1366-9

Încercări de rezistență la foc ale instalațiilor tehnice. Partea 9: Conducte de evacuare a fumului dintr-un singur compartiment

24.

SR EN 1366-10

Încercări de rezistență la foc a instalațiilor tehnice. Partea 10: Clapete pentru controlul fumului

25.

SR EN 1366-11

Încercări de rezistență la foc pentru instalații tehnice. Partea 11: Sisteme de protecție la incendiu pentru sisteme de cabluri și componente asociate

26.

SR EN1366-12

Încercări de rezistență la foc pentru instalații tehnice. Partea 12: Bariere rezistente la foc nemecanice pentru conducte de ventilare

27.

SR EN 1366-13

Încercări de rezistență la foc pentru instalații tehnice. Partea 13: Coșuri de fum

28.

SR EN 15659

Unități de depozitare de securitate. Clasificare și metode de încercare pentru determinarea rezistenței la foc. Unități de depozitare cu rezistență limitată la foc

29.

SR EN 15998

Sticlă pentru construcții. Securitate în caz de incendiu, rezistență la foc. Metodologie de încercare a sticlei în scopul clasificării

30.

SR EN 1191

Ferestre și uși. Rezistență la deschidere și închidere repetată. Metodă de încercare

31.

SR EN 16034

Uși pentru pietoni, uși pentru uz industrial, comercial, pentru garaje și ferestre. Standard de produs, caracteristici de performanță. Caracteristici de rezistență la foc și/sau etanșeitate la fum

32.

SR EN 1634-1

Încercări de rezistență la foc și etanșeitate la fum pentru uși, obloane, ferestre mobile și elemente de feronerie. Partea 1: Încercări de rezistență la foc pentru uși, obloane și ferestre mobile

33.

SR EN 1634-2

Încercări de rezistență la foc și etanșeitate la fum pentru uși, obloane, ferestre și elemente de feronerie. Partea 2: Încercări de caracterizare a rezistenței la foc pentru elemente de feronerie

34.

SR EN 1634-3

Încercări de rezistență la foc pentru ansambluri de uși și obloane. Partea 3: Uși și obloane etanșe la fum

35.

SR EN 1634-3

Încercări de rezistență la foc și de etanșeitate la fum pentru uși și ansambluri de închidere, ferestre și elemente metalice pentru construcții. Partea 3: Încercare de etanșeitate la fum pentru uși și ansambluri de închidere

36.

SR EN 13216-1

Coșuri de fum. Metode de încercare pentru sistemele coșurilor de fum. Partea 1: Metode de încercare generale

37.

SR EN 12604+A1

Uși și porți pentru uz industrial, comercial și pentru garaje. Aspecte mecanice. Cerințe și metode de încercare

38.

SR EN 13381-1

Metode de încercare pentru determinarea contribuției la rezistența la foc a elementelor de construcție. Partea 1: Membrane de protecție orizontale

39.

SR EN 13381-2

Metode de încercare pentru determinarea contribuției la rezistența la foc a elementelor de construcție. Partea 2: Membrane de protecție verticale

40.

SR EN 13381-3

Metode de încercare pentru determinarea contribuției la rezistența la foc a elementelor de structură. Partea 3: Protecție aplicată pe elemente de beton

41.

SR EN 13381-4

Metode de încercare pentru determinarea contribuției la rezistența la foc a elementelor de construcție. Partea 4: Protecție pasivă aplicată pe elemente din oțel

42.

SR EN 13381-5

Metode de încercare pentru determinarea contribuției la rezistența la foc a elementelor de structură. Partea 5: Protecție aplicată pe elemente compozite de beton/tablă profilată de oțel

43.

SR EN 13381-6

Metode de încercare pentru determinarea contribuției la rezistența la foc a elementelor de structură. Partea 6: Protecție aplicată pe stâlpi de oțel cu goluri umplute cu beton

44.

SR EN 13381-7

Metodă de încercare pentru determinarea contribuției la rezistența la foc a elementelor de construcție. Partea 7: Protecția aplicată elementelor din lemn

45.

SR EN 13381-8

Metode de încercare pentru determinarea contribuției la rezistența la foc a elementelor de construcție. Partea 8: Protecție reactivă aplicată elementelor din oțel

46.

SR EN 13381-9

Metode de încercare pentru determinarea contribuției la rezistența la foc a elementelor de construcție. Partea 9: Sisteme de protecție la incendiu aplicate grinzilor alveolare de oțel

47.

SR EN 13381-10

Metode de încercare pentru determinarea contribuției la rezistența la foc a elementelor de construcție. Partea 10: Protecție aplicată barelor din oțel solicitate la întindere (tiranți)

48.

SR EN 13501-1

Clasificare la foc a produselor și elementelor de construcție. Partea 1: Clasificare folosind rezultatele încercărilor de reacție la foc

49.

SR EN 13501-2

Clasificarea la foc a produselor și elementelor de construcție. Partea 2: Clasificare folosind rezultatele încercărilor de rezistență la foc și/sau de etanșeitate la fum, cu excepția produselor utilizate în instalațiile de ventilare

50.

SR EN 13501-3

Clasificare la foc a produselor și elementelor de construcție. Partea 3: Clasificare pe baza rezultatelor încercărilor de rezistență la foc pentru produse și elemente utilizate în instalații tehnice ale construcțiilor: Conducte și clapete rezistente la foc

51.

SR EN 13501-4

Clasificare la foc a produselor și elementelor de construcție. Partea 4: Clasificare folosind rezultatele încercărilor de rezistență la foc ale componentelor sistemelor de control al fumului

52.

SR EN 13501-5

Clasificare la foc a produselor și elementelor de construcție - Partea 5: Clasificare folosind rezultatele încercărilor acoperișurilor la expunere la un foc exterior

53.

SR EN 13501-6

Clasificarea la foc a produselor și elementelor de construcție. Partea 6: Clasificare folosind rezultatele încercărilor de reacție la foc a cablurilor de energie, de comandă și de comunicații

54.

SR EN 15080-8

Extinderea domeniului de aplicare a rezultatelor încercărilor de rezistență la foc. Partea 8: Grinzi

55.

SR EN 15080-12

Aplicație extinsă a rezultatelor încercărilor de rezistență la foc. Partea 12: Pereți portanți în zidărie

56.

SR EN 15254-2

Extinderea domeniului de aplicare a încercărilor de rezistență la foc. Pereți neportanți. Partea 2: Zidărie și plăci de ipsos

57.

SR EN 15254-3

Extinderea domeniului de aplicare a rezultatelor încercărilor de rezistență la foc. Pereți neportanți. Partea 3: Pereți despărțitori ușori

58.

SR EN 15254-4

Extinderea domeniului de aplicare al încercărilor de rezistență la foc. Pereți neportanți. Partea 4: Construcții vitrate

59.

SR EN 15254-5

Extinderea domeniului de aplicare a rezultatelor încercărilor de rezistență la foc. Pereți neportanți. Partea 5: Panouri metalice tip sandviș pentru construcții

60.

SR EN 15254-6

Extinderea domeniului de aplicare a încercărilor de rezistență la foc. Pereți neportanți. Partea 6: Pereți cortină

61.

SR EN 15254-7

Extinderea domeniului de aplicare a încercărilor de rezistență la foc. Plafoane neportante. Partea 7: Panouri metalice tip sandviș pentru construcții

62.

SR EN 15269-1

Aplicare extinsă a rezultatelor încercării de rezistență la foc și/sau de etanșeitate la fum a ușilor, obloanelor și ferestrelor mobile, inclusiv a elementelor de feronerie ale acestora. Partea 1: Cerințe generale

63.

SR EN 15269-2

Extinderea domeniului de aplicare a rezultatelor încercării pentru rezistența la foc și/sau etanșeitatea la fum a ansamblurilor de uși, obloane și ferestre care se deschid, incluzând elementele lor de feronerie. Partea 2: Rezistența la foc a seturilor de uși de oțel pe balamale și pivoți

64.

SR EN 15269-3

Extinderea domeniului de aplicare a rezultatelor încercării privind rezistența la foc și/sau etanșeitatea la fum a ansamblurilor de uși, obloane și ferestre mobile, inclusiv a elementelor de feronerie ale acestora. Partea 3: Rezistența la foc a ansamblurilor de uși de lemn cu balamale și pivoți și a ferestrelor mobile cu tocuri de lemn

65.

SR EN 15269-5

Extinderea domeniului de aplicare a rezultatelor încercărilor de rezistență la foc și/sau de etanșeitate la fum a ansamblurilor de uși, obloane și ferestre, incluzând elementele de feronerie ale acestora. Partea 5: Rezistența la foc a ansamblurilor de uși vitrate cu toc metalic pe balamale și pivoți și a ferestrelor de sticlă cu toc metalic

66.

SR EN15269-7

Extinderea domeniului de aplicare a rezultatelor încercării pentru rezistența la foc și/sau etanșeitatea la fum a ansamblurilor de uși, obloane și ferestre care se deschid, incluzând elementele lor de feronerie. Partea 7: Rezistența la foc a ansamblurilor de uși glisante din oțel

67.

SR EN 15269-10

Extinderea domeniului de aplicare a rezultatelor pentru încercări de rezistență la foc și/sau control al fumului pentru uși, obloane și ansambluri care deschid ferestre, inclusiv elemente de feronerie. Partea 10: Rezistența la foc a obloanelor din oțel sub formă de rolă

68.

SR EN 15269-11

Extinderea domeniului de aplicare a rezultatelor încercărilor de rezistență la foc și/sau de etanșeitate la fum a ansamblurilor de uși, obloane și ferestre, incluzând elementele de feronerie ale acestora. Partea 11: Rezistența la foc a cortinelor mobile din țesătură

69.

SR EN 15269-20

Extinderea domeniului de aplicare a rezultatelor încercărilor de rezistență la foc și/sau de etanșeitate la fum a ansamblurilor de uși, obloane și ferestre care se deschid, inclusiv a elementelor de feronerie ale acestora. Partea 20: Etanșeitatea la fum a ușilor, a obloanelor, a cortinelor mobile din țesătură și a ferestrelor care se deschid

70.

SR EN 15287

Coșuri de fum. Proiectare, instalare și punere în funcțiune. Partea 1: Coșuri de fum și canale de racordare pentru aparate de încălzire neetanșe

71.

SR EN 15287-2

Coșuri de fum. Proiectare, instalare și punere în funcțiune. Partea 2: Coșuri de fum și canale de racordare pentru aparate de încălzire etanșe

72.

SR EN 15423

Instalații de ventilare a clădirilor. Măsuri de precauție împotriva incendiilor pentru instalațiile de distribuție a aerului în clădiri

73.

SR EN 15882-1

Extinderea domeniului de aplicare a rezultatelor încercărilor de rezistență la foc a instalațiilor tehnice - Partea 1: Conducte

74.

SR EN 15882-2

Extinderea domeniului de aplicare a rezultatelor încercărilor de rezistență la foc ale instalațiilor tehnice. Partea 2: Clapete rezistente la foc

75.

SR EN 15882-3

Extinderea domeniului de aplicare a încercărilor de rezistență la foc. Partea 3: Etanșări

76.

SR EN 15882-4

Extinderea domeniului de aplicare a rezultatelor încercărilor de rezistență la foc. Partea 4: Etanșări pentru îmbinări liniare

77.

SR EN 15882-5

Extinderea domeniului de aplicare a rezultatelor încercărilor de rezistență la foc. Partea 5: Elemente combinate pentru etanșarea trecerilor

78.

SR EN 12101-1

Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 1: Specificație pentru barierele de fum

79.

SR EN 12101-2

Sisteme de control al fumului și a căldurii - Partea 2: Dispozitive de evacuare naturală a fumului și a căldurii

80.

SR EN 12101-3

Sisteme de control al fumului și al căldurii. Partea 3: Specificații pentru ventilatoare mecanice de control al fumului și al căldurii

81.

SR CEN/TR 12101-4

Sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți. Partea 4: Sisteme SHEVS instalate pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți

82.

SR CEN/TR 12101-5

Sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți. Partea 5: Ghid de recomandări funcționale și metode de calcul pentru sisteme de ventilare pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți

83.

SR EN 12101-6

Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 6: Specificații pentru sisteme cu presiune diferențială. Kituri

84.

SR EN 12101-13

Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 13: Sisteme cu presiune diferențială (SPD). Metode de proiectare și de calcul, instalare, încercări în vederea recepției, încercări periodice și mentenanță

85.

SR EN 12101-7

Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 7: Tronsoane de conductă pentru controlul fumului

86.

SR EN 12101-8

Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 8: Clapete pentru controlul fumului

87.

SR EN 12101-10

Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 10: Echipament de alimentare cu energie

88.

SR EN 12845

Instalații fixe de stingere a incendiilor. Sisteme automate de stingere cu sprinklere. Proiectare, instalare și mentenanță

89.

SR EN 14972-1

Instalații fixe de stingere a incendiilor. Sisteme cu ceață de apă. Partea 1: Proiectare, instalare, verificare și mentenanță

90.

SR EN 14972-3

Instalații fixe de stingere a incendiilor. Sisteme cu ceață de apă. Partea 3: Protocol de încercare a sistemelor automate de duze pentru birouri, școli și hoteluri

91.

SR EN 14972-6

Instalații fixe de stingere a incendiilor. Sisteme cu ceață de apă. Partea 6: Protocol de încercare a sistemelor de duze automate pentru pardoseli false și plafoane false

92.

SR EN 14972-7

Instalații fixe de stingere a incendiilor. Sisteme cu ceață de apă. Partea 7: Protocol de încercare a sistemelor cu duze automate pentru spații comerciale cu risc scăzut

93.

SR EN 14972-8

Sisteme fixe de luptă împotriva incendiilor. Sisteme cu ceață de apă. Partea 8: Protocol de încercare a sistemelor cu duze deschise pentru echipamente situate în incinte care depășesc 260 mc

94.

SR EN 14972-9

Sisteme fixe de luptă împotriva incendiilor. Sisteme cu ceață de apă. Partea 9: Protocol de încercare a sistemelor cu duze deschise pentru echipamente situate în incinte care nu depășesc 260 mc

95.

SR EN 14972-10

Instalații fixe de stingere a incendiilor. Sisteme cu ceață de apă. Partea 10: Protocol de încercare a sistemelor cu duze deschise pentru protecția atriumului cu duze de perete

96.

SR EN 14972-11

Instalații fixe de stingere a incendiilor. Sisteme cu ceață de apă. Partea 11: Protocol de încercare a sistemelor cu duze deschise pentru tunelurile de cabluri

97.

SR EN 14972-14

Sisteme fixe de stingere a incendiilor. Sisteme cu ceață de apă. Partea 14: Protocol de încercare a sistemelor cu duze deschise pentru turbine de combustie amplasate în incinte care depășesc 260 mc

98.

SR EN 14972-15

Sisteme fixe de stingere a incendiilor. Sisteme cu ceață de apă. Partea 15: Protocol de încercare a sistemelor cu duze deschise pentru turbine de combustie amplasate în incinte care nu depășesc 260 mc

99.

SR EN 14972-16

Sisteme fixe de luptă contra incendiilor. Sisteme cu ceață de apă. Partea 16: Protocol de încercare pentru sistemele de duze deschise pentru mașinile de gătit industriale

100.

SR EN 12259-4

Sisteme fixe de luptă împotriva incendiilor. Componente pentru sisteme cu sprinklere și cu apă pulverizată. Partea 4: Dispozitive de alarmare cu motor hidraulic

101.

SR CEN/TS14816

Sisteme fixe de stingere a incendiului. Sisteme de stingere cu apă pulverizată. Calcul, instalare și întreținere

102.

SR EN 12259-1

Protecție împotriva incendiilor. Sisteme fixe de luptă împotriva incendiilor. Componentele sistemelor de tip sprinkler și cu apă pulverizată. Partea 1: Sprinklere

103.

SR EN 12259-12

Sisteme fixe de stingere a incendiilor. Componente pentru sisteme cu sprinklere și cu apă pulverizată. Partea 12: Pompe

104.

SR EN 12259-13

Sisteme fixe de stingere a incendiilor. Componente pentru sisteme cu sprinklere și apă pulverizată. Partea 13: Sprinklere ESFR

105.

SR EN 12259-14

Sisteme fixe de stingere a incendiilor. Componente pentru sisteme cu sprinklere și cu apă pulverizată. Partea 14: Sprinklere pentru aplicații rezidențiale

106.

SR EN 12259-2

Sisteme fixe de luptă împotriva incendiului. Componente pentru sisteme cu sprinklere și cu apă pulverizată. Partea 2: Sistem de supape de alarmă apă-apă

107.

SR EN 12259-3

Sisteme fixe de stingere a incendiilor. Componente pentru sisteme cu sprinklere și cu apă pulverizată. Partea 3: Sisteme de supapă de alarmă apă-aer

108.

SR EN 12259-4

Sisteme fixe de luptă împotriva incendiilor. Componente pentru sisteme cu sprinklere și cu apă pulverizată. Partea 4: Dispozitive de alarmare cu motor hidraulic

109.

SR EN 12259-5

Sisteme fixe de luptă împotriva incendiului. Componente pentru sisteme cu sprinklere și cu apă pulverizată. Partea 5: Detectoare de curgere a apei

110.

SR EN 12259-9

Sisteme fixe de luptă împotriva incendiilor. Componente pentru sisteme cu sprinklere și cu apă pulverizată. Partea 9: Supape de control și semnalizare pentru sisteme cu inundare

111.

SR EN 15725

Extinderea domeniului de aplicare a performanțelor la foc ale produselor și elementelor de construcție. Principiul standardelor EXAP și al rapoartelor EXAP

112.

SR EN 81-58

Reguli de securitate pentru execuția și montarea ascensoarelor. Examinare și încercări. Partea 58: Încercarea de rezistență la foc a ușilor de palier

113.

SR EN 13241

Uși și porți pentru uz industrial, comercial și pentru garaje. Standard de produs, caracteristici de performanță

114.

SR EN 15283-1

Plăci de ipsos armate cu fibre. Definiții, condiții și metode de încercare. Partea 1: Plăci de ipsos armate cu țesătură sau împâslitură

115.

SR EN 15283-2

Plăci de ipsos armate cu fibre. Definiții, condiții și metode de încercare. Partea 2: Plăci de ipsos cu fibre

116.

SR EN 17020-1

Extinderea domeniului de aplicare a rezultatelor încercării privind durabilitatea închiderii automate a ansamblurilor de uși și a ferestrelor mobile rezistente la foc și/sau etanșe la fum. Partea 1: Durabilitatea închiderii automate a ansamblurilor de uși din oțel cu balamale și pivoți

117.

SR EN 17020-2

Extinderea domeniului de aplicare a rezultatelor încercării privind durabilitatea închiderii automate a ansamblurilor de uși și a ferestrelor mobile rezistente la foc și/sau etanșe la fum. Partea 2: Durabilitatea închiderii automate a obloanelor rulante din oțel

118.

SR EN 17020-3

Extinderea domeniului de aplicare a rezultatelor încercării privind durabilitatea închiderii automate a ansamblurilor de uși și a ferestrelor mobile rezistente la foc și/sau etanșe la fum. Partea 3: Durabilitatea închiderii automate a ușilor glisante din oțel

119.

SR EN 17020-4

Extinderea domeniului de aplicare a rezultatelor încercării privind durabilitatea închiderii automate a ansamblurilor de uși și a ferestrelor mobile. Partea 4: Durabilitatea închiderii automate a blocurilor de uși vitrate cu tâmplărie metalică, articulate și pivotante, și a ferestrelor mobile cu tâmplărie metalică rezistente la foc și/sau etanșe la fum

120.

SR EN 17020-5

Extinderea domeniului de aplicare a rezultatelor încercării privind durabilitatea închiderii automate a ansamblurilor de uși și a ferestrelor mobile rezistente la foc și/sau etanșe la fum. Partea 5: Durabilitatea închiderii automate a ansamblurilor de uși din lemn cu balamale și pivoți

121.

STAS 6168-90

Măsuri de siguranță contra incendiilor. Scări de salvare în caz de incendiu. Prescripții generale

122.

STAS 4908

Clădiri civile, industriale și agrozootehnice. Arii și volume convenționale

123.

SR EN 3-7

Stingătoare de incendiu portative. Partea 7: Caracteristici, performanțe și metode de încercare

124.

SR EN 3-10

Stingătoare de incendiu portabile. Partea 10: Prevederi pentru evaluarea conformității stingătorului de incendiu portabil cu EN 3-7

125.

SR EN 3-9

Stingătoare de incendiu portative. Partea 9: Cerințe suplimentare față de EN 3-7 pentru rezistența la presiune a stingătoarelor cu dioxid de carbon

126.

SR EN 3-8

Stingătoare de incendiu portative. Partea 8: Cerințe privind construcția, rezistența la presiune și încercările mecanice pentru stingătoare a căror presiune maximă admisibilă este mai mică sau egală cu 30 bari și care sunt conforme cu cerințele din EN 3-7”

127.

SR EN 615

Protecție împotriva incendiului. Agenți de stingere. Prescripții pentru pulberi (altele decât pulberile pentru clasa D)

128.

SR EN 1866-1

Stingătoare mobile de incendiu. Partea 1: Caracteristici, performanțe și metode de încercare

129.

SR EN 1866-2

Stingătoare mobile de incendiu. Partea 2: Cerințe pentru construcția, rezistența la presiune și încercări mecanice pentru stingătoare, cu o presiune maximă admisibilă mai mică sau egală cu 30 bari, conforme cu cerințele EN 1866-1

130.

SR EN 1866-3

Stingătoare mobile de incendiu. Partea 3: Cerințe de asamblare, de construcție și de rezistență la presiune a stingătoarelor cu dioxid de carbon conforme cu cerințele din EN 1866-1

131.

SR ISO 8421-6

Protecția împotriva incendiilor. Terminologie. Partea 6: Evacuare și mijloace de evacuare

132.

SR ISO 8421-7

Protecția împotriva incendiilor. Terminologie. Partea 7: Mijloace de detectare și de inhibare a exploziilor

133.

SR 10903-2

Măsuri de protecție contra incendiilor. Determinarea sarcinii termice în construcții

134.

SR EN 179

Feronerie pentru clădiri. Dispozitive pentru ieșiri de urgență acționate printr-un mâner sau o placă de împingere, destinate utilizării pe căile de evacuare. Cerințe și metode de încercare

135.

SR EN 1125

Feronerie pentru clădiri. Dispozitive de ieșire antipanică acționate printr-o bară orizontală destinate utilizării pe căi de evacuare. Cerințe și metode de încercare

136.

SR EN IEC 61215-1-2

Module fotovoltaice (PV). Calificarea concepției și aprobarea de tip. Partea 1-2: Cerințe speciale de încercare a modulelor fotovoltaice (PV) bazate pe telurură de cadmiu (CdTe) în straturi subțiri

137.

SR EN IEC 61215-1-3

Module fotovoltaice (PV) - Calificarea concepției și omologare. Partea 1-3: Cerințe speciale de încercare a modulelor fotovoltaice (PV) bazate pe siliciu amorf în straturi subțiri

138.

SR EN IEC 61215-1-4

Module fotovoltaice (PV). Calificarea concepției și omologare. Partea 1-4: Cerințe speciale de încercare a modulelor fotovoltaice (PV) bazate pe Cu (In,GA) (S,Se) 2 în straturi subțiri

139.

SR EN IEC 61215-2

Module fotovoltaice (PV) pentru aplicații terestre. Calificarea concepției și omologare. Partea 2: Proceduri de încercare

140.

SR EN 62108

Module și ansambluri fotovoltaice concentratoare - Calificarea proiectului și omologare

141.

SR EN 62446-1

Sisteme fotovoltaice (PV). Cerințe pentru încercări, documentație și mentenanță. Partea 1: Sisteme conectate la rețea. Documentație, încercări de punere în funcțiune și inspecție

142.

SR EN IEC 62446-2

Sisteme fotovoltaice (PV). Cerințe pentru încercări, documentație și mentenanță. Partea 2: Sisteme conectate la rețea. Mentenanța sistemelor fotovoltaice

143.

SR EN IEC 60904-10

Dispozitive fotovoltaice. Partea 10: Metode de măsurare a dependenței liniare și a liniarității

144.

SR EN 60904-1-1

Dispozitive fotovoltaice. Partea 1-1: Măsurarea caracteristicilor curent- tensiune ale dispozitivelor (PV) multijoncțiune

145.

SR EN IEC 60904-1

Dispozitive fotovoltaice. Partea 1: Măsurarea caracteristicilor curent - tensiune ale dispozitivelor fotovoltaice

146.

SR EN 60904-2

Dispozitive fotovoltaice. Partea 2: Cerințe pentru dispozitive fotovoltaice de referință

147.

SR EN IEC 60904-3

Dispozitive fotovoltaice. Partea 3: Principii de măsurare pentru dispozitivele fotovoltaice (PV) pentru aplicații terestre, inclusiv date privind radiația spectrală de referință

148.

SR EN IEC 60904-4

Dispozitive fotovoltaice. Partea 4: Dispozitive solare de referință. Proceduri pentru stabilirea trasabilității etalonării

149.

SR EN 60904-5

Dispozitive fotovoltaice. Partea 5: Determinarea temperaturii echivalente a celulei (ECT) la dispozitive fotovoltaice (PV) prin metoda tensiunii în circuit deschis

150.

SR EN IEC 60904-7

Dispozitive fotovoltaice. Partea 7: Calculul corecției de neadaptare spectrală la măsurările dispozitivelor fotovoltaice

151.

SR EN 60904-8-1

Dispozitive fotovoltaice. Partea 8-1: Măsurarea sensibilității spectrale a dispozitivelor fotovoltaice (PV) multijoncțiune

152.

SR EN 60904-8

Dispozitive fotovoltaice. Partea 8: Măsurarea sensibilității spectrale a unui dispozitiv fotovoltaic (PV)

153.

SR EN IEC 60904-9

Dispozitive fotovoltaice. Partea 9: Clasificarea caracteristicilor simulatoarelor solare

154.

SR EN 60695-2-11

Încercări privind riscurile de foc. Partea 2-11: Încercări cu fir incandescent/încălzitor. Metodă de încercare a inflamabilității pentru produse finite (GWEPT)

155.

SR EN 14994

Sisteme de protecție prin ventilație împotriva exploziilor de gaze

156.

SR EN 81-70

Reguli de securitate pentru execuția și montarea ascensoarelor. Aplicații particulare pentru ascensoarele de persoane și ascensoarele de persoane și materiale. Partea 70: Accesibilitate în ascensoare pentru persoane inclusiv persoane cu dizabilități

157.

SR EN 81-73

Reguli de securitate pentru execuția și montarea ascensoarelor. Aplicații particulare pentru ascensoarele de persoane și ascensoarele de persoane și materiale. Partea 73: Funcționarea ascensoarelor în caz de incendiu

158.

SR EN 81-82

Reguli de securitate pentru execuția și montarea ascensoarelor. Ascensoare existente. Partea 82: Reguli pentru îmbunătățirea accesibilității în ascensoarele existente pentru persoane, inclusiv persoane cu dizabilități

159.

SR EN 15423

Instalații de ventilare a clădirilor. Măsuri de precauție împotriva incendiilor pentru instalațiile de distribuție a aerului în clădiri

160.

SR EN 15650

Ventilarea în clădiri. Clapete antifoc

161.

SR EN 12365-1

Feronerie pentru clădiri. Profile de etanșare pentru vitraj și garnituri de etanșare pentru uși, ferestre, obloane și pereți cortină. Partea 1: Cerințe de performanță și clasificare

162.

SR EN 81-58

Reguli de securitate pentru execuția și montarea ascensoarelor. Examinare și încercări. Partea 58: Încercarea de rezistență la foc a ușilor de palier

163.

SR EN IEC 62485-2

Prescripții de securitate pentru baterii de acumulatoare și instalații pentru baterii. Partea 2: Baterii staționare

164.

SR EN 1363-1

Încercări de rezistență la foc. Partea 1: Cerințe generale

165.

SR EN 1363-2

Încercări de rezistență la foc. Partea 2: Proceduri alternative și suplimentare

166.

SR EN 14470-1

Dulapuri de securitate în caz de incendiu pentru depozitare. Partea 1: Dulapuri de securitate pentru depozitarea lichidelor inflamabile

167.

SR EN 14470-2

Dulapuri de securitate în caz de incendiu pentru depozitare. Partea 2: Dulapuri de securitate pentru butelii de gaz sub presiune

168.

SR EN 16081

Camere hiperbarice. Cerințe specifice pentru sistemele de luptă împotriva incendiului. Performanțe, instalare și încercări

169.

SR EN 12951

Accesorii prefabricate pentru învelitoare de acoperiș. Scări de acoperiș fixate permanent. Specificație de produs și metode de încercări

170.

SR EN 15998

Sticlă pentru construcții. Securitate în caz de incendiu, rezistență la foc. Metodologie de încercare a sticlei în scopul clasificării

171.

SR EN 16763

Servicii pentru sisteme de securitate la incendiu și sisteme de securitate

172.

SR EN 17407

Echipamente portabile pentru refularea produselor de stingere furnizate de pompe de incendiu. Colectoare și distribuitoare PN16

173.

SR EN IEC 60331-1

Încercări pentru cabluri electrice în condiții de incendiu. Integritatea circuitelor. Partea 1: Metodă de încercare la foc cu șoc la o temperatură de cel puțin 830 °C pentru cabluri cu tensiunea nominală de până la 0,6 /1,0 kV inclusiv și diametrul exterior mai mare de 20 mm

174.

SR EN 60669-2-6

Întreruptoare pentru instalațiile electrice fixe pentru utilizare casnică și similară. Partea 2-6: Prescripții particulare. Întreruptoare pentru oprire de urgență în caz de incendiu pentru reclame luminoase și corpuri de iluminat de interior și de exterior

175.

SR EN IEC 60695-1-12

Încercări privind riscul de incendiu. Partea 1-12: Ghid pentru evaluarea riscului de incendiu al produselor electrotehnice. Ingineria securității la incendiu

176.

SR EN 60695-7-1

Încercări privind riscurile de foc. Partea 7-1: Toxicitatea efluenților incendiului. Ghid general

177.

SR EN 60695-7-2

Încercări privind riscurile de foc. Partea 7-2: Toxicitatea efluenților incendiului. Rezumat și importanța metodelor de încercare

178.

SR EN 60695-7-3

Încercări privind riscurile de foc. Partea 7-3: Toxicitatea efluenților incendiului. Utilizarea și interpretarea rezultatelor încercării