Fragmente cautabile
Fragment 1
REGLEMENTARI 28/02/2025
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 28 februarie 2025 Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor, indicativ P 118/1-2025 EMITENT MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ȘI ADMINISTRAȚIEI
Publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 204 bis din 10 martie 2025
Notă ...
Aprobată prin ORDINUL nr. 267 din 28 februarie 2025, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 10 martie 2025.
CAPITOLUL 1 1. PREVEDERI GENERALE SECȚIUNEA I 1.1. Obiect, domeniu de aplicare ...
SECȚIUNEA II 1.2. Terminologie, clasificări ...
...
CAPITOLUL 2 2. PERFORMANȚE COMUNE CONSTRUCȚIILOR CU ORICE DESTINAȚIE (CIVILE, DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE) SECȚIUNEA I 2.1. Condiții generale de performanță a construcțiilor 2.1.1. Dispoziții generale ...
2.1.2. Risc de incendiu ...
2.1.3. Nivel de stabilitate la incendiu al construcției ...
...
SECȚIUNEA II 2.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor 2.2.1. Amplasare ...
2.2.2. Conformare ...
...
SECȚIUNEA III 2.3. Limitarea propagării incendiilor 2.3.1. Dispoziții generale ...
2.3.2. Elemente antifoc pentru separarea compartimentelor de incendiu și protecția golurilor funcționale de trecere 2.3.2.1. Pereți antifoc pentru separarea compartimentelor de incendiu ...
2.3.2.2. Protecția golurilor funcționale din pereții rezistenți la foc care separă compartimente de incendiu 2.3.2.2.1. Prevederi generale ...
2.3.2.2.2. Uși, obloane, cortine ...
2.3.2.2.3. Încăperi tampon ...
2.3.2.2.4. Tamburi deschiși ...
...
2.3.2.3. Planșee rezistente la foc pentru separarea compartimentelor de incendiu ...
...
2.3.3. Elemente despărțitoare rezistente la foc din interiorul compartimentelor de incendiu și protecția golurilor funcționale din acestea 2.3.3.1. Dispoziții generale ...
2.3.3.2. Pereți rezistenți la foc din interiorul compartimentelor de incendiu ...
2.3.3.3. Planșee rezistente la foc din interiorul compartimentelor de incendiu ...
2.3.3.4. Protecția golurilor din pereții rezistenți la foc și planșeele rezistente la foc din interiorul compartimentelor de incendiu ...
...
2.3.4. Elemente rezistente la foc și rezistente la explozie volumetrică și protecția golurilor funcționale din acestea 2.3.4.1. Dispoziții generale ...
2.3.4.2. Pereți rezistenți la foc și rezistenți la explozie volumetrică ...
2.3.4.3. Protecția golurilor funcționale din pereții rezistenți la foc și rezistenți la explozie volumetrică ...
2.3.4.4. Planșee rezistente la foc și rezistente la explozie volumetrică ...
...
2.3.5. Elemente etanșe la foc ...
2.3.6. Limitarea propagării incendiului pe fațadă și acoperiș 2.3.6.1. Prevederi generale privind limitarea propagării pe fațadă ...
2.3.6.2. Prevederi generale privind limitarea propagării focului pe acoperiș ...
2.3.6.3. Limitarea dezvoltării efluenților incendiului (fum, gaze fierbinți) ...
...
...
SECȚIUNEA IV 2.4. Alcătuiri constructive 2.4.1. Dispoziții generale ...
2.4.2. Scări ...
2.4.3. Circulații comune orizontale ...
2.4.4. Ascensoare 2.4.4.1. Dispoziții generale ...
2.4.4.2. Ascensoare pentru circulația funcțională, de persoane, de marfă și alte sisteme de transport de materiale pe verticală ...
2.4.4.3. Ascensoarele pentru transportul persoanelor cu dizabilități ...
2.4.4.4. Ascensoare pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri) ...
...
2.4.5. Plafoane autoportante sau suspendate și pardoseli supraînălțate ...
2.4.6. Finisaje ...
2.4.7. Dispoziții privind alcătuiri constructive specifice limitării propagării incendiului pe fațadă 2.4.7.1. Pereți cortină ...
2.4.7.2. Fațade ventilate ...
2.4.7.3. Fațade duble - "double skin" ...
...
2.4.8. Dispoziții privind alcătuiri constructive specifice limitării propagării incendiului pe acoperiș 2.4.8.1. Acoperișuri fără pod ...
2.4.8.2. Acoperișuri verzi ...
...
2.4.9. Atriumuri ...
2.4.10. Galerii, canale, estacade ...
2.4.11. Ghene pentru instalații ...
2.4.12. Coșuri de fum, sobe, hote ...
2.4.13. Alcătuiri constructive specifice riscului de explozie volumetrică ...
2.4.14. Încăperi și spații destinate instalațiilor aferente construcțiilor ...
2.4.15. Camere de pubele, compactoare și crematorii pentru deșeuri ...
2.4.16. Încăperi de depozitare ...
2.4.17. Panouri publicitare amplasate pe fațadele clădirilor ...
2.4.18. Instalații și echipamente utilizând surse regenerabile de energie ...
2.4.19. Conformări, instalații și echipamente specifice camerelor pentru bateriile de acumulatoare ...
...
SECȚIUNEA V 2.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu 2.5.1. Dispoziții generale ...
2.5.2. Dispunere, alcătuire, finisaje ...
2.5.3. Număr căi de evacuare ...
2.5.4. Alcătuirea și separarea căilor de circulație funcțională și de evacuare ...
2.5.5. Uși ...
Fragment 2
2.5.6. Scări 2.5.6.1. Dispoziții generale ...
2.5.6.2. Scări interioare închise ...
2.5.6.3. Scări interioare deschise ...
2.5.6.4. Scări exterioare deschise ...
...
2.5.7. Terase circulabile, cursive, logii și curți interioare ...
2.5.8. Dimensionarea căilor de evacuare ...
2.5.9. Număr de utilizatori ...
2.5.10. Număr normat de utilizatori (Uf) pentru unitățile de trecere (fluxurile) de evacuare ...
2.5.11. Unități de trecere (fluxuri) de evacuare ...
2.5.12. Determinarea numărului unităților de trecere (fluxurilor) de evacuare ...
2.5.13. Determinarea numărului căilor de evacuare ...
2.5.14. Lungimea căii de evacuare ...
2.5.15. Gabaritele căilor de evacuare 2.5.15.1. Lățimi normate ale căilor de evacuare ...
2.5.15.2. Înălțimi de trecere pe căile de evacuare ...
...
2.5.16. Marcarea căilor de evacuare ...
...
SECȚIUNEA VI 2.6. Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu ...
SECȚIUNEA VII 2.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor, serviciul pentru situații de urgență ...
...
CAPITOLUL 3 3. PERFORMANȚE SPECIFICE UNOR FUNCȚIUNI ALE CONSTRUCȚIILOR CIVILE SUPRATERANE CU ÎNĂLȚIMI OBIȘNUITE SECȚIUNEA I 3.1. Dispoziții comune 3.1.1. Condiții generale de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu) ...
3.1.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor ...
3.1.3. Limitarea propagării incendiilor ...
3.1.4. Alcătuiri constructive ...
3.1.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu ...
3.1.6. Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu ...
3.1.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și alte mijloace de stingere a incendiilor ...
...
SECȚIUNEA II 3.2. Performanțe specifice 3.2.1. Clădiri de locuit supraterane ...
3.2.2. Clădiri administrative supraterane ...
3.2.3. Clădiri pentru comerț supraterane ...
3.2.4. Clădiri pentru sănătate supraterane ...
3.2.5. Clădiri pentru cultură supraterane ...
3.2.6. Clădiri pentru învățământ supraterane ...
3.2.7. Clădiri pentru turism supraterane ...
3.2.8. Clădirile de cult supraterane ...
3.2.9. Clădiri de sport supraterane ...
3.2.10. Construcții civile supraterane, montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat ...
3.2.11. Parcaje pentru autoturisme ...
...
SECȚIUNEA III 3.3. Construcții și amenajări în aer liber cu destinații civile 3.3.1. Dispoziții generale ...
3.3.2. Stadioane, arene sportive ...
3.3.3. Amenajări pentru spectacole în aer liber și corturi ...
3.3.4. Campinguri ...
...
...
CAPITOLUL 4 4. PERFORMANȚE SPECIFICE CLĂDIRILOR CIVILE SUPRATERANE ÎNALTE, FOARTE ÎNALTE SAU CU SĂLI AGLOMERATE SECȚIUNEA I 4.1. Clădiri civile supraterane înalte 4.1.1. Condiții generale de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu) ...
4.1.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor ...
4.1.3. Limitarea propagării incendiilor ...
4.1.4. Alcătuiri constructive ale elementelor de construcție ...
4.1.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu ...
4.1.6. Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu ...
4.1.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor ...
...
SECȚIUNEA II 4.2. Clădiri civile supraterane foarte înalte 4.2.1. Condiții comune de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu al construcției) ...
4.2.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor ...
4.2.3. Limitarea propagării incendiilor ...
4.2.4. Alcătuiri constructive ale elementelor de construcție ...
4.2.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu ...
4.2.6. Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu ...
4.2.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor ...
...
SECȚIUNEA III 4.3. Clădiri civile cu săli aglomerate 4.3.1. Condiții comune de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu al construcției) ...
4.3.2. Amplasarea și conformarea clădirilor ...
4.3.3. Limitarea propagării incendiilor ...
4.3.4. Alcătuiri constructive 4.3.4.1. Prevederi generale ...
4.3.4.2. Dispoziții specifice ...
...
4.3.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu ...
4.3.6. Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu ...
4.3.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor ...
...
...
CAPITOLUL 5 5. PERFORMANȚE SPECIFICE CLĂDIRILOR CIVILE SUBTERANE ȘI PORȚIUNILOR SUBTERANE (SUBSOLURILOR) ALE CLĂDIRILOR CIVILE (PUBLICE) SUPRATERANE 5.1. Condiții comune de performanță a construcțiilor (risc de incendiu și nivel de stabilitate la incendiu al construcției) ...
5.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor ...
5.3. Limitarea propagării incendiilor ...
Fragment 3
5.4. Alcătuiri constructive ...
5.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu ...
5.6. Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu ...
5.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor ...
...
CAPITOLUL 6 6. PERFORMANȚE SPECIFICE CONSTRUCȚIILOR DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE SECȚIUNEA I 6.1. Performanțe comune construcțiilor de producție și/sau depozitare 6.1.1. Condiții generale de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu al construcției) ...
6.1.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor ...
6.1.3. Limitarea propagării incendiilor ...
6.1.4. Alcătuiri constructive ...
6.1.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu ...
6.1.6. Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu ...
6.1.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor ...
...
SECȚIUNEA II 6.2. Performanțe specifice construcțiilor de producție și depozitare 6.2.1. Construcții de producție și depozitare de tip obișnuit ...
6.2.2. Construcții de producție și depozitare de tip special ...
...
SECȚIUNEA III 6.3. Performanțe specifice construcțiilor de depozitare a materialelor și substanțelor 6.3.1. Prevederi comune ...
6.3.2. Depozite închise de materiale și substanțe combustibile ...
...
SECȚIUNEA IV 6.4. Performanțe specifice depozitelor supraterane deschise de materiale și substanțe combustibile ...
...
CAPITOLUL 7 7. PERFORMANȚE ALE CONSTRUCȚIILOR CU FUNCȚIUNI MIXTE 7.1. Condiții comune de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu al construcției) ...
7.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor ...
7.3. Limitarea propagării incendiilor ...
7.4. Alcătuiri constructive ...
7.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu ...
7.6. Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu ...
7.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor ...
...
CAPITOLUL 8 SISTEME DE CONTROL AL FUMULUI ȘI A GAZELOR FIERBINȚI ÎN CAZ DE INCENDIU 8.1. Dispoziții generale ...
8.2. Evacuarea fumului prin tiraj natural - organizat ...
8.3. Evacuarea fumului prin ventilare mecanică ...
8.4. Tubulaturi de evacuare a fumului și de admisie a aerului, ghene, ventilatoare ...
8.5. Case de scări închise și circulații comune orizontale închise ...
8.6. Atriumuri ...
8.7. Metoda simplificată de calcul pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu ...
CAPITOLUL 9 INTERVENȚII LA CONSTRUCȚII EXISTENTE CARE CONSTITUIE FOND CONSTRUIT ANTERIOR DATEI INTRĂRII ÎN VIGOARE A PREZENTULUI NORMATIV
ANEXA 1 - AMPLASARE CONSTRUCȚII
ANEXA 2 - PEREȚI ANTIFOC ȘI PEREȚI DE SECTORIZARE ANEXA 2.1 - PEREȚI ANTIFOC ȘI PROTECȚIA GOLURILOR FUNCȚIONALE DIN PEREȚII ANTIFOC Pereți antifoc
Protecția golurilor funcționale prevăzute în pereții antifoc
ANEXA 2.2 - PEREȚI ANTIFOC ȘI PEREȚI REZISTENȚI LA FOC LA HALE
ANEXA 2.3 - PEREȚI DE SECTORIZARE CU ROL DE LIMITARE A PROPAGĂRII FOCULUI (DE PROTECȚIE CONTRA INCENDIILOR CARE LIMITEAZĂ PROPAGAREA ÎN INTERIORUL COMPARTIMENTELOR DE INCENDIU)
ANEXA 2.4 - PEREȚI ANTIFOC ȘI PEREȚI DE SECTORIZARE
ANEXA 3 - LIMITAREA PROPAGĂRII INCENDIILOR PE FAȚADĂ ANEXA 3.1 - PREVEDERI GENERALE
ANEXA 3.2 - REGULA H + L Definirea indicilor H și L (definire)
Soluții constructive cu H + L
Exemple de măsurători H și L - general
Ferestre și uși de balcoane/terasă
Tipuri de balcoane
Exemple de limitare a propagării incendiului pe fațadă
ANEXA 3.3 - FÂȘII (BENZI) PENTRU SISTEME COMPOZITE DE IZOLARE TERMICĂ - PRINCIPII DE REALIZARE BORDĂRI ȘI FÂȘII (BENZI) PENTRU TERMOIZOLANȚIE ȘI/SAU SISTEME COMPOZITE DE IZOLARE TERMICĂ EXTERIOARĂ A PEREȚILOR PERIMETRALI, DIFERITE DE A1 sau A2-s1,d0
ANEXA 4 - ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVE ANEXA 4.1 - ASCENSOARE Ascensoare - Generalități
Ascensoare pentru evacuarea persoanelor cu dizabilități și ascensoare pentru intervenție
Ascensoare prevăzute pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu
Ascensoare prevăzute pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu
Ascensoare pentru intervenție
Prevederi generale
Puț protejat de acces și intervenție a pompierilor
ANEXA 4.2 - ATRIUMURI Generalități atriumuri
Tipuri de atrium
Amplasare atrium
Circulații comune orizontale deschise spre atrium
ANEXA 4.3 - ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVE SPECIFICE RISCULUI DE EXPLOZIE VOLUMETRICĂ Încăperi și spații cu pericol de explozie
Terminologie:
Încăperi și spații cu pericol de explozie
Măsuri constructive la spații cu pericol de explozie "Prevederi împotriva pericolelor de explozie" pentru baterii staționare
Fragment 4
ANEXA 4.4 - ÎNCĂPERI ȘI SPAȚII DESTINATE INSTALAȚIILOR AFERENTE CONSTRUCȚIILOR (Stații de pompare)
ANEXA 4.5 - ÎNCĂPERI DE DEPOZITARE
ANEXA 4.6 - INSTALAȚII ȘI ECHIPAMENTE SPECIFICE ENERGIEI REGENERABILE
ANEXA 4.7 - AGENȚI FRIGORIFICI
ANEXA 5 - CĂI DE EVACUARE A UTILIZATORILOR ÎN CAZ DE INCENDIU ANEXA 5.1 - UȘI Generalități
Uși cu deschidere normală pe balamale sau pivoți, utilizate pe căile de evacuare
Uși echipate cu sisteme de încuiere și dispozitive de ieșire (uși antipanică conform SR EN 1125 sau uși de ieșire de urgență conform SR EN 179)
Uși cu dispozitive de ieșire împotriva panicii - "uși antipanică"
Uși cu dispozitive de ieșire de urgență - "uși pentru ieșire de urgență"
Uși cu sisteme de evacuare acționate/controlate electric (pentru utilizarea pe căile de evacuare)
Uși culisante prevăzute și cu deschidere pe balamale
Caz special: uși de evacuare pe balamale sau pivoți care pot fi menținute deschise de dispozitivul electromagnetic sau electromecanic în timpul funcționării normale
ANEXA 5.2 - CIRCULAȚII COMUNE VERTICALE (SCĂRI) Scări cu rampe drepte
Scări cu rampe încrucișate
Scări cu rampe elicoidale
Scări cu trepte balansate
Conformare scări
Scări exterioare
ANEXA 5.3 - CORIDOARE Generalități
Spațiu de circulație și evacuare (Cale de evacuare)
Coridor înfundat
ANEXA 5.4 - EVACUARE Generalități
Lungimea căii de evacuare
Coridoare Open space
Caz particular - coridoare cu evacuare în "Y"
Lungimea căii de evacuare
Evacuare la clădiri existente
Lungimea de evacuare
ANEXA 5.5 - CERINȚE SPECIALE PENTRU EVACUAREA PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI Terminologie
Prevederi generale
Cerințe generale a punctelor de staționare a persoanelor cu dizabilități
Cerințe speciale pentru evacuarea persoanelor cu dizabilități a punctelor de staționare
Cerințe suplimentare ale punctelor de staționare a persoanelor cu dizabilități
Zona de refugiu - caz general
Ascensoare prevăzute pentru persoane cu dizabilități
ANEXA 6 - CĂI DE ACCES, INTERVENȚIE ȘI SALVARE îN CAZ DE INCENDIU ANEXA 6.1 - CĂI DE CIRCULAȚIE
ANEXA 6.2 - PERIMETRUL PEREȚILOR EXTERIORI
ANEXA 7 - PERFORMANȚE SPECIFICE UNOR FUNCȚIUNI ALE CONSTRUCȚIILOR ANEXA 7.1 - CLĂDIRI CIVILE CU ÎNĂLȚIMI OBIȘNUITE - CLĂDIRI PENTRU SĂNĂTATE Generalități (la funcțiuni sanitare: spitale, policlinici, dispensare, creșe, case de copii, cămine de bătrâni și persoane cu dizabilități, sanatorii etc.)
Funcțiune sanitară - circulații orizontale și verticale
Zona de refugiu în clădiri de sănătate
Prevederi generale
"Zona de refugiu" situată în același compartiment de incendiu
"Zona de refugiu" situată în interiorul unui alt compartiment de incendiu
ANEXA 7.2 - PARCAJE Parcaj deschis (suprateran)
Stații de încărcare mașini electrice
ANEXA 7.3 - ARENE ȘI STADIOANE
ANEXA 7.4 - CLĂDIRI CIVILE ÎNALTE, FOARTE ÎNALTE SAU CU SĂLI AGLOMERATE Clădiri înalte și foarte înalte
Clădiri cu săli aglomerate (lungimi de evacuare la sălile aglomerate)
ANEXA 7.5 - CONSTRUCȚII CU FUNCȚIUNI MIXTE
ANEXA 7.6 - CONSTRUCȚII DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE Amplasare
Lungimi de evacuare la clădiri de producție și/sau depozitare
Scări de evacuare închise din construcții de producție și/sau depozitare
Goluri de acces la scări de evacuare închise din construcțiile de producție și/sau depozitare
Circulații comune orizontale din construcții de producție și/sau depozitare
Goluri de acces la circulații comune orizontale din construcții de producție și/sau depozitare
Goluri de acces la ascensoare de persoane, de marfă sau la alte mijloace mecanice de transport pe verticală din construcții de producție și/sau depozitare
Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți din construcții de producție și/sau depozitare
Cerințe suplimentare la construcții de producție și/sau depozitare
ANEXA 7.7 - SPAȚII DE TIP OPEN-SPACE
ANEXA 8 - CARACTERISTICILE SUBSTANȚELOR ȘI MATERIALELOR CE DETERMINĂ ÎNCADRAREA ÎN RISCURI DE INCENDIU A SPAȚIILOR, ÎNCĂPERILOR, COMPARTIMENTELOR DE INCENDIU ȘI CONSTRUCȚIILOR DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE ANEXA 8.1 - ÎNCADRAREA ÎN RISCURI DE INCENDIU A SPAȚIILOR, ÎNCĂPERILOR, COMPARTIMENTELOR DE INCENDIU ȘI CONSTRUCȚIILOR DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE CONFORM DENSITĂȚII SARCINII TERMICE Clasificare suplimentară a materialelor/produselor și substanțelor depozitate după clasa de periculozitate (recomandare)
ANEXA 8.2 - CATEGORII DE LICHIDE INFLAMABILE - ÎN CONFORMITATE CU REGULAMENTULUI (CE) NR. 1272/2008 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI DIN 16 DECEMBRIE 2008 Prevederi generale privind clasificarea lichidelor inflamabile
Considerații suplimentare privind clasificarea lichidelor inflamabile
Categorii de depozite de lichide inflamabile
ANEXA 9 - PUTERI CALORIFICE ANEXA 9.1 - PUTERI CALORIFICE PENTRU MATERIALE UZUALE
ANEXA 9.2 - PUTERI CALORIFICE PENTRU CABLURI
ANEXA 10 - CONSTRUCȚII EXISTENTE SECȚIUNEA I PREVEDERI COMUNE TUTUROR CONSTRUCȚIILOR EXISTENTE
CAPITOLUL 1 GENERALITĂȚI
A.10.1.1. SCOP - DOMENIU DE APLICARE
Fragment 5
A.10.1.2. TERMINOLOGIE, CLASIFICĂRI
CAPITOLUL 2 CONDIȚII GENERALE DE PERFORMANȚĂ A CONSTRUCȚIILOR EXISTENTE
A.10.2.1. RISC DE INCENDIU ȘI NIVEL DE STABILITATE LA INCENDIU Risc de incendiu
Nivel de stabilitate la incendiu
A.10.2.2. AMPLASAREA CONSTRUCȚIILOR ȘI CONFORMAREA LOR LA FOC Amplasare
Conformare la foc
A.10.2.3. LIMITAREA PROPAGĂRII INCENDIILOR Dispoziții generale
Elemente rezistente la foc pentru separarea compartimentelor de incendiu (antifoc) existente și protecția golurilor funcționale de trecere
Pereți antifoc
Protecția golurilor din pereți antifoc
Uși, obloane, cortine antifoc
Încăperi tampon antifoc
Tamburi deschiși antifoc
Planșee antifoc
Elemente rezistente la foc și protecția golurilor
Pereți și protecția golurilor
Planșee și protecția golurilor
Elemente rezistente la explozie și protecția golurilor
Spații cu pericol de explozie categoria A (BE3a) și B (BE3b) de pericol de incendiu
Elemente etanșe la foc
A.10.2.4. ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVE Dispoziții generale
Plafoane suspendate sau autoportante
Galerii, canale
Coșuri, tuburi
Ascensoare
Finisaje
Pereți cortină și fațade vitrate
Casa scării
Atrium
Încăperi de depozitare
Încăperi pentru instalații aferente construcțiilor
A.10.2.5. CĂI DE EVACUARE ÎN CAZ DE INCENDIU Dispoziții generale
Număr căi de evacuare
Alcătuirea căilor de evacuare
Uși
Scări interioare
Scări exterioare deschise
Terase și curți interioare
Dimensionarea căilor de evacuare
Criterii de calcul
Determinarea fluxurilor de evacuare
Gabaritele căilor de evacuare
Lungimea căii de evacuare
Marcarea căilor de evacuare
A.10.2.6. INSTALAȚII AFERENTE CONSTRUCȚIILOR EXISTENTE
A.10.2.7. CĂI DE ACCES, INTERVENȚIE ȘI SALVARE
A.10.2.8. DOTAREA CU MIJLOACE DE INTERVENȚIE ȘI SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ
SECȚIUNEA A II-A CLĂDIRI CIVILE (PUBLICE) EXISTENTE
CAPITOLUL 3 PERFORMANȚE COMUNE CLĂDIRILOR CIVILE (PUBLICE) EXISTENTE
A.10.3.1. RISC DE INCENDIU ȘI NIVEL DE STABILITATE LA INCENDIU Riscuri de incendiu
Nivel de stabilitate la incendiu
A.10.3.2. AMPLASARE ȘI CONFORMARE LA FOC Amplasare
Conformare la foc
A.10.3.3. ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVE
A.10.3.4. LIMITAREA PROPAGĂRII FOCULUI ȘI A FUMULUI
A.10.3.5. CĂI DE EVACUARE ÎN CAZ DE INCENDIU
A.10.3.6. INSTALAȚII AFERENTE CLĂDIRILOR CIVILE (PUBLICE) EXISTENTE
A.10.3.7. CĂI DE ACCES, INTERVENȚIE ȘI SALVARE
A.10.3.8. DOTAREA CU MIJLOACE DE INTERVENȚIE, SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ
A.10.3.9. EVACUARE FUM (DESFUMARE) ȘI GAZE FIERBINȚI
A.10.3.10. PERFORMANȚE ALE UNOR FUNCȚIUNI (DESTINAȚII) Clădiri existente de locuit
Clădiri administrative existente
Clădiri existente pentru comerț
Clădiri existente pentru sănătate
Clădiri existente pentru cultură
Clădiri existente de învățământ
Clădiri existente pentru turism
Clădiri existente de cult
Clădiri existente de sport
A.10.3.11. PERFORMANȚE PROPRII UNOR AMENAJĂRI ȘI CLĂDIRI EXISTENTE Amenajări în aer liber
Campinguri, sate de vacanță existente
Clădiri montane existente
Parcaje pentru autoturisme
CAPITOLUL 4 PERFORMANȚE SPECIFICE CLĂDIRILOR CIVILE (PUBLICE) EXISTENTE PERFORMANȚE ALE UNOR TIPURI DE CLĂDIRI CIVILE (PUBLICE) EXISTENTE
A.10.4.1. PERFORMANȚE ALE UNOR TIPURI DE CLĂDIRI CIVILE (PUBLICE) EXISTENTE Clădiri existente înalte și foarte înalte
Clădiri existente cu săli aglomerate
Clădiri existente subterane
SECȚIUNEA III CONSTRUCȚII DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE
CAPITOLUL 5 PERFORMANȚE COMUNE CONSTRUCȚIILOR DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE
A.10.5.1. RISC DE INCENDIU (CATEGORII DE PERICOL DE INCENDIU) ȘI NIVEL DE STABILITATE LA INCENDIU Categorii de pericol de incendiu
Nivel de stabilitate la incendiu
A.10.5.2. AMPLASAREA ȘI CONFORMAREA LA FOC Amplasare
Conformare la foc
A.10.5.3. ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVE
A.10.5.4. LIMITAREA PROPAGĂRII FOCULUI ȘI A FUMULUI
A.10.5.5. EVACUARE FUM (DESFUMARE)
A.10.5.6. CĂI DE EVACUARE ÎN CAZ DE INCENDIU
A.10.5.7. INSTALAȚII DE SEMNALIZARE ȘI STINGERE A INCENDIILOR
A.10.5.8. INSTALAȚII AFERENTE CONSTRUCȚIILOR EXISTENTE
A.10.5.9. CĂI DE ACCES, INTERVENȚIE ȘI SALVARE
A.10.5.10. DOTAREA CU MIJLOACE TEHNICE DE STINGERE A INCENDIILOR ȘI SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ
CAPITOLUL 6 PERFORMANȚE SPECIFICE CONSTRUCȚIILOR DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE
A.10.6.1. PERFORMANȚE ALE TIPURILOR DE CONSTRUCȚII DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE Construcții existente de tip obișnuit
Construcții existente monobloc
Construcții existente blindate
A.10.6.2. PERFORMANȚE ALE CONSTRUCȚIILOR EXISTENTE DE DEPOZITARE Prevederi comune
Depozite existente închise
Depozite deschise existente
SECȚIUNEA IV CONSTRUCȚII EXISTENTE CU FUNCȚIUNI MIXTE
CAPITOLUL 7 PERFORMANȚE COMUNE CONSTRUCȚIILOR EXISTENTE CU FUNCȚIUNI MIXTE
A.10.7.1. RISC ȘI CATEGORIE DE PERICOL DE INCENDIU, NIVEL DE STABILITATE LA INCENDIU Risc și categorie de pericol de incendiu
Nivel de stabilitate la incendiu
A.10.7.2. AMPLASARE ȘI CONFORMARE LA FOC Amplasare
Conformare la foc
Fragment 7
(1) Pentru construcțiile reprezentând monumente istorice clasate sau aflate în procedura de clasare potrivit legii, precum și pentru construcțiile cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentații de urbanism aprobate, potrivit legii, prevederile prezentului normativ au caracter de recomandare, urmând ca la acestea să fie asigurate numai măsurile de îmbunătățire a securității la incendiu posibil de realizat și care nu afectează caracterul construcțiilor respective.
(2) Măsurile de îmbunătățire a securității la incendiu posibil de realizat și care nu afectează caracterul monumentelor respective se efectuează pe bază de unei expertize tehnice pentru cerința fundamentală securitate la incendiu,- construcții și/sau instalații, după caz, cu respectarea legislației privind protecția monumentelor istorice. Evaluarea riscului de incendiu prin care se reprezintă procesul de estimare și cuantificare a riscului asociat unui sistem, denumit risc de incendiu existent, determinat pe baza probabilității de producere a incendiului și a consecințelor evenimentului respectiv, precum și de comparare a acestuia cu un nivel limită prestabilit, denumit risc de incendiu acceptat este o modalitate suplimentară prin care o clădire monument istoric poate fi evaluată și în urma ei, în baza unei expertize tehnice, luate măsurile de îmbunătățire a securității la incendiu posibil de realizat și care nu afectează caracterul respectivului monument.
Articolul 1.1.6.
(1) Prevederile prezentului normativul nu se aplică la proiectarea și realizarea: a) instalațiilor, sistemelor, utilajelor, agregatelor, dispozitivelor și echipamentelor de producție; ...
b) construcțiilor și instalațiilor destinate fabricării, manipulării și/sau depozitării substanțelor pirotehnice; ...
c) instalațiilor tehnologice chimice și petrochimice amplasate în aer liber; ...
d) construcțiilor și instalațiilor nucleare; ...
e) construcțiilor și instalațiilor aferente construcțiilor destinate producerii energiei electrice; ...
f) construcțiilor și instalațiilor subterane aferente metroului; ...
g) construcțiilor și instalațiilor specifice organizărilor de șantier; ...
h) construcțiilor și instalațiilor cu caracter special ale structurilor de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, nominalizate prin ordine ale comandamentelor structurilor respective; ...
i) construcțiilor inginerești: căi de comunicație (drumuri, căi ferate, poduri, tuneluri, cu excepția canivourilor și a canalelor tehnice subterane ale construcțiilor, piste etc., construcții industriale speciale (coșuri de fum, turnuri de răcire, antene, buncăre, silozuri, castele de apă, telegondole sau alte sisteme de transport pe cablu, liniile de transport ale energiei electrice și ale fluidelor tehnologice, sisteme de canalizare, precum și altele similare); ...
j) depozitelor de lichide sau gaze în aer liber și a instalațiilor tehnologice aferente; ...
k) stațiilor de distribuție carburanți indiferent de tipul acestora; ...
l) sistemelor de distribuție GPL la consumatori casnici sau industriali; ...
m) platformelor maritime; ...
n) heliporturilor amenajate pe clădiri. ...
Notă: organizarea incintelor, amplasarea utilajelor și echipamentelor și cerințele de siguranță și de securitate la incendiu vor fi preluate din normativele de proiectare, execuție și exploatare specifice, în vigoare.
(2) Clădirile agrozootehnice se tratează prin asimilare cu construcțiile civile sau de producție sau depozitare, în funcție de destinația acestora, respectându-se prevederile normativului și normele specifice acestora.
Articolul 1.1.7.
(1) Se consideră îndeplinite criteriile referitoare la clasa de reacție la foc dacă performanțele efectiv realizate sunt egale sau superioare celor minime stabilite de normativ. Sunt permise clase de reacție la foc având numere cardinale mai mici decât cele indicate în cuprinsul normativului sau printr-o literă anterioară a alfabetului (de exemplu, dacă este permisă clasa B-s3,d1, atunci clasele B-s3,d0, B-s2,d1, B-s2,d0, B-s1,d1, B-s1,d0, A2-s1÷s3,d0÷d1 și A1 sunt de asemenea permise).
(2) Clasificarea rezistenței la foc a unui produs pentru o anumită perioadă de timp include toate clasele inferioare, astfel: – Clasificarea REI-M a unui produs pentru un interval de timp dat, include clasificările REI, RE, R pentru aceeași perioadă; ...
– Clasificarea REI a unui produs pentru un interval de timp dat include clasificările RE, R pentru aceeași perioadă; ...
– Clasificarea EI-M a unui produs pentru un interval de timp dat include clasificările EI și E pentru aceeași perioadă; ...
– Clasificarea EI a unui produs pentru un interval de timp dat include clasificarea E pentru aceeași perioadă; ...
Fragment 9
(1) Condițiile de comportare la foc și măsurile de securitate la incendiu asigurate de principalele materiale, produse și elemente de construcții și instalații utilizate la proiectarea și realizarea construcțiilor, se prevăd obligatoriu în documentațiile tehnice elaborate de către proiectanții de specialitate care răspund de măsurile luate, astfel: a) arhitecții, pentru: conformarea și corelarea la foc a construcției, elemente de compartimentare, închideri exterioare perimetrale și acoperiș, pereți despărțitori, căi pentru evacuare a utilizatorilor, protecția golurilor funcționale pentru circulație și comunicare din pereți și planșee, tratamente termice, acustice (fonice), hidroizolații, finisaje (interioare și exterioare) inclusiv placările utilizate, conformarea căilor de acces pentru autospecialele de intervenție (număr de accese la fațade, lățimi minime ale accesului carosabil, raze de racordare etc.); ...
b) inginerii constructori pentru: asigurarea rezistenței la foc a elementelor cu rol în stabilitatea la incendiu a construcției (stâlpi, pereți portanți, planșee, acoperișuri, scări, balcoane, pasarele etc.), a protecțiilor pasive ale structurilor metalice, din beton, din lemn etc., precum și pentru precizarea temperaturii critice la structurile metalice pentru care trebuie asigurate protecții la acțiunile termice generate de incendii, în baza unor calcule întocmite în conformitate cu eurocodurile; ...
c) inginerii de instalații pentru sistemele, echipamentele și instalațiile proiectate, respectiv: sanitare, pentru gaze, electrice, automatizări, ventilare, climatizare, frigorifice, pentru încălzire și pentru protecție împotriva incendiilor, cum sunt cele pentru detectare, semnalizare și alarmare, pentru stingere cu apă sau alte substanțe speciale, pentru evacuare a fumului și a gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau ventilare mecanică, pentru detectarea gazelor inflamabile etc. ...
(2) Răspunderea pentru veridicitatea datelor furnizate proiectanților revine: a) inginerilor tehnologi pentru stabilirea riscurilor de incendiu aferente proceselor tehnologice și pentru măsurile de reducere/control a riscurilor respective; ...
b) investitorilor pentru determinarea și prezentarea naturii și cantităților de materiale combustibile maximum admise, mobile, care urmează să fie utilizate, manipulate, depozitate în construcțiile ce urmează a fi proiectate. ...
Articolul 1.1.11.
(1) În prezentul normativ se utilizează următorii termeni pentru indicarea gradului de obligativitate a prevederilor: a) "este obligatoriu", "este necesar", "trebuie" (utilizarea modală a lui "trebuie" cu alte verbe, de exemplu, "înălțimea trebuie să fie ...") indică obligativitatea strictă a respectării prevederilor în cauză; ...
b) "de regulă" indică faptul că prevederea respectivă trebuie să fie aplicată în majoritatea cazurilor; nerespectarea unei astfel de prevederi este permisă, dar trebuie să fie temeinic justificată în proiect; ...
c) "se admite" indică o soluție satisfăcătoare care poate fi aplicată în cazuri particulare, fiind obligatorie justificarea ei în proiect; ...
d) "se recomandă" indică o soluție preferabilă, care trebuie avută în vedere la alegerea soluției, nerespectarea unei astfel de prevederi nu trebuie justificată în proiect; ...
e) conjuncția "și" este folosită pentru a conecta două condiții care trebuie să fie valide în același timp (echivalent cu operatorul logic ȘI); ...
f) conjuncția "sau" (precum și echivalentele acesteia) este folosită pentru a conecta două condiții care pot fi valide în același timp sau alternativ (echivalent cu operatorul logic SAU); ...
g) substantivul "exemplu" sau abrevierea sa "ex." este folosit pentru a indica una sau mai multe posibilități în simplul scop de a indica aplicații practice ale unei reguli sau ale unui principiu. ...
(2) Exemplele și desenele (figurile) trebuie considerate cazuri orientative, neexhaustive, furnizate doar ca ilustrare.
Articolul 1.1.12.
Fragment 13
7) Cale de evacuare - circulație comună funcțională (orizontală sau verticală) înglobată sau alipită construcției, destinată evacuării utilizatorilor în caz de incendiu, separată de restul construcției cu elemente rezistente la foc. Sunt considerate căi de evacuare circulațiile libere (fără obstacole) care, îndeplinind condițiile stabilite prin prezentul normativ, asigură evacuarea prin uși, coridoare, degajamente protejate, tuneluri, holuri sau vestibuluri etc,. la nivelul terenului circulabil sau al unor suprafețe carosabile sau către compartimente de incendiu învecinate (în condițiile permise de normativ), astfel: direct; prin case de scări de evacuare; prin terase, cursive, logii, pasaje de evacuare. Căile de evacuare în caz de incendiu pot fi: a) căile de circulație comune orizontale sau verticale înglobate sau alipite construcției și separate de restul acesteia cu elemente cu performanță privind rezistența și clasa de reacție la foc; ...
b) căile special destinate evacuării care se prevăd numai atunci când cele funcționale sunt insuficiente sau nu pot satisface condițiile de siguranță la foc, separate de restul construcției cu elemente cu performanță privind rezistența și clasa de reacție la foc. ...
Figura 4 - Circulații de evacuare
Notă Figura 4: Este admisă gruparea încăperilor de tip open space cu risc mic de incendiu și aceeași destinație compartimentate cu parapete, panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile folosite ca separări funcționale, incluzând și destinații colaterale, inclusiv cele de comunicări funcționale orizontale. Gruparea încăperilor de tip open space se compartimentează la limita față de circulațiile comune de evacuare (coridoare, degajamente protejate, încăperi tampon, scări închise etc.) precum și față de spații cu risc diferit de incendiu (provenit din densitatea de sarcină termică și/sau din funcțiune), cu pereți rezistenți la foc specifici spațiilor tip open space sau conform prevederilor spațiilor alăturate (obligatoriu se aleg cerințele cele mai restrictive), conform încadrării fiecărei funcțiuni sau tip de construcție. În interiorul grupării spațiilor de tip open space, încăperile cu risc diferit de incendiu (provenit din densitatea de sarcină termică și/sau din funcțiune) se compartimentează cu pereți rezistenți la foc specifici acestor încăperi. Comunicarea funcțională dintre spații de tip open space și circulații comune orizontale se poate face prin spații comune ce aparțin open space (circulații funcționale) care trebuie să îndeplinească condițiile specific spațiilor de tip open space.
...
8) Căi/circulații de acces, intervenție și salvare - căi de acces, intervenție și salvare, corespunzător alcătuite dimensionate și marcate, astfel încât să poată fi utilizate de personalul care intervine în caz de incendiu. Căile de acces, intervenție și salvare sunt: a) Exterioare - pentru accesul ușor al autospecialelor de intervenție ale pompierilor, fiind marcate și menținute permanent libere. De regulă, vor asigura intervenția cel puțin la o fațadă a clădirii, cu excepția situațiilor precizate în normativ. ...
b) Interioare - pentru accesul ușor la principalele circulații funcționale (orizontale și verticale), precum și la spațiile cu risc sau pericol de incendiu. ...
...
9) Cale de circulație interioară - traseu orizontal/circulație funcțională orizontală destinată circulației într-o încăpere. ...
10) Conducte de control al fumului - conducte utilizate într-un sistem de control al mișcării și/sau reținerii fumului și căldurii. Conductă de evacuare a fumului dintr-un compartiment unic - conductă de control al fumului proiectată pentru a oferi un grad de rezistență la foc pentru utilizare într-un singur compartiment.
Conductă rezistentă la foc de evacuare a fumului multicompartiment - conductă de control al fumului concepută pentru a oferi un grad de rezistență la foc pentru utilizare în mai multe compartimente.
Volet de control al fumului - dispozitiv care poate fi deschis sau închis pentru a controla curgerea fumului și gazelor fierbinți.
Nota 1: În poziția de funcționare la incendiu, voletul de control al fumului poate fi deschis (pentru a evacua fumul din compartimentul incendiat) sau închis (pentru a evita propagarea fumului la alte zone).
Nota 2: Clasificările se referă la termenul "compartiment" reprezentând un spațiu închis, care cuprinde unul sau mai multe spații separate, limitat de elemente de construcție care au o rezistență la foc specificată, pentru ca să împiedice propagarea incendiului în orice direcție pentru o perioadă de timp dată. Termenul în această accepțiune se va referi strict la clasificările acestor produse.
Ecran de fum (bariera de fum) - dispozitiv proiectat pentru a canaliza, a reține și/sau a preveni migrarea fumului, utilizat pentru a limita și/sau a împiedica propagarea fumului, clasificat DH sau D_600.
Note: Barierele de fum mai sunt denumite perdele de fum, jaluzele antifum sau ecrane de fum.
Fragment 26
3. Fațadă ventilată fațadă cu alcătuire ventilată) - sistem de fațadă în care finisajul are alcătuire ventilată. Una dintre componentele sistemului de finisare este prevăzută cu o lamă de aer (slab sau puternic) ventilată natural. Lama de aer este amplasată între fața exterioară a peretelui suport sau a stratului termoizolant (dacă acesta există) și fața interioară a elementului de construcție aflat între stratul de aer ventilat și atmosfera exterioară (structură care poate fi sau nu termoizolată, fața exterioară putând fi opacă sau vitrată). - conform normativului de proiectare fațade ventilate NP 135/2013 ...
4. Perete de închidere la exterior - element de construcție structural sau nestructural, realizat din zidărie, beton, pe structuri moare metalice, lemn, tablă cutată, panouri sandwich din tablă cutată și termoizolație etc. (perete exterior - perete care formează anvelopa exterioară a unei construcții, inclusiv elemente vitrate, care poate fi expus separat la un foc din interior sau exterior - Conform SR EN13501- 2; SR EN 1364-1 și SR EN 1365-1). ...
...
40) Ghenă - canal vertical închis în construcție destinat instalațiilor (conducte, cabluri, tubulaturi etc.). ...
41) Incendiu (termen general) - proces de ardere caracterizat prin emisie de căldură și de efluenți ai incendiului și în general însoțit de fum, flăcări, incandescență sau de o combinație a acestor elemente. 1. Incendiu (necontrolat) - ardere autoîntreținută care nu a fost deliberat organizată pentru a produce efecte utile, și a cărei propagare în timp și spațiu nu este controlată. ...
2. Incendiu generalizat - fază în care ansamblul materialelor combustibile sunt implicate într-un incendiu; stare de ardere cu flacără a tuturor materialelor combustibile pe durata unui incendiu. ...
3. "Flashover"/Inflamare generalizată <moment al incendiului> - trecere la faza de ardere generalizată a suprafeței tuturor materialelor combustibile expuse la un incendiu într-o incintă. ...
4. Clasificare a incendiilor - sistem standardizat de clasificare a incendiilor în funcție de natura combustibilului. Există șase clase de incendii: 1) Clasa A: incendiu care implică materiale solide, în general de natură organică, a căror ardere are loc în mod normal cu formarea de jar incandescent; ...
2) Clasa B: incendiu care implică lichide sau solide lichefiabile; ...
3) Clasa C: incendiu care implică gaze; ...
4) Clasa D: incendiu care implică metale; ...
5) Clasa E: incendiu care implică pericole de origine electrică (În SR EN 2 nu este menționată clasa E); ...
6) Clasa F: incendiu care implică uleiuri sau grăsimi pentru gătit. ...
...
5. Efluenți ai incendiului - totalitatea gazelor și aerosolilor, inclusiv particule în suspensie, degajate prin ardere sau piroliză și emise și difuzate în mediu; ...
6. Fum - parte vizibilă a efluenților incendiului; ...
7. Flacără - propagare rapidă, autoîntreținută și subsonică a arderii într-un mediu gazos, în general însoțită de emisie de lumină; ...
...
42) Incombustibil - material sau produs incapabil să ardă în condiții specificate. 1. combustibil, adjectiv - capabil de a fi aprins și de a arde; ...
2. combustibil, substantiv - obiect capabil de a iniția o ardere. ...
Notă 1: În decursul normativului sunt considerate materiale sau produse incombustibile cele care au clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.
Notă 2: Materialele sau produsele capabile să ardă în condiții specificate (în decursul normativului fiind considerate materiale sau produse combustibile) au clasa de reacție la foc diferită de A1 sau A2-s1,d0.
...
43) Inflamabilitate - aptitudine a unui material sau produs, de a arde cu flacără în condiții specificate. 1. Inflamabil - material sau produs capabil să ardă cu flacără în condiții specificate; ...
2. Neinflamabil - incapabil de a arde cu flacără în condiții specificate. ...
...
44) Încăpere - unitate specifică construcțiilor, delimitată de pereți și planșee cu performanțe de comportare la foc prevăzute în normativ funcție de destinația acesteia și/sau riscul de incendiu. 1. Încăpere tampon - încăpere de protecție a golurilor de circulație funcțională și de evacuare din pereți, astfel conformată, alcătuită și echipată, încât să corespundă rolului pe care îl are în caz de incendiu (Figura 17). încăperile tampon trebuie prevăzute cu unul din următoarele sisteme: i. cu sisteme mecanice de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți (admisie mecanică de aer și evacuare mecanică de fum); ...
Fragment 29
52) Nivel de stabilitate la incendiu - capacitatea globală normată a unei construcții sau a unui compartiment de incendiu de a răspunde la acțiunea unui incendiu standard. Nivelul de stabilitate la incendiu al construcției sau al compartimentului de incendiu, este determinat de elementul său cu cea mai defavorabilă încadrare în valorile normate. ...
53) "Open space" - spațiu () deschis, pentru activități care necesită o comunicare frecventă, sau grupare de încăperi cu același risc de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară folosită în exploatarea curentă) compartimentate prin mobilier și/sau parapete, panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile folosite ca separări funcționale și/sau izolante fonic (Figura 20). Panourile opace sau vitrate de delimitare care întrerup spațiul dintre plafonul (autoportant sau suspendat) incombustibil față de planșeu și/sau spațiul dintre pardoseala supraînalțată incombustibilă și planșeul inferior din cadrul unor grupări cu suprafața normată coroborată cu lungimile căilor de evacuare, trebuie realizate astfel încât să nu fie influențată funcționarea instalațiilor de protecție împotriva incendiilor. Este admisă gruparea încăperilor cu risc mic de incendiu și aceeași destinație, incluzând și destinații colaterale, inclusiv cele de comunicări funcționale orizontale. Gruparea încăperilor de tip open space se compartimentează la limita față de circulațiile comune de evacuare (coridoare, degajamente protejate, încăperi tampon, scări închise etc.) precum și față de spații cu risc diferit de incendiu (provenit din densitatea de sarcină termică și/sau din funcțiune), cu pereți rezistenți la foc specifici spațiilor tip open space sau conform prevederilor spațiilor alăturate (obligatoriu se aleg cerințele cele mai restrictive), conform încadrării fiecărei funcțiuni sau tip de construcție. În interiorul grupării spațiilor de tip open space, încăperile cu risc mai mare de incendiu (provenit din densitatea de sarcină termică și/sau din funcțiune) se compartimentează cu pereți rezistenți la foc specifici acestor încăperi. 1. încăperile tip "open space" cu aglomerări de persoane se prevăd cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu cu acoperire totală și nu se recomandă a fi dispuse în spații care nu sunt prevăzute cu instalații automate de stingere a incendiilor. ...
2. Nu se admit grupări tip "open space" care includ săli aglomerate, cu excepția clădirilor de comerț prevăzute în prezentul normativ. ...
3. Nu se admit grupări tip "open space" în clădiri destinate persoanelor care nu se pot evacua singure, cu excepția celor explicit nominalizate în prezentul normativ la clădirile cu funcțiunea de sănătate. ...
4. încăperile de dormit (dormitoare comune) sau cu locuri de dormit sau spitalizare (saloane, rezerve din clădiri de sănătate, cabinete medicale etc.), spațiile de dormit (chilii) situate în ansambluri mănăstirești, încăperile de dormit din hoteluri, hosteluri, moteluri, vile, bungalouri, cabane, pensiuni etc., sau cele situate în afara zonelor construite ale localităților (cabane, refugii, hoteluri, moteluri, pensiuni, sanatorii etc.), spitale și altele similare, cămine/dormitoare comune sau camere de cămin/internat, nu se pot constitui în spații deschise de tip open space, acestea trebuind să fie delimitate între ele (minimum prin pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului (EI)) precum și la limita către căile de circulație comune conform încadrării construcției/compartimentului de incendiu în nivel de stabilitate. ...
5. Grupările de încăperi cu același risc de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară) de tip open space se compartimentează între ele și la limita față de circulațiile comune de evacuare (coridoare, degajamente protejate, încăperi tampon protejate sau neprotejate, scări închise etc.) precum și față de spații cu risc diferit de incendiu (conform densităților sarcinilor termice (q) din spațiile adiacente și/sau densităților sarcinilor termice (q) cele mai mari din spațiile pe care le despart și/sau cele cu risc diferit de incendiu provenit din funcțiune), în funcție de încadrarea acestora în funcțiuni sau tip de construcție, prin pereți de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului REI/EI (de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu), conform încadrării construcției/compartimentului de incendiu în nivelul de stabilitate la incendiu, dacă densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente nu generează performanțe mai mari. ...
Fragment 30
6. Fiecare grupare de încăperi cu același risc de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară de tip open space, cu excepția celor prezentate la alineatele anterioare) compartimentate cu panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile folosite ca separări funcționale și/sau izolante fonic sau pereți interiori despărțitori funcționali, se admit în limita următoarelor arii construite: – nelimitat, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open space să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul I de stabilitate la incendiu; ...
– maximum 400 mp fiecare grupare, cu condiția ca aria construită a tuturor grupărilor de pe nivel (de tip open space) să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul II de stabilitate la incendiu; ...
– maximum 200 mp fiecare grupare, cu condiția ca aria construită a tuturor grupărilor de pe nivel (de tip open space) să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul III de stabilitate la incendiu; ...
– maximum 100 mp fiecare grupare, cu condiția ca aria construită a tuturor grupărilor de pe nivel (de tip open space) să fie de maximum 25% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul IV de stabilitate la incendiu; ...
– maximum 50 mp fiecare grupare, cu condiția ca aria construită a tuturor grupărilor de pe nivel (de tip open space) să fie de maximum 25% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul V de stabilitate la incendiu. ...
...
7. Gruparea încăperilor cu risc mic de incendiu și aceeași destinație, incluzând și destinații colaterale, inclusiv cele de comunicări funcționale orizontale (precum vestiare + grupuri sanitare; birouri + sas funcțional acces; camera RMN + camera de comanda + sas acces; cameră computer tomograf + camera de comanda + sas acces etc.) se compartimentează în limitele suprafețelor stabilite la alineatul precedent, prin pereți de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului REI/EI (de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu), conform încadrării construcției/compartimentului de incendiu în nivelul de stabilitate la incendiu, dacă densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente nu generează performanțe mai mari. ...
Nu sunt considerate spații open-space încăperile prevăzute în interiorul acestora cu pereți cu performanță privind rezistența la foc (din planșeu în planșeu), conform Figura 19. Acestea se partiționează față de încăperile adiacente prin pereți cu performanță la foc (din planșeu în planșeu), conform prevederi normate.
Varianta a) Încăpere prevăzută cu pereți cu rezistență la foc față de încăperile adiacente: fără pardoseală supraînălțată și fără plafon (autoportant sau suspendat) - nu creează plenum
Varianta b) Încăpere prevăzută cu pereți cu rezistență la foc față de încăperile adiacente: cu pardoseală supraînălțată și cu plafon (autoportant sau suspendat); spațiile din plafonul (autoportant sau suspendat) și din pardoseala supraînălțată sunt delimitate prin elemente de separare (pereți cu rezistență la foc) față de încăperile adiacente - nu creează plenum
Notă Varianta b): spațiile adiacente delimitate prin pereți rezistenți la foc pot avea sau nu plafoane (autoportante sau suspendate).
Varianta c) încăpere prevăzută cu pereți cu rezistență la foc față de încăperile adiacente: cu pardoseală supraînălțată și fără plafon (autoportant sau suspendat); spațiile din pardoseala supraînălțată sunt delimitate prin elemente de separare (pereți cu rezistență la foc) față de încăperile adiacente - nu creează plenum
Notă Varianta c): spațiile adiacente delimitate prin pereți rezistenți la foc pot avea sau nu plafoane (autoportante sau suspendate).
Varianta d) încăpere prevăzută cu pereți cu rezistență la foc față de încăperile adiacente: fără pardoseală supraînălțată și cu plafon (autoportant sau suspendat); spațiile din tavanul suspendat sunt delimitate prin elemente de separare (pereți cu rezistență la foc) față de încăperile adiacente - nu creează plenum
Notă Varianta d): spațiile adiacente delimitate prin pereți rezistenți la foc pot avea sau nu plafoane (autoportante sau suspendate).
Figura 19 - Încăperi închise, delimitate prin pereți cu
Fragment 34
b) Rezultatele încercării obținute cu o pantă de 45° sunt valabile pentru acoperișuri cu pante mai mari de 10°. ...
c) Rezultatele încercării obținute cu o altă pantă specificate se aplică numai la acoperișurile cu panta respectivă. ...
...
2) Natura suportului și a structurii de susținere: – Clasificarea este valabilă numai pentru suportul și structura de susținere încercate. Regulile de extindere a domeniului de aplicare sunt detaliate în standardul SR EN13501-5. ...
...
...
...
...
62) Plafon - element de construcție nestructural reprezentând o suprafață orizontală sau înclinată de închidere/separare a unui spațiu/plenum cu destinație tehnică sau nu, poziționat sub un planșeu, acoperiș sau alt element de rezistență. Plafonul poate fi autoportant (fixat pe contur, fără alte susțineri) sau suspendat (fixat direct sau la o distanță oarecare de planșeu, acoperiș). 1. plafon (suspendat) - tavan suspendat de elementul structural de construcție, inclusiv structura de prindere și atunci când este prevăzut, materialul izolant; ...
2. sistem de plafon - ansamblu complet al unui plafon supus încercării, incluzând structura de prindere și de exemplu corpurile de iluminat, panourile de acces etc. ...
...
63) Planșeu - element de construcție structural, orizontal sau înclinat, care delimitează oricare 2 niveluri ale construcției. ...
64) Platformă - element de construcție orizontal plin sau perforat maximum 50%, destinat accesului și circulației ocazionale, de maximum 8 ori pe schimb (fără loc permanent de activitate). Platformele nu se iau în calcul la determinarea nivelului de stabilitate la incendiu și a numărului de niveluri ale construcției. ...
65) Platformă exterioară - construcție deschisă destinată depozitării materialelor/utilajelor. ...
66) Plenum - spațiu delimitat de o pardoseală supraînălțată și planșeu și/sau de un plafon suspendat sau autoportant și planșeu (Figura 23), mărginit de pereți rezistenți la foc. Varianta a) - nu este plenum
Varianta b) - este plenum
Varianta c) - delimitare plenum cu pereți rezistenți la foc
Figura 23 - Plenum pentru spații de tip open-space
...
67) Pod - volum construit fără funcțiuni, neîncălzit, cuprins între ultimul planșeu sau plafon al construcției și învelitoarea acoperișului de tip șarpantă al acesteia. Podul nu este considerat nivel. ...
68) Produs - material, element sau component despre care sunt cerute informații 1. Produs omogen - produs constând dintr-un singur material, având densitate și compoziție uniforme în tot produsul. ...
2. Produs neomogen - produs care nu satisface cerințele pentru un produs omogen. Este un produs realizat din unul sau mai multe componente, substanțiale și/sau nesubstanțiale. ...
3. Produs termoizolant pentru tubulatură liniară - lungime de produs de izolare proiectată să fie montată în jurul conductelor, cu un diametru exterior maxim de izolare de 300 mm. ...
...
69) Protecție împotriva incendiului - metodă utilizată pentru a reduce propagarea și efectele incendiului. 1. Protecție activă împotriva incendiului - metodă(e) utilizată(e) pentru a reduce sau preveni propagarea sau efectele incendiului, căldurii sau fumului prin detectarea și/sau stingerea incendiului și care necesită o anumită acțiune sau un răspuns pentru a deveni activă. ...
2. Protecție pasivă împotriva incendiului - metodă utilizată pentru a reduce sau a împiedica propagarea și efectele incendiului, căldurii și fumului prin proiectarea, utilizarea, protejarea și amplasarea adecvată a produselor și elementelor de construcție și a materialelor din componența acestora și/sau prin utilizarea adecvată a materialelor și care nu necesită o detectare și/sau o activare ca urmare a unei detectări. ...
...
70) Reacție la foc - comportare a unui produs care, în condiții specificate, alimentează prin propria sa descompunere un foc la care este expus. ...
71) Risc de incendiu - estimare a pierderilor așteptate datorate unui incendiu, care combină pagubele potențiale asociate diferitelor scenarii de incendiu ce se pot produce și probabilitățile ca aceste scenarii să aibă loc (o definiție alternativă pentru riscul de incendiu este "combinația probabilității unui incendiu și măsura cuantificată a consecințelor sale"; riscul de incendiu este adesea calculat ca produsul dintre probabilitate și consecințe). ...
Fragment 37
– Atunci când ușa de evacuare cu deschidere pe balamale sau pivoți este amplasată într-o zonă fără acces cu public, ci numai cu persoane care cunosc atât tipologia clădirii (fără vizitatori) cât și funcțiile ușii de evacuare, ușa va fi echipată cu dispozitiv pentru ieșiri de urgență acționat mecanic fie printr-un mâner tip clanță (care respectă cerințele SR EN 179) fie printr-o placă de împingere pe fața interioară și este denumită în continuare ușă de ieșire de urgență (SR EN 179). ...
...
c) Ușă de evacuare culisantă automată cu "break-out" - ușă culisantă acționată de un sistem complet de automatizare care pe lângă mișcarea de culisare pentru deschidere automată prin senzor de prezență are și posibilitatea de a se deschide pivotant prin împingerea canatelor de către fluxul de persoane și plierea acestora (a canatelor) înspre sensul de evacuare. ...
d) Ușa de evacuare culisantă automată redundantă: ușă acționată de un sistem complet de automatizare în care pentru fiecare echipament component esențial (motor, procesor, detector de mișcare, acumulator) există constituită o rezervă care garantează ca în cazul unei pene de curent, defect sau incendiu, ușa culisantă se va deschide automat în siguranță fără să fie necesară acționarea mecanică. ...
e) Ușa de evacuare turnantă: ușă prevăzută cu posibilitatea plierii foilor de ușă, prin pliere se asigură numărul de fluxuri. ...
...
91) Utilizatori - persoane și animale care folosesc construcția. ...
92) Volum - produsul dintre arie și înălțime 1. Volumul nivelului (V_niv) - Volumul obținut din produsul dintre aria nivelului și înălțimea lui, determinat conform STAS 4908 - Clădiri civile, industriale și agrozootehnice. Arii și volume convenționale. Volumul de aer din încăpere se raportează la fețele interioare, reprezentând volumul obținut din produsul dintre aria încăperii și înălțimea acesteia. ...
2. Volumul total (Vt) - Suma volumelor nivelurilor, conform STAS 4908 - Clădiri civile, industriale și agrozootehnice. Arii și volume convenționale, raportat la contururile exterioare ale construcției. ...
...
...
...
CAPITOLUL 2
2. PERFORMANȚE COMUNE CONSTRUCȚIILOR CU ORICE DESTINAȚIE (CIVILE, DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE)
SECȚIUNEA I
2.1. Condiții generale de performanță a construcțiilor 2.1.1. Dispoziții generale
Articolul 2.1.1.1.
Performanțele, nivelurile de performanță și condițiile de securitate în caz de incendiu a construcțiilor cu orice destinație (civile, de producție și/sau depozitare, mixte), se stabilesc prin proiect și se realizează corespunzător prevederilor prezentului normativ, precizându-se în documentații, corespunzător: a) categoriei și clasei de importanță a construcției; ...
b) destinației, tipului de construcție și capacității maxime simultane de utilizatori; ...
c) riscurilor de incendiu din încăperi, compartimente de incendiu și construcție; ...
d) nivelului de stabilitate la incendiu al construcției (compartimentului de incendiu), realizat astfel încât să asigure îndeplinirea condițiilor de corelare normate; ...
e) condițiilor specifice destinației construcției (compartimentului de incendiu); ...
f) posibilităților de acces, pentru intervenție și salvare în caz de incendiu. ...
Articolul 2.1.1.2.
Categoria de importanță și clasa de importanță a construcției se stabilesc potrivit prevederilor legale.
Articolul 2.1.1.3.
Destinația construcției, compartimentelor de incendiu, a încăperilor și după caz a spațiilor acesteia, precum și tipul de construcție și capacitățile maxime simultane de utilizatori se precizează în documentații, în vederea stabilirii și realizării măsurilor normate de securitate la incendiu.
...
2.1.2. Risc de incendiu
Articolul 2.1.2.1.
(1) Riscurile de incendiu și, după caz, pericolul de explozie volumetrică, se determină și se precizează pentru fiecare încăpere (în cazuri particulare și pe zone ale acesteia), compartiment de incendiu și întreaga construcție, în funcție de densitatea sarcinii termice (q) și funcțiunile respective (luându-se în calcul valoarea cea mai restrictivă), conform prevederilor normativului.
(2) Pentru construcții de producție și/sau depozitare, riscul de incendiu se poate determina și pe zone.
(3) În documentațiile tehnice de proiectare și execuție se precizează obligatoriu riscul de incendiu al încăperilor, zonelor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor, iar atunci când există și risc de explozie volumetrică, se precizează și zonele de protecție ale acestuia.
(4) Riscul de incendiu al întregii construcții/al întregului compartiment de incendiu se determină prin însumarea sarcinii termice determinată pentru fiecare încăpere/zonă și raportare la aria desfășurată.
Articolul 2.1.2.2.
(1) Funcție de cele precizate în art. 2.1.2.1. , riscul de incendiu poate fi considerat: a) risc mic, atunci când densitatea sarcinii termice (q) este maximum 420 MJ/mp; ...
Fragment 38
b) risc mijlociu, atunci când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 420 MJ/mp și maximum 840 MJ/mp sau se utilizează foc deschis sub orice formă; ...
c) risc mare, atunci când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 840 MJ/mp și maximum 1.680 MJ/mp; ...
d) risc foarte mare, atunci când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 1.680 MJ/mp și/sau există risc de explozie volumetrică. ...
(2) Densitatea sarcinii termice (q) se determină prin calcul, luând în considerare totalitatea produselor, materialelor și substanțelor combustibile fixe și mobile utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate în încăperi, compartimente de incendiu și construcție.
(3) Sarcina termică pentru diferite materiale poate fi consultată în Anexa 9 "Puteri calorifice".
Articolul 2.1.2.3.
(1) Ca regulă generală, riscul de incendiu al încăperii se determină prin determinarea densității sarcinii termice, respectiv prin însumarea sarcinii termice determinată pentru fiecare zonă a încăperii și raportare la aria utilă. Ca excepție, cel mai mare risc de incendiu al unei zone neseparate cu pereți rezistenți la foc (EI, după caz, REI) și planșee rezistente la foc (REI), determină riscul de incendiu al întregii încăperi în care este situată, atunci când: a) zona cu risc de incendiu mare sau foarte mare, fără pericol de explozie volumetrică, are aria mai mare de 10% din aria încăperii în care se află, sau depășește aria de 400 mp; ...
b) zona cu risc foarte mare de incendiu, cu pericol de explozie volumetrică, are un volum mai mare de 5% din volumul încăperii în care se află. ...
(2) În cazurile în care zonele cu cel mai mare risc au valori sub condițiile precizate la literele a) și b) , în încăpere se adoptă riscul de incendiu mai mic existent (care îndeplinește condițiile respective), provenit din calculul densității de sarcină termică, și se iau măsurile tehnice de protecție corespunzătoare în zonele cu risc de incendiu mai mare sau cu risc de explozie volumetrică (inclusiv în zonele de protecție a acestora), în scopul reducerii posibilităților de propagare ușoară a incendiului în zonele învecinate și a formării concentrațiilor locale cu risc de explozie volumetrică.
(3) Atunci când sunt mai multe zone cu riscuri de incendiu și/sau de explozie volumetrică situate în puncte/zone distincte ale unei încăperi (zone neseparate cu pereți și planșee rezistente la foc), riscul de incendiu al întregii încăperi se determină astfel: a) când distanța dintre zonele respective (măsurată pe orizontală) este mai mică de 40 m, se ia în considerare cel mai mare risc de incendiu existent și suma ariilor efective ale acestuia, respectiv suma volumelor aferente riscului de explozie volumetrică; ...
b) când distanța dintre zonele respective este mai mare de 40 m, ariile efective nu se însumează și se asigură local (pentru fiecare zonă cu risc de incendiu sau pericol de explozie volumetrică), condițiile și măsurile de securitate la incendiu corespunzătoare riscului respectiv. ...
Articolul 2.1.2.4.
Riscul de incendiu pe compartiment de incendiu/construcție, se consideră riscul cel mai mare al încăperilor și zonelor: a) ale căror volume însumate reprezintă mai mult de 30% din volumul construcției sau al compartimentului de incendiu, indiferent de destinația acestora, dacă în construcție sunt zone cu risc foarte mare de incendiu, cu pericol de explozie volumetrică; ...
b) ale căror suprafețe însumate reprezintă mai mult de 30% din aria desfășurată a construcției sau al compartimentului de incendiu, indiferent de destinația acestora. ...
Articolul 2.1.2.5.
(1) La determinarea riscurilor de incendiu în zonele, spațiile, încăperile, compartimentele de incendiu și construcțiile în care se desfășoară activități de producție și/sau depozitare, se au în vedere prevederile din Anexa 8 privind "Caracteristicile substanțelor și materialelor ce determină încadrarea în riscuri de incendiu a spațiilor, încăperilor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor de producție și/sau depozitare" precum și articolele precedente, luându-se obligatoriu în considerare caracteristicile fizico-chimice specificate în fișele tehnice cu date de securitate ale materialelor vehiculate, stocate sau depozitate.
(2) În încăperile de producție este admisă depozitarea materialelor și substanțelor combustibile sau incombustibile, numai în cantitățile și sorturile necesare tehnologic pentru un singur schimb de lucru.
Articolul 2.1.2.6.
Fragment 41
(A1)
30
15
-
5
PERETI PORTANTI (STRUCTURALI) cu rol de limitare a propagării focului (REI)
180
(A1)
120
(A1)
90
(A1)
60
30/(**)
-
6
Pereți de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului (de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu) (REI/EI)
120
(A1 sau A2- s1,d0)
120
(A1 sau A2- s1,d0)
90
(A1 sau A2- s1,d0)
60
30/(**)
-
7
Pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului (EI)
60
45
45
30
15
-
8
Pereți exteriori neportanți (cu excepția panourilor de tâmplărie, a pereților cortină, fațadelor ventilate, fațadelor duble „double skin”). (E)
30
(A1 sau A2- s1,d0)
15
(min B- s1,d0)
15
(min B- s2,d0)
15
-
-
9
Șarpante ale acoperișurilor, acoperișuri autoportante (cupole, structuri spațiale reticulate etc.) (R)
60
(A1)
45
(A1)
45
(A1)
30
15
-
10
Panouri/ sisteme de învelitoare ale acoperișurilor în pantă definite conform terminologie (*)
a) cu încărcări din vânt și zăpadă (E)
30
(A1 sau A2-s1,d0)
30
(*) (min B- s2,d0)
15
(*) (min B- s2,d0)
15
(*) (min C- s3,d0)
15
(*) (min C- s3,d0)
(*)
(min D- s3,d0)
b) cu încărcări suplimentare provenite din fotovoltaice
(***)
B_ROOF
(T4)
(***)
B_ROOF
(T3)
(***)
B_ROOF
(T3)
(***)
B_ROOF
(T3)
(***)
C_ROOF
(T3)
(***)
D_ROOF
(T3)
c)
c1) cu alte încărcări cu excepția celor de la lit. a) și b): (E) iar pentru încărcări se prevede structură proprie având performanța la foc stabilită la nr. crt. 9, care descarcă direct pe sarpantă (R);
c2) (REI) atunci când descărcarea se face direct pe panouri/ sisteme de învelitoare.
60
(A1 sau A2-s1,d0)
45
(*)
(A1 sau A2-s1,d0)
30
(*)
(min B-s2,d0)
30
(*)
(min C-s3,d0)
15
(*)
(min C-s3,d0)
(*)
(min D-s3,d0)
Note Tabelul 3: (a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice. ...
(b) (*) - La construcțiile echipate cu instalații de stingere a incendiilor cu sprinklere sau ceață de apă, cu excepția celor încadrate în nivel I de stabilitate, se consideră că este satisfăcută condiția de încadrare în nivelul de stabilitate la incendiu, dacă sistemul de învelitoare este compus din: – strat cu profil trapezoidal din oțel cu grosimea mai mare sau egală cu 1,00 mm; ...
– barieră de vapori care are mai puțin de 11,6 MJ/mp, grosimea mai mică de 1,00 mm și masa pe unitatea de suprafață mai mică de 1 kg/mp; ...
– termoizolație cu grosime de minimum 20 cm, clasa de reacție la foc A1, cu densitatea minimă 150 kg/mc; ...
– membrană hidroizolantă care trebuie să îndeplinească numai clasa de performanță la foc exterior, astfel: minimum B_ROOF (T3) pentru nivelul II și/sau III de stabilitate la incendiu sau C_ROOF (T3) pentru nivelul IV de stabilitate la incendiu. ...
...
(c) (**) - Constituie excepție de la încadrare construcțiile de producție-depozitare parter cu risc mic și mijlociu de incendiu, la care structura (stâlpi, grinzi, pereți structurali) poate avea rezistență la foc de 15 minute. ...
(d) (***) - Este obligatorie asigurarea și a minimum condițiilor prevăzute pentru suporturi standardizate de panouri sau sisteme de învelitoare ale acoperișurilor în pantă prevăzute la Nr. Crt. 10 lit. b). ...
(e) "-" - Fără performanțe determinate la foc. ...
(f) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință. ...
(g) În scopul verificării cerințelor de rezistență la foc ale elementelor structurale secundare, proiectantul trebuie să verifice că prăbușirea acestor elemente prin efectul incendiului nu va compromite: capacitatea portantă a altor elemente structurale care fac parte din structură (în condiții de incendiu), eficacitatea compartimentării elementelor structurale, operarea sistemelor active de protecție împotriva incendiilor, evacuarea în siguranță a utilizatorilor precum și siguranța echipelor de intervenție. ...
Articolul 2.1.3.3.
(1) Nivelul de stabilitate la incendiu al construcției sau al compartimentului de incendiu, este determinat de elementul său cu cea mai defavorabilă încadrare.
Fragment 43
(b) Exemple streașină înfundată. Respectând aceleași principii de delimitare minimală prin planșeu rezistent la foc (conform Art. 2.1.3.4 ., în funcție de încadrarea construcției în nivel de stabilitate la incendiu), se pot alege și soluții arhitecturale cu streașină semiînfundată sau neînfundată. ...
...
b) învelitorile acoperișurilor de orice fel, cu excepția panourilor de învelitoare precizate la Tabelul 2 nr. crt. 10. și Tabelul 3 nr. crt. 10, precum și termoizolațiile și hidroizolațiile montate deasupra unui suport continuu rezistent la foc conform Tabelul 2 nr. crt. 3 și nr. crt. 4 și Tabelul 3 nr. crt. 3 și nr. crt. 4; ...
c) luminatoarele dispuse pe acoperiș, a căror arie însumată (în proiecție orizontală) este mai mică de 25% din aria spațiului în care sunt dispuse, dar nu mai mult de 25 mp, indiferent de clasa lor de reacție la foc; ...
d) luminatoarele atriumurilor (indiferent de aria lor) sau luminatoarele dispuse în acoperiș cu aria mai mare de 25% din aria spațiului în care sunt amplasate, atunci când sunt realizate cu structuri din profile având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componentelor nesubstanțiale, a izolatorilor și garniturilor, prevăzute cu panouri de umplere din elemente de vitraj/sticlă simplu sau izolant sau din produse clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0; ...
e) contravântuirile structurilor, platformele și elementele metalice necesare funcțional sau tehnologic, care nu sunt luate în calcul la rezistența și stabilitatea construcției în caz de incendiu; ...
f) elementele constructive ale marchizelor, windfangurilor, verandelor, pridvoarelor, cerdacurilor și serelor; ...
g) componentele nesubstanțiale, garniturile, izolatorii, elementele de vitraj simplu sau izolant (realizate din sticlă) ale ușilor și ferestrelor exterioare, inclusiv cele inserate în pereții cortină; ...
h) ușile și ferestrele exterioare, inclusiv cele inserate în pereții cortină. ...
i) parapetele, panourile și pereții interiori despărțitori funcționali având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 din cadrul unor grupări de spații de tip open space, cu suprafața maxim normată; ...
j) parapetele și/sau panourile din materiale combustibile dacă înălțimea însumată a panourilor pline combustibile este de cel mult 1,20 m din cadrul unor grupări de spații de tip open space, cu suprafața maxim normată. Parapetele și/sau panourile din materiale combustibile de cel mult 1,20 m trebuie să îndeplinească și următoarele condiții: – minimum clasa de reacție la foc D-s2,d0 sau a căror finisaje îndeplinesc criteriile de performanță la foc minim K2 10 (la niv. IV și/sau V de stabilitate la incendiu); ...
– minimum clasa de reacție la foc C-s2,d0 sau a căror finisaje îndeplinesc criteriile de performanță la foc minim K2 30 (la niv. III de stabilitate la incendiu); ...
– minimum clasa de reacție la foc B-s1,d0 sau a căror finisaje îndeplinesc criteriile de performanță la foc minim K2 60 (la niv. II de stabilitate la incendiu); ...
– nu se admit (la niv. I de stabilitate la incendiu). ...
...
Articolul 2.1.3.5.
(1) Se poate reduce rezistența la foc a elementelor de construcție clasa de reacție la foc A1, până la minimum 15 minute, pentru pereți și planșee, stâlpi, grinzi, ferme, contravântuiri și șarpante ale acoperișurilor construcțiilor și compartimentelor de incendiu cu înălțimi obișnuite, care nu delimitează căi de evacuare a utilizatorilor, considerându-se că acestea îndeplinesc condițiile pentru nivelul II de stabilitate la incendiu, la: a) parcajele supraterane deschise pentru autoturisme cu înălțimea liberă de maximum 15 m, cu aria construită (Ac) de maximum 3.000 mp și maxim 3 niveluri supraterane; ...
b) construcțiile de producție și/sau depozitare cu regim de înălțime parter, având risc mic de incendiu, în condițiile în care densitatea de sarcină termică rezultată din substanțele și materialele combustibile din spațiile respective nu depășește 420 MJ/mp (materialele și substanțele combustibile nu trebuie amplasate comasat lângă elementele structurale astfel încât să poată conduce la afectarea acestora) cu aria construită de cel mult 2.000 mp; ...
c) construcțiile parter de depozitare, în vrac, a cerealelor cu aria construită (Ac) de cel mult 2.000 mp; ...
d) construcțiile de producție și/sau depozitare supraterane cu densitatea sarcinii termice (q) de maximum 840 MJ/mp, aria construită (Ac) de cel mult 2.000 mp și înălțimea liberă de maximum 15 m, atunci când sunt prevăzute cu instalații automate de stingere a incendiilor; ...
e) construcțiile civile, cu maximum trei niveluri supraterane, aria construită (Ac) de cel mult 600 mp și densitatea sarcinii termice (q) de maximum 420 MJ/mp, care nu adăpostesc persoane ce nu se pot evacua singure (definite conform terminologie); ...
f) construcțiile deschise destinate activităților sportive cu densitatea sarcinii termice (q) de maximum 420 MJ/mp. ...
Fragment 44
(2) La construcțiile menționate la alin. (1) planșeele și pereții de separare a căilor de evacuare în caz de incendiu (coridoare, holuri, degajamente protejate, case de scări), rampele și podestele scărilor de circulație funcțională și de evacuare în caz de incendiu, precum și structura de rezistență aferentă acestor elemente de construcție, trebuie să îndeplinească condițiile minime stabilite pentru construcțiile cu nivelul II de stabilitate la incendiu.
(3) La construcțiile de producție și/sau depozitare parter menționate la alin. (1) , având risc mic de incendiu, în condițiile în care densitatea de sarcină termică rezultată din substanțele și materialele combustibile din spațiile respective nu depășește 420 MJ/mp, nu se stabilesc criterii de performanță la foc pentru elementele de separare a căilor de evacuare, dar lungimea căilor de evacuare se reduce cu 25% față de valoarea stabilită în normativ.
(4) Construcțiile menționate la alin. (1) vor avea asigurate condițiile normate de limitare a propagării incendiilor atât prin exterior (pe fațade), cât și prin interiorul clădirii.
Articolul 2.1.3.6
(1) Construcțiile modulare (de tip container), indiferent de nivelul de stabilitate la incendiu, se vor limita la un singur nivel (parter).
(2) Prin excepție de la alin. (1) se pot realiza construcții modulare (de tip container) încadrate în nivelul de stabilitate la incendiu V cu două niveluri (parter și un etaj) cu destinație de organizare de șantier precum și pentru clădiri de locuit cu două niveluri (parter și un etaj).
(3) Prin excepție de la alin. (2) , în cazul construcțiilor cu destinația de organizare de șantier încadrate în nivelul V de stabilitate la incendiu, investitorii/beneficiarii pot adopta un nivel în plus față de prevederile de la alin. (2) , respectiv un regim de înălțime parter și două etaje, cu condiția echipării acestora cu instalație de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului.
Articolul 2.1.3.7.
(1) Construcțiile parter cu destinația de depozitare, complet automatizate, fără personal în depozit, cu înălțimea liberă mai mare de 15 m și sarcina termică mai mare de 420 MJ/mp, echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere atât la tavan cât și în rafturi sau cu instalație de stingere cu ceață de apă sau alte sisteme automate de stingere a incendiilor cu inundare totală a întregului volum al construcției, se pot realiza cu/pe structura metalică neprotejată, fiind considerate corespunzătoare nivelului II de stabilitate la incendiu.
(2) La aceste construcții nu se prevăd hidranți interiori, iar stingerea incendiului de către forțele de intervenție se face numai din exteriorul construcției.
(3) Distanța de siguranță dintre aceste construcții și orice construcție vecină, inclusiv cele din limita de proprietate, va fi cel puțin egală cu înălțimea depozitului, la care se adaugă 15 m.
(4) În toate situațiile, distanța dintre depozit și latura cea mai apropiată aferentă unei căi de acces și intervenție destinată autospecialelor pompierilor, va fi cel puțin egală cu înălțimea depozitului la care se adaugă 10 m.
...
...
SECȚIUNEA II
2.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor
Articolul 2.2.0.1.
Condițiile normate de limitare a posibilităților de propagare a incendiilor între construcții și compartimente de incendiu, precum și în interiorul acestora, sunt obligatorii și se realizează prin: a) amplasarea la distanțele normate sau compartimentarea construcțiilor și conformarea lor corespunzătoare la foc; ...
b) alcătuirea constructivă a elementelor de construcții și de instalații utilizate, conform prevederilor normate; ...
c) asigurarea măsurilor de protecție constructive de limitare a propagării incendiilor în interiorul construcțiilor și/sau a compartimentelor de incendiu (pereți și planșee rezistente la foc și, după caz, rezistente la explozie volumetrică), completate cu instalațiile de protecție împotriva incendiilor stabilite în reglementările tehnice de specialitate. ...
2.2.1. Amplasare
Articolul 2.2.1.1.
(1) Construcțiile supraterane civile, de producție și/sau depozitare sau mixte, pot fi: a) amplasate independent la distanțele normate față de vecinătăți (Figura 28); ...
b) delimitate cu pereți rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) și, după caz, planșee rezistente la foc de separare a compartimentelor de incendiu (planșee antifoc) (Figura 29); ...
c) amplasate comasat, în limita ariei construite maxim admisă de normativ (Figura 30). ...
Fragment 45
(2) Distanțele dintre construcțiile care se comasează nu sunt normate, dar prin însumarea ariilor construite ale clădirilor respective (Ac) trebuie respectate valorile maximum admise pentru compartimentele de incendiu, în funcție de destinația și nivelul cel mai defavorabil de stabilitate la incendiu asigurat (de ex, între nivel II de stabilitate la incendiu și nivel IV de stabilitate la incendiu, se alege nivel IV de stabilitate la incendiu), de riscul de incendiu cel mai mare și numărul de niveluri cel mai mare normat. Compartimentele de incendiu rezultate din comasarea construcțiilor vor avea nivelul de stabilitate la incendiu determinat de clădirea cu cel mai defavorabil nivel, riscul de incendiu cel mai mare și numărul de niveluri normat.
(3) Comasarea construcțiilor se poate realiza numai în cadrul limitei de proprietate, cu excepția clădirilor de locuit reprezentând unități individuale cu regim normal de înălțime (maximum S+P+2+M), care se pot comasa și în afara limitei de proprietate. Astfel, clădirile de locuit reprezentând unități individuale cu regim normal de înălțime (maximum S+P+2+M) se amplasează fără normarea distanțelor între ele în interiorul cvartalurilor noi de construcții civile reprezentând unități individuale pentru care există rețele de hidranți exteriori dimensionate pentru cea mai defavorabilă situație, prevăzându-se măsuri compensatorii care vizează limitarea propagării incendiilor de la o construcție la alta, în limita maxim admisă pentru un compartiment de incendiu (nivelul de stabilitate la incendiu al construcției sau al compartimentului de incendiu, este determinat de elementul său, sau de construcția comasată cu cea mai defavorabilă încadrare în valorile normate). Ariile maxim admise pentru un compartiment de incendiu nu pot fi mărite pe proprie răspundere.
(4) Construcțiile destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie), precum și cele pentru obiecte, echipamente sau aparatură de importanță deosebită, clădirile civile supraterane înalte și/sau foarte înalte sau cu săli aglomerate, nu se comasează cu alte construcții.
(5) În cazul delimitării cu pereți rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) și, după caz, planșee rezistente la foc de separare a compartimentelor de incendiu (planșee antifoc) compartimentarea față de construcțiile prevăzute la alin. (3) se poate realiza în limitele compartimentelor de incendiu stabilite pentru fiecare tip sau funcțiune distincte, potrivit prevederilor normativului.
(6) Pentru construcțiile prevăzute la alin. (3) se asigură separarea tipurilor și/sau a funcțiunilor diferite din compartimente diferite cu elemente de construcție antifoc verticale și orizontale cu rezistențe la foc determinate în funcție de densitatea sarcinii termice (q) din spațiile adiacente, dar nu mai puțin de REI 180 sau EI-M 180 pentru pereți și minimum REI 120 pentru planșee și protecții ale golurilor conform prevederilor normativului, asigurându-se pentru fiecare compartiment de incendiu distinct căi de acces și de evacuare pentru utilizatori, precum și căi de acces carosabile, corespunzător dimensionate pentru circulația și amplasarea autospecialelor pentru intervenție de stingere și salvare în caz de incendiu, cel puțin pe două laturi, cu posibilitate de acces în clădire de pe fațadă.
(6) Funcțiunile înglobate (comasate) într-o clădire se constituie într-o clădire cu funcțiuni mixte. Figura 28 - Amplasare independentă a construcțiilor (la distanțe normate)
Figura 29 - Amplasare compartimentată
Figura 30 - Amplasare comasată a construcțiilor în limita ariilor
compartimentelor de incendiu normate
(Ac compartiment de incendiu = suma Ac construcții comasate)
Articolul 2.2.1.2.
(1) Clădirile independente și/sau clădirile care sunt alcătuite din mai multe compartimente de incendiu, se amplasează față de celelalte construcții sau compartimente de incendiu la distanțele minime de siguranță stabilite în Tabelul 4 sau se delimitează cu pereți rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) și, după caz, planșee rezistente la foc de separare a compartimentelor de incendiu (planșee antifoc).
Fragment 46
(2) Clădirile comasate într-un compartiment de incendiu se amplasează față de celelalte construcții sau compartimente de incendiu la distanțele minime de siguranță stabilite în Tabelul 4, funcție de nivelul de stabilitate la incendiu stabilit conform Art. 2.2.1.1. alin. (2) sau se delimitează cu pereți rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) și, după caz, planșee rezistente la foc de separare a compartimentelor de incendiu (planșee antifoc). Tabelul 4: Distanțe minime de siguranță între construcții sau compartimente de incendiu supraterane (civile, de producție și/sau depozitare) Nivel de stabilitate la incendiu al construcției
Distanțe minime de siguranță (m), față de construcții învecinate cu nivelul de stabilitate la incendiu:
I și/sau II
III
IV și/sau V
I - II
6
8
10
III
8
10
12
IV - V
10
12
15
Note Tabelul 4: (a) Pentru construcțiile cu risc foarte mare de incendiu, distanțele de siguranță față de vecinătăți se majorează conform prevederilor normativului, dar nu vor fi mai mici de 12 m. Atunci când construcțiile sunt și cu risc de explozie volumetrică, distanțele vor corespunde și prevederilor reglementărilor tehnice specifice, dar nu vor fi mai mici de 15 m. ...
(b) Distanța de siguranță dintre clădiri poate fi redusă cu cel mult 25% dacă cel puțin una dintre clădiri este echipată integral cu instalații de stingere a incendiului cu sprinklere, conform prevederilor normativului P118:2/2013, având în vedere spațiile exceptate de la echipare și cele protejate cu alte instalații automate de stingere compatibile. ...
(c) Atunci când construcțiile sunt și cu risc de explozie volumetrică, distanțele vor corespunde și prevederilor reglementărilor tehnice specifice. ...
...
2.2.2. Conformare
Articolul 2.2.2.1.
(1) Prin conformarea construcțiilor și a compartimentelor de incendiu, trebuie respectate condițiile normate de corelare între nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, aria construită (Ac), destinație, numărul de niveluri, capacitatea maximă simultană de utilizatori și tipul de clădire, limitându-se posibilitățile de propagare a focului și a fumului în interiorul lor, precum și la vecinătăți și de la vecinătăți.
(2) Activitățile/spațiile cu riscuri mari, foarte mari de incendiu și cele cu riscuri de explozie volumetrică (atunci când sunt admise) se dispun pe cât posibil în zone distincte ale construcției (cele cu riscuri/pericol de explozie volumetrică se recomandă a se amplasa la ultimul nivel suprateran al construcției), se realizează conform prevederilor privind performanțele comune și cele specifice ale construcțiilor și numai cu asigurarea măsurilor de protecție corespunzătoare.
Articolul 2.2.2.2.
În funcție de nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, construcțiile și compartimentele de incendiu supraterane civile, de producție și/sau depozitare se conformează potrivit prevederilor normativului.
Articolul 2.2.2.3.
Pentru limitarea propagării incendiului, construcțiile civile, de producție și/sau depozitare trebuie separate, în limita ariilor normate ale compartimentelor de incendiu respective.
Articolul 2.2.2.4.
(1) Activitățile diferite din construcție și din compartimentele de incendiu se separă cu pereți (EI/REI) și planșee (REI), cu rezistența la foc corespunzătoare riscurilor de incendiu și a densității sarcinii termice (q) din încăperile adiacente, potrivit prevederilor normativului și a celor stabilite la Tabelul 5 și Tabelul 6. Pereții și planșeele rezistente la foc cu rol de separare a compartimentelor de incendiu vor îndeplini cerințele prevăzute în normativ.
(2) Atunci când nu întrunesc distanțele minime de siguranță normate între construcții independente care nu sunt comasate și a căror delimitare antifoc trebuie realizată spre fațade prevăzute cu pereți cortină, prin excepție de la prevederile Art. 2.3.2.1.2 lit. d) , se admit în cadrul limitei de proprietate elemente de construcție verticale de separare a compartimentelor de incendiu realizate din pereți cortină cu rezistențe la foc minimum EI 120 (o<-> i), în condițiile în care cel puțin una dintre cele două construcții independente este echipată integral cu instalații de stingere a incendiului cu sprinklere, conform prevederilor normativului P118:2/2013 (Figura 31). Nu se admit spații cu densitate de sarcină termică mai mare 630 MJ/mp sau spații cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică spre peretele antifoc constituit din perete cortină EI 120 (o <-> i). Figura 31 - Distanțe minime de siguranță între construcții independente
...
...
SECȚIUNEA III
2.3. Limitarea propagării incendiilor 2.3.1. Dispoziții generale
Articolul 2.3.1.1.
(1) Elementele de construcții, pereți și planșee utilizate pentru limitarea propagării incendiilor și a efectelor acestora, precum și a exploziilor, sunt de tipul: ● rezistente la foc (REI sau EI);
Fragment 48
Pereții antifoc care separă compartimentele de incendiu trebuie să aibă rezistența la foc: a) minimum valoarea structurii de rezistență a clădirii (în acord cu Tabelul 2 și Tabelul 3), fără a fi mai mici de o oră (EI-M 60/REI 60), conform Tabelul 6, coroborată cu densitatea sarcinii termice a clădirii (în acord cu prevederile aceluiași tabel), pentru construcțiile cu regim de înălțime parter. Prevederile nu se aplică clădirilor cu persoane care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie) și clădirilor cu săli aglomerate. Tabelul 6: Rezistențe la foc normate ale pereților care separă compartimentele de incendiu (EI- M/REI) pentru construcțiile cu regim de înălțime parter, cu excepția clădirilor cu persoane care nu se pot evacua singure și a clădirilor cu săli aglomerate, corespunzătoare densităților sarcinilor termice (q) din spațiile adiacente și/sau densităților sarcinilor termice (q) cele mai mari din spațiile pe care le despart Densitatea sarcinii termice (q) din încăperi (MJ/mp)
Rezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților (minute)
q ≤ 420 MJ/mp
EI-M 60/REI 60
420 MJ/mp < q ≤ 630 MJ/mp
EI-M 90/ REI 90
630 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mp
EI-M 120/ REI 120
840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mp
EI-M 180/ REI 180
q > 1.680 MJ/mp (și/sau există pericol de explozie volumetrică)
EI-M 240/ REI 240
Notă Tabelul 6: Pentru construcții parter echipate integral cu instalații automate de stingere a incendiilor (conform prevederilor normativului P118:2/2013, cu excepțiile prevăzute ale spațiilor care se dotează cu alte instalații automate de stingere) și valori ale densității de sarcină termică mai mari de 840 MJ/mp se pot folosi valorile din Tabelul 5.
...
b) minimum EI-M 180/ REI 180 pentru clădiri destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie), pentru construcțiile cu risc mare de incendiu, precum și cele pentru obiecte, echipamente sau aparatură de importanță deosebită, pentru clădiri civile supraterane înalte și/sau foarte înalte sau clădiri cu săli aglomerate; ...
c) minimum EI-M 240/ REI 240 pentru construcții cu risc foarte mare de incendiu (atunci când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 1.680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică); ...
d) minimum EI-M 120/ REI 120 pentru clădirile cu alt regim de înălțime decât parter, cu excepția clădirilor definite la literele (b) și (c) . ...
Articolul 2.3.2.1.3.
Pereții care separă compartimente de incendiu, trebuie să secționeze construcția pe toată înălțimea acesteia și se pot amplasa: a) la clădiri cu înălțimi egale (Figura 35 și Figura 36); ...
b) la clădiri cu înălțimi diferite: i. la clădirea cu înălțimea mai mare (Figura 33); ...
ii. la clădirea cu înălțimea mai mică (Figura 34). ...
...
Articolul 2.3.2.1.4.
(1) La clădirile cu aceeași înălțime, în acoperiș trebuie prevăzută o fâșie cu rezistența la foc minimum REI 60.
(2) Fâșia prevăzută la alin. (1) poate fi amplasată integral de o parte sau de alta a peretelui de separare a compartimentelor de incendiu sau intercalat, de o parte și alta a peretelui antifoc.
Articolul 2.3.2.1.5.
(1) În cazul construcțiilor cu înălțimi diferite, pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) se pot prevedea la construcția cea mai înaltă, pe toată înălțimea acesteia, cu depășirea planului învelitorii cu minim 60 cm (Figura 32) sau pe cel puțin 8 m pe verticală față de construcția mai joasă (Figura 33).
(2) În cazul construcțiilor cu înălțimi diferite, pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) se pot prevedea la construcția mai joasă, dacă aceasta este astfel alcătuită încât incendiul să nu se poată propaga prin depășirea peretelui de separare pe distanța de 6 m de la construcția mai înaltă (Figura 34). Construcția cu înălțimea mai mică trebuie să îndeplinească următoarele condiții: a) acoperișul să fie fără goluri, cu rezistența la foc minimum REI 60 și învelitoare având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 sau protejată cu materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 (șapă de ciment slab armată, mortar de protecție, dale, pietriș, zgură etc.) sau B_ROOF(T4); ...
b) încăperile cu densitatea sarcinii termice mai mare de 840 MJ/mp, adiacente peretelui de compartimentare în porțiunea respectivă, să fie prevăzute cu instalații automate de stingere a incendiilor. ...
Articolul 2.3.2.1.6.
(1) Pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) trebuie să depășească cu minimum (Figura 36 variantele a) și b) și Figura 37): – 60 cm (măsurat pe verticală), față de orice astfel de element combustibil al acoperișurilor și al luminatoarelor aflate la mai puțin de patru 4 m distanță de peretele rezistent la foc, inclusiv a acoperișurilor cu suport din tablă și termoizolație care nu sunt clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0; ...
Fragment 51
EI-M 180/ REI 180*2)
În cazul pereților antifoc min EI-M 120/REI 120*3)
Rezistența la foc (EI/REI) a pereților din exterior*4)
Elemente de închidere rezistente la foc*5)
Rezistența la foc (EI/REI) a pereților din exterior*4)
Elemente de închidere rezistente la foc*5)
Rezistența la foc (EI/REI) a pereților din exterior*4)
Elemente de închidere rezistente la foc*5)
1
2
3
4
5
6
7
V
EI/REI 30
EI 15
EI/REI 15
EI 15
EI/REI 15
EI 15
IV
EI/REI 45
(EI/REI 30*)
EI 30
EI/REI 30
EI 15
EI/REI 30
EI 15
III
EI/REI 60
(EI/REI 45*)
EI 45
(EI 30*)
EI/REI 45
(EI/REI 30*)
EI 30
(EI 15*)
EI/REI 45
(EI/REI 30*)
EI30
(EI 15*)
II
EI/REI 90 (EI/REI 60*)
EI 60
(EI 45*)
EI/REI 60
(EI/REI 45*)
EI 45
(EI 30*)
EI/REI 60
(EI/REI 45*)
EI 45
(EI 30*)
I
h ≤ 28m
EI/REI 90
(EI/REI 60*)
EI 60 (EI 45*)
EI/REI 60 (EI/REI 45*)
EI 45 (EI 30*)
EI/REI 60 (EI/REI 45*)
EI 45 (EI 30*)
I
28m < h < 45m
EI/REI 120
(EI/REI 90*)
EI 90
(EI 60*)
EI/REI 90
(EI/REI 60*)
EI 60
(EI 45*)
-
-
I
45m ≤ h < 75m
EI/REI 180
(EI/REI 120*)
EI 120
(EI 90*)
EI/REI 120
(EI/REI 90*)
EI 90
(EI 60*)
I
75m ≤ h < 125m
-
-
-
-
EI/REI 180
(EI/REI 120*)
EI 120
(EI 90*)
-
-
I
h ≥ 125m
-
-
-
-
-
-
Observații Tabelul 8: *1) - Se referă la "Pereți antifoc minimum EI-M 240/REI 240 pentru construcțiile cu risc foarte mare de incendiu (atunci când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 1.680 MJ/m2 și/sau există pericol de explozie volumetrică)" așa cum sunt definiți la Art. 2.3.2.1.2. lit. b) ;
*2) - Se referă la "Pereți antifoc minimum EI-M 180/REI 180 pentru clădirile destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie), pentru construcțiile cu risc mare de incendiu, precum și cele pentru obiecte, echipamente sau aparatură de importanță deosebită, pentru clădiri civile supraterane înalte și/sau foarte înalte sau clădiri cu săli aglomerate" așa cum sunt definiți la Art. 2.3.2.1.2. lit. c) ;
*3) - Se referă la "Pereți antifoc minimum EI-M 120/REI120" așa cum sunt definiți la Art. 2.3.2.1.2. lit. d) ;
*4) - Se referă la "Rezistența la foc (EI/REI) a pereților din exterior, pe o distanță de minimum 4 m";
*5) - Se referă la "Elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre) prevăzute cu autoînchidere "C" sau fixe, dacă distanța dintre deschideri este mai mică de 4 m";
"h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
Note Tabelul 8: (a) Pentru construcțiile încadrate în nivelul de stabilitate I, II și/sau III, clasa de reacție la foc a pereților (din exterior) definiți în coloanele 2, 4 și 6 din tabel, este A1 sau A2-s1,d0. Pentru construcțiile încadrate în nivelul de stabilitate I, II și/sau III, clasa de reacție la foc a elementelor de închidere rezistente la foc definite în coloanele 3, 5 și 7 din tabel, este A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componetelor nesubstanțiale, garniturilor, izolatorilor, elementelor de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant (realizate din sticlă) ale ușilor și ferestrelor (exterioare), inclusiv cele inserate în pereții cortină. ...
(b) Pentru clădiri închise, se aplică specificația EW sau EI la elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre), în funcție de apropierea dintre deschideri (dacă este mai mică de 1 m obligatoriu se aplică performanța la foc EI). Pentru clădiri deschise se poate aplica specificația E la elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre). ...
(c) Rezistența la foc a tuturor elementelor definite în coloanele 2, 3, 4, 5, 6 și 7 din tabel este în minute. ...
Figura 38 - Perete rezistent la foc (în continuarea pereților antifoc
conform Art. 2.3.2.1.2 ) dispus la exterior, la colțurile întrânde ale
clădirilor civile în formă de L, T sau U sub un unghi α, α < 90°
Fragment 53
(EI/REI 30*)
EI 15
EI/REI 30
(EI/REI 15*)
EI 15
(EI 15*)
II
EI/REI 60
(EI/REI 45*)
EI 45
(EI 30*)
EI/REI 45
(EI/REI 30*)
EI 30
(EI 15*)
EI/REI 45
(EI/REI 30*)
EI 30
(EI 15*)
I
h ≤ 28m
EI/REI 60
(EI/REI 45*)
EI 45
(EI 30*)
EI/REI 45
(EI/REI 30*)
EI 30
(EI 15*)
EI/REI 45
(EI/REI 30*)
EI 30
(EI 15*)
I
28m < h < 45m
EI/REI90
(EI/REI60*)
EI 60
(EI 45*)
EI/REI 60
(EI/REI 45*)
EI 45
(EI 30*)
-
-
I
45m ≤ h < 75m
EI/REI 120
(EI/REI 90*)
EI 90
(EI 60*)
EI/REI 90
(EI/REI 60*)
EI 60
(EI 45*)
-
-
I
75m ≤ h < 125m
-
-
EI/REI 120
(EI/REI 90*)
EI 90
(EI 60*)
-
-
I
h ≥ 125m
-
-
EI/REI 180
(EI/REI 120*)
EI 120
(EI 90*)
-
-
Observații Tabelul 10: *1) - Se referă la "Pereți antifoc minimum EI-M 240/ REI 240 pentru construcțiile cu risc foarte mare de incendiu (atunci când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 1.680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică)" așa cum sunt definiți la Art. 2.3.2.1.2. lit. b) .
*2) - Se referă la "Pereți antifoc minimum EI-M 180/REI 180 pentru clădirile destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie), pentru construcțiile cu risc mare de incendiu, precum și cele pentru obiecte, echipamente sau aparatură de importanță deosebită, pentru clădiri civile supraterane înalte și/sau foarte înalte sau clădiri cu săli aglomerate" așa cum sunt definiți la Art. 2.3.2.1.2. lit. c) .
*3) - Se referă la "Pereți antifoc minimum EI-M 120/REI 120" așa cum sunt definiți la Art. 2.3.2.1.2. lit. d) .
*4) - Se referă la "Rezistența la foc (EI/REI) a pereților din exterior, pe o distanță de minimum 4 m".
*5) - Se referă la "Elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre) prevăzute cu autoînchidere "C" sau fixe, dacă distanța dintre deschideri este mai mică de 4 m".
"h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
Note Tabelul 10: (a) Pentru construcțiile încadrate în nivelul de stabilitate I, II și/sau III, clasa de reacție la foc a pereților (din exterior) definiți în coloanele 2, 4 și 6 din tabel, este A1 sau A2-s1,d0. Pentru construcțiile încadrate în nivelul de stabilitate I, II și/sau III, clasa de reacție la foc a elementelor de închidere rezistente la foc definite în coloanele 3, 5 și 7 din tabel, este A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componetelor nesubstanțiale, garniturilor, izolatorilor, elementelor de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant (realizate din sticlă) ale ușilor și ferestrelor (exterioare), inclusiv cele inserate în pereții cortină. ...
(b) Pentru clădiri închise, se aplică specificația EW sau EI la elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre), în funcție de apropierea dintre deschideri (dacă este mai mică de 1 m obligatoriu se aplică performanța la foc EI). Pentru clădiri deschise se poate aplica specificația E la elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre). ...
(c) Rezistența la foc a tuturor elementelor definite în coloanele 2, 3, 4, 5, 6 și 7 din tabel este în minute. ...
(d) * - Valorile din paranteze se aplică în cazurile în care încăperile sunt echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor (conform prevederilor normativului P118:2/2013, cu excepțiile prevăzute ale spațiilor care se dotează cu alte instalații automate de stingere. ...
Figura 39 - Perete rezistent la foc (în continuarea pereților antifoc
conform Art. 2.3.2.1.2 ) dispus la exterior, la colțurile întrânde ale
clădirilor civile în formă de L, T sau U sub un unghi α, 90° ≤ α < 135°
Fragment 55
(EI 15*)
EI/REI 30
(EI/REI 30*)
EI 15
EI/REI 30
(EI/REI 30*)
EI 15
I
h ≤ 28m
EI/REI 60
(EI/REI 45*)
EI 45
(EI 30*)
EI/REI 45
(EI/REI 30*)
EI 30
(EI 15*)
EI/REI 45
(EI/REI 30*)
EI 30
(EI 15*)
I
28m < h < 45m
EI/REI 90
(EI/REI 60*)
EI 60
(EI 45*)
EI/REI 60
(EI/REI 45*)
EI 45
(EI 30*)
-
-
I
45m ≤ h < 75m
EI/REI 90
(EI/REI 60*)
EI 60
(EI 45*)
EI/REI 60
(EI/REI 45*)
EI 45
(EI 30*)
-
-
I
75m ≤ h < 125m
EI/REI 120
(EI/REI 90*)
EI 90
(EI 60*)
EI/REI 90
(EI/REI 60*)
EI 60
(EI 45*)
-
-
I
h ≥ 125m
-
-
EI/REI 120
(EI/REI 90*)
EI 90
(EI 60*)
-
-
Observații Tabelul 12: *1) - Se referă la "Pereți antifoc minimum EI-M 240/ REI 240 pentru construcțiile cu risc foarte mare de incendiu (atunci când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 1.680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică)" așa cum sunt definiți la Art. 2.3.2.1.2. lit. b) .
*2) - Se referă la "Pereți antifoc minimum EI-M 180/REI 180 pentru clădirile destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie), pentru construcțiile cu risc mare de incendiu, precum și cele pentru obiecte, echipamente sau aparatură de importanță deosebită, pentru clădiri civile supraterane înalte și/sau foarte înalte sau clădiri cu săli aglomerate" așa cum sunt definiți la Art. 2.3.2.1.2. lit. c) .
*3) - Se referă la "Pereți antifoc minimum EI-M 120/REI 120" așa cum sunt definiți la Art. 2.3.2.1.2. lit. d) .
*4) - Se referă la "Rezistența la foc (EI/REI) a pereților din exterior, pe o distanță de minimum 4 m".
*5) - Se referă la "Elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre) prevăzute cu autoînchidere "C" sau fixe, dacă distanța dintre deschideri este mai mică de 4 m".
"h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
Note Tabelul 12: (a) Pentru construcțiile încadrate în nivelul de stabilitate I, II și/sau III, clasa de reacție la foc a pereților (din exterior) definiți în coloanele 2, 4 și 6 din tabel, este A1 sau A2-s1,d0. Pentru construcțiile încadrate în nivelul de stabilitate I, II și/sau III, clasa de reacție la foc a elementelor de închidere rezistente la foc definite în coloanele 3, 5 și 7 din tabel, este A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componetelor nesubstanțiale, garniturilor, izolatorilor, elementelor de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant (realizate din sticlă) ale ușilor și ferestrelor (exterioare), inclusiv cele inserate în pereții cortină. ...
(b) Pentru clădiri închise, se aplică specificația EW sau EI la elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre), în funcție de apropierea dintre deschideri (dacă este mai mică de 1 m obligatoriu se aplică performanța la foc EI). Pentru clădiri deschise se poate aplica specificația E la elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre). ...
(c) Rezistența la foc a tuturor elementelor definite în coloanele 2, 3, 4, 5, 6 și 7 din tabel este în minute. ...
(d) * - Valorile din paranteze se aplică în cazurile în care încăperile sunt echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor (conform prevederilor normativului P118:2/2013, cu excepțiile prevăzute ale spațiilor care se dotează cu alte instalații automate de stingere). ...
Figura 40 - Perete rezistent la foc (în continuarea pereților
antifoc conform Art. 2.3.2.1.2 ) dispus la exterior, la colțurile întrânde
ale clădirilor civile în formă de L, T sau U sub un unghi α, α > 135°
Fragment 59
(3) Ușile, obloanele și cortinele rezistente la foc care protejază golurile funcționale din pereții antifoc mai mici decât EI-M 180/ REI 180, trebuie să aibă rezistența la foc minimum jumătate din cea a peretelui antifoc, fără a fi mai mici de EI_2 60-C5S_200.
...
2.3.2.2.3. Încăperi tampon
Articolul 2.3.2.2.3.1.
(1) Golurile de circulație din pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc), se separă prin încăperi tampon protejate.
(2) Încăperile tampon protejate (prevăzute cu sisteme de control al fumului, respectiv ventilate în suprapresiune sau prevăzute cu admisie mecanică de aer și evacuare mecanică de fum), prevăzute în pereții antifoc sau rezistenți la foc, vor îndeplini următoarele condiții: a) rezistența minimă la foc a pereților va fi de minimum EI/REI 60 și a planșeelor REI 60, conform prevederilor din Tabelul 14; ...
b) pentru circulația funcțională și evacuarea utilizatorilor, în pereții încăperilor tampon protejate, este admisă practicarea numai a golurilor strict necesare; ...
c) golurile pentru circulație funcțională și evacuare, practicate în pereții încăperilor tampon protejate, se echipează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum potrivit prevederilor normativului, respectiv EI_2 30-C5S_200, EI_2 45-C5S_200, EI_2 60-C5S_200, EI_2 90-C5S_200, EI_2 120-C5S_200, iar atunci când reglementarea nu dispune, acestea vor fi minimum conform prevederilor din Tabelul 14. Tabelul 14: Pereți și planșee la încăperi tampon protejate și goluri pentru circulație funcțională și evacuare practicate în pereții încăperilor tampon În cazul pereților antifoc care separă compartimentele de incendiu
Rezistența la foc a pereților antifoc care separă compartimentele de incendiu
Rezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților încăperii tampon(minute), cu excepția peretelui care separă compartimentele de incendiu
Rezistența la foc (REI) minimă a planșeului încăperii tampon
Uși rezistente la foc
a) pentru construcțiile cu regim de înălțime parter, cu excepția clădirilor destinate persoanelor care nu se pot evacua singure și a clădirilor cu săli aglomerate determinată în funcție de densitatea sarcinii termice, conform Tabelului 6
EI-M 60/REI 60
(q ≤ 420 MJ/mp)
EI 60/ REI 60
Conform prevederi din Tabelul 2, nr. crt. 3
Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească planșeele (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu, fără a fi mai mici de REI 60.
2 uși x EI_2 60-C5S_200
EI-M 90/ REI 90
(420 MJ/mp < q ≤ 630 MJ/mp)
EI 60/ REI 60
2 uși x EI_2 60-C5S_200
EI-M 120/ REI 120
(630 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mp)
EI 60/ REI 60
2 uși x EI_2 60-C5S_200
EI-M 180/ REI 180
(840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mp)
EI 90/ REI 90
2 uși x EI_2 90-C5S_200
EI-M 240/ REI 240
(q > 1.680MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică)
EI-M 120/ REI 120
REI 120
2 uși x EI_2 120-C5S_200
b) pentru clădirile destinate persoanelor care nu se pot evacua singure, pentru construcțiile cu risc mare de incendiu, precum și cele pentru obiecte, echipamente sau aparatură de importanță deosebită, pentru clădiri civile supraterane înalte și/sau foarte înalte sau clădiri cu săli aglomerate
EI-M180/ REI 180
EI 90/ REI 90
REI 90
2 uși x EI_2 90-C5S_200
c) construcțiile cu risc foarte mare de incendiu (atunci când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 1.680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică)
EI-M 240/ REI 240
EI-M 120/ REI 120
REI 120
2 uși x EI_2 120-C5S_200
d) clădirile cu alt regim de înălțime, cu excepția clădirilor definite la literele (a), (b) și (c) din tabel
EI-M 120/ REI 120
EI 60/ REI 60
Conform prevederi din Tabelul 2, nr. crt. 3
Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească planșeele (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu, fără a fi mai mici de REI 60.
2 uși x EI_2 60-C5S_200
...
d) pe cât posibil, încăperile tampon se alipesc peretelui rezistent la foc și se dispun în spațiile cu densitatea sarcinii termice (q) mai mică; încăperile tampon care delimitează spații cu pericol de explozie volumetrică, este obligatoriu să se amplaseze în afara zonei expusă exploziei; ...
e) încăperile tampon se prevăd cu sisteme de control al fumului, respectiv sisteme independente de ventilare în suprapresiune sau cu admisie de aer și evacuare fum; ...
Fragment 61
(q > 1.680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică)
EI-M 120/REI 240
90
b) pentru clădirile destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie), pentru construcțiile cu risc mare de incendiu, precum și cele pentru obiecte, echipamente sau aparatură de importanță deosebită, pentru clădiri civile supraterane înalte și/sau foarte înalte sau clădiri cu săli aglomerate
EI-M 180/ REI 180
EI 90/REI 90
Conform prevederi din Tabelul 2, nr. crt. 3 și Tabelul 3, nr. crt. 3
Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească planșeele (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu, fără a fi mai mici de REI 60.
90
c) construcțiile cu risc foarte mare de incendiu (atunci când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 1.680MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică)
EI-M 240/ REI 240
EI-M 120/REI 120
90
d) clădirile cu alt regim de înălțime, cu excepția clădirilor definite la literele (a), (b) și (c) din tabel
EI-M 120/ REI 120
EI 60/REI 60
60
Notă Tabel 15: * - Cu excepția peretelui care separă compartimentele de incendiu.
...
...
2.3.2.3. Planșee rezistente la foc pentru separarea compartimentelor de incendiu
Articolul 2.3.2.3.1.
(1) Planșeele sunt elemente de construcție orizontale sau înclinate care delimitează spații închise din construcții.
(2) Planșeele pot constitui elemente rezistente la foc de separare a compartimentelor de incendiu (planșee antifoc) din clădiri înalte, foarte înalte sau subterane (clădiri subterane independente, parcaje subterane), atunci când acestea sunt rezistente la foc (REI) conform prevederilor normativului și nu au goluri interioare sau golurile practicate în ele sunt protejate cu elemente de închidere corespunzătoare.
Articolul 2.3.2.3.2.
Golurile funcționale din planșeele rezistente la foc (REI), se protejează cu elemente rezistente la foc (EI), conform prevederilor normativului.
Articolul 2.3.2.3.3.
Elementele de construcție orizontale (planșee) care delimitează compartimente de incendiu se realizează din produse care asigură rezistența la foc normată, conform Tabelul 5, dar minimum REI 120, fiind amplasate, alcătuite și dimensionate astfel încât să reziste la efectele incendiilor din compartimentele de incendiu pe care le separă.
...
...
2.3.3. Elemente despărțitoare rezistente la foc din interiorul compartimentelor de incendiu și protecția golurilor funcționale din acestea 2.3.3.1. Dispoziții generale
Articolul 2.3.3.1.1.
În funcție de densitatea cea mai mare a sarcinii termice (q) din încăperile pe care le separă, pereții, după caz, planșeele și golurile funcționale practicate în aceștia din cadrul compartimentelor de incendiu, trebuie să asigure limitarea propagării incendiilor.
Articolul 2.3.3.1.2.
Pentru cazurile în care normativul nu stabilește rezistențe la foc normate (REI/EI) pentru pereții și planșeele de separare din interiorul compartimentelor de incendiu cu elemente care îndeplinesc condițiile de comportare la foc specifice destinației și tipului de clădire, rezistențele acestora se asigură în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al construcției, de densitatea sarcinii termice (q) a încăperilor adiacente (conform Art. 2.3.1.2 .) și de rolul elementului de separare în caz de incendiu.
...
2.3.3.2. Pereți rezistenți la foc din interiorul compartimentelor de incendiu
Articolul 2.3.3.2.1.
(1) Pentru limitarea propagării incendiului în interiorul unui compartiment de incendiu se utilizează pereții structurali REI și/sau se prevăd pe ambele direcții pereți despărțitori EI, care pot avea și un traseu sinuos, și/sau pot fi decalați în plan vertical.
(2) Pereții REI sau EI prevăzuți pentru limitarea propagării incendiului în interiorul unui compartiment de incendiu, se realizează conform condițiilor normate specifice tipului/destinației clădirii. Pentru cazurile în care normativul nu stabilește rezistențe la foc normate (REI/EI) pentru acești pereți din interiorul compartimentelor de incendiu, rezistențele acestora se asigură în funcție de densitatea sarcinii termice (q) a încăperilor adiacente coroborată cu încadrarea construcției în nivel de stabilitate la incendiu sau de destinație în cazul spațiilor tratate ca spații deschise (de lucru - pentru funcțiunea administrativă sau de alt tip conform funcțiune), pentru activități care necesită o comunicare frecventă sau de spații cu același risc de incendiu și destinație (proprie sau complementară).
(3) Atunci când elementele rezistente la foc se regăsesc în destinațiile specifice detaliate în normativ, alcătuirea pereților REI/EI respectivi va îndeplini condițiile de performanță cele mai severe prevăzute în normativ pentru respectivele funcțiuni.
Articolul 2.3.3.2.2.
Fragment 63
(3) Stratul de uzură al pardoselilor și plintele trebuie executate din materiale care, la lovire, nu produc scântei capabile să inițieze aprinderea amestecurilor explozive. Pardoseala și plinta incintei trebuie să fie conductoare din punct de vedere electrostatic, iar în cazul lichidelor inflamabile, acestea trebuie proiectate într-un mod în care să fie impermeabile la lichide.
(4) Tâmplăria, inclusiv sistemele ei de acționare, trebuie să fie certificată conform Directivei 2014/34/UE - ATEX
Articolul 2.3.4.1.4.
(1) Se asigură goluri pentru decomprimare în caz de explozie cu aria totală A_ex, dispuse în pereții exteriori sau în acoperiș, de minimum 0,05 mp la 1 mc din volumul încăperii respective. Adoptarea unui procent mai mic este admisă pe baza unui calcul justificativ, din care să rezulte că prin aceasta, stabilitatea clădirii nu este afectată.
(2) Structurile portante ale spațiilor cu risc de explozie trebuie proiectate astfel încât distrugerea elementelor lor individuale să nu poată duce la prăbușire progresivă.
(3) Dacă sunt utilizate suprafețele zonelor de descărcare a presiunii (a golurilor de decomprimare în caz de explozie) descrise la alin. (1) , atunci sarcina statică de 3 kN/mp care se aplică structurilor portante primare, trebuie aplicată în toate direcțiile din spațiul interior ca o sarcină extraordinară.
(4) Golurile pentru decomprimare în caz de explozie se amplasează în vecinătatea surselor probabile de explozie volumetrică, avându-se în vedere ca efectul exploziei în exteriorul construcției să nu afecteze construcții învecinate sau căi publice de circulație.
(5) Golurile prevăzute pentru decomprimare, pot fi deschise sau închise. Elementele de închidere trebuie să cedeze sub efectul presiunii datorate exploziei și pot fi constituite din panouri sau porțiuni de perete sau acoperiș de tip ușor (dislocabile sau rabatabile), ferestre și/sau luminatoare cu geam simplu de cel mult 3 mm grosime (nearmat).
(6) Încăperile în care se amplasează centrale termice (în care se montează aparate consumatoare de combustibili gazoși) se prevăd cu goluri pentru decomprimare în caz de explozie conform reglementărilor tehnice specifice (suprafețe vitrate: ferestre, luminatoare cu geamuri, uși cu geamuri sau goluri sau suprafețe asimilate acestora: panouri care conform specificației tehnice date de producători cedează la presiuni datorate exploziei de cel puțin 1180 Pa = 0,0118 bar). Încăperile în care se amplasează centrale termice sunt considerate cu risc mijlociu de incendiu.
Articolul 2.3.4.1.5.
(1) Sarcinile aplicabile pereților rezistenți la foc și explozie (în lipsa unor calcule specifice) care separă spații cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică, pot fi considerate: a) 6 kN/mp dacă distanța dintre peretele deflector și peretele rezistent la explozie este mai mare sau egală de 3 m și mai mică sau egală de 5 m; ...
b) 5 kN/mp dacă distanța dintre peretele deflector și peretele rezistent la explozie este mai mare de 5 m și mai mică sau egală de 10 m; ...
c) 3 kN/mp dacă distanța dintre peretele deflector și peretele rezistent la explozie este mai mare de 10 m și mai mică sau egală de 20 m; ...
d) 1 kN/mp dacă distanța dintre peretele deflector și peretele rezistent la explozie este > 20 m. ...
(2) Dimensiunile pereților trebuie să fie proiectate pentru sarcina statică aplicată în direcția golurilor de decomprimare în caz de explozie. Din cauza efectului presiunii negative, 20% din sarcini trebuie luate în considerare și în direcția opusă celei de aerisire.
(3) Calculul sarcinilor aplicabile pereților rezistenți la explozie se va face de către ingineri constructori.
...
2.3.4.2. Pereți rezistenți la foc și rezistenți la explozie volumetrică
Articolul 2.3.4.2.1.
Pereții care separă încăperile cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică de restul construcției, vor fi fără goluri, rezistenți la foc și la explozie, cu excepția golurilor funcționale.
Articolul 2.3.4.2.2.
Pereții rezistenți la foc care separă spații cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică trebuie să îndeplinească atât condițiile de rezistență la foc, cât și cele specifice rezistenței la explozie volumetrică (REI, clasa de reacție la foc A1).
...
2.3.4.3. Protecția golurilor funcționale din pereții rezistenți la foc și rezistenți la explozie volumetrică
Articolul 2.3.4.3.1.
(1) Practicarea unor goluri în pereții rezistenți la foc și la explozie volumetrică sau străpungerea pereților de către conducte, tuburi, cabluri etc., nu este admisă decât în cazuri excepționale, impuse de necesități funcționale sau tehnologice, și numai dacă sunt luate măsurile de protecție prevăzute în normativ și reglementările tehnice specifice.
Fragment 64
(2) Golurile de comunicare funcțională prevăzute în pereții rezistenți la foc și la explozie volumetrică, se protejează prin încăperi tampon ventilate în suprapresiune. Aceeași prevedere se aplică și pentru comunicarea între încăperi cu pericol de explozie volumetrică, în cazurile în care comunicarea directă ar prejudicia securitatea la incendiu sau atunci când încăperile sunt situate în compartimente de incendiu diferite.
(3) Încăperile tampon protejate, ventilate în suprapresiune, pentru protecția golurilor din pereții rezistenți la explozie volumetrică, se realizează similar celor menționați la pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc), recomandându-se ca acestea să fie amplasate spre spațiile mai puțin periculoase.
(4) Ușile încăperii tampon protejate, vor fi rezistente la foc minimum EI1 90-C5S_200 și vor fi certificate conform Directivei 2014/34/UE - ATEX Încăperile tampon protejate trebuie să fie ventilate în suprapresiune permanentă, având cel puțin 50 Pa.
(5) La încăperile tampon ventilate în suprapresiune care protejează goluri de comunicare între spații în care se produc degajări de gaze, vapori sau praf cu pericol de explozie volumetrică, se iau măsuri pentru ca, în timpul exploatării normale, să fie împiedicată trecerea degajărilor dintr-o parte în cealaltă.
...
2.3.4.4. Planșee rezistente la foc și rezistente la explozie volumetrică
Articolul 2.3.4.4.1.
Planșeele rezistente la foc și la explozie volumetrică, precum și elementele lor de susținere, vor fi astfel dimensionate și realizate încât să nu fie dislocate de suflul exploziei.
Articolul 2.3.4.4.2.
Planșeele rezistente la foc care separă spații cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică, trebuie să îndeplinească atât condițiile de rezistență la foc, cât și cele specifice rezistenței la explozie volumetrică (REI, clasa de reacție la foc A1).
...
...
2.3.5. Elemente etanșe la foc
Articolul 2.3.5.1.
(1) Elementele orizontale sau verticale de protecție etanșe la foc (E) trebuie să îndeplinească condițiile normativului, prevăzându-se în cazurile și condițiile prevăzute în normativ și în reglementările tehnice specifice.
(2) Golurile din elementele de construcție etanșe la foc se protejează cu uși, obloane sau cortine etanșe la foc (E), conform prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice.
...
2.3.6. Limitarea propagării incendiului pe fațadă și acoperiș 2.3.6.1. Prevederi generale privind limitarea propagării pe fațadă
Articolul 2.3.6.1.1.
Închiderile perimetrale de orice fel ale construcțiilor se alcătuiesc și se realizează în așa fel încât să întârzie propagarea incendiilor de la un nivel la altul, atât prin exteriorul închiderii perimetrale (pe fațadă), cât și prin interiorul construcției (Figura 41).
Figura 41 - Propagarea incendiilor de la un nivel
la altul (pe fațade sau prin interior)
Articolul 2.3.6.1.2.
(1) Pentru întârzierea propagării incendiilor între nivelurile construcției se va adopta una din următoarele soluții: a. tâmplărie cu elemente vitrate fără performanțe la foc montată pe parapeți - pereți exteriori (neportanți) și/sau părți din pereții exteriori (neportanți) rezistenți la foc, clasificați din exterior spre interior (o->i); ...
b. zone continui dispuse în planul peretelui cortină, rezistente la foc, clasificate din exterior spre interior (o->i); ...
c. perete cortină sau panou de tâmplărie (minimum EI 30, integral (o<->i)) rezistent la foc; ...
d. zone continui (ecrane) de protecție, clasificate D_600 sau DH; ...
e. sisteme active de stingere a incendiilor (perdea de apă) amplasate în interior, la o distanță de maximum 30 cm de închiderea perimetrală, iar spațiile libere dintre planșee și peretele cortină se etanșează cu sisteme de etanșare rezistente la foc clasificate, având aceeași rezistență la foc cu a planșeului, dar nu mai mult de 120 de minute. ...
(2) Zonele verticale pentru întârzierea propagării incendiilor prin exteriorul închiderilor perimetrale ale construcției (pe fațadă), pot fi înlocuite de zone orizontale exterioare continui, rezistente la foc, clasificate pe criteriul RE dacă sunt necirculabile sau REI dacă sunt circulabile.
(3) Măsurile pasive prevăzute pentru întârzierea propagării incendiilor prin exteriorul închiderii perimetrale (pe fațadă) precum și prin interiorul construcției, vor avea rezistența la foc mai mare sau egală de 30 de minute, cu excepțiile prevăzute (privind clădirile de locuit reprezentând unități individuale precum și condominiul format din una sau mai multe construcții, cu înălțimea h < 8 m, unde "h" reprezintă cota ultimului planșeu accesibil al construcției, față de nivelul de referință).
(4) Ancorarea de structura clădirii a pereților cortină trebuie să respecte condițiile impuse peretelui cortină, condiții prevăzute în fișele tehnice din documentele de calitate specifice.
Fragment 71
(2) În construcții cu nivelul I de stabilitate la incendiu, densitatea sarcinii termice rezultată din materialele și elementele de construcție utilizate nu va depăși 275 MJ/mp, cu excepția pardoselilor pe suport clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și rezistent la foc după criteriile REI conform prevederilor din Tabelul 2, nr. crt. 3 (pentru planșee). Pardoselile pot fi montate direct sau pe strat fonoizolator la zgomot de impact (strat vibroamortizant) având clasa de reacție la foc A1 sau A2- s1,d0.
Articolul 2.4.1.2.
(1) Atunci când sunt admise, materialele, produsele și elementele de construcție combustibile (care nu sunt din clasele de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0) utilizate în construcții, se recomandă să nu fie cu goluri interioare. Dacă au goluri interioare, acestea trebuie întrerupte la maximum 4 m pe verticală și maximum 6 m pe orizontală.
(2) Întreruperile golurilor interioare pot fi realizate din aceleași materiale din care este realizat respectivul element de construcție, iar golurile din elementele de construcție verticale nu trebuie să comunice cu golurile din elementele de construcție orizontale.
(3) Întreruperea continuității golurilor din elementele de construcție orizontale este obligatorie și în dreptul pereților despărțitori rezistenți la foc, precum și la rosturile de tasare-dilatare. Golurile verticale se întrerup în dreptul planșeelor.
(4) Întreruperea continuității golurilor interioare este obligatorie și în cazul placărilor combustibile ale pereților și planșeelor, dar nu se referă la canalele de ventilare/condiționare și la spațiile cu rol de ventilare/condiționare situate deasupra plafoanelor (autoportante sau suspendate), precum și la podurile construcțiilor.
(5) Întreruperea continuității golurilor interioare aferente fațadelor în alcătuire ventilată se va conforma potrivit prevederilor Normativului privind proiectarea fațadelor cu alcătuire ventilate, indicativ NP 135-2013, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 3.415/2013.
...
2.4.2. Scări
Articolul 2.4.2.1.
(1) Circulațiile verticale (scări, rampe) prevăzute pentru circulația funcțională normală și de evacuare în caz de incendiu a utilizatorilor construcției, trebuie să îndeplinească condițiile normate de dispunere, alcătuire, dimensionare și rezistență la foc, conform prevederilor prezentului normativ precum și a celorlalte reglementări aplicabile .
(2) Circulațiile verticale se conformează pentru incendii izbucnite în exteriorul lor. Incendiile se pot manifesta în interiorul clădirii sau pe fațadele clădirii.
Articolul 2.4.2.2.
(1) Pereții de separare ai caselor de scări închise de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor față de restul construcției din clădiri civile vor corespunde prevederilor privind performanțele specifice destinației și tipului acestor clădiri. Pereții de separare față de încăperile de depozitare adiacente vor îndeplini și condițiile specifice respectivelor riscuri de incendiu, adoptând valoarea cea mai mare.
(2) Pereții de separare ai caselor de scări închise de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor față de restul construcției din clădiri civile înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, precum și în alte situații stabilite în normativ vor respecta condițiile specifice acestora.
(3) În construcțiile de producție și depozitare, pereții de separare a caselor de scări închise de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor față de restul construcției vor îndeplini și condițiile specifice respectivelor riscuri de incendiu și/sau explozie volumetrică din încăperile adiacente.
Articolul 2.4.2.3.
Alcătuirea pereților din spatele nișelor sau al șlițurilor din pereții de separare ai caselor de scări închise față de restul construcției, trebuie să asigure cel puțin următoarele rezistențe la foc: a) EI/REI 90, la construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I; ...
b) EI/REI 60, la construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II; ...
c) EI/REI 45, la construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III; ...
d) EI/REI 15, la construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV sau V. ...
Articolul 2.4.2.4.
Planșeele care separă casele de scări și căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent, față de restul construcției, vor corespunde prevederilor privind performanțele specifice destinației și tipului acestor clădiri precum și cerințelor referitoare la asigurarea nivelului de stabilitate la incendiu a construcției.
Articolul 2.4.2.5.
(1) Podestele, grinzile și rampele scărilor interioare (închise sau deschise) de evacuare a utilizatorilor, cu excepția celor precizate în normativ la platforme de lucru, trebuie să fie minimum: a) R 90 și clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I; ...
Fragment 72
b) R 60 și clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II; ...
c) R 45 și clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III; ...
d) R 30 și clasa de reacție la foc minimum B-s1,d0, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV; ...
e) R 15 și clasa de reacție la foc minimum D-s1,d0, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu V (acolo unde acestea sunt admise). ...
(2) Pentru scările interioare deschise care asigură evacuarea a maximum 2 niveluri succesive, criteriul R nu se aplică la trepte, contratrepte (dacă acestea sunt prevăzute) și podeste din sticlă. În cazul podestelor și a treptelor din sticlă care asigură evacuarea a maximum 2 niveluri succesive se consideră îndeplinită condiția, atunci când sunt realizate din elemente din sticlă stratificată (formată din două sau mai multe sticle tratate termic lipite între ele cu folii organice); grinzile și vangurile vor îndeplini condiția de la alin. (1) ;
(3) În cazul treptelor, contratreptelor și podestelor din sticlă care asigură evacuarea a mai mult de 2 niveluri succesive, grinzile și vangurile vor îndeplini condiția de la alin. (1) și se utilizează un vitraj izolant în care sticla de dedesubt are nivelul de rezistență la foc EW în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu, astfel: a) EW 90 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I; ...
b) EW 60 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II și/ sau III; ...
c) EW 30 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV; ...
d) EW 15 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu V (acolo unde acestea sunt admise), ...
iar sticla de deasupra are rolul de a suporta încărcările, sticla de deasupra fiind exceptată de la cerințele prevăzute la alin. (1) .
Articolul 2.4.2.6.
(1) Podestele, grinzile și rampele scărilor interioare deschise de circulație funcțională care nu constituie căi de evacuare a utilizatorilor, trebuie să fie minimum: a) R 90 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I; ...
b) R 60 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II; ...
c) R 45 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III; ...
d) R 30 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV; ...
e) fără încadrări în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu V (acolo unde acestea sunt admise). ...
(2) Pentru scările interioare deschise de circulație funcțională care nu constituie căi de evacuare a utilizatorilor și care asigură legătura funcțională a maximum 2 niveluri succesive, criteriul R nu se aplică la trepte, contratrepte și podeste. Treptele, contratreptele (dacă acestea sunt prevăzute) și/sau podestele de sticlă se montează pe structuri portante, acestea din urmă trebuind să satisfacă cerințele R prevăzute la alin. (1) . Nu se admit trepte, contratrepte (dacă acestea sunt prevăzute) și/sau podeste fără performanță la foc la scările interioare deschise de circulație funcțională care nu constituie căi de evacuare a utilizatorilor și care asigură legătura funcțională a mai mult de 2 niveluri succesive, cu excepția clădirilor de locuit reprezentând unități individuale.
Articolul 2.4.2.7.
(1) Golurile de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor, practicate în pereții de separare a scărilor închise față de restul construcției, se protejează cu elemente de închidere alcătuite și realizate conform prevederilor normate, pentru fiecare risc de incendiu a clădirilor, tip, funcțiune și destinație.
(2) Golurile prin care utilizatorii clădirilor civile au acces la scările de evacuare închise, se protejează conform prevederilor privind performanțele specifice destinației și tipului acestor clădiri.
(3) Golurile prin care utilizatorii construcțiilor de producție și/sau depozitare au acces la scările de evacuare închise, se protejează potrivit prevederilor privind performanțele specifice acestor funcțiuni.
Articolul 2.4.2.8.
(1) Pentru a împiedica pătrunderea fumului pe căile de evacuare și propagarea incendiilor de la un nivel la altul, scările, indiferent dacă sunt luate sau nu în calcul la evacuare, se separă de restul clădirii prin pereți și planșee alcătuite conform prezentului normativ. În cazul în care nu sunt închise în case de scări, acestea se prevăd pe conturul golului din planșeu cu ecrane continue rezistente la foc minimum DH 60 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu, și minimum DH 30 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu, cu înălțimea de minimum 50 cm (sub planșeu) și sprinklere, pe toată lungimea ecranelor, cu timpul normat de funcționare al instalației de minimum 60 minute, în condițiile în care clădirea este echipată cu acest tip de instalație de stingere.
Fragment 73
(2) Scările pot fi deschise (neînchise în case de scări) dacă asigură evacuarea a cel mult două niveluri succesive supraterane ale construcției, în condițiile prevăzute de normativ.
(3) Fac excepție de la prevederile stipulate în alin. (1) scările deschise monumentale, ale supantelor, mezaninelor, lojelor, balcoanelor și alte situații explicitate în normativ, precum și circulațiile perpendiculare pe gradene. La acestea se vor prevedea măsuri specifice funcție de numărul de utilizatori, destinația sau tipul clădirii în care se dispun. La clădirile de producție și/sau depozitare accesul utilizatorilor la mașini, utilaje, pasarele, platforme deschise, supante etc., care nu constituie locuri permanente de lucru, se realizează conform măsurilor specifice acestora.
...
2.4.3. Circulații comune orizontale
Articolul 2.4.3.1.
(1) Circulațiile comune orizontale funcționale și de evacuare a utilizatorilor construcțiilor (coridoare, holuri, degajamente protejate, tuneluri de evacuare etc.), se separă față de restul clădirii corespunzător destinației și densității sarcinii termice (q), potrivit prevederilor normate.
(2) Circulațiile comune orizontale de evacuare se conformează pentru incendii izbucnite în exteriorul lor.
Articolul 2.4.3.2.
(1) Pereții și planșeele de separare a circulațiilor comune orizontale funcționale și de evacuare din clădiri civile față de restul construcției, vor corespunde prevederilor privind performanțele specifice destinației și tipului acestor clădiri. Pereții și planșeele de separare a circulațiilor comune orizontale față de încăperile de depozitare vor îndeplini și condițiile specifice respectivelor riscuri de incendiu, adoptând valoarea cea mai mare.
(2) Pereții de separare față de restul construcției a circulațiilor comune orizontale funcționale și de evacuare din clădiri civile înalte, foarte înalte și cu săli aglomerate, precum și în alte situații stabilite în normativ, vor respecta condițiile specifice acestora.
(3) În construcțiile de producție și/sau depozitare, pereții de separare a circulațiilor comune orizontale funcționale și de evacuare a utilizatorilor față de restul construcției, vor îndeplini și condițiile specifice respectivelor riscuri de incendiu și/sau explozie volumetrică din încăperile adiacente.
(4) La realizarea separărilor în spațiile (de lucru - pentru funcțiunea administrativă sau de alt tip conform funcțiune) deschise, pentru activități care necesită o comunicare frecventă sau în spațiile deschise cu același risc de incendiu și destinație (proprie sau complementară) de tip open space, trebuie să se țină cont de următoarele cerințe: a) panourile de compartimentare trebuie realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componentelor nesubstanțiale, a elementelor de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant și a garniturilor de vitrare; panourile de compartimentare trebuie să asigure o suprafață minimă vitrată de 50 % din aria lor pe latura pe care este amplasată ușa. Vitrajele pe latura pe care este amplasată ușa se vor amplasa deasupra treimii inferioare a panourilor de compartimentare, urmărind asigurarea vizibilității în zona ochilor utilizatorilor. Peste vitraje pe latura pe care este amplasată ușa este interzisă aplicarea de folii pentru obturarea privirii sau a amplasării de obiecte de mobilier lângă acestea. ...
b) panourile de compartimentare nu trebuie să influențeze funcționarea instalațiilor de protecție împotriva incendiilor; ...
c) circulațiile comune orizontale rezultate în urma separărilor (delimitate de pereți rezistenți la foc) trebuie prevăzute cu sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu (conform prevederi normate), iar în cazul utilizării evacuării mecanice a fumului se prevăd sisteme cu deschidere automată comandată de centrala de detecție, semnalizare și avertizare incendiu, dacă nu au ferestre directe cu ochiuri mobile spre exterior prin care să se evacueze fumul în caz de incendiu; ...
d) lungimea căii de evacuare se calculează pornind de la punctul cel mai îndepărtat (la maximum 40 cm față de perete) al spațiilor de tip open space până la intrarea în cel mai apropiat spațiu protejat (încăpere tampon protejată, degajament protejat, scară de evacuare etc.) sau până la ieșirea în exterior, și trebuie să fie maximul valorii stabilite de normativ pentru 2 direcții, atunci când acestea sunt necesare, având în vedere panourile de separare și mobilierul fix; în situația scărilor deschise, lungimea de evacuare se măsoară până la prima treaptă a acestora; este necesar ca pentru spațiile de tip deschis să se asigure minimum două căi de evacuare distincte și independente; ...
e) finisajele spațiilor de tip deschis trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute pentru circulațiile orizontale de evacuare; ...
Fragment 74
f) parapetele, panourile și pereții interiori despărțitori funcționali având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 din cadrul unor grupări de spații (de lucru - pentru funcțiunea administrativă sau de alt tip conform funcțiune) deschise, pentru activități care necesită o comunicare frecventă de tip open space sau de spații cu același risc de incendiu și destinație (proprie sau complementară), cu suprafața maxim normată pot fi utilizați în raport cu orice nivel de stabilitate la incendiu; ...
g) parapetele și/sau panourile din materiale combustibile prevăzute la Art. 2.1.3.4 lit. (i) pot fi utilizate în raport cu nivelurile de stabilitate la incendiu astfel: – minimum clasa de reacție la foc D-s2,d0 sau a căror finisaje îndeplinesc criteriile de performanță la foc minim K_2 10 (la niv. IV și/sau V de stabilitate la incendiu); ...
– minimum clasa de reacție la foc C-s2,d0 sau a căror finisaje îndeplinesc criteriile de performanță la foc minim K_2 30 (la niv. III de stabilitate la incendiu); ...
– minimum clasa de reacție la foc B-s1,d0 sau a căror finisaje îndeplinesc criteriile de performanță la foc minim K_2 60 (la niv. II de stabilitate la incendiu); ...
– nu se admit (la niv. I de stabilitate la incendiu). ...
...
Articolul 2.4.3.3.
(1) Golurile de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor, practicate în pereții de separare a circulațiilor comune orizontale față de restul construcției, se protejează cu elemente de închidere alcătuite și realizate conform prevederilor normativului.
(2) Golurile de circulație dispuse în pereții de separare a circulațiilor comune orizontale din clădiri civile, se protejează conform prevederilor privind performanțele specifice destinației și tipului acestor clădiri.
(3) Golurile de circulație dispuse în pereții de separare a circulațiilor comune orizontale din construcțiile de producție și/sau depozitare, se protejează corespunzător riscurilor de incendiu specifice încăperilor adiacente.
Articolul 2.4.3.4.
(1) Degajamentele protejate precum și tunelurile de evacuare trebuie să fie cu lungime maximă de 200 m și trebuie separate de restul construcției cu elemente A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc corespunzător densității sarcinii termice a încăperilor adiacente, prin pereți rezistenți la foc (EI/REI), planșee rezistente la foc (REI) conform încadrării în nivelul de stabilitate la incendiu al construcției și uși rezistente la foc EI -C5S_200, fără a fi mai mici de: a) pereți EI/REI 120 și uși EI_2 60-C5S_200, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I; ...
b) pereți EI/REI 90 și uși EI_2 45-C5S_200, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II; ...
c) pereți EI/REI 60 și uși EI_2 30-C5S_200 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III; ...
d) pereți EI/REI 45 și uși EI_2 20-C5S_200 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV; ...
e) pereți EI/REI 30 și uși EI_2 15-C5S_200 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu V. ...
(2) În situația în care degajamentele protejate constituie puncte de staționare ale persoanelor cu disabilități, trebuie separate de restul construcției cu elemente A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc corespunzător densității sarcinii termice a încăperilor adiacente, prin pereți rezistenți la foc (EI/REI), planșee rezistente la foc (REI) conform încadrării în nivelul de stabilitate la incendiu al construcției și uși rezistente la foc EI -C5S_200, fără a fi mai mici de: a) pereți EI/REI 180 și uși EI_2 90-C5S_200, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I; ...
b) pereți EI/REI 180 și uși EI_2 90-C5S_200, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II care nu sunt prevăzute cu instalație automată de stingere și pereți EI/REI 120 și uși EI_2 60-C5S_200, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II care sunt prevăzute cu instalație automată de stingere; ...
c) pereți EI/REI 90 și uși EI_2 45-C5S_200 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III care nu sunt prevăzute cu instalație automată de stingere și pereți EI/REI 60 și uși EI_2 30-C5S_200, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III care sunt prevăzute cu instalație automată de stingere; ...
d) pereți EI/REI 60 și uși EI_2 30-C5S_200 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV (pereți EI/REI 60 și uși EI_2 30-C5S_200 în clădirile pentru învățământ preșcolar cu nivelul de stabilitate la incendiu IV); ...
e) pereți EI/REI 30 și uși EI_2 15-C5S_200 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu V. ...
(3) Densitatea sarcinii termice a încăperilor adiacente degajamentelor protejate și a tunelurilor pot genera modificarea performanțelor de rezistență la foc din alineatele precedente, cu condiția ca acestea să nu fie mai mici decât cele prevăzute la alin. (1) și (2) .
Fragment 75
(4) Ușile din pereții degajamentelor protejate și ale tunelurilor spre încăperi, trebuie să fie rezistente la foc conform prevederilor normate și conformate astfel încât să nu împiedice evacuarea persoanelor.
(5) Degajamentele protejate precum și tunelurile de evacuare, trebuie prevăzute cu sisteme pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu (sau prevăzute cu suprapresiune între 20 ÷ 80 Pa în funcție de specificul construcțiilor).
(6) Degajamentele protejate și tunelurile (protejate) de evacuare nu se iau în calculul lungimii căii de evacuare.
...
2.4.4. Ascensoare 2.4.4.1. Dispoziții generale
Articolul 2.4.4.1.1.
Ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, de marfă, elevatoarele, monte-charge și ascensoarele de intervenție, se realizează conform prevederilor prezentului normativ și legislației privind stabilirea condițiilor de introducere pe piață a ascensoarelor.
Articolul 2.4.4.1.2.
(1) Ascensoarele și în general, sistemele de transport pe verticală din construcții, inclusiv încăperile pentru mașinile aferente acestora, se separă de restul clădirii prin pereți rezistenți la foc (EI, după caz REI) și planșee rezistente la foc (REI), corespunzătoare nivelului de stabilitate, riscului de incendiu, densității sarcinii termice (q) din încăperile adiacente, tipului de clădire și destinației acesteia, potrivit prevederilor normativului.
(2) Prin excepție de la alin (1) Ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, ascensoarele înglobate în case de scări închise supraterane sau subterane, cele amplasate în atriumuri, precum și cele de acces la platforme, galerii sau pasarele deschise față de restul construcției, pot fi neseparate cu elemente rezistente la foc.
(3) Amplasarea ascensoarelor pentru materiale sau a oricărui alt sistem de transport al materialelor pe verticală, nu este admisă în casele de scări închise prevăzute pentru circulația funcțională și evacuarea utilizatorilor construcțiilor civile, de producție și/sau depozitare.
Articolul 2.4.4.1.3.
Puțurile ascensoarelor, protecția golurilor de acces și ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională, precum și ascensoarele pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri) și cele pentru transportul persoanelor cu dizabilități (precum și cele care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu), vor corespunde prevederilor privind performanțele specifice precizate în prezentul normativ și în reglementările tehnice specifice.
Articolul 2.4.4.1.4.
Ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, marfa, intervenție în caz de incendiu (de pompieri) și pentru transportul bolnavilor cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități/handicap, precum și elevatoarele, trebuie proiectate, construite, instalate și exploatate conform legislației în vigoare, aplicabile.
...
2.4.4.2. Ascensoare pentru circulația funcțională, de persoane, de marfă și alte sisteme de transport de materiale pe verticală
Articolul 2.4.4.2.1.
(1) Puțurile ascensoarelor prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor și în general ale sistemelor de transport pe verticală, se separă de restul construcției prin elemente verticale și după caz, orizontale, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 acolo unde nu sunt altfel specificate în text și rezistente la foc corespunzător nivelului de stabilitate la incendiu asigurat, tipului de clădire și destinației, dar minimum: a) pereți rezistenți la foc EI/REI 120 și după caz, planșee minimum REI 90, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I; ...
b) pereți rezistenți la foc EI/REI 90 și după caz, planșee minimum REI 60, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II; ...
c) pereți rezistenți la foc EI/REI 60 și după caz, planșee minimum REI 45, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III; ...
d) pereți rezistenți la foc EI/REI 45 și după caz, planșee minimum REI 30, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV; ...
e) pereți rezistenți la foc EI 30 și după caz, planșee minimum REI 15, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu V (acolo unde acestea sunt admise). ...
(2) La clădirile înalte și foarte înalte precum și la funcțiuni specifice, se respectă prevederile privind performanțele specifice separării puțurilor pentru ascensoare față de restul construcției.
Fragment 82
(1) La acoperișurile verzi se va asigura: a) grosimea minimă și alcătuirea substratului pentru vegetație; ...
b) utilizarea tipurilor de plante care nu prezintă risc de incendiu; ...
c) prevederea unor fâșii perimetrale continui de minimum 50 cm lățime, între zona de vegetație și marginea învelitorii, atice, balustrade, luminatoare, străpungeri etc., executate din produse/materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0; ...
d) realizarea unor bariere cu înălțimea de cel puțin 30 cm la un interval de cel mult 40 m, executate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 de cel puțin 1 m lățime sau, alternativ, realizarea unor fâșii orizontale continui de protecție de minimum 10 m lățime pentru acoperișurile verzi extensive și de minimum 1 m lățime pentru acoperișurile verzi intensive, la un interval de cel mult 40 m, executate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, prevăzute între zonele de vegetație sau prevederea unei clase de performanță la foc exterior B_(ROOF) (T4) pentru acoperișuri/ pentru fâșiile orizontale continui anterioare; ...
e) întreruperea continuității componentelor combustibile ale acoperișurilor verzi cel puțin în dreptul rosturilor de tasare-dilatare sau seismice ale construcției, conform prevederilor din reglementările tehnice specifice. ...
(2) Având în vedere faptul că, cel puțin una din scările de evacuare din clădirile înalte și, cel puțin două dintre scările de evacuare ale clădirii foarte înalte, trebuie să aibă acces pe terasa peste ultimul nivel (care reprezintă refugiu pentru utilizatorii tipurilor de clădiri menționate în eventualitatea unei situații excepționale), spațiul terasei verzi (grădină) din imediata vecinătate a scărilor care debușează pe acoperiș (terasă), în suprafață de min 20 mp sau min 1/5 din suprafața acoperișului (la acoperișuri terasă cu suprafața mai mare de 100 mp), va fi dalat cu elemente incombustibile, conform reglementării tehnice Ghid privind proiectarea și execuția acoperișurilor verzi la clădiri noi și existente, indicativ GP 120-2013.
Articolul 2.4.8.2.2.
Nivelul de stabilitate la incendiu al construcțiilor cu acoperiș verde se stabilește conform Art. 2.1.3.2 ., Tabelul 2 și Art. 2.1.3.3 ., referitoare la condițiile minime privind reacția și rezistența la foc a panourilor de învelitoare și a suportului continuu al învelitorii combustibile.
...
...
2.4.9. Atriumuri
Articolul 2.4.9.1.
(1) Atriumurile pot fi neacoperite sau acoperite (conform terminologie). Prevederile prezentului normativul se referă la atriumurile închise perimetral și acoperite sau neacoperite, cu înălțimea de minimum patru niveluri ale construcției în care sunt dispuse, și cu lățimea de cel puțin √7H din înălțimea lor (în care H reprezintă cea mai mică înălțime a atriumului).
(2) Atriumurile mai înguste (lățimea mai mică de √7H) care nu îndeplinesc condiția precizată în alin. (1) , pot fi realizate numai dacă se iau măsuri suplimentare de securitate la incendiu care să împiedice transmiterea focului de la un nivel la altul prin efectul de coș.
Articolul 2.4.9.2.
(1) Atriumul al cărui volum liber este închis pe toate fețele laterale și a cărui lățime minimă este mai mică sau egală cu înălțimea feței celei mai înalte și care este deschis la partea superioară cel puțin 90%, este considerat atrium descoperit (Figura 2 din terminologie).
(2) Atriumul ale cărui dimensiuni sunt precizate la alin. (1) și care este acoperit total sau parțial (mai mult de 10%) este considerat atrium acoperit. La această categorie se disting două tipuri de atriumuri acoperite: ● atriumurile acoperite deschise sunt volume în care unul sau mai multe niveluri sunt deschise permanent către volumul central (Figura 2 din terminologie);
● atriumurile acoperite închise sunt volumele unde toate nivelurile (cu excepția nivelului inferior) sunt închise lateral prin pereți, chiar dacă în acești pereți de la nivelul inferior există goluri, sau dacă nivelurile au balcoane, cursive sau o circulație orizontală deschisă între pereți și volumul atriumului.
(3) Prevederile de la Art. 2.4.9.3 . până la Art. 2.4.9.10 . din normativ se referă la atriumurile acoperite și neacoperite, care au proiecția la sol a lățimii celei mai mici de cel puțin √7H (în care H este cea mai mică înălțime a atriumului) și care au cel puțin patru niveluri pe una sau mai multe laturi ale clădirii adiacente atriumului. Atriumurile acoperite, precum și cele neacoperite care nu se încadrează în condițiile de mai sus, respectă, suplimentar, prevederile Art. 2.4.9.11 .
Articolul 2.4.9.3.
Închiderile perimetrale ale atriumurilor spre exteriorul construcției trebuie să respecte criteriile de performanță stabilite în Tabelul 2 pentru pereți exteriori, cu excepția pereților cortină care nu trebuie să fie cu rezistență la foc.
Articolul 2.4.9.4.
Fragment 83
(1) Atunci când atriumul se separă perimetral cu panouri de tâmplărie vitrate față de construcția în care e dispus, acestea nu trebuie să favorizeze propagarea incendiilor de la un nivel la altul al clădirii.
(2) Panourile de tâmplărie vitrate succesive pe verticală, se separă prin zone continue pline (parapete), rezistente la foc cel puțin EI 60 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu, respectiv minimum EI 30 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu și înălțimea minimă de 1,20 m sau prin zone orizontale continue (planșee/copertine) rezistente la foc minimum REI 60 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu, respectiv minimum REI 30 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu și lățimea de cel puțin de 1,20 m (măsurată pe orizontală).
(3) Se admite cumularea lățimii copertinei continue (planșeului) cu înălțimea zonei continue pline (parapetului) pentru asigurarea dimensiunii de 1,20 m, prevăzute la alin. (1) .
Articolul 2.4.9.5.
(1) Circulațiile comune orizontale deschise spre atrium, se prevăd la limita lor spre atrium cu ecrane continue dispuse sub planșee, având înălțimea de cel puțin 50 cm și rezistența la foc minimum DH 60 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu, respectiv minimum DH 30 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu, precum și cu sprinklere amplasate corespunzător având durata de funcționare de minimum 60 minute, dacă spațiile adiacente sunt echipate cu astfel de instalații.
(2) Pot constitui ecrane continue, grinzile structurii care au înălțimea de cel puțin 50 cm sub planșeu, precum și/sau cele cu înălțimea mai mică de 50 cm, dedesubtul cărora se pot realiza ecrane continue cu rezistența la foc conform alin. (1) , astfel încât împreună (grinda și ecranul) să aibă minimum 50 cm.
(3) Circulațiile comune orizontale deschise spre atrium ale funcțiunilor pentru sănătate, cazare, învățământ, comerț, expoziții și altele similare, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, nefiind admisă ventilarea în suprapresiune. Toate comunicările spațiilor adiacente circulațiilor comune orizontale deschise către atrium, cu funcțiuni pentru sănătate, cazare sau învățământ, vor fi protejate cu uși rezistente la foc minimum conform încadrării, dar nu mai puțin de EI 30-C.
Articolul 2.4.9.6.
Dacă pentru separarea atriumurilor de restul clădirii se prevăd pereți, aceștia trebuie să fie rezistenți la foc EI corespunzător densității sarcinii termice (q) din spațiile adiacente, conform prevederilor de la Art. 2.3.1.2 . și Tabelul 5, dar minimum EI 60 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu, respectiv minimum EI 30 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu.
Articolul 2.4.9.7.
(1) Dotările fixe și mobile din atriumuri nu trebuie să depășească densitatea sarcinii termice (q) de 420 MJ/mp.
(2) La determinarea densității sarcinii termice (q), se ia în considerare aria celui mai mare nivel al atriumului delimitat de pereți, în afară de primul nivel al atriumului.
(3) Finisajele din atriumuri și de pe circulațiile comune orizontale deschise spre atrium, se realizează din materiale având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, respectiv A1FL sau A2_FL-s1.
Articolul 2.4.9.8.
Luminatoarele care acoperă atriumurile se realizează cu structuri din profile având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componentelor nesubstanțiale, a izolatorilor și garniturilor, cu panouri de umplere din elemente de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant sau din produse clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.
Articolul 2.4.9.9.
Atunci când adiacent atriumului se prevăd spații cu risc mare sau foarte mare de incendiu (comerț, expoziții și altele similare cu densitatea sarcinii termice q peste 840 MJ/mp), aceste spații se echipează obligatoriu cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare, precum și automate de stingere a incendiilor.
Articolul 2.4.9.10.
Depozitele de materiale și/sau substanțe combustibile se separă față de atriumuri cu elemente rezistente la foc, alcătuite și dimensionate corespunzător densității sarcinii termice (q) din depozitele respective, dar minimum EI 120.
Articolul 2.4.9.11.
(1) La realizarea unor atriumuri, patio sau curți de lumină pe mai puțin de 4 niveluri și acoperite, zonele pline cu înălțimea de cel puțin 1,20 m, dintre niveluri, în dreptul planșeelor, trebuie să fie E 30.
Fragment 88
f) în centralele termice amplasate pe terasa clădirii se pot utiliza cazane funcționând cu combustibil gazos și lichid cu condiția limitării stocului de combustibil la valoarea echivalentă rezervorului de zi, cu capacitate de maximum 2 mc; rezervorul de combustibil lichid de consum zilnic nu se montează deasupra cazanelor, ci lateral, la o distanță de cel puțin 2,50 m de injectoare și nu pe direcția eventualelor rateuri de gaze sau pe direcția de evacuare a gazelor de ardere, la deschiderea clapetelor de explozie; ...
g) pentru centralele termice amplasate pe terasa clădirii se recomandă utilizarea cazanelor cu suprapresiune în camera de ardere care necesită pentru evacuarea gazelor de ardere coșuri de fum cu înălțimi reduse. ...
(6) Golurile de comunicare funcțională cu restul construcției a încăperilor menționate la alin. (1) ÷ (4) , se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 15-C5S_200 cu deschidere în exteriorul încăperii.
(7) Centralele termice mici, cu o putere instalată (Pi) mai mică de 300 kW, care utilizează combustibil gazos și la care evacuarea gazelor de ardere se realizează prin tiraj forțat, pot fi instalate în încăperi cu altă destinație, în condițiile reglementărilor tehnice specifice, fără a le fi aplicabile dispozițiile alin. (1) ÷ (6) ; prescripțiile constructive privind condițiile de amplasare a centralelor termice mici (de apartament, de scară de bloc etc.), cu capacitatea sub 0,3 MW (Pi < 300 kW), sunt prevăzute în reglementările tehnice de proiectare, execuție și exploatare a centralelor termice mici
(8) Centralele termice înglobate în clădiri, în mod obligatoriu, nu se amplasează: a) în și sub încăperi cu risc foarte mare de incendiu sau cu risc de explozie volumetrică și nici alipite acestora, cu excepțiile admise prin reglementarea specifică; ...
b) în și sub săli aglomerate și căi de evacuare ale sălilor aglomerate, sub scene și sub încăperi cu aglomerări de persoane; ...
c) în și sub încăperile de zi și dormitoarele colectivităților pentru copii de vârstă preșcolară, precum și alipite lor; ...
d) alipit, în și sub săli de clasă, laboratoare sau săli de gimnastică din clădiri pentru învățământ; ...
e) în clădiri de spitale sau cu caracter spitalicesc, sub saloane de bolnavi sau sub săli de operații și nici alipite acestora; ...
f) la subsolul și demisolul clădirilor, în cazul în care se folosește drept combustibil gazul petrolier lichefiat (GPL); ...
g) în interiorul clădirilor înalte și foarte înalte, exceptând porțiunile de clădire care nu ating această înălțime, cu excepția centralelor termice mici de apartament, cu o putere instalată (Pi) mai mică de 300 kW, care utilizează combustibil gazos și la care evacuarea gazelor de ardere se realizează prin tiraj forțat; ...
h) în spații cu risc mare și foarte mare de incendiu din clădiri civile, cu excepția clădirilor sau a porțiunilor acestora cu funcțiuni comerciale, a centralelor termice mici, cu o putere instalată (Pi) mai mică de 300 kW care utilizează combustibil gazos și la care evacuarea gazelor de ardere se realizează prin tiraj forțat; ...
i) în spații cu risc foarte mare de incendiu din clădiri de producție. ...
(9) Centralele termice mici, cu o putere instalată (Pi) mai mică de 300 kW, care utilizează combustibil gazos și la care evacuarea gazelor de ardere se realizează prin tiraj forțat, pot fi instalate în construcții/spații de producție și depozitare, cu condiția separării încăperilor distincte ale acestora, cu elemente de separare conform dispozițiilor din alin. (1) ÷ (6).
(10) Amplasarea centralelor termice care utilizează drept combustibil gaze naturale se face și cu respectarea prevederilor normelor tehnice specifice privind proiectarea, executarea și exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale iar amplasarea centralelor termice cu combustibil gaze petroliere lichefiate se face și cu respectarea prevederilor normelor tehnice specifice privind proiectarea și executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate.
(11) La centralele termice care utilizează gazele naturale și gaze petroliere lichefiate, suprafața ferestrelor exterioare trebuie să satisfacă și condițiile prevăzute de normele tehnice pentru proiectarea, executarea și exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale și a gazelor petroliere lichefiate, privind raportul dintre suprafața vitrată și volumul sălii cazanelor, iar poziționarea suprafețelor vitrate necesare se determină astfel încât să nu blocheze în caz de explozie, căile de evacuare și cele de acces pentru intervenție.
(12) Centralele termice echipate cu cazane de apă fierbinte și abur cu presiunea mai mare de 0,5 bar respectă și condițiile tehnice prevăzute în prescripțiile tehnice specifice ISCIR.
(13) Centralele termice nu se amplasează pe traseele căilor de evacuare.
Articolul 2.4.14.2.
Fragment 93
(1) În construcții de producție, încăperile de depozitare a materialelor și substanțelor combustibile cu aria utilă mai mare de 36 mp, se separă obligatoriu față de restul construcției, prin elemente de construcție cu rezistența la foc conformă prevederilor Art. 2.3.1.2 . și Tabelul 5 dar minimum: a) EI/REI 180 pentru pereți și cel puțin REI 120 pentru planșee, atunci când încăperile au risc mare sau foarte mare de incendiu iar golurile de comunicare cu restul construcției se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 90-C3S_200; ...
b) EI/REI 120 pentru pereți și cel puțin REI 90 pentru planșee, atunci când încăperile au risc mijlociu de incendiu iar golurile de comunicare cu restul construcției se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 60-C3S_200; ...
c) EI/REI 30 pentru pereți și cel puțin REI 30 pentru planșee, atunci când încăperile au risc mic de incendiu iar golurile de comunicare cu restul construcției se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 15-C3S_200. ...
(2) Încăperile de depozitare care prezintă risc/pericol de explozie volumetrică se dispun pe cât posibil în zone distincte ale construcției (se recomandă a se face la ultimul nivel suprateran al construcției), conform prevederilor privind performanțele comune și cele specifice, și numai cu asigurarea măsurilor de protecție corespunzătoare.
(3) Pereții și planșeele care separă încăperile de depozitare, camerele tehnice, anexele tehnico- sociale, laboratoarele și atelierele anexă față de încăperile cu riscuri foarte mari de incendiu, trebuie să reziste la incendiu funcție de densitatea sarcinii termice (q) și după caz și la explozie volumetrică, iar golurile de comunicare strict funcționale din pereți se prevăd cu încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C3S_200.
(4) Încăperile de depozitare cu aria utilă mai mare de 36 mp și sarcina termică mai mare de 105 MJ/mp se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafață utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică se respectă prevederile prezentului normativ și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.
Articolul 2.4.16.4.
La construcțiile de depozitare trebuie asigurate condițiile și măsurile de securitate la incendiu stabilite în prevederile generale ale normativului, performanțele comune și specifice, precum și cele stabilite în reglementările tehnice specifice aplicabile.
Articolul 2.4.16.5.
(1) Este admisă prevederea în construcție a unei încăperi pentru depozitarea a maximum 10 mc lichide combustibile sau maximum 20 mc combustibil solid necesare consumului funcțional al instalațiilor aferente, grup electrogen, centrală de încălzire cu aer cald etc., precum și a celor necesare funcționării unor echipamente hidraulice (ascensoare, platforme, elevatoare etc.), dacă se asigură: a) separarea încăperii față de restul construcției, prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120 și planșee rezistente la foc minimum REI 120, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0; ...
b) accesul pentru vizitare direct din exterior protejat cu element de închidere rezistent la foc și etanș la fum minimum EI_2 45-C3S_200 sau printr-un gol practicat în elementele de separare față de restul construcției, protejat cu încăperi tampon ventilate în suprapresiune prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 30-C3S_200. În ambele situații, la golurile de acces se prevăd parapete sau praguri etanșe cu înălțimea stabilită astfel încât în caz de avarie să nu fie posibilă scurgerea lichidului combustibil în afara încăperii de depozitare; ...
c) prevederea rezervoarelor pentru lichide combustibile cu conductă de preaplin și conductă de aerisire cu opritor de flăcări, dispuse în exteriorul construcției. ...
(2) La aceste încăperi nu este obligatorie prevederea panourilor de decomprimare și a dispozitivelor de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu.
Fragment 96
b) ancorări și asamblări incombustibile, indiferent de destinație și/sau de regimul de înălțime al clădirii; ...
c) legături de echipotențializare și legare la pământ, în conformitate cu normativele de specialitate; ...
d) pe acoperiș, stratul pe care se aplică: – trebuie să îndeplinească performanța la foc exterior prevăzută în Tabelul 2 și Tabelul 3 pentru sistemele de învelitoare (panouri/sisteme de învelitoare ale acoperișurilor în pantă cu încărcări suplimentare provenite din dispozitive fotovoltaice); sau
...
– în cazul dispunerii panourilor fotovoltaice peste un planșeu tip terasă, stratul component exterior al acoperișurilor cu rol de asigurare a etanșeității construcției față de intemperii (de cele mai multe ori hidroizolația), să îndeplinească performanța la foc exterior prevăzută în Tabelul 2 și Tabelul 3 pentru sistemele de învelitoare (panouri/sisteme de învelitoare ale acoperișurilor în pantă cu încărcări suplimentare provenite din fotovoltaice) conform încadrării în nivel de stabilitate la incendiu a construcției. ...
...
e) pe fațade, stratul pe care se aplică trebuie să îndeplinească performanța la foc de minimum EI 30. ...
(2) Atunci când panourile fotovoltaice sunt integrate în sistemele de pereți cortină sau tâmplărie exterioară (fiind parte funcțională a anvelopei clădirii), se aplică dispozițiile Art. 2.4.18.8. alin. (1) lit. a) , b) și c) și se vor lua una dintre următoarele măsuri: a) între panourile fotovoltaice care sunt integrate în sistemele de pereți cortină sau tâmplărie exterioară, la fiecare nivel, pentru întârzierea propagării incendiilor între nivelurile construcției prin exteriorul închiderii perimetrale (pe fațade), se prevăd una din măsurile prezentate la Art. 2.3.6.1.2. ÷ Art. 2.3.6.1.6 .; ...
b) se prevăd cortine (rezistente la foc EI sau etanșe la foc E prevăzute cu ansamblu de sprinklere), cu aceeași rezistență cu a elementului prevăzut pentru întârzierea propagării incendiilor între nivelurile construcției prin exteriorul închiderii perimetrale (aceeași rezistență precum a elementelor prevăzute la Art. 2.3.6.1.2. Art. 2.3.6.1.6 . pentru diferitele tipuri, înălțimi și utilizări ale construcțiilor); ...
c) se prevăd sisteme active de stingere a incendiilor (perdea de apă) amplasate în interiorul clădirii, la o distanță de maxim 30 cm de închiderea perimetrală. ...
Articolul 2.4.18.9.
Încăperile tehnice pentru echipamentele panourilor fotovoltaice se vor realiza cu pereții și planșeele minimum REI 180, respectiv REI 90 clasa de reacție la foc A1, iar golurile de comunicare din pereți se prevăd cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C3S_200. Ele vor avea asigurată ventilare conform standardelor de specialitate.
Articolul 2.4.18.10.
Dispozitivele fotovoltaice (celule, module, panouri cu un singur tip de module) amplasate pe acoperișurile sau fațadele construcțiilor vor fi adecvate acestei utilizări.
...
2.4.19. Conformări, instalații și echipamente specifice camerelor pentru bateriile de acumulatoare
Articolul 2.4.19.1.
Acumulatoarele electrice se pot clasifica în următoarele categorii, din punct de vedere al degajărilor de gaze rezultate din procesul de electroliză: – deschise sau închise cu ventil; ...
– etanșe cu supapă (acumulatoarele acide etanșe /VRLA), cu electrolitul fixat în gel sau în separatoarele dintre plăci; ...
– închise cu supapă/cu sistem de recombinare min 95% (baterii alcaline și cu acid); ...
– ermetice (baterii alcaline). ...
Articolul 2.4.19.2.
(1) Bateriile de acumulatoare se instalează în încăperi dedicate pentru acumulatoare.
(2) Acumulatoarele individuale și bateriile de acumulatoare, de tip etanș (ermetice), pot fi instalate în încăperi și spații de producție încadrate în risc mic și mijlociu de incendiu.
(3) De asemenea, în încăperi și spații de producție, cu excepția celor cu risc mare și foarte mare, pot fi instalate și baterii cu elemente de tip închis (închise cu supapă/cu sistem de recombinare min 95%), dacă: – încărcarea nu se face în încăperea în care sunt amplasate; ...
– elementele sunt montate într-o cutie (dulap) rezistentă la acțiunea vaporilor de electrolit, care permite îndepărtarea electrolitului scurs accidental din acumulatoare, iar cutia (dulapul) are canale de ventilație (intrare și ieșire) spre exterior și există o ventilare a încăperii cu un debit stabilit (în conformitate cu SR EN IEC 62485-2), iar încărcarea acumulatoarelor se face fără depășirea tensiunii de degajare a gazelor; ...
Fragment 100
(3) Pentru circulațiile funcționale a cel mult 5 utilizatori pe nivel din clădirile civile cu înălțime obișnuită și a circulațiilor funcționale aferente locurilor/încăperilor în care prezența utilizatorilor apare întâmplător sau sunt vizitate de cel mult 8 ori pe schimb (pentru control sau verificare), precum și în toate situațiile în care la fiecare nivel al construcției de producție și/sau depozitare se pot afla simultan maximum 10 utilizatori, îndeplinirea condițiilor prevăzute privind lungimea normată nu este obligatorie.
Articolul 2.5.1.3.
(1) Circulațiile funcționale care îndeplinesc condițiile de dispunere, alcătuire și realizare stabilite în normativ și asigură condiții de ieșire a utilizatorilor clădirii (prin uși, coridoare, degajamente protejate, holuri, vestibuluri, tuneluri, case de scări, terase, pasaje etc.), la nivelul terenului ori al unor suprafețe carosabile exterioare sau în locuri sigure din interiorul clădirii, constituie căi de evacuare a utilizatorilor.
(2) Căile de circulație prevăzute pentru funcționarea normală a construcțiilor trebuie astfel dispuse, alcătuite și realizate încât să asigure condiții corespunzătoare de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu. Căi special destinate evacuării utilizatorilor în caz de incendiu se prevăd numai atunci când cele funcționale sunt insuficiente sau nu satisfac condițiile normate de securitate la incendiu.
(3) Pot fi utilizate pentru evacuare și trecerile prin încăperi sau spații alăturate prin care se poate circula, dacă se respectă lungimea de evacuare normată într-o singură direcție (coridor înfundat) sau dacă trecerile respective nu constituie singura cale de evacuare a utilizatorilor.
Articolul 2.5.1.4.
(1) Nu sunt considerate căi de evacuare în caz de incendiu: a) ascensoarele cu excepția celor utilizate pentru evacuarea asistată, ușile glisante, ușile culisante neautomate sau care nu au asigurată și deschiderea obișnuită (pe balamale sau pivoți), ușile ghilotină, ușile care se pot bloca în poziție închisă din cauza acțiunii incendiului, cortinele care nu permit trecerea utilizatorilor, trecerile destinate garniturilor de tren care transportă încărcături periculoase (pasarele), galeriile și tunelurile prin care se transportă sau vehiculează substanțe cu risc de incendiu, explozie, intoxicare, asfixiere sau abur cu presiune mai mare de 1 bar; ...
b) circulațiile pe acoperișuri și cele de pe terasele care nu au asigurate și marcate căile de evacuare sigure până la nivelul terenului și al căror planșeu nu îndeplinește condiția normată. ...
(2) Ușile încuiate în timpul funcționării normale a construcției pot constitui a doua cale de evacuare a utilizatorilor unei porțiuni de construcție sau a întregii clădiri, atunci când alcătuirea și dimensionarea lor corespund prevederilor normativului și care pot fi descuiate prin dispozitivele de ieșire (dispozitive de ieșire antipanică acționate mecanic sau dispozitive pentru ieșiri de urgență acționate mecanic conform prevederilor normate). De asemenea, ușile care sunt închise cu sisteme electromagnetice, este obligatoriu să poată fi acționate și din zona care se evacuează (precum și automat, din centrala de detecție semnalizare).
(3) Ușile de evacuare închise cu sisteme sau dispozitive electromagnetice sau cu contacte magnetice incluse de încuiere (uși prevăzute cu "control acces") pot fi realizate astfel încât să poată fi deschise local (prin acționarea unui buton amplasat lângă ușă, în cutie cu geam care se poate sparge) și centralizat de la dispeceratul de securitate la incendiu (în clădirile în care acestea există) și automat prin centrala de semnalizare a incendiilor în caz de incendiu.
(4) Pentru mai puțin de 5 utilizatori, în cazul în care se folosesc uși culisante, glisante, secționale, chepenguri etc., acestea vor îndeplini următoarele: dimensiunile libere ale chepengurilor trebuie să fie minimum 80 cm x 80 cm, cu dispozitive de deschidere manuală (care nu permit blocarea) prevăzute pe ambele părți ale acestuia, scări din oțel realizate conform normelor specifice; porți/uși secționale cu sisteme de culisare din oțel care au comandă manuală în cazul întreruperii alimentării cu energie electrică, uși culisante cu sisteme de culisare metalice etc.
Articolul 2.5.1.5.
Utilizarea draperiilor, perdelelor, cortinelor etc., care pot întrerupe căile de evacuare, este interzisă. Pe căile de evacuare nu se admit uși false sau placări cu oglinzi, cu excepția grupurilor sanitare, în interiorul cărora se pot prevedea oglinzi.
Articolul 2.5.1.6.
Documentațiile tehnice de proiectare ale construcțiilor vor avea marcate traseele căilor de evacuare ale utilizatorilor.
...
2.5.2. Dispunere, alcătuire, finisaje
Articolul 2.5.2.1.
Fragment 101
(1) Dispunerea, alcătuirea, finisajele și numărul căilor de evacuare a utilizatorilor clădirilor se proiectează și realizează în conformitate cu prevederile prezentului normativ, astfel încât să îndeplinească performanțele corespunzătoare tipului de construcție, destinației, riscului de incendiu și nivelului de stabilitate la incendiu asigurat.
(2) Căile de evacuare ale utilizatorilor spațiilor publice subterane trebuie să fie independente de cele ale nivelurilor supraterane cu altă destinație, iar comunicarea între acestea este admisă numai în condițiile prevăzute în normativ.
(3) Căile de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor nivelurilor subterane cu capacitatea maximă simultană mai mare de 500 utilizatori pe nivel sau a încăperilor subterane cu capacitatea maximă simultană mai mare de 150 utilizatori (cu excepția celor de parcare), vor fi independente de căile de evacuare ale nivelurilor supraterane cu altă destinație, iar comunicarea între acestea este admisă numai prin încăperi tampon protejate.
(4) Pe căile de evacuare nu se admite depozitarea sau prevederea elementelor de mobilier.
(5) Prin excepție de la alin. (4) , pe căile comune de evacuare orizontale (coridoare, holuri) se admite prevederea: a. elementelor de mobiler fix, realizate din materiale incombustibile, cu respectarea gabaritelor minime necesare evacuării, rezultate din calcul sau din prevederile specifice; ...
b. elementelor de mobiler fix, realizate din materiale combustibile atunci când respectă clasele de reacție la foc specificate în raport cu nivelurile de stabilitate la incendiu al construcției, în condițiile în care aportul caloric pe care aceste obiecte de mobilier îl aduc nu generează densitatea sarcinii termice mai mare de 105 MJ/mp în incinta spațiului în care sunt amplasate, și cu obligativitatea amplasării acestora exclusiv în coridoare sau holuri (inclusiv lobby) ventilate în suprapresiune sau prevăzute cu admisie mecanică și evacuare mecanică de fum. ...
(6) Obiectele de mobilier din materiale combustibile prevăzute la alin. (5) lit. (b) pot fi utilizate în raport cu nivelurile de stabilitate la incendiu astfel: – minimum clasa de reacție la foc D-s2,d0 sau a căror finisaje îndeplinesc criteriile de performanță la foc minim K_2 10 (la nivelul IV și/sau nivelul V de stabilitate la incendiu); ...
– minimum clasa de reacție la foc C-s2,d0 sau a căror finisaje îndeplinesc criteriile de performanță la foc minim K_2 30 (la nivelul III de stabilitate la incendiu); ...
– minimum clasa de reacție la foc B-s1,d0 sau a căror finisaje îndeplinesc criteriile de performanță la foc minim K_2 60 (la nivelul II de stabilitate la incendiu); ...
– nu se admit (la nivelul I de stabilitate la incendiu). ...
(7) Nu se admite amplasarea niciunui obiect de mobilier (combustibil sau incombustibil) în incinta scărilor de evacuare, a degajamentelor protejate, a încăperilor tampon, a tunelurilor de evacuare, tamburi deschiși.
Articolul 2.5.2.2.
(1) Traseele căilor de evacuare ale utilizatorilor unei construcții la care sunt obligatorii minimum două căi de evacuare în caz de incendiu, trebuie să fie distincte și independente, astfel dispuse și realizate încât să se asigure distribuția lor judicioasă, recunoașterea cu ușurință a traseului spre exterior și circulația utilizatorilor.
(2) Căile de evacuare ale utilizatorilor trebuie să fie prevăzute în număr corespunzător și să conducă spre exteriorul construcției prin spații în care circulația nu poate fi blocată de flăcările, fumul, gazele nocive, radiațiile termice etc., produse în timpul incendiului.
(3) Circulațiile comune orizontale deschise spre atriumuri, galerii, platforme, pasarele, supante etc., alcătuite și dimensionate corespunzător normativului, pot constitui căi de evacuare pentru utilizatorii aflați în încăperile adiacente atunci când lungimea căii de evacuare (măsurat în axul căilor de evacuare, de la ușa încăperii cea mai îndepărtată, dacă nu se depășește lungimea de coridor înfundat în încăpere, până la cea mai apropiată scară de evacuare sau ieșire în exterior), nu depășește valorile maximum admise în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al construcției, destinației, riscului de incendiu și tipului de clădire.
Articolul 2.5.2.3.
Alcătuirea, gabaritele și numărul căilor de evacuare, lungimea de evacuare, traseele prevăzute și numărul unităților de trecere (fluxuri) de evacuare asigurate, trebuie să îndeplinească condițiile de circulație și evacuare a utilizatorilor construcției, stabilite în normativ.
...
2.5.3. Număr căi de evacuare
Articolul 2.5.3.1.
(1) În construcții, cu excepțiile precizate în normativ care vizează această prevedere, trebuie asigurate cel puțin două căi de evacuare distincte pentru utilizatori. Cele două căi de evacuare trebuie, cu excepțiile precizate în normativ, să conducă în direcții opuse. Compartimentele de incendiu trebuie să dispună cel puțin de o cale de evacuare.
Fragment 102
(2) Asigurarea unei singure căi de evacuare pentru utilizatorii construcțiilor cu înălțimi obișnuite, este admisă atunci când: a) la fiecare nivel suprateran al construcției cu înălțime obișnuită se pot afla simultan maximum 10 utilizatori, indiferent de lungimea căii de evacuare; ...
b) la fiecare nivel suprateran sau subteran al construcției cu înălțime obișnuită, numărul simultan de utilizatori este mai mare de 10 și mai mic de 100 de utilizatori și lungimea de evacuare asigurată se înscrie în valoarea admisă pentru evacuarea într-o singură direcție (coridor înfundat), în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu, riscul de incendiu și funcțiune a clădirii. ...
(3) La clădirile supraterane înalte, foarte înalte și la cele cu săli aglomerate, la cele cu persoane care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie) precum și în alte situații precizate în normativ, este obligatorie asigurarea a minimum două căi de evacuare a utilizatorilor, indiferent de numărul utilizatorilor. Căile de evacuare asigurate vor respecta și prevederile privind performanțele specifice clădirilor respective.
(4) La clădirile existente se vor respecta prevederile specifice acestora.
...
2.5.4. Alcătuirea și separarea căilor de circulație funcțională și de evacuare
Articolul 2.5.4.1.
(1) Căile comune de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor construcției în caz de incendiu (încăperi, amenajări peisagere, coridoare, holuri, tuneluri, degajamente protejate, case de scări închise etc.), trebuie să fie sigure și separate de restul construcției prin elemente rezistente la foc, potrivit prevederilor de la Art. 2.4.2.2 . până la Art. 2.4.2.7 . pentru case de scări, de la Art. 2.4.3.1 . până la Art. 2.4.3.3 . pentru circulații comune orizontale, precum și prevederilor privind performanțele specifice destinației și tipului de clădiri.
(2) În construcțiile de producție și/sau depozitare, căile de evacuare vor respecta și condițiile corespunzătoare densității sarcinii termice din încăperile adiacente.
...
2.5.5. Uși
Articolul 2.5.5.1.
(1) Ușile folosite pe căile de evacuare ale utilizatorilor construcțiilor trebuie să fie cu deschidere de tip obișnuit, pe balamale sau pivoți, sau alte tipuri de uși ce se pot folosi pentru evacuare, cu excepția ușilor pentru maximum 5 utilizatori.
(2) Ușile turnante manuale, automate sau semiautomate (servoasistate) pot fi folosite pe căile de evacuare a utilizatorilor numai dacă sunt prevăzute cu posibilitatea plierii ușoare a foilor de ușă și prin aceasta se asigură unitățile de trecere (lățimea liberă necesară evacuării fluxurilor) de evacuare rezultate din calcul. Atunci când ușile turnante nu îndeplinesc aceste condiții, în imediata lor apropiere se prevăd uși cu deschidere de tip obișnuit, pe balamale sau pivoți, care să asigure condițiile normate de evacuare.
(3) Ușile culisante automate pot fi folosite pe căile de evacuare dacă îndeplinesc următoarele condiții: a) în caz de defect, de întrerupere a alimentării cu energie electrică sau incendiu, ușile să se deschidă automat și să rămână deschise; ușile pot fi deschise prin pivotare, pliere sau deschidere laterală (doar ușile culisante redundante), pe toată lățimea normată pentru asigurarea unităților de trecere (fluxurilor) de evacuare rezultate din calcul; ...
b) deschiderea ușilor este asigurată și manual, prin împingere în sensul evacuării spre exterior sau prin deschidere laterală cu dispozitiv de energie mecanică intrinsecă. ...
(4) Panourile culisant-pivotante de la ușile culisante automate cu "break-out" trebuie amplasate astfel încât să nu existe posibilitatea situării într-o poziție intermediară și să existe spațiul necesar deschiderii prin pivotare. Se recomandă utilizarea ușilor culisant-pivotante compuse din două panouri cuplate.
Articolul 2.5.5.2.
(1) Deschiderea ușilor de evacuare cu deschidere normală, pe balamale sau pivoți dispuse pe traseele de evacuare a mai mult de 30 de utilizatori capabili să se evacueze singuri, trebuie să se facă în sensul deplasării acestora spre exterior.
(2) Prin deschidere, ușile de evacuare nu trebuie să se împiedice una de alta sau să reducă lățimea normată a căilor de evacuare a utilizatorilor.
(3) În dreptul ușilor de evacuare pentru mai mult de 5 utilizatori capabili să se evacueze singuri, nu se prevăd praguri cu înălțimea mai mare de 2,5 cm. Dacă sunt necesare praguri cu înălțimea mai mare, acestea se racordează prin pante la pardoseală.
(4) Ușile de evacuare a utilizatorilor, practicate în uși cu dimensiuni mari (uși de hangare etc.), pot avea praguri cu înălțimea de maximum 25 cm.
Fragment 106
(3) Scările cu rampe curbe (elicoidale) sunt considerate căi de evacuare a utilizatorilor numai în porțiunile de rampe în care lățimea minimă a treptei este de 18 cm și lățimea maximă este de 40 cm, pentru o unitate de trecere (flux) sau mai multe unități de trecere (fluxuri) de evacuare a utilizatorilor (Figura 58), atunci când îndeplinesc condițiile de alcătuire și dimensionare prevăzute în reglementările tehnice specifice scărilor (linia pasului etc.), iar raza interioară de curbură este cel puțin de două ori cât lățimea scării. Figura 58 - Scări cu rampe curbe (elicoidale) care sunt
considerate căi de evacuare pentru mai multe unități de trecere (fluxuri)
(4) Scările cu trepte balansate pot fi considerate căi de evacuare numai pentru o unitate de trecere (flux) de evacuare a utilizatorilor, atunci când îndeplinesc condițiile de alcătuire prevăzute în normativ și dimensionare prevăzute în reglementările tehnice specifice scărilor.
Articolul 2.5.6.1.6.
(1) Scările de evacuare din construcții pot fi înlocuite cu planuri înclinate de evacuare, dacă acestea îndeplinesc prevederile din normativ și din reglementările tehnice referitoare la scări (dispunere, închidere, rezistență la foc, dimensionare etc.).
(2) Planurile înclinate de evacuare pot avea pante de maximum 10% atunci când sunt în interiorul construcției și de maximum 8% în exteriorul acesteia, fiind prevăzute cu strat de uzură rugos, care să împiedice alunecarea utilizatorilor. În construcțiile în care sunt prezenți copii de vârstă preșcolară și persoane cu dizabilități se respectă prevederile reglementărilor tehnice specifice.
Articolul 2.5.6.1.7.
(1) Planurile înclinate rulante deschise pot fi prevăzute în construcții, dacă sunt asigurate și scări fixe de evacuare a utilizatorilor, alcătuite și realizate conform prevederilor normativului.
(2) Planurile înclinate rulante deschise utilizate în construcții trebuie: a) să asigure împiedicarea propagării ușoare a fumului și focului de la un nivel la altul al construcției, prin dispunerea pe conturul golului din planșeu a unor ecrane continue rezistente la foc minimum DH 60 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu și minimum DH 30 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu, cu înălțimea de minimum 50 cm (sub planșeu) și cu sprinklere, pe toată lungimea ecranelor, cu timpul normat de funcționare al instalației de minimum 60 minute; ...
b) să fie executate din materiale A1 sau A2 - s1,d0, cu excepția balustradelor și roților de antrenare; ...
c) în condițiile în care nu se pot executa conform lit. b) și să fie prevăzute cu sisteme, locale, automate de stingere a incendiului cu apă pulverizată conform normativului de profil; ...
d) să fie alimentate cu energie electică din două surse independente, una de bază și una de rezervă; ...
e) să fie indicată cea mai apropiată cale de evacuare a utilizatorilor la fiecare nivel al construcției. ...
(3) Planurile înclinate rulante deschise, care îndeplinesc condițiile menționate la alin. (2) , se consideră că asigură o singură unitate de trecere (flux) de evacuare, indiferent de lățimea și de numărul acestora.
Articolul 2.5.6.1.8.
(1) În construcțiile supraterane etajate, ridicarea furtunurilor de intervenție în caz de incendiu până la locul în care urmează a fi utilizate, se poate efectua prin ferestrele directe spre exterior ale caselor de scări, dacă sub aceste ferestre nu sunt prevăzute copertine sau elemente constructive proeminente care să împiedice ridicarea furtunurilor.
(2) Atunci când casele de scări nu au ferestre directe spre exterior sau ferestrele prevăzute nu sunt accesibile în caz de intervenție pentru stingerea incendiului sau sunt prevăzute cu copertine/alte elemente de construcție care împiedică accesul echipei de intervenție, în casele de scări se prevăd goluri între rampele scării de cel puțin 20 cm, situate pe aceeași verticală sau în casele de scări se prevăd coloane uscate destinate alimentării cu apă în caz de incendiu.
(3) Coloanele uscate destinate alimentării cu apă în caz de incendiu se realizează potrivit prevederilor reglementărilor tehnice aplicabile.
...
2.5.6.2. Scări interioare închise
Articolul 2.5.6.2.1.
Pereții de separare față de restul clădirii a scărilor de evacuare a utilizatorilor, vor îndeplini condițiile minime de reacție la foc și de rezistență la foc prevăzute în normativ. În construcții înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, se vor respecta și condițiile specifice acestora. Pereții de separare a scărilor de evacuare față de încăperi cu riscuri de incendiu și/sau explozie volumetrică, vor îndeplini și condițiile specifice respectivelor riscuri.
Articolul 2.5.6.2.2.
Fragment 116
(1) Lățimea liberă normată pentru unitățile de trecere (fluxuri) de evacuare este (conform Figura 60 și Figura 61): a) 80 cm pentru o unitate de trecere (flux) de evacuare; ...
b) 1,10 m pentru două unități de trecere (fluxuri) de evacuare; ...
c) 1,60 m pentru trei unități de trecere (fluxuri) de evacuare; ...
d) 2,10 m pentru patru unități de trecere (fluxuri) de evacuare; ...
e) 2,50 m pentru cinci unități de trecere (fluxuri) de evacuare. ...
(2) Lățimile intermediare ale unităților de trecere rezultate din calcul, se consideră valabile pentru trecerea numărului inferior de unități de trecere (fluxuri) de evacuare. Figura 60 - Lățimi normate ale unităților de trecere (fluxurilor) de
evacuare și lățimi libere ale ușilor de
evacuare corespunzător numărului de fluxuri
Figura 61 - Lățimi și înălțimi libere ale ușilor de evacuare
...
2.5.12. Determinarea numărului unităților de trecere (fluxurilor) de evacuare
Articolul 2.5.12.1.
(1) La determinarea unităților de trecere (fluxurilor) de evacuare în caz de incendiu se are în vedere construcția în ansamblu, asigurându-se îndeplinirea celor mai severe condiții de evacuare atunci când căile de evacuare sunt comune mai multor funcțiuni distincte, iar în cazul în care se prevăd căi de evacuare proprii unei funcțiuni, se asigură condițiile normate pentru funcțiunea respectivă.
(2) Numărul de unități de trecere (fluxuri) de evacuare ce trebuie asigurat pentru evacuarea utilizatorilor unei construcții se determină cu relația: UT = N : U_f,
în care: UT - numărul unităților de trecere (fluxuri) de evacuare;
N - numărul utilizatorilor care trebuie să se evacueze;
U_f - numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare.
(3) Rezultatele se rotunjesc la numărul întreg imediat superior.
(4) Numărul de utilizatori (N) pentru care se calculează unitățile de trecere (fluxurile) de evacuare este constituit din capacitatea maximă simultană de utilizatori ai construcției, ai nivelurilor acesteia și al încăperilor, conform prevederilor normativului.
(5) Numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (Uf) din clădiri cu înălțimi obișnuite, se determină conform prevederilor normate (în acord cu funcțiunile acestora sau tipurilor de clădire pentru clădiri civile precum și Art. 3.1.5.6 . și Tabelul 51) și conform Art. 6.1.5.15 . și Tabelul 115 pentru construcții de producție și/sau depozitare).
(6) Numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (Uf) din clădirile supraterane înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, este cel stabilit în prevederile specifice acestora.
Articolul 2.5.12.2.
(1) Indiferent de numărul de unități de trecere (fluxuri) de evacuare rezultate din calcul, ieșirile în exteriorul clădirii (ușile exterioare), nu se pot reduce.
(2) La clădirile cu săli aglomerate precum și la cele a căror capacitate maximă simultană este mai mare de 3.500 de persoane, pentru diminuarea consecințelor efectului de panică, numărul fluxurilor de evacuare în exteriorul clădirii ce trec prin ușile care constituie accese principale în clădire de către public sau vizitatori (persoane străine de construcție), se măresc prin înmulțire cu un coeficient de minimum 1,25.
...
2.5.13. Determinarea numărului căilor de evacuare
Articolul 2.5.13.1.
În construcții, determinarea numărului căilor de evacuare se face în funcție de necesarul determinat evacuării unităților de trecere (fluxurilor) de evacuare în caz de incendiu, ținând cont de nivelul de stabilitate la incendiu, riscul de incendiu, tipul de construcție și de destinația acesteia, coroborat cu prevederile Art. 2.5.3.1 .
...
2.5.14. Lungimea căii de evacuare
Articolul 2.5.14.1.
Fragment 122
(1) Față de numărul minim de fațade accesibile și accese corespunzătoare prin străzi sau spații deschise conform prevederilor normate (conform funcțiune sau tip de clădire) este recomandabil să fie îndeplinite și următoarele condiții: a) pentru construcțiile cu mai mult de 3.500 de persoane: să dispună de două fațade deservite de două căi de circulație sau recomandabil de trei fațade, fiind întotdeauna îndeplinite următoarele două condiții: 1) lungimea fațadelor accesibile mașinilor de intervenție trebuie să fie mai mare de 50% din perimetrul clădirii; ...
2) să existe posibilitatea realizării accesului la nivelul etajului direct din exterior cu ajutorul echipelor de intervenție folosind autospeciala de salvare de la înălțime prin intermediul unor panouri sau ferestre marcate corespunzător ce se pot deschide sau sparge cu ușurință și prin intermediul cărora se poate accede la o circulație comună orizontală sau spații libere de tip open space. Dacă această condiție nu poate fi îndeplinită, construcția trebuie obligatoriu să aibă trei fațade accesibile distribuite pe tot perimetrul său și deservite de căi de circulație; ...
...
b) pentru construcțiile care au între 2.501 și 3.500 persoane: trebuie să asigure accesul echipelor de intervenție cu autospeciala de salvare de la înălțime la nivelul etajelor pe două fațade prin spații de tip open space sau circulații comune orizontale. Dacă această condiție nu este îndeplinită, construcția este recomandabil să aibă o a treia fațadă accesibilă deservită de o cale de circulație. ...
(2) Indiferent de numărul persoanelor, la construcțiile destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie) prevăzute cu locuri pentru dormit, trebuie să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori.
(3) Este recomandabil ca la construcțiile care au suprafața desfășurată între 15.000 mp și 25.0 mp să se asigure căi de acces și de intervenție pentru autospecialele de intervenție în caz de incendiu, cel puțin integral pe două (2) laturi alăturate și pe a treia latură parțial și, totodată, cel puțin pe 75% din perimetrul pereților exteriori, iar pentru construcțiile care au suprafața desfășurată mai mare de 25.000 mp, să se asigure căi de acces și de intervenție pentru autospecialele de intervenție în caz de incendiu, integral pe toate laturile, pe 100% din perimetrul pereților exteriori.
Articolul 2.6.8.
(1) În dreptul intrărilor în construcții și al zonelor prevăzute pentru intervenție în caz de incendiu din exterior, precum și în locurile marcate pentru amplasarea și alimentarea cu apă a autospecialelor de intervenție, nu sunt admise amenajări temporare sau permanente, sau spații de parcare sau garare a altor autovehicule.
(2) Căile de circulație funcțională, de evacuare și de intervenție în caz de incendiu din interiorul construcțiilor vor fi marcate, astfel încât să fie ușor de recunoscut și de utilizat în caz de incendiu.
(3) Racordurile fixe aferente instalațiilor de stingere prevăzute corespunzător reglementărilor tehnice de specialitate vor avea în vedere racordarea autospecialelor la maxim 40,00 m față de acestea, în toate situațiile în care este prevăzută instalație automată de stingere. În situația alimentării autospecialelor de intervenție direct din rezerva de apă prin absorbție cu ajutorul unor tuburi semirigide, se va asigura o distanță maximă față de racord de 6,00 m.
...
SECȚIUNEA VII
2.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor, serviciul pentru situații de urgență
Articolul 2.7.1.
(1) Construcțiile se echipează cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor, precum și cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului, conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate.
(2) Echiparea cu instalații de stingere și/sau cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului a clădirilor existente la care aceste instalații nu sunt obligatorii (cum sunt lucrările de intervenție efectuate asupra construcțiilor existente, atunci când în mod justificat tehnic nu pot fi îndeplinite unele prevederi ale normativului), poate constitui măsură compensatorie de protecție, în sensul prevederilor Art.1.1.4. alin. (2) .
Articolul 2.7.2.
Clădirile civile se prevăd cu stingătoare, conform normativului și reglementărilor tehnice specifice.
Articolul 2.7.3.
Serviciul pentru situații de urgență se prevede în situațiile stabilite în reglementarea tehnică specifică.
...
...
CAPITOLUL 3
3. PERFORMANȚE SPECIFICE UNOR FUNCȚIUNI ALE CONSTRUCȚIILOR CIVILE SUPRATERANE CU ÎNĂLȚIMI OBIȘNUITE
SECȚIUNEA I
3.1. Dispoziții comune 3.1.1. Condiții generale de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu)
Articolul 3.1.1.1.
Fragment 123
(1) Încăperile, spațiile și clădirile civile (publice), vor avea determinate riscuri de incendiu, conform prevederilor privind performanțele comune din prezentul normativ.
(2) În funcție de riscurile de incendiu determinate, se asigură clasele și nivelurile de performanță la foc prevăzute la Capitolul 3 - Performanțe specifice și la Capitolul 2- Performanțe comune construcțiilor cu orice destinație.
(3) Riscurile de incendiu și riscurile de explozie volumetrică ale încăperilor, zonelor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor, se precizează obligatoriu în documentația tehnică.
(4) Clădirile civile (publice) vor avea nivelul de stabilitate la incendiu precizat obligatoriu în documentațiile de proiectare. Condițiile minime pe care trebuie să le îndeplinească clădirea, pentru încadrarea într-un anumit nivel de stabilitate la incendiu, sunt stabilite conform prevederilor din Art. 2.1.3.2 . și Tabelul 2.
...
3.1.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor
Articolul 3.1.2.1.
Construcțiile civile cu înălțimi obișnuite se conformează, realizează și compartimentează, potrivit prevederilor normativului.
Articolul 3.1.2.2.
Construcțiile civile cu înălțimi obișnuite supraterane se amplasează potrivit prevederilor normativului.
Articolul 3.1.2.3.
În cazul comasării mai multor destinații într-o clădire civilă, acestea se vor separa corespunzător, de regulă, prin pereți și planșee rezistente la foc, conform normativului.
Articolul 3.1.2.4.
Comasarea cu alte construcții sau între ele a clădirilor civile supraterane înalte și/sau foarte înalte, este interzisă în cadrul aceluiași compartiment de incendiu.
Articolul 3.1.2.5.
(1) Prin conformare se vor avea în vedere prevederile privind performanțele comune și cele specifice.
(2) Construcțiile civile supraterane cu înălțimi obișnuite vor fi conformate astfel încât să îndeplinească condițiile de corelare între nivelul de stabilitate la incendiu asigurat (conform prevederilor Art. 2.1.3.2 . și Tabelul 2), aria construită (Ac), destinație și numărul de niveluri, conform prevederilor din Art. 3.1.2.6 . și Art. 3.1.2.7 . precum și Tabelul 41 și Tabelul 42.
(3) Pe cât posibil, activitățile cu riscuri mari și foarte mari de incendiu, se dispun în zone distincte ale construcției.
(4) Dispunerea încăperilor și a spațiilor cu risc de explozie volumetrică în subsolurile construcțiilor civile supraterane nu este recomandată. În subsolurile acestor construcții se pot dispune astfel de riscuri numai atunci când sunt justificate tehnic și sunt asigurate măsurile specifice de protecție și compartimentate cu elemente rezistente la foc și explozie.
(5) În construcțiile supraterane sau subterane civile nu este admisă manipularea, prelucrarea sau depozitarea materialelor și substanțelor cu risc de explozie volumetrică, precum și amplasarea atelierelor în care se utilizează astfel de materiale, cu excepția celor stabilite conform prevederilor normativului și celor cu funcțiuni de laboratoare, farmacii, spitale etc.
(6) La activitățile cu risc de explozie volumetrică dispuse tehnic sau funcțional la toate nivelurile construcției (inclusiv pe terasa ultimului nivel al construcției civile), este obligatorie asigurarea măsurilor corespunzătoare de compartimentare către alte spații și funcțiuni cu elemente rezistente la foc și explozie volumetrică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice aplicabile.
Articolul 3.1.2.6.
În funcție de nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, ariile construite ale construcțiilor și compartimentelor de incendiu supraterane civile (Ac), se conformează potrivit prevederilor din Tabelul 41 și Art. 3.1.2.7 .
Tabelul 41: Condiții de corelare a ariilor construite (Ac) ale clădirilor și compartimentelor de incendiu supraterane civile cu nivelul de stabilitate la incendiu Nivel de stabilitate la incendiu
Aria maximă construită (Ac) a clădirilor și compartimentelor de incendiu supraterane civile (mp)
cu un nivel
cu mai multe niveluri
I - II
3.500
III
2.500
IV
2.000
1.500
V
1.000
800
Note Tabelul 41: (a) Atunci când se prevăd instalații automate de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, ariile construite se pot majora cu 25% (cu excepția clădirilor înalte și foarte înalte). ...
(b) Atunci când se prevăd instalații automate de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului, cu acoperire totală și instalații de stingere automată a incendiului cu sprinklere, ariile construite se pot majora cu 100% pentru construcțiile/compartimentele de incendiu încadrate în nivelul de stabilitate la incendiu III, IV sau V. ...
Fragment 126
Varianta a) - tronsonare la nivelul mansardei - depășire cu minimum 30 cm (măsurat perpendicular pe verticală) față de planul exterior al acoperișurilor și minimum 30 cm (măsurat pe orizontală) față de planul exterior al streșinilor care nu sunt realizate exclusiv din componente substanțiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, pe care le intersectează prin pereți rezistenți la foc conform Art. 3.1.2.9.(1) care secționează planul mansardei
Varianta b.1) - tronsonare pe întreaga înălțime a construcției - depășire cu minimum 30 cm (măsurat perpendicular pe verticală) față de planul exterior al acoperișurilor și minimum 30 cm (măsurat pe orizontală) față de planul exterior al pereților exteriori și streșinilor care nu sunt realizate exclusiv din componente substanțiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, pe care le intersectează prin pereți rezistenți la foc care secționează întreaga clădire
Legendă Figura 66 varianta b.1): 1 și 2 - tronsoane cu aria conform Art. 3.1.2.9.(3) ; 3 - pereți rezistenți la foc conform Art. 3.1.2.9.(1) care secționează întreaga clădire
Legendă Figura 66 varianta b.2): 1 - pereți rezistenți la foc conform Art. 3.1.2.9.(1) care secționează întreaga clădire; 2, 2', 2" - tronsoane cu aria conform Art. 3.1.2.9.(3)
Varianta b.2) - tronsonare perpendiculară pe linia pantei - depășire cu minimum 30 cm față de planul exterior al acoperișurilor, pereților exteriori și streșinilor care nu sunt realizate exclusiv din componente substanțiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 pe care le intersectează)
Varianta b) - tronsonare pe întreaga înălțime a construcției - depășire cu minimum 30 cm (măsurat perpendicular pe verticală) față de planul exterior al acoperișurilor și minimum 30 cm (măsurat pe orizontală) față de planul exterior al pereților exteriori și streșinilor care nu sunt realizate exclusiv din componente substanțiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, pe care le intersectează prin pereți rezistenți la foc conform Art. 3.1.2.9.(1)
Figura 66 - Separare tronsoane clădire (prin pereți de
sectorizare rezistenți la foc pentru mansardarea construcțiilor civile)
(3) Pereții de sectorizare rezistenți la foc minimum prevăzuți la alin. (1) se dispun la maximum a) 65 m distanță, într-o arie de maximum 1.000 mp în construcțiile civile cu nivelul de stabilitate la incendiu I; ...
b) 55 m distanță, într-o arie de maximum 875 mp stabilitate la incendiu II; ...
c) 45 m distanță, într-o arie de maximum 625 mp stabilitate la incendiu III; ...
d) 35 m distanță, într-o arie de maximum 500 mp stabilitate la incendiu IV; ...
e) 25 m distanță, într-o arie de maximum 300 mp în construcțiile civile cu nivelul de stabilitate la incendiu V. ...
(4) Mansardarea clădirilor civile cu nivel de stabilitate la incendiu I-II, este admisă în condițiile alin. (1) , iar elementele de construcție structurale, utilizate la realizarea mansardei au minimum clasa de reacție la foc A1, A2 s1,d0.
(5) În clădirile cu nivelul de stabilitate la incendiu III^V, mansardarea este admisă în condițiile respectării prevederilor din Tabelul 42, numărul de niveluri ale mansardei incluzându-se în numărul de niveluri supraterane ale construcției și luându-se în calcul la determinarea nivelului de stabilitate la incendiu al construcției.
...
3.1.3. Limitarea propagării incendiilor
Articolul 3.1.3.1.
În cadrul construcțiilor civile, se asigură separarea încăperilor de restul construcției potrivit prevederilor privind performanțele comune și specifice, iar atunci când norma nu dispune, prin pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului, potrivit prevederilor din Art. 2.1.3.2 . și Tabelul 2.
Articolul 3.1.3.2.
Măsurile de securitate la incendiu pentru construcțiile civile supraterane cu înălțimi obișnuite, se stabilesc și se asigură în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, destinație, riscuri de incendiu, numărul de niveluri, densitățile sarcinilor termice (q) și tip de clădire, conform prevederilor normativului.
Articolul 3.1.3.3.
(1) Pentru limitarea propagării incendiului în interiorul unui compartiment de incendiu, se prevăd pereți despărțitori cu rol de sectorizare de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu care secționează transversal clădirea civilă (pot avea traseu sinuos și pot fi decalați în plan vertical).
(2) Condițiile minime pe care trebuie să le îndeplinească pereții și ușile pereților despărțitori cu rol de sectorizare prevăzuți pentru limitarea propagării incendiului în interiorul unui compartiment de incendiu sunt precizate în Art. 3.1.3.4 . și Tabelul 45.
Fragment 128
PLANȘEELE (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu.
A1 sau A2-s1,d0
E 30-C5S_200
II
EI/REI 60
A1 sau A2-s1,d0
A1 sau A2-s1,d0
E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal
II (+)
EI/REI 60
A1 sau A2-s1,d0
A1 sau A2-s1,d0
E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal
III
EI/REI 45
A1 sau A2-s1,d0
A1 sau A2-s1,d0
C5
III (+)
EI/REI 45
A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0
A1 sau A2-s1,d0
C5
IV
EI/REI 30
A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0
A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0
C5
V
EI/REI 15
A1, A2-s1,d0, B- s1,d0, C-s1,d0 sau D-s1,d0
A1, A2-s1,d0, B- s1,d0, C-s1,d0 sau D-s1,d0
-
Note Tabelul 47: (a) "-" - Fără performanțe determinate la foc. ...
(b) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice. ...
(c) În cazul pereților vitrați cu profil metalic care separă coridoarele și holurile de încăperile adiacente nu se ia în considerare clasa de reacție la foc. ...
Articolul 3.1.3.6.
(1) Funcțiunile cu diferite riscuri de incendiu comasate într-o clădire civilă (publică), se separă de restul construcției prin pereți, planșee și goluri protejate, în conformitate cu prevederile generale, performanțele comune și specifice stabilite în normativ.
(2) Bucătăriile și zonele destinate preparărilor calde vor fi izolate de spațiile accesibile publicului, vor fi delimitate prin pereți A1 sau A2-s1,d0, minimum EI/ REI 60 și planșee A1 sau A2-s1,d0, minimum REI 60, iar ușile de comunicare vor fi minimum E15. La clădirile de locuit se respectă dispozițiile specifice.
(3) Bucătăriile și zonele destinate preparărilor calde dispuse liber în spațiile publice vor fi delimitate cu ecrane de minimum 0,50 m, dispuse sub plafon, realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc DH 30.
(4) La bucătăriile situate în clădirile înalte, foarte înalte sau cele aferente sălilor aglomerate, hotele se prevăd cu instalații automate de stingere testate în baza unor specificații tehnice aplicabile specifice acestei utilizări preconizate.
(5) Bucătăriile, cu excepția celor dispuse în clădiri de locuit, se dotează cu cel puțin 2 (două) stingătoare de incendiu portative cu performanța de stingere cel puțin 75F.
(6) Indiferent de funcțiunea clădirii, separarea circulațiilor comune orizontale de evacuare (care sunt luate în calculul lungimilor căilor de evacuare) față de grupurile sanitare adiacente (băi, dușuri, W.C.), se poate realiza conform condițiilor normate pentru încadrarea în nivelul de stabilitate la incendiu. Delimitarea grupurilor sanitare față de alte spații (cu excepția circulațiilor comune orizontale de evacuare) se face prin pereți cu minimum rezistența la foc necesară circulațiilor comune orizontale de evacuare (coridoare, holuri), dacă spațiile adiacente grupurilor sanitare nu generează performanțe mai mari ale pereților. Nu este necesară delimitarea prin elemente cu performanță la foc a grupurilor sanitare către încăperi cu destinație de dormitor, salon de spital, birou etc. Atunci când grupurile sanitare debușează în spații ale circulațiilor comune orizontale de evacuare prevăzute cu suprapresiune, se poate aplica regula delimitării cu pereți prevăzuți mai sus iar ușile vor fi prevăzute cu autoînchidere (-C).
Articolul 3.1.3.7.
Spațiile accesibile publicului vor fi astfel realizate și protejate încât să fie ferite de fum în caz de incendiu, respectându-se condițiile specifice stabilite prin normativ și alte reglementări specifice.
...
3.1.4. Alcătuiri constructive
Articolul 3.1.4.1.
(1) Construcțiile civile se alcătuiesc corespunzător prevederilor normativului, îndeplinind performanțele generale și specifice ale acestora. Se recomandă utilizarea materialelor de construcție clasa A1 sau A2-s1,d0.
(2) Atunci când conform prevederilor normativului se pot utiliza materiale și elemente din alte clase de reacție la foc (exceptând clasa A1 sau A2-s1,d0), în funcție de condițiile specifice și scenariile de securitate la incendiu elaborate, precum și de rolul pe care îl au în caz de incendiu, se asigură măsurile de protecție corespunzătoare, potrivit normativului.
(3) Prin modul de alcătuire și realizare, elementele de construcție utilizate nu trebuie să propage focul cu ușurință.
Articolul 3.1.4.2.
Circulațiile verticale (scări, rampe) și orizontale prevăzute pentru circulația funcțională normală și evacuarea în caz de incendiu a utilizatorilor construcției, trebuie să îndeplinească condițiile normate de dispunere, alcătuire, dimensionare și rezistență la foc, conform prevederilor normate privind performanțele comune și specifice destinației și tipului clădirilor.
Articolul 3.1.4.3.
Fragment 134
Dispunerea, alcătuirea, gabaritele și numărul căilor de evacuare, lungimea de evacuare, traseele prevăzute și numărul unităților de trecere (fluxuri) de evacuare asigurate, numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (U_f), trebuie să îndeplinească condițiile de circulație și evacuare a utilizatorilor construcției, stabilite în prevederile generale precum și performanțele comune și cele specifice destinației și tipului de clădiri civile, astfel încât să îndeplinească performanțele corespunzătoare destinației, tipului de construcție, riscului de incendiu și nivelului de stabilitate la incendiu asigurat.
Articolul 3.1.5.4.
(1) Lungimile maximum admise ale căilor de evacuare din clădirile civile obișnuite (cu excepția clădirilor înalte și foarte înalte), sunt cele prevăzute în prevederile privind performanțele specifice destinației și tipului de clădiri civile, iar pentru atriumuri conform prevederilor din Tabelul 50.
(2) Lungimile maximum admise ale căilor de evacuare din clădirile civile înalte și foarte înalte pe circulațiile comune orizontale deschise spre atriumuri, se vor reduce cu 25% față de lungimile de evacuare specifice acestor clădiri. Pentru încăperile de dormit din hoteluri, moteluri, cămine, spitale, locuințe și altele similare din clădirile civile înalte și foarte înalte, lungimile căilor de evacuare pe circulațiile comune orizontale deschise spre atriumuri se reduc cu 50%. Tabelul 50: Lungimi de evacuare pe circulațiile comune orizontale deschise spre atriumuri Nr. crt.
Clădiri civile
Nivel de stabilitate la incendiu asigurat
Lungime maximă de evacuare
Observații
în două direcții diferite
într-o direcție (coridor înfundat)
metri
metri
1.
Circulații comune deschise spre atrium
I și/sau II
35
20
Pentru încăperile de dormit din hoteluri, moteluri, cămine, spitale, locuințe și altele similare, lungimile căilor de evacuare pe circulațiile comune orizontale deschise spre atriumuri se reduc cu 50%.
III
25
15
IV
16
12
V
10
10
Articolul 3.1.5.5.
(1) Circulațiile comune orizontale deschise spre atrium (platforme, supante etc.), pot constitui căi de evacuare pentru persoanele aflate în încăperile adiacente, atunci când lungimea de evacuare nu depășește valorile maxime admise în Art. 3.1.5.4 . și Tabelul 50, de la ușa acestora până la o casă de scări de evacuare (măsurată în axul căilor), în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al construcției.
(2) Ușile încăperilor care debușează în circulațiile comune orizontale deschise spre atrium, se alcătuiesc și echipează conform prevederilor normativului referitoare la comunicarea între spații cu destinații diferite și căi de evacuare.
Articolul 3.1.5.6.
Numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (Uf) din construcțiile civile cu înălțimi obișnuite, sunt precizate în Tabelul 51.
Tabelul 51: Număr normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (Uf) din construcțiile civile cu înălțimi obișnuite Nr. crt.
Destinația construcției sau a porțiunii de construcție din care se evacuează utilizatorii
Număr normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (Uf)
1.
Destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie) etc.
50
2.
Pentru învățământ de toate gradele (cu excepția celor enumerate la nr. crt. 1)), cultură, cult, administrative, sociale, laboratoare, studiouri cinematografice și de radio, săli de adunări, auditorii, comerț, expoziții, alimentație publică, de lectură, sport, așteptare, parcaje pentru autoturisme etc.
70
3.
Pentru locuit, hoteluri, cămine, cabane, pensiuni etc.
80
Notă Tabelul 51: Numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (Uf) din clădiri supraterane înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate și din clădirile civile subterane independente este precizat în prevederile privind performanțele specifice acestora.
...
3.1.6. Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu
Articolul 3.1.6.1.
(1) Construcțiile civile supraterane cu înălțimi obișnuite vor avea asigurate condiții de acces și intervenție a autospecialelor de stingere în caz de incendiu, potrivit prevederilor normativului.
(2) Căile de acces, intervenție și salvare, vor fi corespunzător alcătuite, dimensionate și marcate, astfel încât să poată fi utilizate de către personalul care intervine în caz de incendiu.
(3) Căile de intervenție exterioare vor permite accesul ușor al autospecialelor de intervenție ale pompierilor, fiind marcate și menținute permanent libere. De regulă, vor asigura intervenția cel puțin la o fațadă a clădirii, cu excepția situațiilor precizate în normativ.
Fragment 135
(4) În interiorul construcțiilor civile, căile de intervenție ale pompierilor, marcate corespunzător, vor permite accesul ușor la principalele circulații funcționale și de evacuare (orizontale și verticale), precum și la spațiile cu risc sau pericol de incendiu.
(5) În cazul construcțiilor civile supraterane cu înălțimi obișnuite, se va asigura accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pentru procentul (%) din perimetrul pereților exteriori indicat la fiecare funcțiune în parte.
...
3.1.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și alte mijloace de stingere a incendiilor
Articolul 3.1.7.1.
Clădirile civile se prevăd cu stingătoare, asigurând un stingător portativ cu performanța de stingere minimă 21A și 113B pentru o arie desfășurată de maximum 250 mp, dar minimum două stingătoare pe fiecare nivel al clădirii.
Articolul 3.1.7.2.
(1) Construcțiile civile, se echipează cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice de specialitate.
(2) În cazurile în care, la subsolul (subsolurile) construcțiilor civile cu înălțimi obișnuite se prevăd parcaje pentru mai mult de 10 autoturisme sau alte destinații cu riscuri mari sau foarte mari de incendiu, acestea se alcătuiesc, compartimentează și echipează cu instalații de semnalizare și de stingere, potrivit reglementărilor tehnice de specialitate.
(3) În clădirile cu atrium, atriumul și spațiile adiacente acestuia care sunt destinate magazinelor comerciale, expozițiilor cu exponate combustibile și, în general, a unor funcțiuni cu riscuri mari de incendiu, se echipează obligatoriu cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului și instalații automate de stingere cu apă a incendiilor potrivit normativului P118:2/2013, standardului SR EN 12845 și respectiv Normativului privind securitatea la incendiu a construcțiilor, Partea a III-a - Instalații de detectare, semnalizare și avertizare incendiu, indicativ P118:3/2015, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 364/2015, cu modificările și completările ulterioare.
...
...
SECȚIUNEA II
3.2. Performanțe specifice 3.2.1. Clădiri de locuit supraterane
Articolul 3.2.1.1.
Clădirile de locuit supraterane cu înălțimi obișnuite, individuale (unifamiliale) sau colective (blocuri de locuințe, cămine de familiști și nefamiliști, case de locuit destinate copiilor fără adăpost), dispuse independent sau comasate în limitele ariilor compartimentelor de incendiu normate pentru clădirile civile, se amplasează la distanțe de siguranță sau se compartimentează față de clădirile învecinate conform prevederilor normativului.
Articolul 3.2.1.2.
Clădirile de locuit supraterane cu înălțimi obișnuite, individuale sau colective, se realizează din produse și elemente de construcție care asigură îndeplinirea condițiilor normate de conformare și corelarea între destinație, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, numărul de niveluri ale clădiri și aria compartimentului de incendiu.
Articolul 3.2.1.3.
Materialele, produsele și/sau elementele de construcție utilizate la clădiri de locuit supraterane, se realizează conform prevederilor generale, precum și prevederilor privind performanțele comune și cele specifice destinației și tipului clădirilor civile.
Articolul 3.2.1.4.
(1) Clasele de performanță privind reacția la foc a produselor folosite pentru finisarea interioară a caselor de scări închise și a căilor de circulație funcțională și de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile de locuit supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 52.
Fragment 137
– maximum 300 mp, cu condiția ca aria construită a grupărilor de boxe gospodărești de tip open space să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul III de securitate la incendiu; ...
– maximum 200 mp, cu condiția ca aria construită a grupărilor de boxe gospodărești de tip open space să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul IV de securitate la incendiu; ...
– maximum 100 mp, cu condiția ca aria construită a grupărilor de boxe gospodărești de tip open space să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul V de securitate la incendiu. ...
...
(c) * - Sau peretele despărțitor rezistent la foc de la bucătării va fi prevăzut la camera de zi, astfel încât să se creeze o înălțime de 50 de cm dedesubtul tavanului/planșeului/plafonului până la tocăria ușii. ...
Articolul 3.2.1.7.
(1) În clădirile realizate din materiale combustibile (în condițiile admise de normativ), încăperile cu risc mijlociu de incendiu (bucătării, centrale termice și alte spații în care este utilizat focul deschis), vor avea finisaje din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.
(2) Garajele (utilizate exclusiv pentru parcare) și parcajele pentru maximum 3 autoturisme, alipite sau înglobate în clădirile de locuit individuale (familiale), se separă de restul construcției prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 60 și planșee minimum REI 60. Golurile de comunicare funcțională din pereții de separare se protejează cu uși EI_2 30-C3.
Articolul 3.2.1.8.
Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise și a ușilor din clădirile de locuit cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 54.
Tabelul 54: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separarea caselor de scări închise și a ușilor din clădirile de locuit cu înălțimi obișnuite Nivel de stabilitate la incendiu
Niveluri de comportare la foc admise la case de scări închise
Pereți
Planșee (care separă față de restul construcției casele de scări)
Uși (cu excepția ușilor de apartament)
I h<28m
EI/REI 180
A1 sau A2-s1,d0
REI 120
A1 sau A2-s1,d0
E 15-C5S_200
II
EI/REI 180
A1 sau A2-s1,d0
REI 120
A1 sau A2-s1,d0
E 15-C5S_200
II (+)
EI/REI 120
A1 sau A2-s1,d0
REI 90
A1 sau A2-s1,d0
E 15-C5S_200
III
EI/REI 90
A1 sau A2-s1,d0
REI 60
A1 sau A2-s1,d0
E 15-C5S_a
III (+)
EI/REI 60
A1 sau A2-s1,d0
REI 45
A1 sau A2-s1,d0
E 15-C5S_a
IV
EI/REI 45
A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0
REI 30
A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0
-
V
EI/REI 15
A1, A2-s1,d0, B- s1,d0, C-s1,d0 sau D-s1,d0
REI 15
A1, A2-s1,d0, B- s1,d0, C-s1,d0 sau D-s1,d0
-
Note Tabelul 54: (a) "-" - Fără performanțe determinate la foc. ...
(b) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice. ...
(c) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință. ...
Articolul 3.2.1.9.
Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) și a ușilor din clădirile de locuit cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 55.
Tabelul 55: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile de locuit cu înălțimi obișnuite Nivel de stabilitate la incendiu
Niveluri de comportare la foc admise la coridoare și la holuri
Pereți
Planșee (care separă față de restul construcției coridoarele și holurile, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent)
Uși (cu excepția celor către case de scări închise)
I h<28m
EI/REI 90
A1 sau A2-s1,d0
Conform Tabelul 2, nr. crt. 3 Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească PLANȘEELE (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu.
A1 sau A2-s1,d0
-
II
EI/REI 60
A1 sau A2-s1,d0
A1 sau A2-s1,d0
-
II (+)
EI/REI 60
A1 sau A2-s1,d0
A1 sau A2-s1,d0
-
III
EI/REI 45
A1 sau A2-s1,d0
A1 sau A2-s1,d0
-
III (+)
EI/REI 45
A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0
A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0
-
IV
EI/REI 30
A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0
A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0
-
V
EI/REI 15
A1, A2-s1,d0, B- s1,d0, B-s2,d0, C- s1,d0, C-s2,d0, D- s1,d0 sau D-s2,d0
A1, A2-s1,d0, B- s1,d0, B-s2,d0, C- s1,d0, C-s2,d0, D- s1,d0 sau D-s2,d0
-
Fragment 138
Note Tabelul 55: (a) "-" - Fără performanțe determinate la foc. ...
(b) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice. ...
(c) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință. ...
Articolul 3.2.1.10.
Clădirile de locuit colective (blocurile de locuințe), care se încadrează în categoria clădirilor supraterane înalte sau foarte înalte, vor respecta prevederile privind performanțele specifice acestor tipuri de clădiri.
Articolul 3.2.1.11.
(1) Scările de evacuare ale utilizatorilor etajului și eventual ale mansardei clădirilor de locuit individuale (unifamiliale), precum și scările din cadrul apartamentelor duplex sau triplex din orice tip de clădire supraterană de locuit, pot fi realizate din materiale clasa de reacție la foc C sau D și neînchise în case de scări.
(2) Scările de evacuare ale utilizatorilor nivelurilor supraterane pot fi continuate în subsolul clădirilor de locuit cu înălțimi obișnuite, dacă golurile de acces în încăperile din subsol sunt protejate funcție de riscurile de incendiu ale încăperilor respective, cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 15-C5S_a.
(3) Ușile de evacuare la nivelul terenului ale clădirilor de locuit supraterane cu înălțimi obișnuite, pot fi cu deschiderea spre interior. Ușile de evacuare la nivelul terenului ale căminelor de familiști și nefamiliști supraterane cu înălțimi obișnuite, vor fi cu deschiderea spre exterior dacă prin ele se evacuează mai mult de 30 de persoane.
(4) Ușile de acces din scările de evacuare în apartamente situate în clădiri de locuit supraterane cu înălțimi obișnuite se recomandă a fi E 15. În clădirile de locuit colective înalte și foarte înalte, ușile de separare a apartamentelor de locuit față de căile comune de circulație funcțională și de evacuare orizontale (coridoare și holuri) a utilizatorilor, vor respecta prevederile normate ( Art. 4.1.5.3 . și Tabelul 92 pentru clădiri înalte și Art. 4.2.5.3 . și Tabelul 96 pentru clădiri foarte înalte).
Articolul 3.2.1.12.
Lungimea maximă de evacuare admisă a traseului de parcurs pe căile de evacuare în clădirile de locuit (cu excepția clădirilor înalte și foarte înalte), sunt precizate în Tabelul 56.
Tabelul 56: Lungimi de evacuare în clădiri de locuit supraterane cu înălțimi obișnuite Nr. crt.
Clădiri de locuit
Nivel de stabilitate la incendiu asigurat
Lungime maximă de evacuare
Observații (pentru orice nivel de stabilitate la incendiu)
în două direcții diferite
într-o direcție (coridor înfundat)
metri
metri
1.
Cu apartamente cu una sau mai multe camere
I și/sau II
50
25
În interiorul apartamentelor de locuit, lungimile căilor de evacuare nu se normează.
III și/sau IV
25
12
V
12
8
Notă Tabelul 56: La clădirile de locuit care nu sunt săli aglomerate, clădiri înalte sau clădiri foarte înalte și compartimentele de incendiu prevăzute cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală și echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor și sisteme de evacuare a fumului din circulațiile comune orizontale (coridoare/holuri) și casele de scări, lungimile normate de evacuare a utilizatorilor se pot majora cu 25%.
Articolul 3.2.1.13.
(1) Clădirile de locuit reprezentând unități individuale (cu locuințe unifamiliale, de serviciu, de intervenție, de necesitate de sprijin, de protocol, case de vacanță) sau un ansamblu rezidențial care se constituie în condominiu format din locuințe și construcții cu altă destinație, individuale, amplasate izolat, înșiruit sau cuplat, în care proprietățile individuale sunt interdependențe printr-o proprietate comună forțată și perpetuă, cu înălțimea h = maximum 8 m (unde "h" reprezintă cota ultimului planșeu accesibil al construcției, față de nivelul de referință), vor avea asigurat accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe o latură și, totodată, cel puțin pe 15% din perimetrul pereților exteriori.
(2) Clădirile de locuit colective supraterane cu înălțimi obișnuite cu înălțimea h > 8 m (unde "h" reprezintă cota ultimului planșeu accesibil al construcției, față de nivelul de referință), vor avea asigurat accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe o latură și, totodată, cel puțin pe 25% din perimetrul pereților exteriori.
(3) Cu acceptul autorităților locale (a serviciilor/inspectoratelor pentru situații de urgență) și dacă configurația urbanistică permite, se pot utiliza căi de acces amplasate adiacent accesului de intrare în clădirile de locuit colective cu înălțimi obișnuite cu maximum 4 niveluri supraterane.
Fragment 139
(4) În conformitate cu capacitatea maximă simultană a clădirii de locuit colective trebuie avute în vedere și prevederile Art. 2.6.7. alin. (1) și (3) .
...
3.2.2. Clădiri administrative supraterane
Articolul 3.2.2.1.
(1) Clădirile civile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite (clădiri ale autorităților și instituțiilor centrale sau locale, financiar-bancare, sindicate, partide, birouri etc.), vor avea asigurat nivelul de stabilitate la incendiu determinat conform prevederilor din Art. 2.1.3.2 . și Tabelul 2.
Articolul 3.2.2.2.
(1) Clădirile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite (clădiri ale autorităților și instituțiilor centrale sau locale, financiar-bancare, sindicate, partide, birouri etc.), se alcătuiesc în funcție de destinație, astfel încât să asigure îndeplinirea performanțelor specifice de securitate la incendiu și condițiile de conformare și corelare normate între destinație, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, aria compartimentului de incendiu și numărul de niveluri supraterane conform prevederilor din Art. 3.1.2.6 ., Art. 3.1.2.7 . și Tabelul 41 și Tabelul 42.
(2) În cazul înglobării unor spații sau încăperi administrative în clădiri civile supraterane obișnuite cu altă destinație (de locuit, învățământ, turism, comerț etc.), se aplică și dispozițiile specifice clădirilor cu funcțiuni mixte, respectându-se cele mai severe condiții.
(3) În toate cazurile, nivelurile supraterane ale clădirilor administrative cu înălțimi obișnuite, se separă de nivelurile subterane cu riscuri mari de incendiu (parcări autoturisme, depozite, arhive etc.), prin planșee cu rezistența la foc de minimum REI 120 (inclusiv elementele de susținere ale acestora).
(4) Clădirile administrative care se încadrează în categoria sălilor aglomerate sau sunt clădiri înalte/foarte înalte, vor respecta condițiile specifice acestor tipuri de clădiri. Construcțiile administrative subterane vor respecta condițiile normativului specific. Încăperile administrative dispuse în subsolurile clădirilor supraterane sau în clădiri înalte/foarte înalte vor respecta și condițiile specifice acestora
Articolul 3.2.2.3.
Distanțele minime de siguranță la incendiu ce trebuie asigurate între clădiri civile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite (clădiri ale autorităților și instituțiilor centrale sau locale, financiar-bancare, sindicate, partide, birouri etc.) și alte construcții, sunt stabilite conform prevederilor din Art. 2.2.1.2 . și Tabelul 4.
Articolul 3.2.2.4.
(1) În cadrul construcțiilor civile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite, se asigură separarea încăperilor de restul construcției potrivit prevederilor privind performanțele comune și cele specifice, iar atunci când norma nu dispune, prin pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului potrivit celor stipulate la Art. 2.1.3.2 . și Tabelul 2.
(2) În cadrul unor grupări de încăperi de birouri deschise de tip open space, se prevăd minimum pereți despărțitori de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului față de spațiile adiacente (cu excepția celor către căile de evacuare care respectă prevederile specifice și a celor către încăperi cu risc mai mare generat de densitatea sarcinii termice din încăperi adiacente), care trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 minimum: a) EI/REI 120 prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 în construcțiile civile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu I; ...
b) EI/REI 90 prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 45-C5S_200 în construcțiile civile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu II; ...
c) EI/REI 60 prevăzuți cu uși etanșe la foc și etanșe la fum E 30-C5S_a în construcțiile civile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu III; ...
d) EI/REI 30 prevăzuți cu uși etanșe la foc și etanșe la fum E 15-C5S_a în construcțiile civile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu IV; ...
e) EI/REI 15 prevăzuți cu uși C5 în construcțiile civile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu V. ...
(3) Grupările de încăperi de birouri cu același risc de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară) compartimentate între ele cu panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile, folosite ca separări funcționale și/sau izolante fonic sau pereți interiori despărțitori funcționali, se admit în limita următoarelor arii construite în cadrul construcțiilor administrative cu înălțimi obișnuite: – maximum 1.000 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open space să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții administrative încadrate în nivelul I de stabilitate la incendiu; ...
Fragment 151
(2) În cadrul unor grupări de încăperi deschise (spații deschise de lucru pentru activități care necesită o comunicare frecventă) de tip open space care nu sunt utilizate de persoane care nu se pot evacua singure, definite conform terminologie (spații administrative precum și vestiarele personalului, incluse în funcțiunea de sănătate) cu suprafața maximă normată, cu risc mic de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară/spații și circulații funcționale delimitate cu parapete, panouri sau pereții interiori despărțitori funcționali), se prevăd minimum pereți despărțitori de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului față de spațiile adiacente (cu excepția celor către căile de evacuare care respectă prevederile specifice și a celor către încăperi cu risc mai mare generat de densitatea sarcinii termice din încăperi adiacente), care trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 minimum: a) EI/REI 120 prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 în construcțiile civile de sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu I; ...
b) EI/REI 90 prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 45-C5S_200 în construcțiile civile de sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu II; ...
c) EI/REI 60 prevăzuți cu uși etanșe la foc și etanșe la fum E 30-C5S_a în construcțiile civile de sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu III; ...
d) EI/REI 30 prevăzuți cu uși etanșe la foc și etanșe la fum E 15-C5S_a în construcțiile civile de sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu IV; ...
e) EI/REI 15 prevăzuți cu uși C5 în construcțiile civile de sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu V. ...
(3) Grupările de încăperi cu risc mic de incendiu și aceeași destinație, incluzând și destinații colaterale, inclusiv cele de comunicări funcționale orizontale (precum vestiare + grupuri sanitare; birouri + sas acces) precum și cele specifice funcțiunii de sănătate (camera RMN + camera de comandă + sas acces; cameră CT+ cameră de comandă + sas acces etc.) compartimentate între ele cu panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile folosite ca separări funcționale și/sau izolante fonic sau pereți interiori despărțitori funcționali, se admit în limita următoarelor arii construite în cadrul construcțiilor de sănătate cu înălțimi obișnuite: – maximum 600 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open space să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului clădirii/compartimentului de incendiu respectiv, pentru construcții de sănătate încadrate în nivelul I de stabilitate la incendiu; ...
– maximum 400 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open space să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului clădirii/compartimentului de incendiu respectiv pentru construcții de sănătate încadrate în nivelul II de stabilitate la incendiu; ...
– maximum 200 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open space să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului clădirii/compartimentului de incendiu respectiv pentru construcții de sănătate încadrate în nivelul III de stabilitate la incendiu; ...
– maximum 100 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open space să fie de maximum 25% din cea a ariei construite a nivelului clădirii/compartimentului de incendiu respectiv pentru construcții de sănătate încadrate în nivelul IV de stabilitate la incendiu; ...
– maximum 50 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open space să fie de maximum 25% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții de sănătate încadrate în nivelul V de stabilitate la incendiu. ...
(4) La construcțiile de sănătate cu înălțimi obișnuite, echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, cu sisteme sau instalații de evacuare a fumului și instalații de stingere tip sprinkler, se admite majorarea ariilor construite ale grupărilor de încăperi prevăzute la alin. (3) cu 25%.
Fragment 152
(5) Pereții despărțitori prevăzuți între grupările de încăperi menționate la alin. (3) , precum și între acestea și alte spații ale clădirii (dispuși la limita față de circulațiile comune de evacuare - coridoare, degajamente protejate, încăperi tampon ventilate în suprapresiune, scări închise etc. precum și față de spații cu risc diferit de incendiu - conform densităților sarcinilor termice (q) din spațiile adiacente și/sau densităților sarcinilor termice (q) cele mai mari din spațiile pe care le despart și/sau cele cu risc diferit de incendiu provenit din funcțiune), vor avea clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și încadrarea privind rezistența la foc minimum (dacă densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente nu generează performanțe mai mari) a pereților de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului (de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu (REI/EI), conform încadrării construcției/compartimentului de incendiu în nivelul de stabilitate la incendiu precizate în Tabelul 2 nr. crt. 5.
(6) Spațiile de același tip utilizate de persoane care nu se pot evacua singure, situate în clădiri de sănătate (clădiri de spitale sau cu caracter spitalicesc - spitale, maternități, policlinici, staționare medicale, dispensare, centre medicale și de sănătate multifuncționale, clinici și unități medicale ambulatorii similare policlinicilor, centre medicale de diagnostic și tratament, aziluri sau cămine pentru bătrâni și persoane cu dizabilități, ospicii pentru alienați mintal, sanatorii etc.) constituite în grupări de încăperi deschise, nu sunt admise, cu excepțiile precizate.
(7) Încăperile de dormit sau spitalizare (saloane, rezerve, cabinete medicale etc.), cu excepția celor care necesită supraveghere permanentă (ATI, UPU etc.) nu se pot constitui în grupări de tip open-space, acestea trebuind să fie delimitate între ele prin minimum pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului (EI) conform încadrării construcției/compartimentului de incendiu în nivel de stabilitate (dacă funcțiunea sau densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente nu generează performanțe mai mari).
(8) Obligatoriu camerele de operații împreună cu destinațiile colaterale ale acestora (spălătoare, depozite de mână, de instrumentar medical specific etc.) conform Figura 68, precum și spațiile care necesită supraveghere permanentă (ATI) și recomandabil altor încăperi (UPU etc.), se vor constitui fiecare în grupare de tip open space în limita suprafețelor precizate la Art. 3.2.4.9. alin. (3) și se prevăd cu pereți rezistenți la foc EI/REI 120 și uși (culisante) rezistente la foc cu autoînchidere EI_2 60-C5S_200. Figura 68 - Concept de apărare "pe loc "
Articolul 3.2.4.10.
La clădirile pentru sănătate înalte sau foarte înalte și la cele cu săli aglomerate se respectă și prevederile privind performanțele specifice acestora.
Articolul 3.2.4.11.
(1) Clădirile pentru sănătate supraterane cu înălțime obișnuită și cu locuri de spitalizare, vor avea asigurate căi de acces și intervenție a autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin integral pe două (2) laturi alăturate și, totodată, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori.
(2) Clădirile pentru sănătate supraterane cu înălțime obișnuită fără locuri de spitalizare, vor avea asigurat accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe o latură și, totodată, cel puțin pe 25% din perimetrul pereților exteriori.
(3) În conformitate cu capacitatea maximă simultană a clădirii pentru sănătate trebuie avute în vedere și prevederile Art. 2.6.7. alin. (1) și (2) .
...
3.2.5. Clădiri pentru cultură supraterane
Articolul 3.2.5.1.
(1) Clădirile pentru cultură supraterane cu înălțimi obișnuite (expoziții, muzee, biblioteci, cluburi, săli, centre și complexuri culturale, cinematografe, teatre, săli polivalente etc.), se conformează astfel încât să îndeplinească condițiile de corelare între destinație, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, aria construită (Ac) și numărul de niveluri, conform prevederilor din Art. 3.1.2.6 ., Art. 3.1.2.7 . și Tabelul 41 și Tabelul 42.
(2) Se recomandă ca, prin alcătuirea construcțiilor pentru cultură, să se asigure nivelurile de stabilitate la incendiu I, II sau III, în funcție de numărul utilizatorilor, de importanța clădirilor și de valorile de patrimoniu adăpostite.
Articolul 3.2.5.2.
Căile de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu din clădirile pentru cultură supraterane cu înălțimi obișnuite, vor îndeplini condițiile normate corespunzătoare nivelului de stabilitate la incendiu asigurat, numărului maxim simultan de utilizatori și destinației.
Articolul 3.2.5.3.
Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile pentru cultură supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 69.
Fragment 154
Tabelul 71: Elemente de separare (pereți și planșee) din clădirile pentru cultură supraterane cu înălțimi obișnuite Nr. crt.
Destinația elementului
Nivel de stabilitate la incendiu al clădirii
Condiții minime de rezistență (minute)
Observații
Pereți
Planșee
1.
Elemente de separare a încăperilor în care are acces publicul față de funcțiuni neaccesibile publicului (cu excepția parcajelor pentru autoturisme)
I
EI/REI 120
REI 120
Parcajele subterane pentru autoturisme se separă de nivelurile supraterane ale construcției conform prevederilor normate.
II
EI/REI 90
REI 60
III
EI/REI 60
REI 45
IV
EI/REI 30
REI 30
V
EI/REI 15
REI 30
2.
Elemente de separare a anexelor tehnice față de restul construcției.
I
EI/REI 120
REI 120
Prevăzute cu uși în funcție de risc de incendiu și/sau conform prevederi privind performanțele comune.
II
EI/REI 90
REI 90
III
EI/REI 60
REI 60
IV
EI/REI 30
REI 30
V
EI/REI 30
REI 30
Articolul 3.2.5.7.
Golurile de circulație funcțională și de evacuare din elementele de separare menționate în Art.3.2.5.6 . și Tabelul 71, se protejază cu elemente de închidere având rezistența la foc cel puțin egală cu jumătate din cea a peretelui (după criteriile EI_2-C3).
Articolul 3.2.5.8.
Lungimea maximă admisă a traseului de parcurs pe căile de evacuare în clădirile pentru cultură (cu excepția sălilor aglomerate, a clădirilor înalte și foarte înalte), sunt precizate în Tabelul 72.
Tabelul 72: Lungimi de evacuare în clădiri pentru cultură supraterane cu înălțimi obișnuite Nr. crt.
Clădiri pentru cultură
Nivel de stabilitate la incendiu asigurat
Lungime maximă de evacuare
Observații
în două direcții diferite
într-o direcție (coridor înfundat)
metri
metri
1.
Atenee, teatre, auditorii, săli de conferințe, cinematografe, biblioteci etc.
I și/sau II
40
20
La clădirile obișnuite de cultură care se încadrează în categoria sălilor aglomerate, se respectă prevederile privind performanțele specifice acestora.
III
30
16
IV
15
10
V
10
6
Notă Tabelul 72: La clădirile pentru cultură care nu sunt săli aglomerate, clădiri înalte sau clădiri foarte înalte, dar sunt echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (coridoare/holuri) și casele de scări, lungimile normate de evacuare a utilizatorilor se pot majora cu 25%.
Articolul 3.2.5.9.
Clădirile pentru cultură supraterane cu înălțimi obișnuite vor avea asigurat accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe o latură și, totodată, cel puțin pe 25% din perimetrul pereților exteriori. (2) În conformitate cu capacitatea maximă simultană a clădirii pentru cultură, trebuie avute în vedere și prevederile Art. 2.6.7. alin. (1) , (2) și (3) . Pentru o capacitate maxim simultană mai mare de 3.500 de persoane nu se ia în calcul Art. 2.6.7. alin. (3) .
...
3.2.6. Clădiri pentru învățământ supraterane
Articolul 3.2.6.1.
Clădirile pentru învățământ supraterane cu înălțimi obișnuite (învățământ preșcolar, învățământ primar, secundar, terțiar nonuniversitar și universitar, after school, spații cazare pentru elevi și studenți, internate, cantine școlare, săli de sport aferente funcțiunii de învățământ etc.), se proiectează, realizează și utilizează în conformitate cu prevederile prezentului normativ și reglementărilor tehnice aplicabile, asigurându-se îndeplinirea condițiilor, performanțelor și nivelurilor de performanță normate diferențiat, în funcție de vârsta utilizatorilor și programele funcționale de învățământ.
Articolul 3.2.6.2.
Clădirile pentru învățământ supraterane cu înălțimi obișnuite, se amplasează independent, la distanțe de siguranță față de clădirile învecinate sau se compartimentează față de acestea prin pereți antifoc. Se recomandă majorarea distanțelor de siguranță normate cu cel puțin 50%, iar atunci când se alipesc de alte clădiri, se compartimentează corespunzător densității sarcinii termice (q) din spațiile adiacente, conform prevederilor normativului și ale celor precizate în Art. 2.3.1.2 . și Tabelul 5 dar cu pereți antifoc minimum EI-M 180/REI 180 și planșee minimum REI 60.
Articolul 3.2.6.3.
(1) Încăperile cu risc mijlociu sau mare de incendiu (laboratoare, depozite, ateliere etc.) din clădirile pentru învățământ supraterane cu înălțimi obișnuite, vor fi dispuse pe cât posibil, izolat față de sălile de clasă sau separate prin elemente de construcție rezistente la foc, alcătuite și realizate corespunzător densității sarcinii termice (q) și riscului de incendiu din spațiile adiacente.
Fragment 155
(2) În condițiile asigurării funcționalității specifice, se vor lua măsuri de limitare a surselor potențiale de izbucnire a incendiilor și reducere a materialelor și a substanțelor combustibile din spațiile și zonele accesibile utilizatorilor.
Articolul 3.2.6.4.
(1) Încăperile auxiliare și anexe (centrale termice, stații tehnice, gospodării de combustibil, grupuri electrogene etc.) aferente, se dispun independent, sau atunci când se comasează cu clădirea de învățământ, se separă prin pereți și planșee rezistente la foc conform prevederilor normativului. Acolo unde acestea nu sunt în mod expres specificate, se aplică prevederile din Art. 2.3.1.2 . și Tabelul 5 și ale reglementărilor tehnice specifice. Spațiile auxiliare și anexele vor avea căi de acces separate de cele aferente construcției pentru învățământ.
(2) Nu este admisă amplasarea centralelor și a punctelor termice în, sub sau deasupra încăperilor pentru învățământ.
(3) În spațiile auxiliare și anexe se vor respecta regulile și măsurile specifice de securitate în caz de incendiu, stabilite în funcție de destinația și riscul de incendiu al acestora.
(4) Se interzice folosirea sau depozitarea lichidelor sau a gazelor combustibile în alte locuri decât cele special amenajate și în cantitățile stabilite, precum și fără respectarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor specifice acestora.
Articolul 3.2.6.5.
(1) Clădirile pentru învățământ supraterane cu înălțimi obișnuite se realizează din materiale și elemente de construcție rezistente la foc, conformându-se astfel încât să îndeplinească condițiile de corelare între destinație, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, aria construită (Ac) și numărul de niveluri, potrivit prevederilor din Art. 3.1.2.6. , Art. 3.1.2.7 . și Tabelul 41 și Tabelul 42.
(2) Finisajele, tratamentele și izolațiile termice și fonice din spațiile accesibile utilizatorilor trebuie să aibă clasa de reacție la foc minimum C-s1,d0.
(3) Limitarea propagării fumului în spațiile, încăperile, coridoarele și scările de evacuare, se asigură prin prevederea unor elemente despărțitoare verticale și orizontale (pereți EI sau REI, după caz, planșee REI), alcătuite și dimensionate conform prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice, protejându-se corespunzător golurile de circulație funcțională și de evacuare din acestea.
(4) În spațiile accesibile copiilor preșcolari și a celor din învățământul primar și secundar este admisă utilizarea numai a elementelor de construcție, a materialelor, a finisajelor, panourilor de tâmplărie (uși și ferestre interioare și exterioare), tratamentelor și izolațiilor termice și fonice clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 sau B-s1,d0, cu excepția panourilor de tâmplărie (uși, ferestre) metalice sau din lemn cu vitraj de sticlă.
(5) Prin excepție de la prevederile alin. (4) , în clădirile de învățământ se admite utilizarea finisajelor combustibile la pereți minim B-s2,d0, lipit pe suprafață incombustibilă, respectiv la pardoseli minim B_n-s1, lipită pe suprafață incombustibilă, inclusiv pe căile de evacuare.
Articolul 3.2.6.6.
Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile pentru învățământ secundar, terțiar, nonuniversitar și universitar supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 73.
Tabelul 73: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile pentru învățământ primar, secundar, terțiar, nonuniversitar și universitar supraterane cu înălțimi obișnuite Nivel de stabilitate la incendiu
Niveluri de comportare la foc admise la case de scări închise
Pereți
Planșee (care separă față de restul construcției casele de scări)
Uși
I h<28m
EI/REI 180
A1 sau A2-s1,d0
REI 120
A1 sau A2-s1,d0
E 60-C5S_200
II
EI/REI 180
A1 sau A2-s1,d0
REI 120
A1 sau A2-s1,d0
E 45-C5S_200
II (+)
EI/REI 120
A1 sau A2-s1,d0
REI 90
A1 sau A2-s1,d0
E 45-C5S_200
III
EI/REI 90
A1 sau A2-s1,d0
REI 60
A1 sau A2-s1,d0
E 30-C5S_a
III (+)
EI/REI 60
A1 sau A2-s1,d0
REI 45
A1 sau A2-s1,d0
E 30-C5S_a
IV
EI/REI 45
A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0
REI 30
A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0
E 15-C5S_a
V
EI/REI 30
A1, A2-s1,d0, sau B-s1,d0
REI 15
A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0
C5
Note Tabelul 73: (a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice. ...
(b) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință. ...
Articolul 3.2.6.7.
Fragment 164
Încălzirea locală cu sobe cu acumulare de căldură este admisă în construcțiile cu înălțimi obișnuite montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat care au maximum 3 niveluri supraterane, cu condiția asigurării măsurilor de protecție locale. Utilizarea sobelor fără acumulare de căldură nu este admisă.
Articolul 3.2.10.11.
Construcțiile supraterane cu înălțimi obișnuite montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat, cu capacități mai mari de 50 locuri cazare, vor avea asigurată cale de acces și intervenție a autospecialelor de intervenție în caz de incendiu, respectiv a ambarcațiunilor de intervenție, cel puțin pe o latură.
...
3.2.11. Parcaje pentru autoturisme
Articolul 3.2.11.1.
(1) Construcțiile parcajelor pentru autoturisme pot fi deschise sau închise și dispuse suprateran sau subteran față de nivelul de referință.
(2) La proiectarea și realizarea parcajelor supraterane precum și a celor subterane cu maxim 10 autoturisme, se respectă prevederile prezentului normativ și celelalte reglementari tehnice aplicabile.
(3) Parcajele subterane pentru mai mult de 10 autoturisme vor respecta condițiile de securitate la incendiu stabilite în Normativul de securitate la incendiu a parcajelor subterane pentru autoturisme, indicativ NP 127-2009, aprobat prin Ordinul comun al ministrului dezvoltării regionale și locuinței și al ministrului afacerilor interne nr. 1.078/326/2009.
(4) Distanța dintre parcajele exterioare amenajate la nivelul terenului (care nu sunt construcții) și fațada oricărei clădiri supraterane sau ieșiri în suprateran din clădiri subterane, trebuie să fie de minimum 6 m.
(5) Parcajele supraterane amenajate pe terasele unor clădiri, în porțiunile mai joase, se dispun la minim 6 m de fațada construcției mai înalte.
Articolul 3.2.11.2.
Parcajele pentru autoturisme (supraterane sau subterane), sunt considerate construcții civile cu risc mare de incendiu. Celelalte încăperi aferente parcajului, vor avea riscurile de incendiu determinate în funcție de destinație și densitatea sarcinii termice (q), conform prevederilor normativului.
Articolul 3.2.11.3.
(1) Amplasarea parcajelor supraterane pentru mai mult de 10 autoturisme se poate realiza independent sau compartimentat față de construcțiile cu altă destinație de care se alipesc sau în care se înglobează, astfel: a) dispuse independent, la distanțele de siguranță normate față de construcțiile sau instalațiile supraterane sau subterane învecinate, conform prevederilor din Tabelul 4; ...
b) dispuse independent, la distanțele de siguranță normate mai mici decât prevederilor din Tabelul 4 față de construcțiile sau instalațiile supraterane sau subterane învecinate, prevăzute cu pereți antifoc de compartimentare spre acestea minimum EI-M/REI 240; ...
c) alipite de alte construcții supraterane, față de care se compartimentează cu pereți antifoc EI-M/REI 240; ...
d) înglobate în construcții supraterane cu altă destinație, față de care se separă cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 240 și planșee REI 180 atunci când sunt clădiri înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate și respectiv cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 180 și planșee REI 120 atunci când clădirile în care se înglobează sunt cu înălțimi obișnuite. ...
(2) Golurile de comunicare din pereții de la alin. (1) trebuie să fie prevăzute cu încăperi tampon protejate ventilate în suprapresiune, având pereți/planșee EI 120/REI 120 și uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200.
(3) Comunicarea parcajelor supraterane, pentru mai mult de 10 autoturisme, cu circulații interioare verticale sau orizontale, se realizează prin încăperi tampon protejate ventilate în suprapresiune prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 60-C5S_200.
(4) Prin amplasarea și conformarea parcajelor supraterane pentru mai mult de 10 autoturisme, vor fi asigurate căi de acces și intervenție pentru autospecialele de stingere a incendiilor și de salvare a utilizatorilor.
(5) La parcajele supraterane distanțele de siguranță se majorează cu 50% față de construcțiile vecine.
Articolul 3.2.11.4.
(1) Parcajele supraterane pentru autoturisme vor avea nivelul de stabilitate la incendiu astfel asigurat încât să îndeplinească condițiile de conformare la incendiu, potrivit prevederilor normativului.
(2) Parcajele supraterane pentru mai mult de 10 autoturisme, precum și cele subterane de maxim 10 autoturisme trebuie să corespundă nivelului I sau II de stabilitate la incendiu.
(3) Parcajele supraterane pentru mai mult de 5 autoturisme, dar maxim 10 autoturisme trebuie să fie cel puțin nivelul III stabilitate la incendiu.
(4) Parcajele supraterane pentru maximum 5 autoturisme, pot fi de nivelul IV sau V de stabilitate la incendiu.
Fragment 171
Amenajările sportive în aer liber de tip stadion sau arenă sportivă cu locuri pe scaune, vor respecta măsurile de securitate la incendiu prevăzute în normativ și reglementările tehnice specifice acestora.
Articolul 3.3.2.2.
Tribunele și spațiile aferente amenajărilor sportive în aer liber, vor avea precizate riscurile de incendiu, conform prevederilor Art. 2.1.2.2 .
Articolul 3.3.2.3.
(1) Nivelul de stabilitate la incendiu al amenajărilor sportive se determină și precizează conform prevederilor din Art. 2.1.3.2 . și Tabelul 2 din normativ.
(2) Se recomandă asigurarea nivelului de stabilitate la incendiu I sau II al construcției.
(3) Zonele destinate publicului utilizator vor avea structuri de rezistență de minimum R 15 și vor fi realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. Gradenele (podinele) vor fi realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.
Articolul 3.3.2.4.
(1) Amenajările sportive în aer liber se amplasează astfel încât să nu permită propagarea incendiilor la vecinătăți pe perioada de timp normată sau, în cazul prăbușirii, să nu afecteze obiecte învecinate, respectându-se distanțele minime de siguranță normate.
(2) La amenajările sportive în aer liber cu capacități simultane mai mari de 400 utilizatori, vor fi majorate distanțele de siguranță normate cu 100%, iar produsele de construcții utilizate vor asigura limitarea degajărilor de fum, gaze fierbinți sau alte produse nocive și a propagării flăcărilor și a fumului.
Articolul 3.3.2.5.
Prin conformarea amenajărilor sportive în aer liber cu funcțiuni de stadioane sau arene sportive, spațiile pentru publicul utilizator vor fi dispuse la distanțe de minimum 1,20 m față de terenul de joc, iar direcțiile de evacuare a utilizatorilor pe circulațiile comune vor fi prevăzute spre zone opuse terenului de joc.
Articolul 3.3.2.6.
Amenajările sportive în aer liber pentru mai mult de 200 utilizatori vor avea asigurate minimum 2 căi de evacuare, corespunzător dispuse și dimensionate, prin care aceștia să ajungă la nivelul terenului înconjurător sau al circulațiilor carosabile adiacente, pe distanțele normate.
Articolul 3.3.2.7.
Numărul intrărilor în tribune este determinat de numărul spectatorilor și cel al căilor de evacuare, precum și de necesarul de controlori. În cazul în care, accesul și evacuarea tribunelor se face prin intermediul vomitoriilor, în scopul de a nu genera busculade în cazul evacuării de urgență, se recomandă dimensionarea acestora cu un procent de 50 % în plus față de calculul normat de evacuare.
Articolul 3.3.2.8.
Căile de acces și de evacuare a utilizatorilor vor fi constituite din circulațiile funcționale, dimensionate corespunzător, marcate vizibil și libere de orice obstacol, astfel încât evacuarea utilizatorilor să se poată face în condiții de siguranță. Căi speciale de evacuare (de urgență), pot fi prevăzute numai atunci când cele de circulație funcțională nu satisfac condițiile de evacuare normate.
Articolul 3.3.2.9.
Distanța maximă de parcurs dintre un loc în tribună și ieșirea cea mai apropiată (evacuarea tribunei reprezentând părăsirea locurilor din tribună a tuturor spectatorilor și trecerea acestora de "punctele de acces în tribună" spre incinta exterioară tribunei) trebuie să fie de 45,00 m (pentru nivelul de stabilitate la incendiu I sau II, pentru alte încadrări în nivel de stabilitate se vor utiliza valorile prevăzute în normativul specific), astfel: – pentru locuri în picioare sau pe bănci, această distanță este linia ce unește locul respectiv cu cea mai apropiată ieșire; ...
– pentru locuri pe scaune, această distanță reprezintă suma dintre lungimea rândului și aceea a căii laterale de parcurs de la locul respectiv la cea mai apropiată ieșire. ...
Articolul 3.3.2.10.
(1) Dimensionarea căilor de acces și evacuare în tribune va respecta următoarele: – căile de acces din jurul subsectoarelor nu vor fi mai mici de 1,20 m; ...
– se consideră lățimea minimă de trecere 1,20 m (adică acea lățime care asigură evacuarea unui număr de 100 de persoane într-un minut în condiții rezonabile, fie aceasta un Modul de ieșire - M.I.). Două persoane pot trece simultan printr-un modul de ieșire- timpul maxim planificat de ieșire în caz de urgență de 270 secunde (raportat la o viteză medie de 0,35 m/sec, evacuarea tribunei reprezentând părăsirea locurilor din tribună a tuturor spectatorilor și trecerea acestora de "punctele de acces în tribună" spre incinta exterioară tribunei). Acest timp este inclus în timpul mediu admis de evacuare a stadionului (reprezentând trecerea de incinta exterioară a tuturor spectatorilor), care este de 8 - 10 minute. ...
Fragment 174
Articolul 3.3.3.5.
(1) La amenajările temporare în structuri gonflabile (structuri ale căror pereți sau învelitoare sunt susținute de aer introdus sub presiune direct sau prin intermediul armăturilor gonflabile), se au în vedere următoarele: – amenajările temporare în structuri gonflabile, pentru mai mult de 30 de utilizatori, se realizează numai în aer liber; ...
– în structurile destinate amenajărilor temporare în aer liber nu trebuie să se realizeze spații și instalații pentru: scene cu decoruri sau podea din materiale combustibile și/sau biblioteci; ...
– structurile trebuie amplasate pe suprafețe care nu prezintă risc de incendiu; ...
– în cazul în care structurile din cadrul amenajărilor temporare adăpostesc peste 300 de persoane, ele trebuie să se găsească în apropierea unei surse de apă care să asigure un debit de cel puțin 18 mp/oră și la o distanță de cel mult 200 metri; debitul de apă trebuie asigurat cel puțin o oră; în situația în care condițiile anterioare nu pot fi îndeplinite, organizatorul are obligația de a-și asigura o capacitate echivalentă, cu ajutorul unor mijloace de intervenție adecvate; ...
– în jurul structurilor din cadrul amenajărilor temporare se asigură un perimetru de siguranță cu o lățime de minimum 1 metru, marcat cu cordițe, benzi, bariere; zona se semnalizează și marchează corespunzător; accesul se interzice și în zonele de ancorare a structurilor și în zona ventilatoarelor; ...
– se evită pe cât posibil amplasarea în pantă a structurilor din cadrul amenajărilor temporare. ...
– distanța dintre structurile din cadrul aceleiași amenajări trebuie să fie de cel puțin 4 metri, dacă cele două structuri prezintă același tip de risc de incendiu sau 8 metri, dacă cele două structuri prezintă riscuri diferite de incendiu (distanțele se măsoară pe orizontală de la piciorul structurilor); pentru fiecare structură se asigură două căi de acces, de preferat pe laturi opuse; staționarea vehiculelor pe aceste căi este interzisă; ...
– următoarele aparate sunt interzise în interiorul structurilor gonflabile: aparate cu flacără deschisă, elemente incandescente sau susceptibile să degaje elemente incandescente, aparate care funcționează cu gaze combustibile și generatoare de aer cald în schimb direct; ...
– se respectă celelalte prevederi din normativul de profil referitoare la amplasare (structuri anexe/spații pentru prepararea/încălzirea hranei, precum și cele în care se utilizează foc deschis), căi de evacuare, decorațiuni și finisaje, echipare, instalații, condiții de exploatare care nu contravin celor de mai sus. ...
Articolul 3.3.3.6.
(1) În cadrul oricărui mod de amenajare, indiferent de tipul evenimentului organizat, trebuie să fie asigurate marcarea și semnalizarea: a) căilor de acces, evacuare și intervenție; ...
b) locurilor pentru fumat; ...
c) locurilor de adunare; ...
d) locurilor de parcare; ...
e) mijloacelor inițiale de intervenție. ...
(2) Pe căile de evacuare se prevăd indicatoare de orientare și se asigură iluminat de siguranță potrivit reglementărilor tehnice de specialitate.
Articolul 3.3.3.7.
(1) Prima intervenție este asigurată cu stingătoare portative adecvate riscului de incendiu local, care se amplasează vizibil, ușor accesibil, de regulă în apropierea căilor de acces/evacuare.
(2) Dotarea minimă cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor pentru amenajări temporare în spații închise: – un stingător portativ la fiecare 200 mp, dar nu mai puțin de două pe nivel (distanța maximă parcursă pentru a ajunge la un stingător trebuie să nu depășească 15 metri); ...
– un stingător portativ pentru acoperirea fiecărui pericol localizat (sau grupuri de pericole de aceeași natură): a) pentru echipamente electrice (tablouri electrice, echipamente electronice sau informatice etc.) - un stingător cu CO_2, pentru focar minim 55B; ...
b) pentru încăperi în care se depozitează lacuri, vopsele, polistiren, grăsimi și uleiuri - un stingător cu pulbere, pentru focar minim 21A, 113B; ...
c) pentru depozite cu o înălțime mai mare de 3 m sau pentru depozitarea de paleți, cartoane, mase plastice, deșeuri, bene cu gunoi - un stingător cu apă pulverizată, pentru focar minim 21A, 113B; ...
...
– în bucătării se recomandă ca fiecare aparat de gătit să fie echipat cu pătură antifoc; ...
– un stingător mobil de minimum 50 de kg/l pentru fiecare structură din cadrul amenajărilor temporare, cu suprafața mai mare de 500 mp. ...
(3) Dotarea minimă cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor pentru amenajări temporare în aer liber: – un stingător portativ cu pulbere la fiecare instalație sau utilaj de agrement; ...
– un stingător portativ pentru echipamente electrice (tablouri electrice, echipamente electronice sau informatice etc.) - un stingător cu CO_2, pentru focar minim 55B; ...
Fragment 175
– în bucătării se recomandă ca fiecare aparat de gătit să fie echipat cu pătură antifoc; ...
– un stingător mobil de minimum 50 de kg/l pentru fiecare structură din cadrul amenajărilor temporare, cu suprafața mai mare de 500 mp; ...
– două stingătoare portative pentru fiecare scenă amenajată, fiecare pentru focar minim 34A, 144B. ...
Articolul 3.3.3.8.
Amenajările neacoperite în aer liber vor avea asigurate condiții de acces și intervenție a autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe 2 laturi.
...
3.3.4. Campinguri
Articolul 3.3.4.1.
Campingurile (amenajările pentru amplasarea corturilor, rulotelor, căsuțelor provizorii etc.), cu sau fără construcții utilitare, vor respecta prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice.
Articolul 3.3.4.2.
Construcțiile utilitare și anexe ale campingurilor (comerț, cluburi, discoteci, restaurante, agrement, grupuri sociale, centrale și spații tehnice etc.), vor respecta prevederile privind performanțele specifice prevăzute în normativ și în reglementările tehnice de specialitate.
Articolul 3.3.4.3.
Campingurile se recomandă să fie amplasate la distanțe de minimum 50 m față de construcții învecinate, inclusiv față de drumuri internaționale sau naționale și la minimum 100 m față de linii curente de cale ferată.
Articolul 3.3.4.4.
(1) Prin organizarea incintelor campingurilor se va asigura realizarea unor platforme de campare cu aria de maximum 1.000 mp, delimitate de circulații carosabile marcate corespunzător, care să permită intervenția utilajelor de stingere a incendiilor.
(2) Pentru limitarea propagării incendiilor între platformele de campare (fiecare având maximum 1.000 mp), se asigură cel puțin distanța de siguranță normată între construcții cu nivelul V de stabilitate la incendiu.
Articolul 3.3.4.5.
Se recomandă ca la campingurile cu aria totală mai mare de 3.000 mp să se prevadă mijloace de alarmare a utilizatorilor și cu posibilități de alertare a unităților de intervenție în caz de incendiu.
Articolul 3.3.4.6.
(1) Se recomandă ca la campingurile cu aria de 5.000 mp și mai mult, să se asigure instalații de stingere a incendiilor cu rețele de hidranți exteriori de incendiu sau să se asigure bazine de apă și pompe mobile sau fixe de stingere. Debitul de stingere a incendiului va fi de minimum 5 l/s, pentru o perioadă de funcționare de 60 de minute.
(2) Campingurile și construcțiile utilitare acestora, se echipează și dotează cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor, conform prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice de specialitate.
Articolul 3.3.4.7.
Campingurile vor avea asigurate posibilități de acces și intervenție a autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe o latură.
Articolul 3.3.4.8.
La campinguri se constituie și organizează servicii pentru situații de urgență potrivit reglementărilor tehnice specifice.
...
...
...
CAPITOLUL 4
4. PERFORMANȚE SPECIFICE CLĂDIRILOR CIVILE SUPRATERANE ÎNALTE, FOARTE ÎNALTE SAU CU SĂLI AGLOMERATE
SECȚIUNEA I
4.1. Clădiri civile supraterane înalte 4.1.1. Condiții generale de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu)
Articolul 4.1.1.1.
(1) Clădirile civile supraterane înalte, inclusiv porțiunile acestora cu înălțimi mai mici decât limita care determină încadrarea în tip de clădiri înalte, vor avea asigurat nivelul I de stabilitate la incendiu.
(2) Nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii se determină conform prevederilor din Art. 2.1.3.2 . și Tabelul 2.
...
4.1.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor
Articolul 4.1.2.1.
(1) Comasarea între ele sau cu alte construcții civile înalte în cadrul aceluiași compartiment de incendiu, este interzisă.
(2) Distanțele minime de siguranță la incendiu ce trebuie asigurate între clădiri civile supraterane înalte și alte construcții, sunt stabilite conform normativului, în Art. 2.2.1.2 . și Tabelul 4.
(3) Clădirile civile supraterane înalte se pot compartimenta pe toată înălțimea lor cu pereți antifoc în limita ariei construite (Ac) de maximum 3.500 mp în oricâte compartimente de incendiu. În cadrul unui compartiment de incendiu al clădirii înalte cu aria construită (Ac) de maximum 3.500 mp se pot prevedea maximum trei porțiuni volumetrice ale acestora (conform Figura 69), cu aria totală desfășurată (Ad) a fiecărei porțiuni volumetrice de maximum 3.500 mp (fără posibilitatea de majorare), porțiuni constituite din unul până la trei niveluri construite succesive delimitate de planșee antifoc și, după caz, pereți antifoc, de compartimentul de incendiu în care sunt inserate.
Fragment 176
(4) În cadrul unui compartiment de incendiu neechipat cu instalație automată de stingere a incendiilor cu apă tip sprinkler, cu aria construită (Ac) de maximum 3.500 mp se poate prevedea o singură porțiune volumetrică a acestuia (conform Figura 8 Varianta b)), cu aria totală desfășurată (Ad) de maximum 3.500 mp (fără posibilitatea de majorare), porțiune constituită din unul până la trei niveluri construite succesive delimitate de planșee antifoc și, după caz, pereți antifoc, în condițiile în care toate compartimentele sunt echipate cu instalație de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală și nu sunt echipate cu instalație automată de stingere a incendiilor cu apă, tip sprinkler. În condițiile în care compartimentele nu sunt echipate cu instalație automată de stingere a incendiilor cu apă tip sprinkler și instalație de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, în cadrul unui compartiment de incendiu cu aria construită (Ac) de maximum 3.500 mp se poate prevedea o singură porțiune volumetrică a acestuia (conform Figura 8 Varianta a)), cu aria totală desfășurată (Ad) de maximum 2.500 mp (fără posibilitatea de majorare), porțiune constituită din unul până la trei niveluri construite succesive delimitate de planșee antifoc și după caz, pereți antifoc. Figura 69 - Compartimentare antifoc și arii compartimente de incendiu
la clădirile și compartimentele de incendiu supraterane civile înalte
(4) Ariile construite aferente clădirilor sau compartimentelor de incendiu pe toată înălțimea lor normate la 3.500 mp, pot fi majorate cu 50% atunci când sunt echipate cu instalații de stingere a incendiilor cu apă tip sprinkler, suplimentar față de prevederile normativului de profil.
Articolul 4.1.2.2.
(1) Pereții antifoc care separă compartimente de incendiu vor fi EI-M 180/REI 180 clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și după caz, planșeele care separă compartimente de incendiu vor fi REI, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu rezistența la foc stabilită în funcție de densitatea sarcinii termice (q) din încăperile adiacente potrivit prevederilor din Art. 2.3.1.2 . și Tabelul 5, dar minimum 120 de minute (REI 120).
(2) Comunicarea funcțională se poate asigura prin goluri practicate în pereții rezistenți la foc EI-M 180/REI 180 de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc), prin încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și echipate cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_1 60-C5S_200.
...
4.1.3. Limitarea propagării incendiilor
Articolul 4.1.3.1.
În clădirile civile înalte nu se recomandă amplasarea încăperilor cu riscuri mari de incendiu, iar atunci când acestea sunt justificate funcțional, se dispun în zone distincte și numai cu prevederea măsurilor de protecție corespunzătoare, respectiv compartimentare față de restul clădirii cu elemente verticale și orizontale rezistente la foc alcătuite și dimensionate corespunzător riscului de incendiu și densității sarcinii termice (q), echipate cu instalații automate de semnalizare și de stingere a incendiilor etc.
Articolul 4.1.3.2.
Încăperile cu riscuri foarte mari de incendiu nu sunt admise în clădirile supraterane înalte, cu excepția celor separate conform Art. 4.1.4.8 . și Tabelul 90.
Articolul 4.1.3.3.
În cadrul construcțiilor civile supraterane înalte, se asigură separarea încăperilor de restul construcției potrivit prevederilor privind performanțele comune precum și a celor specifice precizate în acest capitol, iar atunci când norma nu dispune, prin pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului și/sau prin pereți de sectorizare potrivit prevederilor din Art. 2.1.3.2 . și Tabelul 2, în funcție de regimul de înălțime al acestora.
Articolul 4.1.3.4.
(1) La separarea grupărilor de încăperi de birouri deschise tip open-space față de alte încăperi, cu suprafața normată conform alin. (2) , cu risc mic de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară/birouri și circulații funcționale delimitate cu parapete, panouri sau pereții interiori despărțitori funcționali clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0), se prevăd minimum pereți despărțitori de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului față de spațiile adiacente (cu excepția celor către căile de evacuare care respectă prevederile specifice și a celor către încăperi cu risc mai mare generat de densitatea sarcinii termice din încăperi adiacente), care trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 minimum EI/REI 120 prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200.
Fragment 177
(2) Grupările de încăperi de birouri deschise tip open-space delimitate în interiorul grupării prin panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile (clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componentelor nesubstanțiale, a elementelor de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant și a garniturilor de vitrare) folosite ca separări funcționale și/sau izolante fonic sau pereți interiori despărțitori funcționali (clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0) se admit cu arie construită nelimitată în cadrul construcțiilor administrative din clădiri înalte, cu condiția ca aria construită a grupărilor de încăperi de birouri deschise să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului compartimentului respectiv pentru construcții administrative de tip înalt.
(3) Grupările de încăperi de birouri deschise tip open-space prevăzute la alineatele precedente, vor avea asigurate minimum două căi de evacuare, distincte și independente, astfel dispuse și alcătuite încât să poată fi ușor accesibile utilizatorilor pentru construcțiile administrative înalte încadrate în nivelul I de securitate la incendiu cu funcțiune administrativă (birouri). Căile de evacuare a utilizatorilor vor respecta condițiile de alcătuire prevăzute în normativ și lungimile de evacuare normate.
(4) Grupările de încăperi de birouri deschise tip open space vor respecta și cerințele prevăzute la Art. 2.4.3.2. alin. (4) și la Art. 2.5.14.1 .
Articolul 4.1.3.5.
(1) Spațiile de vânzare cu densitatea sarcinii termice (q) mai mică de 840 MJ/mp se separă de încăperile anexă care nu sunt accesibile cumpărătorilor (anexe sociale sau funcționale, birouri etc.), prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120 și, după caz, cu planșee rezistente la foc REI 120, iar golurile de circulație funcțională și de evacuare din acești pereți, se protejază cu elemente de închidere rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 60-C5S_200. Încăperile anexă care nu sunt accesibile cumpărătorilor precum și spațiile de vânzare, se separă în același fel între ele. Nu este admisă constituirea de grupări de spații deschise tip open space formate din grupări de spații cu risc mare, mijlociu sau mic de incendiu cu funcțiune comercială în clădiri înalte.
(2) Spațiile de vânzare cu densitatea sarcinii termice (q) mai mare sau egală de 840 MJ/mp (cu risc mare sau foarte mare de incendiu) sunt admise doar dacă sunt separate conform Tabelul 90 (de delimitare cu pereți, planșee și uși sau încăperi tampon ventilate în suprapresiune, neadmițându- se excepții). Spațiile de vânzare cu densitatea sarcinii termice peste 2.940 MJ/mp nu sunt admise.
(3) La spațiile de vânzare cu densitatea sarcinii termice (q) mai mică de 840 MJ/mp din clădiri înalte se admite înlocuirea pereților rezistenți la foc dintre spațiile de vânzare către circulații comune orizontale (coridoare și holuri) prevăzute cu sisteme mecanice independente de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți, cu ecrane continui DH 90 amplasate la marginea elementelor de rezistență către circulații comune orizontale, având înălțimea egală cu aceea a rezervorului de fum, dar minimum 1 m (fumul din rezervorul de fum trebuie să nu se extindă la zonele de fum învecinate din circulații).
(5) Pereții rezistenți la foc dintre spațiile de vânzare cu risc mare și foarte mare de incendiu și circulațiile comune orizontale de evacuare (coridoare și holuri) din construcțiile civile de comerț supraterane înalte, trebuie să respecte Tabelul 90, dar minimum EI/REI 180 și, după caz, cu planșee rezistente la foc minimum REI 120, iar golurile de circulație funcțională și de evacuare din acești pereți se protejază cu elemente de închidere rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 90-C5S_200.
Articolul 4.1.3.6.
(1) La separarea grupărilor de încăperi deschise tip open-space care nu sunt utilizate de persoane care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie) (cu excepția spațiilor administrative precum și vestiarele personalului, incluse în funcțiunea de sănătate) față de alte încăperi, cu suprafața maximă normată, cu risc mic de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară/spații și circulații funcționale delimitate cu parapete, panouri sau pereții interiori despărțitori funcțional clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0), se prevăd minimum pereți despărțitori de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului față de spațiile adiacente (cu excepția celor către căile de evacuare care respectă prevederile specifice și a celor către încăperi cu risc mai mare generat de densitatea sarcinii termice din încăperi adiacente), care trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 minimum EI/REI 120 prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 în construcțiile civile supraterane înalte.
Fragment 178
(2) Grupările de încăperi cu risc mic de incendiu și aceeași destinație, incluzând și destinații colaterale, inclusiv cele de comunicări funcționale orizontale (precum vestiare + grupuri sanitare; birouri + sas acces) precum și cele specifice funcțiunii de sănătate (camera RMN + camera de comandă + sas acces; cameră computer tomograf + camera de comandă + sas acces etc.) compartimentate între ele cu panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile, folosite ca separări funcționale și/sau izolante fonic sau pereți interiori despărțitori funcționali, se admit în cadrul construcțiilor de sănătate în limita a maximum 600 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open space să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului clădirii/ compartimentului de incendiu respectiv.
(3) Pereții despărțitori prevăzuți între grupările de încăperi menționate la alin. (2) precum și între acestea și alte spații ale clădirii (dispuși la limita față de circulațiile comune de evacuare - coridoare, degajamente protejate, încăperi tampon ventilate în suprapresiune, scări închise etc. precum și față de spații cu risc diferit de incendiu - conform densităților sarcinilor termice (q) din spațiile adiacente și/sau densităților sarcinilor termice (q) cele mai mari din spațiile pe care le despart și/sau cele cu risc diferit de incendiu provenit din funcțiune), vor avea clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și încadrarea privind rezistența la foc minimum a pereților de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului (de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu (REI/EI), conform încadrării construcției/compartimentului de incendiu în nivelul de stabilitate la incendiu I precizate în Tabelul 2 nr. crt. 5 (dacă densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente nu generează performanțe mai mari).
(4) Spațiile de același tip utilizate de persoane care nu se pot evacua singure situate în clădiri de sănătate înalte (clădiri de spitale sau cu caracter spitalicesc - spitale, maternități, policlinici, staționare medicale, dispensare, centre medicale și de sănătate multifuncționale, clinici și unități medicale ambulatorii similare policlinicilor, centre medicale de diagnostic și tratament, aziluri sau cămine pentru bătrâni și persoane cu dizabilități, ospicii pentru alienați mintal, sanatorii etc.) constituite în grupări de încăperi deschise, nu sunt admise, cu excepțiile precizate. Spațiile cu risc mic cu aceeași destinație incluse în funcțiunea de sănătate care nu sunt utilizate de persoane care nu se pot evacua singure, se pot constitui în grupări de tip open space.
(5) Încăperile de dormit sau spitalizare (saloane, rezerve, cabinete medicale etc.), cu excepția celor care necesită supraveghere permanentă (ATI etc.) nu se pot constitui în grupări de tip open- space, acestea trebuind să fie delimitate între ele prin minimum (dacă funcțiunea sau densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente nu generează performanțe mai mari) pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului EI/REI 60 conform încadrării construcției/ compartimentului de incendiu în nivelul I de stabilitate.
(6) Camerele de operații împreună cu destinațiile colaterale ale acestora (spălătoare, depozite de mână de instrumentar medical specific etc.) precum și spațiile care necesită supraveghere permanentă (ATI) și recomandabil la (UPU etc.) se pot constitui fiecare în grupare de tip spațiu open- space. Acestea necesită prevederea de asemenea de uși (culisante) rezistente la foc EI_2 60-C5S_200.
(7) Grupările de încăperi deschise prevăzute la alineatele precedente, vor avea asigurate minimum două căi de evacuare, distincte și independente, astfel dispuse și alcătuite încât să poată fi ușor accesibile utilizatorilor. Căile de evacuare a utilizatorilor vor respecta condițiile de alcătuire prevăzute în normativ și lungimile de evacuare normate.
...
4.1.4. Alcătuiri constructive ale elementelor de construcție
Articolul 4.1.4.1.
(1) În clădirile înalte, pereții, planșeele și acoperișurile se realizează din produse pentru construcții având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.
(2) Produsele de construcții utilizate pentru finisajul exterior, inclusiv cele de izolare termică sau de placare a închiderilor perimetrale (pereți exteriori de orice fel, cu excepția pereților cortină și a panourilor de tâmplărie din profile metalice), trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.
(3) Acoperișurile, inclusiv cele tip terasă se realizează din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 (termoizolație montată pe suport A1 sau A2-s1,d0), cu excepția hidroizolației respectiv a învelitorii, care pot fi din clasa de reacție la foc minimum C-s1,d0.
Fragment 180
(2) În încăperile și spațiile (de lucru - pentru funcțiunea administrativă) deschise tip open-space, se admit și finisaje clasa de reacție la foc minimum B-s2,d0 din folii cu grosimea de maxim 0,5 cm care se lipesc pe suport A1 sau A2-s1,d0 și mochete minimum B_FL-s1, cu grosimea de maxim 2 cm, montate direct sau pe un strat fonoizolator la zgomot de impact/strat vibroamortizant A1 sau A2-s1,d0, care se lipesc sau se așează liber pe suport A1 sau A2-s1,d0, atunci când încăperile de tip open-space sunt delimitate de coridoare de evacuare prevăzute cu pereți rezistenți la foc spre încăperi tampon ventilate în suprapresiune la scările de evacuare.
(3) În încăperile și spațiile (de lucru - pentru funcțiunea administrativă) deschise tip open- space, se admit și finisaje clasa de reacție la foc minimum B-s1,d0 din folii cu grosimea de maxim 0,5 cm care se lipesc pe suport A1 sau A2-s1,d0 și mochete minimum B_FL-s1, cu grosimea de maximum 2 cm, montate direct sau pe un strat fonoizolator la zgomot de impact/strat vibroamortizant A1 sau A2-s1,d0, care se lipesc pe suport A1 sau A2-s1,d0 atunci când încăperile (de lucru - pentru funcțiunea administrativă) deschise tip open-space sunt cu acces direct spre încăperi tampon protejate ventilate în suprapresiune la scările de evacuare.
(4) Pardoselile supraînălțate utilizate în încăperi se realizează conform Art. 2.4.5.4. .
(5) Tratamentele și izolațiile termice și fonice interioare utilizate în încăperi trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, respectiv A1_FL sau A2_FL-s1.
Articolul 4.1.4.5.
(1) Ghenele verticale pentru instalații se separă de restul clădirii înalte prin pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum EI/REI 45. Trapele și ușile de vizitare practicate în pereții ghenelor verticale, trebuie să fie realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum EI 30 și nu vor fi amplasate în case de scări de evacuare. În acest caz, ghenele verticale pentru instalații se etanșază în jurul și în interiorul (acolo unde este justificat tehnic) conductelor și în jurul cablurilor la trecerea prin planșee, cu materiale incombustibile având aceeași rezistență la foc cu cea a elementului străpuns.
(2) Atunci când etanșarea conductelor și a cablurilor din ghenele verticale pentru instalații în dreptul planșeelor nu este posibilă sau justificată tehnic, pereții ghenelor vor fi clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum EI/REI 90, iar ușile sau trapele de vizitare ale acestora vor fi realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum EI 60 și nu vor fi amplasate în case de scări de evacuare.
Articolul 4.1.4.6.
Ghenele verticale se separă la trecerea prin planșee care delimitează compartimente de incendiu, cu elemente și materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 care vor asigura aceeași rezistență la foc cu a planșeului străpuns, iar atunci când separarea nu este posibilă sau justificată tehnic, pereții ghenelor vor fi din materiale A1 sau A2-s1,d0 minimum EI/REI 180 și ușile (trapele) lor de vizitare vor fi din materiale A1 sau A2-s1,d0 minimum EI90.
Articolul 4.1.4.7.
În clădirile de locuit colective înalte, pereții și planșeele de separare a apartamentelor de locuit față de căile comune de circulație funcțională și evacuare a utilizatorilor, vor respecta prevederile din Art. 4.1.5.2 . și Art. 4.1.5.3 . și din Tabelul 91 și Tabelul 92 specifice din normativ.
Articolul 4.1.4.8.
(1) Încăperile de depozitare cu densitatea sarcinii termice peste 420 MJ/mp, se separă de restul clădirii înalte, cu pereți rezistenți la foc și planșee rezistente la foc clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, respectiv goluri funcționale conform precizărilor din Tabelul 90. Cele cu risc mare sau foarte mare de incendiu, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Tabelul 90: Condiții minime de separare a încăperilor de depozitare cu densitatea sarcinii termice ≥ 420 MJ/mp din clădirile civile supraterane înalte
ÎNCĂPERI DE DEPOZITARE
RISC MIJLOCIU
RISC MARE
RISC FOARTE MA
RE
420 MJ/mp ≤ q < 840 MJ/mp
840 MJ/mp ≤ q < 1.680 MJ/mp
1.680 MJ/mp ≤ q < 2.940 MJ/mp
≥ 2.940 MJ/mp
≤ 36 mp arie utilă
Pereți
EI/REI 120
EI/REI 180
EI/REI 180
Nu se admit
Planșee
REI 120
REI 120
REI 180
Uși rezistente la foc și etanșe la fum
încăperi tampon protejate
2 x EI_230-C3S200
încăperi tampon protejate
2 x EI_245-C3S200
încăperi tampon protejate
2 x EI_260-C3S200
> 36 mp arie utilă
Pereți
EI/REI 180
EI/REI 180
EI/REI 240
Nu se admit
Planșee
REI 120
REI 180
REI 180
Uși rezistente la foc și etanșe la fum
încăperi tampon protejate
Fragment 181
2 x EI_2 45-C3S200
încăperi tampon protejate
2 x EI_2 60-C3S200
încăperi tampon protejate
2 x EI_2 60-C3S200
Observații
Încăperile cu risc foarte mare de incendiu (cu excepția celor cu pericol/risc de explozie volumetrică), cu densitatea sarcinii termice 1.680 MJ/mp ≤ q < 2.940 MJ/mp, cu suprafața utilă ≤ 36 mp se admit doar în compartiment separat al clădirii înalte, alăturat, cu regim obișnuit de înălțime sau doar în jumătatea inferioară a clădirii înalte
Încăperile cu risc foarte mare de incendiu (cu excepția celor cu pericol/risc de explozie volumetrică), cu densitatea sarcinii termice 1.680 MJ/mp ≤ q < 2.940 MJ/mp, cu suprafața utilă > 36 mp se admit doar în compartiment separat al clădirii înalte, alăturat, cu regim obișnuit de înălțime sau într-o arie de maximum 400 mp, doar în jumătatea inferioară a clădirii înalte.
Încăperile cu pericol/risc de explozie volumetrică nu se admit în compartimentele clădirii înalte, cu excepția celor permise prin alte reglementări specifice. La activitățile permise cu risc de explozie volumetrică dispuse tehnic sau funcțional la toate nivelurile construcției (inclusiv pe terasa ultimului nivel al construcției civile înalte), este obligatorie asigurarea măsurilor corespunzătoare de compartimentare către alte spații și funcțiuni cu elemente rezistente la foc și explozie volumetrică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice aplicabile (de exemplu centrale termice amplasate pe clădiri). În construcțiile civile înalte, nu este admisă manipularea, prelucrarea sau depozitarea materialelor și substanțelor cu risc de explozie volumetrică, precum și amplasarea atelierelor în care se utilizează astfel de materiale, cu excepția celor stabilite prin reglementări specifice (laboratoare, farmacii, spitale etc.).
Încăperile cu destinație de depozitare cu densitatea sarcinii termice mai mare de 210 MJ/mp și mai mică de 420 MJ/mp vor avea pereții EI/REI 60 și ușile din acestea vor fi EI_2 30-C3S_200.
Încăperile de depozitare cu aria utilă mai mare de 36 mp și sarcina termică mai mare de 105 MJ/mp se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.
Articolul 4.1.4.9.
(1) Elementele de compartimentare dintre spațiile de parcare a autoturismelor și clădirile înalte de care se alipesc sau în care se înglobează, trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc minimum EI/REI 240 pentru pereți și minimum REI 180 pentru planșee.
(2) În acești pereți de compartimentare se admite practicarea golurilor de comunicare funcțională, dacă sunt separate prin încăperi tampon protejate ventilate în suprapresiune, echipate cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 și prevăzute cu suprapresiune sau cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu.
Articolul 4.1.4.10.
(1) Ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, de marfă, tip monte-charge și alte sisteme de transport materiale pe verticală din clădirile înalte, vor fi realizate conform legislației specifice și vor avea puțuri de ascensoare proprii, separate de restul construcției prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120, pentru ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, respectiv EI/REI 180 pentru celelalte tipuri de ascensoare sau sisteme și, după caz, planșee rezistente la foc minimum REI 120, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. În pereții puțurilor de ascensoare sunt admise numai golurile funcționale de acces din nivelurile clădirii (uși de palier).
(2) Într-un puț se pot amplasa maximum trei cabine de ascensor prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor.
Articolul 4.1.4.11.
(1) La nivelurile supraterane ale clădirii înalte, accesul la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor se asigură prin uși de palier (ale ascensoarelor) rezistente la foc EI 90;
(2) La nivelurile subterane ale clădirii înalte, accesul la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși etanșe la foc și la fum E 30-C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 90 la ușile ascensoarelor; în acest caz încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 90.
Fragment 182
(3) Fac excepție subsolurile cu risc mic de incendiu, care se separă la fel cu nivelurile supraterane.
Articolul 4.1.4.12.
(1) La nivelurile supraterane ale clădirii înalte, accesul la ascensoarele de marfă, tip monte-charge și la alte sisteme de transport materiale pe verticală se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60- C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 90 la ușile de palier ale ascensoarelor; încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 90.
(2) La nivelurile subterane ale clădirii înalte, accesul la ascensoarele de marfa, tip monte- charge și la alte sisteme de transport materiale pe verticală, se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși etanșe la foc și la fum E 90-C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 90 la ușile ascensoarelor; încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 90.
(3) Dacă cel puțin o stație debușează într-un spațiu care necesită uși cu caracteristici de performanță privind rezistența la foc mai mari (generate de funcțiune sau densitate de sarcină termică), golurile de acces la ascensoare se vor conforma (cel puțin pe nivelul respectiv, în funcție de situație) cu uși și pereți la încăperea tampon, în acord cu acele condiții.
(4) Se recomandă ca puțurile ascesoarelor aferente subsolurilor clădirilor înalte, să fie separate de ascensoarele nivelurilor supraterane.
Articolul 4.1.4.13.
(1) În clădiri civile înalte, ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, atunci când respectă simultan următoarele condiții: a) sunt prevăzute cu puț propriu, echipat cu instalație în suprapresiune, separat de restul construcției cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistenți la foc minimum EI/REI 120 și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc minimum REI 90; ...
b) au asigurată funcționarea timp de minimum 90 minute de la izbucnirea incendiului; ...
c) respectă prevederile Art. 3.1.4.4. alin. (3), lit. (c) , (d) , (e) , (f) și (g) . ...
(2) La nivelurile supraterane ale clădirii înalte, accesul la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 30-C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 90 la ușile ascensoarelor; în acest caz, încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 90.
(3) La nivelurile subterane ale clădirii înalte, accesul la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 90 la ușile ascensoarelor; în acest caz, încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 90.
(4) Dacă ascensoarele care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități au cabina cu două accese, toate golurile de acces prevăzute trebuie să îndeplinească condițiile de la alin. (2) și alin. (3) .
(5) Ascensoarele prevăzute pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu din clădirile civile înalte vor avea comenzile în coridoare sau în degajamente protejate.
Fragment 187
SECȚIUNEA II
4.2. Clădiri civile supraterane foarte înalte 4.2.1. Condiții comune de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu al construcției)
Articolul 4.2.1.1.
(1) Clădirile civile supraterane foarte înalte, inclusiv porțiunile acestora cu înălțimi mai mici decât limita care determină încadrarea în tip de clădiri foarte înalte, vor avea asigurat nivelul I de stabilitate la incendiu.
(2) Nivelul de stabilitate la incendiu al clădirilor foarte înalte se determină conform prevederilor din Art. 2.1.3.2 . și Tabelul 2.
...
4.2.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor
Articolul 4.2.2.1.
(1) Comasarea între ele sau cu alte construcții civile foarte înalte în cadrul aceluiași compartiment de incendiu, este interzisă.
(2) Distanțele minime de siguranță la incendiu ce trebuie asigurate între clădiri civile supraterane foarte înalte și alte construcții, sunt stabilite conform normativului, în Art. 2.2.1.2 . și Tabelul 4.
(3) Clădirile civile supraterane foarte înalte se pot compartimenta pe toată înălțimea lor cu pereți antifoc în limita ariei construite (Ac) de maximum 3.500 mp în oricâte compartimente de incendiu. În cadrul unui compartiment de incendiu al clădirii foarte înalte cu aria construită (Ac) de maximum 3.500 mp se pot prevedea maximum trei porțiuni volumetrice a acestuia (conform Figura 72 și Figura 9, varianta c)), cu aria totală desfășurată (Ad) a fiecărei porțiuni volumetrice de maximum 3.500 mp (fără posibilitatea de majorare), porțiuni constituite din unul până la trei niveluri construite succesive delimitate de planșee antifoc și după caz, pereți antifoc de compartimentul de incendiu în care sunt inserate.
(4) În condițiile în care compartimentele nu sunt echipate cu instalație automată de stingere a incendiilor cu apă tip sprinkler dar sunt echipate cu instalație de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, în cadrul unui compartiment de incendiu cu aria construită (Ac) de maximum 3.500 mp se poate prevedea o singură porțiune volumetrică a acestuia (conform Figura 9 Varianta a)), cu aria totală desfășurată (Ad) de maximum 2.500 mp (fără posibilitatea de majorare), porțiune constituită din unul până la trei niveluri construite succesive delimitate de planșee antifoc și după caz, pereți antifoc. Figura 72 - Compartimentare antifoc și arii compartimente de incendiu
la clădirile și compartimentele de incendiu supraterane civile foarte înalte
(4) Ariile construite aferente clădirilor și compartimentelor de incendiu pe toată înălțimea lor normate la 3.500 mp, pot fi majorate cu 25% atunci când sunt echipate cu instalații de stingere a incendiilor cu apă, tip sprinkler suplimentar față de prevederile normativului de profil.
Articolul 4.2.2.2.
(1) Pereții antifoc care separă compartimente de incendiu, vor fi EI-M 180/REI 180 clasa de reacție la foc A1 și, după caz, planșeele care separă compartimente de incendiu vor fi REI, cu rezistența la foc stabilită în funcție de densitatea sarcinii termice (q) din încăperile adiacente potrivit prevederilor din Art. 2.3.1.2 . și Tabelul 5 dar minimum 180 minute (REI 180).
(2) Comunicarea funcțională se poate asigura prin goluri practicate în pereții rezistenți la foc EI-M 180/REI 180 de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc), prin încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și echipate cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 90-C5S_200.
...
4.2.3. Limitarea propagării incendiilor
Articolul 4.2.3.1.
În clădirile civile foarte înalte nu se recomandă amplasarea încăperilor cu riscuri mari de incendiu, iar atunci când acestea sunt justificate tehnic, se dispun în zone distincte și numai cu asigurarea măsurilor de protecție corespunzătoare (compartimentare față de restul clădirii cu elemente verticale și orizontale rezistente la foc, alcătuite și dimensionate corespunzător riscului de incendiu și a densității sarcinii termice (q), echipare cu instalații automate de semnalizare și de stingere a incendiilor etc.).
Articolul 4.2.3.2.
Încăperile cu riscuri foarte mari de incendiu nu sunt admise în clădirile civile supraterane foarte înalte. Încăperile cu riscuri mari de incendiu nu sunt admise în clădirile civile supraterane foarte înalte, cu excepția celor prevăzute la Art. 4.2.4.8 . și Tabelul 94.
Articolul 4.2.3.3.
(1) În cadrul construcțiilor civile supraterane foarte înalte, se asigură separarea încăperilor de restul construcției potrivit prevederilor privind performanțele comune precum și a celor specifice precizate în acest capitol, iar atunci când norma nu dispune, prin pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului și/sau prin pereți de sectorizare potrivit prevederilor din Art. 2.1.3.2 . și Tabelul 2, în funcție de regimul de înălțime al acestora.
Articolul 4.2.3.4.
Fragment 188
(1) La separarea grupărilor de încăperi de birouri deschise tip open-space față de alte încăperi cu suprafața normată conform alin. (2) , cu risc mic de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară/birouri și circulații funcționale delimitate cu parapete, panouri sau pereții interiori despărțitori funcționali clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0), se prevăd minimum pereți despărțitori de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului față de spațiile adiacente (cu excepția celor către căile de evacuare care respectă prevederile specifice, și a celor către încăperi cu risc mai mare generat de densitatea sarcinii termice din încăperi adiacente), care trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 minimum: a) EI/REI 120, prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 în construcțiile civile foarte înalte cu nivelul de stabilitate la incendiu I cu înălțimea h, 45 m ≤ h < 75 m; ...
b) EI/REI 180, prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 în construcțiile civile foarte înalte cu nivelul de stabilitate la incendiu I cu înălțimea h, h ≥ 75 m. ...
(2) Grupările de încăperi de birouri deschise tip open-space, delimitate în interiorul grupării prin panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile (clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componentelor nesubstanțiale, a elementelor de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant și a garniturilor de vitrare) folosite ca separări funcționale și/sau izolante fonic sau pereți interiori despărțitori funcționali (clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0) se admit în limita următoarelor arii construite în cadrul clădirilor administrative foarte înalte: a) nelimitat, cu condiția ca aria construită a grupărilor de încăperi de birouri deschise să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv, pentru construcții administrative încadrate în nivelul I de securitate la incendiu cu înălțimea h, 45 m ≤ h < 75 m și nicio grupare prevăzută cu condițiile stipulate la alin. (1) lit. a) să nu depășească 2.500 mp; ...
b) nelimitat, cu condiția ca aria construită a grupărilor de încăperi de birouri deschise să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv, pentru construcții administrative încadrate în nivelul I de securitate la incendiu cu înălțimea h, 75 m ≤ h < 125 m și nicio grupare prevăzută cu condițiile stipulate la alin. (1) lit. b) să nu depășească 1.875 mp; ...
c) nelimitat, cu condiția ca aria construită a grupărilor de încăperi de birouri deschise să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv, pentru construcții administrative încadrate în nivelul I de securitate la incendiu cu înălțimea h, h ≥ 125 m și nicio grupare prevăzută cu condițiile stipulate la alin. (1) lit. b) să nu depășească 1.250 mp. ...
(3) Grupările de încăperi de birouri deschise tip open-space prevăzute la alineatele precedente, vor avea asigurate minimum două căi de evacuare, distincte și independente, astfel dispuse și alcătuite încât să poată fi ușor accesibile utilizatorilor pentru construcțiile administrative foarte înalte încadrate în nivelul I de securitate la incendiu cu funcțiune administrativă (birouri). Căile de evacuare a utilizatorilor vor respecta condițiile de alcătuire prevăzute în normativ și lungimile de evacuare normate.
(4) Grupările de încăperi de birouri deschise tip open-space vor respecta și cerințele prevăzute la Art. 2.4.3.2. alin. (4) și la Art. 2.5.14.1.
Articolul 4.2.3.5.
(1) Spațiile de vânzare cu densitatea sarcinii termice (q) mai mică de 840 MJ/mp, se separă de încăperile anexă care nu sunt accesibile cumpărătorilor (anexe sociale sau funcționale, birouri etc.), prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120 și, după caz, cu planșee rezistente la foc REI 120, iar golurile de circulație funcțională și de evacuare din acești pereți se protejază cu elemente de închidere rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 60-C5S_200. Încăperile anexă care nu sunt accesibile cumpărătorilor precum și spațiile de vânzare, se separă în același fel între ele. Nu este admisă constituirea de grupări de spații deschise tip open-space formate din grupări de spații cu risc mare, mijlociu sau mic de incendiu cu funcțiune comercială, în clădiri foarte înalte.
(2) Spațiile de vânzare cu densitatea sarcinii termice (q) mai mare sau egală de 840 MJ/mp (cu risc mare de incendiu), sunt admise doar dacă sunt îndeplinite condițiile din Tabelul 94 (de delimitare cu pereți, planșee și uși sau încăperi tampon ventilate în suprapresiune, neadmițându-se excepții). Spațiile de vânzare cu densitatea sarcinii termice peste 1.680 MJ/mp nu sunt admise.
Fragment 189
(3) La spațiile de vânzare cu densitatea sarcinii termice (q) mai mică de 840 MJ/mp din clădiri foarte înalte, se admite înlocuirea pereților rezistenți la foc dintre spațiile de vânzare către circulații comune orizontale (coridoare și holuri) prevăzute cu sisteme mecanice independente de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți, cu ecrane continui DH 120, amplasate la marginea elementelor de rezistență către circulații comune orizontale, având înălțimea egală cu aceea a rezervorului de fum, dar minimum 1 m (fumul din rezervorul de fum trebuie să nu se extindă la zonele de fum învecinate din circulații).
(4) Pereții rezistenți la foc dintre spațiile de vânzare cu risc mare de incendiu și circulațiile comune orizontale de evacuare (coridoare și holuri) din construcțiile civile foarte înalte, trebuie să respecte Tabelul 96, dar minimum EI/REI 180 și, după caz, cu planșee rezistente la foc minimum REI 120, iar golurile de circulație funcțională și de evacuare din acești pereți se protejază cu elemente de închidere rezistente la foc minimum EI_2 90-C5S_200.
Articolul 4.2.3.6.
(1) La separarea grupărilor de încăperi deschise tip open-space care nu sunt utilizate de persoane care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie) (cu excepția spațiilor administrative, precum și vestiarele personalului grupate cu toaletele incluse în funcțiunea de sănătate) față de alte încăperi cu suprafața maximă normată, cu risc mic de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară/spații și circulații funcționale delimitate cu parapete, panouri sau pereții interiori despărțitori funcțional clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0), se prevăd minimum pereți despărțitori de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului față de spațiile adiacente (cu excepția celor către căile de evacuare, care respectă prevederile specifice, și a celor către încăperi cu risc mai mare generat de densitatea sarcinii termice din încăperi adiacente), care trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, minimum: a) EI/REI 120, prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 în construcțiile civile supraterane foarte înalte cu nivelul de stabilitate la incendiu I cu înălțimea h, h < 75m; ...
b) EI/REI 180, prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 în construcțiile civile supraterane foarte înalte cu nivelul de stabilitate la incendiu I cu înălțimea h, h ≥ 75m. ...
(2) Grupările de încăperi cu risc mic de incendiu și aceeași destinație, incluzând și destinații colaterale, inclusiv cele de comunicări funcționale orizontale (precum vestiare + grupuri sanitare; birouri + sas acces), precum și cele specifice funcțiunii de sănătate (camera RMN + camera de comandă + sas acces; cameră computer tomograf + camera de comandă + sas acces etc.) compartimentate între ele cu panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile, folosite ca separări funcționale și/sau izolante fonic sau pereți interiori despărțitori funcționali, se admit în limita următoarelor arii construite în cadrul construcțiilor de sănătate foarte înalte: – maximum 400 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open-space să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului clădirii/compartimentului de incendiu respectiv pentru construcții foarte înalte cu funcțiune de sănătate încadrate în nivelul I de stabilitate la incendiu cu înălțimea h, 45m ≤ h < 75 m; ...
– maximum 300 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open-space să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului clădirii/compartimentului de incendiu respectiv pentru construcții foarte înalte cu funcțiune de sănătate încadrate în nivelul I de stabilitate la incendiu cu înălțimea h, 75m ≤ h < 125 m; ...
– maximum 200 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open-space să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului clădirii/ compartimentului de incendiu respectiv pentru construcții foarte înalte cu funcțiune de sănătate încadrate în nivelul I de stabilitate la incendiu cu înălțimea h, h ≥ 125 m. ...
Fragment 190
(3) Pereții despărțitori prevăzuți între grupările de încăperi menționate la alin. (2) precum și între acestea și alte spații ale clădirii (dispuși la limita față de circulațiile comune de evacuare - coridoare, degajamente protejate, încăperi tampon ventilate în suprapresiune, scări închise etc., precum și față de spații cu risc diferit de incendiu - conform densităților sarcinilor termice (q) din spațiile adiacente și/sau densităților sarcinilor termice (q) cele mai mari din spațiile pe care le despart și/sau cele cu risc diferit de incendiu provenit din funcțiune), vor avea clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și încadrarea privind rezistența la foc minimum a pereților de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului (de protecție contra incendiilor) care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu (REI/EI), conform încadrării construcției/compartimentului de incendiu în nivelul de stabilitate la incendiu I precizate în Tabelul 2 nr. crt. 5 (dacă densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente nu generează performanțe mai mari).
(4) Spațiile de același tip utilizate de persoane care nu se pot evacua singure situate în clădiri de sănătate foarte înalte (clădiri de spitale sau cu caracter spitalicesc - spitale, maternități, policlinici, staționare medicale, dispensare, centre medicale și de sănătate multifuncționale, clinici și unități medicale ambulatorii similare policlinicilor, centre medicale de diagnostic și tratament, aziluri sau cămine pentru bătrâni și persoane cu dizabilități, ospicii pentru alienați mintal, sanatorii etc.)) constituite în grupări de încăperi deschise, nu sunt admise, cu excepțiile precizate. Spațiile cu risc mic cu aceeași destinație incluse în funcțiunea de sănătate, care nu sunt utilizate de persoane care nu se pot evacua singure, se pot constitui în grupări de tip open-space.
(5) Încăperile de dormit sau spitalizare (saloane, rezerve, cabinete medicale etc.), cu excepția celor care necesită supraveghere permanentă (ATI), (UPU etc.) nu se pot constitui în grupări de tip open-space, acestea trebuind să fie delimitate între ele prin minimum (dacă funcțiunea sau densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente nu generează performanțe mai mari) pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului EI 60 pentru clădirile pentru înălțimea h < 125 m și EI 90 pentru cele cu înălțimea h ≥ 125 m.
(6) Camerele de operații împreună cu destinațiile colaterale ale acestora (spălătoare, depozite de mână de instrumentar medical specific etc.) precum și spațiile care necesită supraveghere permanentă (ATI) și recomandabil la (UPU etc.) se pot constitui fiecare în grupare de tip open-space. Acestea necesită prevederea de asemenea de uși (culisante) rezistente la foc EI_2 60-C5S_200.
(7) Grupările de încăperi deschise, prevăzute la alineatele precedente, vor avea asigurate minimum două căi de evacuare, distincte și independente, astfel dispuse și alcătuite încât să poată fi ușor accesibile utilizatorilor. Căile de evacuare a utilizatorilor vor respecta condițiile de alcătuire prevăzute în normativ și lungimile de evacuare normate. Este recomandabil ca pentru construcțiile foarte înalte destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie), precum și construcțiile foarte înalte pentru obiecte, echipamente sau aparatură de importanță deosebită cu înălțimea h ≥ 125 m, să existe minimum trei căi de evacuare (dintre care două distincte și independente), astfel dispuse și alcătuite încât să poată fi ușor accesibile utilizatorilor. Cea de-a treia cale de evacuare nu este necesar să îndeplinească lungimea de evacuare normată.
...
4.2.4. Alcătuiri constructive ale elementelor de construcție
Articolul 4.2.4.1.
(1) În clădirile foarte înalte, pereții, planșeele și acoperișurile se realizează din produse pentru construcții clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.
(2) Produsele de construcții utilizate pentru finisajul exterior, inclusiv cele de izolare termică sau de placare a închiderilor perimetrale (pereți exteriori de orice fel, cu excepția pereților cortină și a panourilor de tâmplărie din profile metalice), trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.
(3) Acoperișurile, inclusiv cele tip terasă, se realizează din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 (termoizolație montată pe suport A1 sau A2-s1,d0), cu excepția hidroizolației respectiv a învelitorii, care pot fi din clasa de reacție la foc minimum C-s1,d0).
(4) Densitatea sarcinii termice totale (q) rezultată din materiale și elemente de construcție, finisaje, mobilier și alte materiale adăpostite în încăperi, se recomandă să nu depășească 630 MJ/mp.
Articolul 4.2.4.2.
Fragment 193
Tabelul 94: Condiții minime de separare a încăperilor de depozitare cu densitatea sarcinii termice ≥ 420 MJ/mp din clădirile civile supraterane foarte înalte Niv. de stab.
ÎNCĂPERI DE DEPOZITARE
≤ 36 mp arie utilă
> 36 mp arie utilă
RISC MIJLOCIU
RISC MARE
RISC MIJLOCIU
RISC MARE
420 MJ/mp ≤ q < 840 MJ/mp
840 MJ/mp ≤ q < 1.680 MJ/mp
420 MJ/mp ≤ q < 840 MJ/mp
840 MJ/mp ≤ q < 1.680 MJ/mp
I
h ≥ 125 m
Pereți
EI/REI 120
EI/REI 180
EI/REI 180
EI/REI 240
Planșee
REI 120
REI 180
REI 180
REI 180
Uși rezistente la foc și etanșe la fum
EI_2 90-C3S_200 sau încăperi tampon
2 x EI_2 45-C3S_200
încăperi tampon protejate,
2 x EI_2 60-C3S_200
EI_2 120-C3S_200 sau încăperi tampon 2 x EI_2 60-C3S_200
încăperi tampon protejate,
2 x EI_2 90-C3S_200
I
h ≥ 125 m
Încăperile cu risc mare de incendiu (cu excepția celor cu risc foarte mare și a celor cu pericol/risc de explozie volumetrică, care nu sunt admise), cu densitatea sarcinii termice 840 MJ/mp ≤ q < 1.680 MJ/mp, cu suprafața utilă > 36 mp se admit doar în compartiment separat al clădirii foarte înalte, alăturat, cu regim obișnuit de înălțime (pot avea pereții EI/REI 180 și planșee REI 120) sau într-o arie de maximum 400 mp doar în pătrimea inferioară (sfertul inferior) a clădirii foarte înalte. Încăperile de depozitare cu densitatea sarcinii termice mai mare de 210 MJ/mp și mai mică de 420 MJ/mp, cu suprafața utilă ≤ 36 mp vor avea pereții EI/REI 90 și ușile din acestea vor fi EI_2 45- C3S_200 , iar cele cu suprafața utilă > 36 mp vor avea pereții EI/REI 120 și ușile din acestea vor fi EI_2 60-C3S_200.
I
75m ≤ h < 125 m
Pereți
EI/REI 120
EI/REI 180
EI/REI 180
EI/REI 180
Planșee
REI 120
REI 180
REI 120
REI 180
Uși rezistente la foc și etanșe la fum
EI_2 60-C3S_200 sau încăperi tampon
2 x EI_2 30-C3S_200
încăperi tampon protejate,
2 x EI_2 45-C3S_200
EI_2 90-C3S_200 sau încăperi tampon
2 x EI_2 45-C3S_200
încăperi tampon protejate,
2 x EI_2 60-C3S_200
I
75m ≤ h < 125m
Încăperile cu risc mare de incendiu (cu excepția celor cu risc foarte mare și a celor cu pericol/risc de explozie volumetrică, care nu sunt admise), cu densitatea sarcinii termice 840 MJ/mp ≤ q < 1.680 MJ/mp,cu suprafața utilă > 36 mp se admit doar în compartiment separat al clădirii foarte înalte, alăturat, cu regim obișnuit de înălțime (pot avea pereții EI/REI 180 și planșee REI 180) sau într-o arie de maximum 400 mp doar în treimea inferioară a clădirii foarte înalte.
Încăperile de depozitare cu densitatea sarcinii termice mai mare de 210 MJ/mp și mai mică de 420 MJ/mp cu suprafața utilă ≤ 36 mp vor avea pereții EI/REI 90 și ușile din acestea vor fi EI_2 45-C3S_200 iar cele cu suprafața utilă > 36 mp vor avea pereții EI/REI 120 și ușile din acestea vor fi EI_2 60-C3S_200.
I
45m ≤ h < 75m
Pereți
EI/REI 90
EI/REI 120
EI/REI 120
EI/REI 180
Planșee
REI 120
REI 120
REI 120
REI 180
Uși rezistente la foc și etanșe la fum
EI_2 45-C3S_200 sau încăperi tampon
2 x EI_2 20-C3S_200
încăperi tampon protejate,
2 x EI_2 30-C3S_200
EI_2 60-C3S200 sau încăperi tampon
2 x EI_2 30-C3S_200
încăperi tampon protejate,
2 x EI_2 45-C3S_200
I
45m ≤ h < 75m
Încăperile cu risc mare de incendiu (cu excepția celor cu risc foarte mare și a celor cu pericol/risc de explozie volumetrică, care nu sunt admise), cu densitatea sarcinii termice 840 MJ/mp ≤ q < 1.680 MJ/mp,cu suprafața utilă > 36 mp se admit doar în compartiment separat al clădirii foarte înalte, alăturat, cu regim obișnuit de înălțime sau într-o arie de maximum 400 mp doar în jumătatea inferioară a clădirii foarte înalte.
Fragment 194
Încăperile de depozitare cu densitatea sarcinii termice mai mare de 210 MJ/mp și mai mică de 420 MJ/mp cu suprafața utilă ≤ 36 mp vor avea pereții EI/REI 60 și ușile din acestea vor fi EI_2 30-C3S_200 iar cele cu suprafața utilă > 36 mp vor avea pereții EI/REI 90 și ușile din acestea vor fi EI_2 45- C3S_200.
Obs.
Încăperile cu risc foarte mare de incendiu sau risc de explozie volumetrică nu se admit în compartimentele clădirii foarte înalte, cu excepția celor permise prin alte reglementări specifice. La activitățile permise cu risc de explozie volumetrică dispuse tehnic sau funcțional la toate nivelurile construcției (inclusiv pe terasa ultimului nivel al construcției civile foarte înalte), este obligatorie asigurarea măsurilor corespunzătoare de compartimentare către alte spații și funcțiuni cu elemente rezistente la foc și explozie volumetrică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice aplicabile. (de exemplu centrale termice amplasate pe clădiri). În construcțiile civile înalte nu este admisă manipularea, prelucrarea sau depozitarea materialelor și substanțelor cu risc de explozie volumetrică, precum și amplasarea atelierelor în care se utilizează astfel de materiale, cu excepția celor stabilite prin reglementări specifice (laboratoare, farmacii, spitale etc.). Încăperile cu densitatea sarcinii termice peste 1.680 MJ/mp nu sunt admise.
Încăperile de depozitare cu aria utilă mai mare de 36 mp și sarcina termică mai mare de 105 MJ/mp se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/ sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.
Articolul 4.2.4.9.
(1) Elementele de compartimentare dintre spațiile de parcare a autoturismelor și clădirile foarte înalte de care se alipesc sau în care se înglobează, trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și rezistente la foc minimum EI/REI 240 pentru pereți și minimum REI 180 pentru planșee.
(2) În acești pereți de compartimentare se admite practicarea golurilor de comunicare funcțională, dacă sunt separate prin încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune, echipate cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 120-C5S_200.
Articolul 4.2.4.10.
(1) Ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, de marfă, tip monte-charge și alte sisteme de transport materiale pe verticală din clădirile foarte înalte, vor fi realizate conform legislației specifice și vor avea puțuri de ascensoare proprii, separate de restul construcției prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 180, pentru ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, respectiv EI/REI 240 pentru celelalte tipuri de ascensoare sau sisteme și, după caz, planșee rezistente la foc minimum REI 180, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. În pereții puțurilor de ascensoare sunt admise numai golurile funcționale de acces din nivelurile clădirii (uși de palier).
(2) Într-un puț se pot amplasa maximum două cabine de ascensor prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor.
Articolul 4.2.4.11.
(1) La nivelurile supraterane ale clădirii foarte înalte, accesul la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor se asigură prin uși de palier (ale ascensoarelor) rezistente la foc EI 120.
(2) La nivelurile subterane ale clădirii foarte înalte, accesul la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și la fum EI_2 45-C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 120 la ușile ascensoarelor; în acest caz încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 120.
(3) Fac excepție subsolurile cu risc mic de incendiu, care se separă la fel cu nivelurile supraterane.
Articolul 4.2.4.12.
(1) La nivelurile supraterane ale clădirii foarte înalte, accesul la ascensoarele de marfă, tip monte-charge și la alte sisteme de transport materiale pe verticală se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 120 la ușile de palier ale ascensoarelor; încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 120.
Fragment 200
(2) Evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu din casele de scări supraterane închise, precum și din încăperile tampon ale acestora, se asigură prin tiraj natural organizat sau acestea se pun în suprapresiune. Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu din casele de scări subterane închise și la încăperile tampon ale acestora, se asigură numai prin tiraj natural organizat, sau acestea se pun în suprapresiune.
(3) Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu, din casele de scări închise și din circulațiile comune orizontale subterane, se asigură separat față de cele ale nivelurilor supraterane.
...
4.2.6. Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu
Articolul 4.2.6.1.
La clădirile foarte înalte se asigură căi de acces și de intervenție pentru autospecialele de intervenție cel puțin integral pe două (2) laturi alăturate și, totodată, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori. (2) În conformitate cu capacitatea maximă simultană a clădirii foarte înalte, trebuie avute în vedere și prevederile Art. 2.6.7. alin. (1) , (2) și (3) . Pentru o capacitate maxim simultană mai mare de 2.500 de persoane nu se ia în calcul Art. 2.6.7. alin. (3) .
...
4.2.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor
Articolul 4.2.7.1.
(1) Clădirile foarte înalte se echipează cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor, precum și cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului, conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate.
(2) Clădirile civile foarte înalte se dotează cu stingătoare, asigurând un stingător portativ cu performanța de stingere minimă 21A și 113B pentru o arie desfășurată de maximum 200 mp, dar minimum două stingătoare pe fiecare nivel al clădirii.
...
...
SECȚIUNEA III
4.3. Clădiri civile cu săli aglomerate 4.3.1. Condiții comune de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu al construcției)
Articolul 4.3.1.1.
(1) Măsurile de securitate la incendiu la sălile aglomerate se stabilesc în funcție de destinație, categoria sălii aglomerate, capacitatea maximă simultană de utilizatori, starea utilizatorilor, numărul de niveluri și nivelul de stabilitate la incendiu al construcției.
(2) Nivelul de stabilitate la incendiu al clădirilor cu săli aglomerate se determină conform prevederilor din Art. 2.1.3.2 . și Tabelul 2.
(3) Pentru sălile aglomerate cu funcțiuni multiple (polivalente), măsurile de securitate la incendiu se asigură în funcție de categoria de încadrare cea mai defavorabilă a sălii.
Articolul 4.3.1.2.
(1) În funcție de destinație, sălile aglomerate se încadrează în categoria S1 sau categoria S2, conform prevederilor din Tabelul 98.
(2) Sălile aglomerate a căror destinație nu este menționată în Tabelul 98, se încadrează prin asimilare. Tabelul 98: Categorii de săli aglomerate Categoria sălii aglomerate
Destinația sălii aglomerate
S1
Teatre, săli de spectacole, circuri, expoziții comerciale și muzee cu exponate combustibile, discoteci, cluburi etc.
S2
Săli de întruniri, conferințe, concerte, sport, așteptare, cult, magazine și centre comerciale, proiecții cinematografice, lectură, muzee cu exponate incombustibile, expoziții, auditorii, cantine, restaurante, vestiare etc.
...
4.3.2. Amplasarea și conformarea clădirilor
Articolul 4.3.2.1.
(1) Clădirile cu săli aglomerate care au asigurat nivelul I, II sau III de stabilitate la incendiu, vor fi astfel conformate încât să îndeplinească condițiile de corelare normate, astfel: a) între modul de amplasare, categoria sălii aglomerate supraterane și capacitatea maximă simultană de utilizatori admisă, potrivit prevederilor din Tabelul 99.; Tabelul 99: Corelare între modul de amplasare, categoria sălii aglomerate supraterane și capacitatea maximă simultană de utilizatori admisă Amplasarea sălii aglomerate
Categoria sălii aglomerate
Capacitatea maximă simultană de utilizatori, în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii
I
II
III
Independentă sau compartiment de incendiu
S1
Nelimitat*
5.000**
2.000
S2
Nelimitat***
2.500
Alipită pe o latură de construcție cu altă destinație sau comasarea mai multor săli aglomerate într-o construcție fără alte destinații
S1
5.000
3.000
1.500
S2
6.000
4.000
2.000
Înglobată în construcție cu altă destinație
S1
3.000
2.000
1.000
S2
5.000
3.000
1.500
Fragment 202
(1) Porțiunile de clădire aferente sălilor aglomerate din construcții cu alte destinații, se pot constitui în compartimente de incendiu distincte, independente funcțional, delimitate față de restul clădirii conform prevederilor normate, compartimentarea se poate realiza în limitele compartimentelor de incendiu stabilite pentru fiecare tip sau funcțiune distincte potrivit prevederilor normativului, asigurându-se separarea tipurilor și/sau a funcțiunilor diferite cu elemente de construcție verticale și orizontale cu rezistențe la foc determinate în funcție de densitatea sarcinii termice (q) din spațiile adiacente, dar nu mai puțin de REI 180 sau EI-M 180 pentru pereți și REI 120 pentru planșee și protecții a golurilor conform prevederilor normativului. Pentru fiecare compartiment de incendiu distinct, se asigură căi de acces și de evacuare pentru utilizatori, precum și căi de acces carosabile corespunzător dimensionate pentru circulația și amplasarea autospecialelor pentru intervenție de stingere și salvare în caz de incendiu, cel puțin pe două laturi.
(2) Atunci când porțiunile de clădire aferente sălilor aglomerate se constituie în compartimente de incendiu distincte, independente funcțional, în cadrul construcțiilor civile cu înălțime obișnuită, măsurile de protecție pasive specifice clădirilor cu săli aglomerate se aplică doar compartimentelor ce includ săli aglomerate, cu excepția asigurării pentru fiecare compartiment a minimum două căi de evacuare distincte pentru utilizatori și a condițiilor minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească principalele elemente de construcție utilizate pentru încadrarea întregii construcții în nivelul de stabilitate la incendiu specificat de Art. 4.3.2.1 . astfel încât întreaga construcție să îndeplinească condițiile de corelare normate între modul de amplasare, categoria sălii aglomerate supraterane și capacitatea maximă simultană de utilizatori admisă.
(3) Atunci când porțiunile de clădire aferente sălilor aglomerate se constituie în compartimente de incendiu distincte, independente funcțional, în cadrul clădirilor înalte sau foarte înalte vor fi îndeplinite și condițiile de performanță specifice acestor tipuri de clădiri, asigurându-se îndeplinirea condițiilor de performanță cele mai severe prevăzute în normativ pentru respectivele tipuri de clădiri.
...
4.3.3. Limitarea propagării incendiilor
Articolul 4.3.3.1.
(1) În interiorul compartimentelor de incendiu sau funcționale ale sălilor aglomerate cu orice destinație, încăperile cu risc mare de incendiu sau care adăpostesc aparataj sau obiecte de importanță deosebită, se separă de restul clădirii prin pereți și planșee a căror rezistență la foc se stabilește în funcție de densitatea sarcinii termice (q), potrivit prevederilor din Art. 2.3.1.2. și Tabelul 5 precum și de importanța bunurilor din încăperile adiacente.
(2) Cabinele tehnice necesare funcțional (regie, sunet, lumini), pot avea spre sala aglomerată, goluri protejate cu geamuri rezistente la foc minimum EI 60 sau cu obloane rezistente la foc EI 60 sau cu perdele de sprinklere cu funcționare timp de minimum 60 de minute, pereți EI 120 și planșee REI 120, în toate cazurile în care aceste cabine se separă de restul clădirii la fel ca sala aglomerată.
Fragment 205
(1) Pereții și planșeele care separă scena și buzunarele scenei de anexele lor, vor fi rezistenți la foc minimum EI/REI 90 pentru pereți și REI 90 pentru planșee.
(2) Golurile de circulație funcțională din pereții care separă scena și buzunarele scenei față de anexele acestora (ateliere, cabine, birouri etc.), inclusiv cele din pereții care separă căile de circulație funcțională și evacuare aferente, se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 45-C5S_200.
(3) Planșeele cabinelor pentru artiști și ale depozitelor de materiale combustibile amplasate sub scenă, trebuie să fie rezistente la foc minimum REI 90 pentru cabine și mimimum REI 180 pentru depozite.
(4) Pereții care separă depozitele pentru materiale combustibile și atelierele anexe cu risc mare de incendiu față de restul clădirii teatrului, vor fi rezistenți la foc minimum EI/REI 240 și fără alte goluri decât cele strict necesare circulației funcționale, protejate cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 90-C5S_200.
(5) Acoperișul scenei și structurile de rezistență ale pasarelelor și grătarelor scenei se pot executa din materiale A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc R 15.
(6) Golurile de acces din clădire la pasarelele scenei se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 90-C5S_200.
(7) Grătarele pasarelelor pot fi realizate din materiale clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0.
(8) Planșeele care separă scena sau buzunarele scenei de alte încăperi situate deasupra lor, trebuie să fie rezistente la foc de minimum REI 120.
Articolul 4.3.4.2.3.
(1) Proiecția filmelor pe bază de nitroceluloză, trebuie să se facă din cabine special amenajate, atunci când se utilizează mai mult de un aparat de proiecție a filmelor neinflamabile (peliculă de siguranță) sau de proiecție digitală, precum și indiferent de numărul aparatelor la proiecția filmelor pe bază de nitroceluloză.
(2) Pereții și planșeele cabinei de proiecție pentru peliculă pe bază de nitroceluloză cu mai mult de un aparat de proiecție a filmelor și ale depozitelor aferente cabinei de proiecție, vor fi rezistenți la foc de minimum EI/REI 90 pentru pereți și REI 60 pentru planșee.
(3) Cabina de proiecție pentru peliculă pe bază de nitroceluloză cu mai mult de un aparat de proiecție nu trebuie să comunice direct cu sala în care se află publicul decât prin vizete de proiecție și observare, închise etanș contra fumului cu geamuri și protejate cu obloane EI 30, care prin închidere în caz de incendiu, să acționeze aprinderea automată a luminii din sală.
(4) Dacă pentru proiecția peliculelor de siguranță se folosesc becuri incandescente sau becuri cu descărcări în gaze cu o putere mai mică de 2.000 W, cabina de proiecție poate comunica cu sala în care se află publicul prin uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 30-C5S_a, iar vizetele nu trebuie să fie protejate cu obloane EI 30 decât dacă depășesc suprafața de 0,16 mp.
(5) Comunicarea cabinei de proiecție pentru pelicule de siguranță și a anexelor sale cu căile de circulație funcțională și evacuare ale publicului, se asigură numai prin încăperi tampon protejate.
(6) Ușile cabinei de proiecție, ale încăperilor de derulare și aparataj electric, precum și cele ale încăperii tampon prin care comunică cu restul clădirii, trebuie să fie rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 45-C5S_a.
(7) Cabinele de proiecție digitală cu mai mult de un aparat de proiecție a filmelor, trebuie să fie separate de restul clădirii prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 60 și planșee rezistente la foc minimum REI 60, iar ușile de comunicare cu restul clădirii vor fi rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 30-C5S_a.
Articolul 4.3.4.2.4.
Deasupra scenelor amenajate ale sălilor de teatru nu se prevăd sau amenajează încăperi cu alte destinații.
Articolul 4.3.4.2.5.
Sălile de teatru cu mai mult de 600 locuri și scenă amenajată vor avea prevăzute: a) cortine de siguranță între scenă și sală, rezistente la foc minimum EI 90. Cortinele de siguranță trebuie să poată fi coborâte prin comenzi automate și manuale, local sau de la distanță, în cel mult 40 de secunde; ...
b) încăpere proprie aferentă serviciului pentru situații de urgență, care va avea acces ușor (facil) și sigur din exterior în caz de incendiu și acces la scenă și încăperile unde sunt necesare manevre sau intervenții în caz de incendiu, în condițiile în care este obligatorie constituirea acestor servicii; ...
c) posibilități de acces și intervenție în caz de incendiu la părțile superioare ale scenei, la nivelul podiumului de joc și la subsolul scenei, prin scări interioare închise sau prin scări exterioare deschise, iar golurile de acces vor fi protejate cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 45-C5S_200. ...
Articolul 4.3.4.2.6.
Fragment 211
(1) Clădirile cu săli aglomerate vor avea asigurat acces din drumurile publice și posibilități corespunzătoare de desfășurare a operațiunilor de stingere a incendiilor și de salvare a utilizatorilor în caz de incendiu.
(2) Platformele exterioare pentru parcarea autovehiculelor situate în vecinătatea clădirilor, trebuie amplasate în afara gabaritului liber necesar evacuării utilizatorilor și al accesului, circulației și intervenției autospecialelor la fațadele vitrate ale clădirii și la sursele de alimentare cu apă.
Articolul 4.3.6.3.
În conformitate cu capacitatea maximă simultană a clădirii cu săli aglomerate, trebuie avute în vedere și prevederile Art. 2.6.7. alin. (1) și (3) .
Articolul 4.3.6.4.
În cazul porțiunilor de clădire aferente sălilor aglomerate din construcții cu alte destinații, care se pot constitui în compartimente de incendiu distincte, independente funcțional, delimitate față de restul clădirii conform prevederilor normate, se asigură pentru fiecare compartiment de incendiu distinct căi de acces carosabile corespunzător dimensionate pentru circulația și amplasarea autospecialelor pentru intervenție de stingere și salvare în caz de incendiu, cel puțin pe două laturi, astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori.
...
4.3.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor
Articolul 4.3.7.1.
(1) Clădirile cu săli aglomerate se echipează cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor, precum și cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului, conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate.
(2) Clădirile civile cu săli aglomerate se dotează cu stingătoare, asigurând un stingător portativ cu performanța de stingere minimă 21A și 113B pentru o arie desfășurată de maximum 200 mp, dar minimum două stingătoare pe fiecare nivel al clădirii.
...
...
...
CAPITOLUL 5
5. PERFORMANȚE SPECIFICE CLĂDIRILOR CIVILE SUBTERANE ȘI PORȚIUNILOR SUBTERANE (SUBSOLURILOR) ALE CLĂDIRILOR CIVILE (PUBLICE) SUPRATERANE 5.1. Condiții comune de performanță a construcțiilor (risc de incendiu și nivel de stabilitate la incendiu al construcției)
Articolul 5.1.1.
Clădirile civile subterane independente sunt constituite din construcții cu funcțiuni diverse (centre comerciale, galerii de artă, discoteci, baruri, săli de întruniri sau spectacole, alimentație, servicii etc.), realizate sub cota terenului înconjurător. Ele nu sunt constituite din subsoluri ale clădirilor supraterane.
Articolul 5.1.2.
(1) Clădirile civile subterane independente vor avea asigurat nivelul I sau II de stabilitate la incendiu, iar aria compartimentului de incendiu va fi limitată la 3.500 mp, fără posibilitatea de majorare.
(2) Prin modul de dispunere a funcțiunilor și măsurile de securitate la incendiu asigurate, se va asigura limitarea propagării fumului și a focului în interior, precum și la vecinătăți.
Articolul 5.1.3.
Clădirile civile (publice) subterane independente se proiectează și realizează conform reglementării tehnice Normativ de proiectare a construcțiilor publice subterane, indicativ NP 25-1997, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului nr. 142/N/1997, având în vedere și precizările acestui capitol, iar cele comasate în clădiri civile supraterane (subsoluri ale acestora), conform prevederilor prezentului normativ.
Articolul 5.1.4.
Porțiunile subterane (subsolurile) ale clădirilor civile (publice) supraterane, vor respecta condițiile de încadrare în nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii supraterane, conform prevederilor normativului, iar încăperile respective vor avea stabilite și precizate riscurile de incendiu specifice.
...
5.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor
Articolul 5.2.1.
Clădirile subterane independente, pot fi amplasate independent sau se pot alipi unor construcții sau porțiuni de construcții subterane, față de care se compartimentează. Clădirile civile subterane independente nu se comasează.
Articolul 5.2.2.
(1) În clădirile civile subterane independente, nu este recomandată dispunerea unor spații sau încăperi cu riscuri mari sau foarte mari de incendiu sau în care sunt utilizate și/sau depozitate substanțe care în amestec cu aerul pot produce amestecuri cu risc de explozie volumetrică.
(2) Funcțiunile care includ lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate sub 55°C în cantitățile declarate (stații de alimentare a autoturismelor cu carburanți, service auto, stații de spălare auto și altele similare), pot fi dispuse în zone special amenajate și marcate ale clădirii subterane independente, atunci când sunt compartimentate față de restul clădirii subterane și îndeplinesc condițiile de securitate la incendiu stabilite în normativ și în reglementările tehnice specifice.
Articolul 5.2.3.
Fragment 212
(1) Clădirile civile subterane independente de nivelul II de stabilitate la incendiu, nu vor avea mai mult de două niveluri subterane, iar cele de nivel I de stabilitate la incendiu vor avea maxim trei niveluri.
(2) Numărul de niveluri al clădirilor civile subterane independente de nivel I stabilitate la incendiu nu se normează, dacă rezistența la foc a planșeelor este de minimum REI 180, iar cea a grinzilor de minimum R 180.
Articolul 5.2.4.
Clădirile civile subterane și încăperile acestora, precum și porțiunile subterane (subsolurile) clădirilor civile (publice) supraterane, vor avea stabilite și precizate riscurile de incendiu, precum și capacitățile maximum simultane de utilizatori.
...
5.3. Limitarea propagării incendiilor
Articolul 5.3.1.
Încăperile cu risc mijlociu, mare și foarte mare de incendiu din clădirile subterane independente, precum și porțiunile subterane (subsolurile) clădirilor civile (publice) supraterane, se separă de restul construcției prin pereți și planșee rezistente la foc potrivit densității sarcinii termice (q) din spațiile adiacente, corespunzător prevederilor din Art. 2.3.1.2 . și Tabelul 5 precum și prevederilor normativului. Golurile de circulație funcțională și de evacuare din pereții de compartimentare cu rezistența la foc de minimum EI/REI 180, se separă prin încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și echipate cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200. Protecția golurilor din pereții de separare EI/REI 60 se asigură cu uși EI_2 45-C5S_200 și protecția golurilor din pereții de separare EI/REI 120 se asigură cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200.
Articolul 5.3.2.
(1) Casele de scări și puțurile pentru ascensoare sau alte sisteme de transport pe verticală, inclusiv încăperile pentru mașinile aferente acestora dispuse în clădirile civile subterane independente, se separă de restul construcției cu pereți și planșee rezistente la foc corespunzător densității sarcinii termice (q) și a destinației spațiilor adiacente respective, dar minimum EI/REI 120 pentru pereți și respectiv REI 90 pentru planșee.
(2) Golurile de acces la puțurile pentru ascensoare sau alte sisteme de transport pe verticală și la încăperile menționate la alin. (1) , precum și la casele de scări închise se separă prin uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 sau încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 45-C5S_200.
...
5.4. Alcătuiri constructive
Articolul 5.4.1.
Încăperile și spațiile tehnice aferente dispuse în clădirile subterane independente vor fi proiectate, realizate și utilizate în conformitate cu prevederile prezentului normativ, ale Normativului de proiectare a construcțiilor publice subterane, indicativ NP 25-1997 și reglementărilor tehnice de specialitate, asigurându-se condițiile tehnice care să evite inițierea incendiilor și propagarea ușoară a fumului și a focului.
Articolul 5.4.2.
Produsele de construcție utilizate la clădirile civile subterane independente vor fi din clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.
Articolul 5.4.3.
(1) Finisajele, tratamentele termice și acustice din clădirile civile subterane independente vor fi din clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 (inclusiv scheletul lor de susținere sau montare).
(2) Plafoanele autoportante sau suspendate din clădirile subterane vor fi rezistente la foc EI 45 (a←→b).
(3) Continuitatea spațiului dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență, va fi întrerupt cu diafragme continue minimum DH 30, dispuse la maximum 30 m pe două direcții perpendiculare, atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență nu este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere. În toate cazurile se vor avea în vedere prevederile Art. 8.1.2 ..
...
5.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu
Articolul 5.5.1.
Căile prevăzute pentru circulația funcțională precum și de evacuare din clădirile civile subterane independente vor fi alcătuite și dimensionate astfel încât să îndeplinească condițiile necesare asigurării evacuării utilizatorilor în caz de incendiu, potrivit prevederilor normativului și reglementărilor tehnice aplicabile.
Articolul 5.5.2.
Căile de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu se separă de restul clădirii civile subterane conform prevederilor din Tabelul 112.
Fragment 213
Tabelul 112: Separare a căilor de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor clădirilor subterane Nivel de stabilitate la incendiu al clădirii civile subterane
Rezistență și reacție la foc a elementelor despărțitoare (minute)
coridoare, holuri,
case de scări închise
pereți
planșee
uși
pereți
planșee
uși
I
EI 120 A1 sau A2-s1,d0
REI 120 A1 sau A2-s1,d0
EI_2 60-C5S_200
EI 180 A1 sau A2-s1,d0
REI 120 A1 sau A2-s1,d0
EI_2 90-C5S_200
II
EI 90 A1 sau A2-s1,d0
REI 90 A1 sau A2-s1,d0
EI_2 45-C5S_a
EI 120 A1 sau A2-s1,d0
REI 90 A1 sau A2-s1,d0
EI_2 60-C5S_200
II (+)
EI 90 A1 sau A2-s1,d0
REI 90 A1 sau A2-s1,d0
EI_2 45-C5S_a
EI 90 A1 sau A2-s1,d0
REI 90 A1 sau A2-s1,d0
EI 30-C5S_a
Note Tabelul 112: (a) Degajamentele protejate vor fi prevăzute cu minimum: – pereți EI/REI 180, uși EI_2 90-C5S_200 și planșee REI 120 la nivelul I de stabilitate la incendiu; ...
– pereți EI/REI 120, uși EI_2 60-C5S_200 și planșee REI 90 la nivelul II de stabilitate la incendiu; ...
– pereți EI/REI 90, uși EI_2 45-C5S_200 și planșee REI 90 la nivelul II(+) de stabilitate la incendiu. ...
...
() (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.
Articolul 5.5.3.
(1) Traseele căilor de evacuare a utilizatorilor clădirilor civile subterane independente trebuie astfel stabilite încât, prin distribuția, alcătuirea, dimensionarea și marcarea lor, să se asigure recunoașterea cu ușurință a direcției de evacuare spre exterior și circulația ușoară a utilizatorilor.
(2) Căile de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor construcțiilor subterane cu capacitatea maximă simultană mai mare de 500 utilizatori sau a spațiilor subterane cu capacitatea maximă simultană mai mare de 150 utilizatori (cu excepția celor de parcare), vor fi independente de căile de evacuare ale construcțiilor cu altă destinație, iar comunicarea între acestea este admisă numai prin încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune.
Articolul 5.5.4.
(1) În afară de scările de evacuare care asigură evacuarea utilizatorilor unui singur nivel subteran, scările de evacuare a utilizatorilor clădirilor civile subterane vor fi închise în case de scări și vor avea rampele separate prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 180 pentru nivelul I de stabilitate la incendiu și EI/REI 120 pentru nivelul II de stabilitate la incendiu (indiferent de echiparea suplimentară cu instalații automate de sprinklere față de prevederile normativului de profil).
(2) În clădirile subterane, precum și în porțiunile subterane (subsolurile) clădirilor civile (publice) supraterane, pot fi prevăzute scări rulante realizate conform prevederilor Art. 2.5.6.3.3., cu condiția asigurării și a căilor de evacuare a utilizatorilor prin scări închise.
Articolul 5.5.5.
(1) Căile de evacuare a utilizatorilor clădirilor civile subterane independente vor respecta lungimile de evacuare precizate în Tabelul 113.
(2) Lungimile de evacuare maximum admise se determină pentru traseul de evacuare parcurs de la ușa încăperii până la cea mai apropiată ușă de intrare în încăperea tampon protejată, ventilate în suprapresiune, a scării închise de evacuare.
(3) În interiorul încăperilor se asigură lungimea de evacuare admisă într-o singură direcție (coridor înfundat). Tabelul 113: Lungimi de evacuare în clădiri civile subterane independente Nr. crt.
Destinația clădirii civile subterane independente
Nivel de stabilitate la incendiu asigurat
Lungime maximă de evacuare
Observații
în două direcții diferite
într-o direcție (coridor înfundat)
metri
metri
1
Administrativă, centre comerciale, galerii de artă, discoteci, baruri, săli de întruniri sau spectacole, alimentație, servicii etc.
I
35
20
-
II
25
15
Articolul 5.5.6.
La clădirile civile subterane independente, numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (U_f) este de 60.
Articolul 5.5.7.
(1) Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu, din clădirile și încăperile civile subterane este obligatorie, prin sisteme independente, la: a) încăperile și căile lor de evacuare în care se pot afla simultan mai mult de 50 de utilizatori; ...
b) încăperile cu risc mijlociu și mare și aria utilă mai mare de 36 mp sau încăperile cu risc foarte mare de incendiu, indiferent de aria lor precum și încăperile de depozitare cu aria utilă mai mare de 36 mp și sarcina termică mai mare de 105 MJ/mp. ...
Fragment 214
(2) Încăperile de la alin. (1) se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.
...
5.6. Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu
Articolul 5.6.1.
(1) Pentru asigurarea condițiilor corespunzătoare de intervenție și salvare a utilizatorilor în caz de incendiu, clădirile civile subterane independente vor avea acces din circulațiile publice și circulații rutiere în incintă, alcătuite, protejate și marcate conform prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice aplicabile.
(2) Platformele exterioare pentru parcarea autovehiculelor situate în vecinătatea construcțiilor, vor fi amplasate în afara gabaritului liber necesar pentru intervenție și pentru evacuarea utilizatorilor, al căilor de acces a autospecialelor în caz de incendiu la construcție și la sursele de alimentare cu apă.
Articolul 5.6.2.
Pentru asigurarea condițiilor corespunzătoare de intervenție și salvare în caz de incendiu, se prevăd accese din exterior pe două laturi și circulații interioare corespunzător alcătuite, protejate și marcate.
...
5.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor
Articolul 5.7.1.
(1) Clădirile civile subterane independente se echipează cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor, precum și cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului, conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate.
(2) Clădirile civile subterane independente se dotează cu stingătoare, asigurând un stingător portativ cu performanța de stingere minimă 21A și 113B pentru o arie desfășurată de maximum 200 mp, dar minimum două stingătoare pe fiecare nivel al clădirii, conform prevederilor normativului și reglementărilor tehnice specifice.
...
...
CAPITOLUL 6
6. PERFORMANȚE SPECIFICE CONSTRUCȚIILOR DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE
SECȚIUNEA I
6.1. Performanțe comune construcțiilor de producție și/sau depozitare 6.1.1. Condiții generale de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu al construcției)
Articolul 6.1.1.1.
(1) La proiectarea și realizarea construcțiilor de producție și/sau depozitare, se respectă prevederile prezentului normativ.
(2) Acolo unde în alte reglementări tehnice se menționează categoriile de pericol de incendiu, construcțiile de producție/depozitare pot fi definite astfel: – Categoria A de pericol de incendiu (substanțe a căror aprindere sau explozie poate să aibă loc în urma contactului cu oxigenul din aer, cu apa sau cu alte substanțe ori materiale sau lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor până la 28°C, gaze sau vapori cu limita inferioară de explozie până la 10%, atunci când acestea pot forma cu aerul amestecuri explozive) și categoria B de pericol de incendiu (lichide cu temperatura de inflamibilitate a vaporilor cuprinsă între 28-100°C, gaze sau vapori cu limita inferioară de explozie mai mare de 10%, atunci când acestea pot forma cu aerul amestecuri explozive ori fibre, praf sau pulberi, care se degajă în stare de suspensie în cantități ce pot forma cu aerul amestecuri explozive): posibilități de incendiu și explozie volumetrică; Nu determină încadrarea în categoriile A și B de pericol de incendiu: ● folosirea substanțelor solide, lichide sau gazoase drept combustibili pentru ardere;
● scăpările și degajările de gaze, vapori sau praf care sunt în cantități ce nu pot forma cu aerul amestecuri explozive.
În asemenea situații încadrarea se face în categoria de pericol de incendiu C, D sau E, în funcție de densitatea sarcinii termice și pericolul de incendiu în ansamblu);
...
– Categoria C de pericol de incendiu (substanțe și materiale combustibile solide sau lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor mai mare de 100°C): posibilități de incendiu/ardere, cu densitatea sarcinii termice q > 105 MJ/mp; Nu determină încadrarea în categoria C (BE2) de pericol, oricare din următoarele situații: ● folosirea substanțelor solide, lichide sau gazoase drept combustibili pentru ardere;
● utilizarea lichidelor combustibile cu temperatura de inflamabilitate peste 100°C la comenzi hidraulice, răcire, ungere, filtre și tratamente termice, în cantități de max. 2 mc, cu condiția luării unor măsuri locale pentru limitarea propagării incendiului;
Fragment 215
● folosirea echipamentului electric, care conține până la 60 Kg ulei pe unitatea de echipament, precum și a fluxurilor de cabluri cu mai puțin de 3,5 Kg material combustibil/ml pe flux;
● materialele și substanțele combustibile din spațiul respectiv, inclusiv cele din utilaje care nu se încadrează la punctul 2 sau cele utilizate la transportul ori depozitarea materialelor combustibile, a unor ambalaje, palete sau rafturi combustibile, dacă nu depășesc în totalitate 105 MJ/mp.
În situațiile de mai sus, încadrarea se face în funcție de pericolul de incendiu în ansamblu, în categoria D sau E de pericol de incendiu;
...
– Categoria D de pericol de incendiu: existența focului deschis sub orice formă, în absența substanțelor combustibile (substanțe sau materiale incombustibile în stare fierbinte, topite sau incandescente, cu degajări de căldură radiantă, flăcări sau scântei) ori substanțe și materiale combustibile cu posibilități de incendiu/ardere, cu densitatea sarcinii termice q ≤ 105 MJ/mp; ...
– Categoria E de pericol de incendiu: existența unor materiale sau substanțe incombustibile în stare rece sau a substanțelor combustibile în stare de umiditate înaintată, peste 80%, cu densitatea sarcinii termice q ≤ 105 MJ/mp. ...
Articolul 6.1.1.2.
(1) Zonele, încăperile, compartimentele de incendiu și construcțiile de producție și/sau depozitare, vor avea determinate și precizate riscurile de incendiu, conform prevederilor Art. 2.1.2.2 . și Art. 2.1.2.5 .
(2) Atunci, când în construcțiile de producție și/sau depozitare sunt utilizate sau depozitate lichide combustibile, se respectă și măsurile de securitate la incendiu specifice acestora.
(3) La instalațiile tehnologice de producție și/sau depozitare amplasate în aer liber, riscurile de incendiu se determină independent pentru fiecare instalație care prezintă caracteristici diferite din punct de vedere al securității la incendiu și la care se asigură condițiile de securitate și nivelurile de performanță corespunzătoare acestora, precizându-se zonele în care sunt obligatorii măsuri de protecție specifice. Inginerul tehnolog trebuie să stabilească și să delimiteze zonele periculoase (de protecție și zone Ex) și respectiv de echipare și dotare cu sisteme de siguranță și de securitate la incendiu specifice tipurilor de materii prime, produse finite prevăzute în normativele de specialitate.
Articolul 6.1.1.3.
(1) În funcție de riscurile de incendiu determinate și precizate obligatoriu în documentație, la construcțiile de producție și/sau depozitare se asigură performanțele normate.
(2) Delimitarea zonelor în care se asigură măsurile specifice de securitate la incendiu impuse de riscurile foarte mari de incendiu și explozie volumetrică, este obligatorie și se are în vedere posibilitatea prezenței amestecurilor de aer cu gaze, vapori sau praf în concentrații cu pericol de explozie în timpul funcționării normale.
Articolul 6.1.1.4.
(1) Construcțiile și compartimentele de incendiu de producție și/sau depozitare, vor avea determinat și precizat nivelul de stabilitate la incendiu asigurat.
(2) Condițiile minime pe care trebuie să le îndeplinească construcția pentru încadrarea în nivelul de stabilitate la incendiu, sunt precizate în Art. 2.1.3.2 . și în Tabelul 3.
...
6.1.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor
Articolul 6.1.2.1.
Construcțiile de producție și/sau depozitare se amplasează la distanțele normate față de construcții învecinate, conform prevederilor din Art. 2.2.1.2 . și Tabelul 4, sau se compartimentează față de acestea cu elemente de construcție rezistente la foc pentru separarea compartimentelor de incendiu, corespunzătoare riscurilor de incendiu și densității sarcinii termice (q).
Articolul 6.1.2.2.
În funcție de nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, ariile construite ale construcțiilor și compartimentelor de incendiu de producție și/sau depozitare (Ac), se conformează potrivit prevederilor din Tabelul 114.
Fragment 216
Tabelul 114: Condiții de corelare a ariilor construite (Ac) și a numărului de niveluri al construcțiilor și compartimentelor de incendiu supraterane de producție și/sau depozitare Risc de incendiu
Nivel de stabilitate la incendiu
Număr de niveluri admise
Arie maximă construită (Ac) a construcțiilor și compartimentelor de incendiu de producție și/sau depozitare (mp)
parter
cu două niveluri
cu mai multe niveluri
Foarte mare și risc de explozie
I
6
Nelimitat
II
6
6.000
3.000
1.000
Foarte mare
I
Nelimitată
II
6
Nelimitată
10.000
5.000
Mare
I
Nelimitată
II
6
Nelimitată
15.000
7.500
III
3
5.500
3.500
2.500
IV
2
3.000
1.500
Nu se admit
V
1
1.500
Nu se admit
Mijlociu
I - II
Nelimitată
III
3
7.000
5.500
3.500
IV
2
3.500
2.000
Nu se admit
V
1
1.500
Nu se admit
Mic
I - II
Nelimitată
III
3
7.800
6.500
5.000
IV
2
3.500
2.600
Nu se admit
V
2
2.600
1.500
Nu se admit
Note Tabelul 114:
Note Tabelul 114: (a) Ariile construite (Ac) se pot majora cu 100% la construcțiile și compartimentele de incendiu echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor sau cu 25% pentru cele prevăzute cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu cu acoperire totală. Majorările nu se cumulează. ...
(b) La construcțiile de producție și/sau depozitare cu două niveluri supraterane din cadrul limitei de proprietate, atunci când se prevăd instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și evacuare a fumului din circulațiile comune orizontale (coridoare/holuri) și casele de scări, investitorii sau beneficiarii pot mări aria compartimentului de incendiu în limitele admise pentru clădiri parter, dacă planșeul dintre parter și etaj este rezistent la foc minimum REI 120 și eventualele goluri tehnologice din planșeul de separare sunt protejate cu elemente rezistente la foc minimum EI 90 cu închidere automată în caz de incendiu ...
Articolul 6.1.2.3.
(1) La conformarea construcțiilor și compartimentelor de incendiu supraterane de producție și/sau depozitare, se vor avea în vedere prevederile privind performanțele comune ale construcțiilor cu orice destinație și celor comune și specifice construcțiilor supraterane de producție și/sau depozitare ( Art. 2.2.2.1 . * 2.2.2.4 . și Art. 6.1.2.2 .).
(2) Construcțiile de producție și/sau depozitare vor fi conformate astfel încât să îndeplinească condițiile de corelare între nivelul de stabilitate la incendiu asigurat (conform prevederilor din Art. 2.1.3.2 . și Tabelul 3), aria construită (Ac), destinația și numărul de niveluri, conform prevederilor normate ( Art. 6.1.2.2.) .
Articolul 6.1.2.4.
(1) Pe cât posibil, activitățile cu riscuri mari și foarte mari de incendiu, se dispun în zone distincte ale construcției, iar cele cu riscuri de explozie volumetrică, la ultimul nivel al construcției supraterane de producție și/sau depozitare.
(2) Atunci când activitățile cu risc de explozie volumetrică nu pot fi dispuse tehnic sau funcțional la ultimul nivel al construcției de producție și/sau depozitare, este obligatorie asigurarea măsurilor corespunzătoare de compartimentare cu elemente rezistente la foc și explozie volumetrică (REI), potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. La activitățile cu risc de explozie volumetrică dispuse tehnic sau funcțional pe terasa ultimului nivel al construcției de producție și/sau depozitare, este obligatorie asigurarea măsurilor corespunzătoare de compartimentare către alte spații și funcțiuni cu elemente rezistente la foc și explozie volumetrică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice aplicabile.
(3) În subsolurile construcțiilor de producție se pot dispune spații cu risc de explozie volumetrică numai atunci când sunt justificate tehnic și au asigurate măsurile specifice de protecție și compartimentare cu elemente rezistente la foc și explozie (REI).
...
6.1.3. Limitarea propagării incendiilor
Articolul 6.1.3.1.
(1) Compartimentele de incendiu ale construcțiilor de producție și/sau depozitare constituite conform prevederilor normativului, se separă de restul construcției prin elemente de compartimentare corespunzătoare riscului de incendiu și densității sarcinii termice (q) din încăperile adiacente, conform prevederilor din Art. 2.3.1.2 . și Tabelul 5.
(2) În același mod se separă între ele și porțiuni ale construcției încadrate în riscuri de incendiu diferite.
Fragment 217
(3) În interiorul compartimentelor de incendiu, se prevăd elemente de separare orizontale și/sau verticale rezistente la foc, care să împiedice propagarea ușoară a focului și a fumului pe arii mari construite.
Articolul 6.1.3.2.
(1) Grupările de încăperi cu același risc de incendiu și aceeași destinație se admit în limita următoarelor arii construite în cadrul construcțiilor de producție și/sau depozitare: – maximum 600 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open-space să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții de producție și/sau depozitare încadrate în nivelul I de stabilitate la incendiu; ...
– maximum 400 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open-space să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții de producție și/sau depozitare încadrate în nivelul II de stabilitate la incendiu; ...
– maximum 200 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open-space să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții de producție și/sau depozitare încadrate în nivelul III de stabilitate la incendiu. ...
Grupările de încăperi cu același risc de incendiu și aceeași destinație nedelimitate între ele încadrate în nivelul IV-V de stabilitate la incendiu, nu se admit în cadrul construcțiilor de producție și/sau depozitare.
(2) În construcțiile și compartimentele de incendiu, separarea spațiilor se realizează prin pereți rezistenți la foc conform densității de sarcină termică dar minimum EI/REI 60 și după caz, planșee minimum REI 60, iar golurile de comunicare funcțională din acestea se protejează cu elemente de închidere rezistente la foc și etanșe la fum minimum jumătate din rezistența la foc a pereților, dar minim EI_(2)30-C3S_200.
Articolul 6.1.3.3.
(1) Anexele tehnico-sociale, laboratoarele și atelierele anexă (exceptând grupurile sanitare), se separă cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 90 față de încăperile cu riscuri mijlocii de incendiu, iar golurile de comunicare funcțională din acești pereți se protejează cu elemente de închidere rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 45-C3S_200. Planșeele de separare vor fi rezistente la foc minimum REI 45, iar eventualele goluri din acestea se protejează cu elemente de închidere rezistente la foc minimum EI 45.
(2) Anexele tehnico-sociale, laboratoarele și atelierele anexă (exceptând grupurile sanitare), se separă față de încăperile cu risc de incendiu mare și foarte mare cu pereți și planșee având rezistența la foc corespunzătoare riscurilor și densităților sarcinilor termice (q) din încăperile adiacente, iar golurile funcționale din elementele de separare vor fi protejate cu elemente de închidere rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C3S_200.
(3) Pereții și planșeele care separă anexele tehnico-sociale, laboratoarele și atelierele anexă față de încăperile cu riscuri foarte mari de incendiu și explozie volumetrică, trebuie să reziste la incendiu funcție de densitatea sarcinii termice (q) și la explozie volumetrică, iar golurile de comunicare strict funcționale din pereți se prevăd cu încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C3S_200 dispuse șicanat.
Articolul 6.1.3.4.
Scările închise de evacuare a utilizatorilor și ascensoarele, se separă de restul construcției cu pereți și planșee rezistente la foc, conform prevederilor normativului.
Articolul 6.1.3.5.
În spațiile de producție cu riscuri mijlocii sau mici de incendiu, se pot realiza încăperi de birouri din elemente incombustibile și geamuri, destinate exclusiv personalului care conduce nemijlocit producția (maiștri, supraveghetori, conducere etc.).
Articolul 6.1.3.6.
Pentru limitarea propagării focului și a fumului în construcțiile și compartimentele de incendiu închise, încăperile de producție și/sau depozitare cu suprafața utilă mai mare de 36 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.
Articolul 6.1.3.7.
Fragment 218
Este obligatorie asigurarea evacuării fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu la construcțiile, compartimentele și încăperile de producție și/sau depozitare cu riscuri mari sau foarte mari de incendiu, precum și la construcțiile supraterane închise de producție și/sau de depozitare, cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m sau la construcțiile (încăperile) de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp, în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială (cu acoperiș și pereți de închidere perimetrală plini, în care se prevăd numai goluri psihologice și uși de acces).
Articolul 6.1.3.8.
(1) Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu, se asigură prin tiraj natural-organizat sau ventilare mecanică, și se realizează conform prevederilor normate.
(2) Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu se asigură din fiecare nivel al construcției de producție și/sau depozitare.
Articolul 6.1.3.9.
(1) Casele de scări închise, care asigură evacuarea utilizatorilor, inclusiv cele cu ferestre spre exterior pe fiecare nivel pentru ventilare și iluminare naturală, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu (cu evacuare natural-organizată prin trape orizontale sau verticale și admisie de aer conform prevederi normate), iar încăperile tampon de acces la acestea (acolo unde acestea trebuie prevăzute), vor avea ventilare în suprapresiune.
(2) Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu din casele de scări supraterane închise și la încăperile tampon ale acestora (acolo unde acestea trebuie prevăzute) se asigură prin tiraj natural organizat sau se pun în suprapresiune.
(3) Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu din casele de scări subterane închise și la încăperile tampon ale acestora (acolo unde acestea trebuie prevăzute) se asigură numai prin tiraj natural organizat sau acestea se pun în suprapresiune.
Articolul 6.1.3.10.
Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu a încăperilor și spațiilor de depozitare, va fi independentă de alte spații, indiferent de modul în care se realizează (prin tiraj natural-organizat sau ventilare mecanică).
Articolul 6.1.3.11.
Canalele de evacuare a fumului care străbat spații sau încăperi cu alte destinații sau riscuri de incendiu decât cele pentru care sunt prevăzute, vor avea pereții astfel realizați încât să îndeplinească condițiile de rezistență la foc impuse de destinațiile și riscurile de incendiu respective, dar minimum EI 60.
...
6.1.4. Alcătuiri constructive
Articolul 6.1.4.1.
(1) Construcțiile de producție și/sau depozitare se alcătuiesc astfel încât să îndeplinească condițiile de performanță admise în normativ.
(2) Prin modul de alcătuire, dispunere și realizare, elementele de construcție utilizate nu trebuie să propage focul.
(3) Golurile interioare ale elementelor de construcție vor avea continuitatea întreruptă conform normativului, astfel încât să nu favorizeze propagarea ușoară a fumului și a focului în construcție.
Articolul 6.1.4.2.
(1) Construcțiile și încăperile de producție și/sau depozitare închise, încadrate în risc mijlociu de incendiu determinat de carcteristicile substanțelor și materialelor, trebuie realizate cu pereți și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.
(2) Elementele de construcție care separă de restul construcției spații cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică, vor fi rezistente la foc și la explozie.
Articolul 6.1.4.3.
(1) Încăperile de depozitare cu suprafața utilă mai mare de 36 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți și se alcătuiesc, realizează și compartimentează față de restul construcției cu elemente rezistente la foc.
(2) Încăperile de depozitare dispuse în subteran, indiferent de suprafață și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți și se alcătuiesc, realizează și compartimentează față de restul construcției cu elemente rezistente la foc.
(3) Încăperile de depozitare de la alin. (1) și (2) se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural- organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.
Articolul 6.1.4.4.
Fragment 219
Plafoanele autoportante sau suspendate nu sunt admise la încăperi și spații închise încadrate cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică.
Articolul 6.1.4.5.
Grinzile, rampele, podestele și treptele scărilor interioare de circulație funcțională și de evacuare la platforme de lucru sau supante fără locuri permanente de muncă, pot fi realizate din materiale R 15 clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1, d0 și neînchise în case de scări.
Articolul 6.1.4.6.
(1) Depozitele frigorifice de tip box in box (cu temperatura interioară t < 4°C) cu suprafața mai mică de 100 mp nu se compartimentează cu elemente cu performanță la foc și nu se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți.
(2) Depozitele frigorifice de tip box in box (cu temperatura interioară t < 4°C) cu suprafața mai mare de 100 mp se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți la construcția/ spațiul în care acestea sunt amplasate în condițiile în care nu se asigură echiparea acestora cu instalații automate de reducere a oxigenului.
(3) Aceste categorii de depozitare nu se echipează cu instalație de stingere cu hidranți interiori.
Articolul 6.1.4.7.
Construcțiile de depozite frigorifice dedicate (cu temperatura interioară t < 4°C) nu se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți.
Articolul 6.1.4.8.
(1) Depozitele automatizate fără locuri permanente de activitate (de lucru) nu se echipează cu instalație de hidranți interiori.
(2) La depozitele automatizate fără locuri permanente de activitate (de lucru), la care rafturile de depozitare fac parte din structura de rezistență a clădirii, structura clădirii (stâlpi, grinzi, ferme, contravântuiri și șarpante ale acoperișurilor) poate fi realizată din metal fără caracteristici de performanță privind rezistența la foc (structură metalică neprotejată), cu condiția asigurării obligatorii a unei instalații automate de stingere a incendiului cu sprinklere sau de reducere a oxigenului.
Articolul 6.1.4.9.
Depozitele prevăzute cu instalație de reducere a oxigenului nu se prevăd cu sisteme pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți.
...
6.1.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu
Articolul 6.1.5.1.
(1) Construcțiile de producție și/sau depozitare vor avea asigurate căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu, dispuse, alcătuite și dimensionate potrivit prevederilor normativului.
(2) La depozitele fără personal permanent de lucru, circulațiile funcționale nu trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute pentru căile de evacuare în caz de incendiu.
Articolul 6.1.5.2.
În construcțiile de producție și/sau depozitare, pot fi considerate căi de evacuare a utilizatorilor și cele care trec prin: a) încăperi sau spații cu riscuri mici de incendiu, dacă servesc la evacuarea utilizatorilor spațiilor de producție învecinate sau din anexele tehnico-sociale ale acestora; ...
b) încăperi sau spații cu risc mijlociu, mare sau foarte mare de incendiu, fără explozie volumetrică, dacă servesc la evacuarea utilizatorilor spațiilor învecinate și nu constituie singura lor cale de evacuare, situație în care a doua cale de evacuare poate fi constituită tot de un spațiu cu risc mijlociu, mare sau foarte mare de incendiu dacă traseele sunt distincte și separate între ele prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 60 iar golurile de circulație din aceștia sunt protejate cu elemente de închidere rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 45-C5S_200; ...
c) încăperi sau spații cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică, dacă servesc la evacuarea utilizatorilor spațiilor de producție sau depozitare cu același risc de incendiu și nu constituie singura lor posibilitate de evacuare. ...
Articolul 6.1.5.3.
Evacuarea utilizatorilor birourilor amplasate în spațiile de producție și destinate celor care conduc nemijlocit producția (maiștri, supraveghetori, conducere etc.) și a birourilor de recepție ale depozitelor, se poate asigura prin spațiile respective de producție sau depozitare.
Articolul 6.1.5.4.
(1) Scările de evacuare a utilizatorilor din construcții de producție și/sau depozitare supraterane se separă față de restul construcției cu pereți rezistenți la foc minimum: a) EI/REI 180 și clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I; ...
b) EI/REI 120 si clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II; ...
c) EI/REI 90 si clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III; ...
d) EI/REI 45 și clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV; ...
e) EI/REI 30 și clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0, B-s1,d0 sau C-s1,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu V. ...
Fragment 220
(2) Pereții de separare ale caselor de scări închise de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor față de restul construcției, vor îndeplini și condițiile specifice respectivelor riscuri de incendiu și/sau explozie volumetrică din încăperile adiacente.
Articolul 6.1.5.5.
(1) Planșeele care separă față de restul construcției casele de scări a utilizatorilor din construcții de producție și/sau depozitare supraterane și căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent, trebuie să fie rezistente la foc conform cerințelor referitoare la asigurarea nivelului de stabilitate la incendiu a construcției, dar minimum: a) REI 90, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I; ...
b) REI 60, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II; ...
c) REI 45, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III; ...
d) REI 30, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV; ...
e) REI 15, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu V, iar clasele de reacție la foc sunt conform Art. 6.1.5.4. alin. (1) , în acord cu cerințele referitoare la asigurarea nivelului de stabilitate la incendiu a construcției. ...
(2) În construcțiile de producție și/sau depozitare supraterane pot fi prevăzute scări interioare deschise pentru evacuarea utilizatorilor, în următoarele cazuri: a) construcții cu nivelul de stabilitate la incendiu I, II sau III și riscuri mici de incendiu, dacă servesc la evacuarea utilizatorilor a cel mult 2 niveluri și numărul utilizatorilor este mai mic de 50; ...
b) construcții cu nivelul de stabilitate la incendiu I sau II și riscuri mijlocii de incendiu, dacă servesc la evacuarea unui singur nivel și numărul utilizatorilor este de maximum 30; ...
(3) Indiferent de nivelul de stabilitate la incendiu și riscul de incendiu, în construcțiile de producție și/sau depozitare se pot prevedea scări deschise pentru accesul utilizatorilor la mașini, utilaje, pasarele, platforme deschise, supante etc., care nu constituie locuri permanente de lucru.
Articolul 6.1.5.6.
(1) Golurile prin care utilizatorii construcțiilor de producție și/sau depozitare au acces la scările de evacuare închise, se protejază cu: a) uși etanșe la foc și fum E 30-C5S_200, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc mic de incendiu; ...
b) uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 45-C5S_200, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc mijlociu de incendiu; ...
c) uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 sau încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 45- C5S_200 la nivelurile supraterane ale clădirii și respectiv EI_2 90-C5S_200 la nivelurile subterane, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc mare de incendiu; ...
d) încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc foarte mare de incendiu. ...
(2) Atunci când sunt încăperi cu riscuri diferite, care au acces la scara de evacuare printr-un coridor, ușa coridorului spre scară va fi corespunzătoare celui mai mare risc de incendiu.
Articolul 6.1.5.7.
(1) În construcțiile de producție și/sau depozitare, pereții de separare față de restul construcției a circulațiilor comune orizontale funcționale și de evacuare, trebuie să fie rezistenți la foc minimum: a) EI/REI 90 și clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I; ...
b) EI/REI 60 și clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II; ...
c) EI/REI 45 și clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III; ...
d) EI/REI 30 și clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV; ...
e) EI/REI 15 și clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0, B-s1,d0, B-s2,d0, C-s1,d0 sau C- s2,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu V. ...
(2) În construcțiile de producție și depozitare, pereții de separare a circulațiilor comune orizontale funcționale și de evacuare a utilizatorilor față de restul construcției, vor îndeplini și condițiile specifice respectivelor riscuri de incendiu și/sau explozie volumetrică din încăperile adiacente.
Articolul 6.1.5.8.
Golurile de circulație dispuse în pereții de separare a circulațiilor comune orizontale din construcțiile de producție și/sau depozitare, se protejază corespunzător riscurilor de incendiu specifice încăperilor adiacente, respectiv cu uși etanșe sau rezistente la foc și etanșe la fum care asigură minimum: a) E 15-C5S_200 la risc mic de incendiu; ...
b) EI_2 30-C5S_200 la risc mijlociu de incendiu; ...
c) EI_2 60-C5S_200 la risc mare de incendiu; ...
Fragment 221
d) EI_2 90-C5S_200 la risc foarte mare de incendiu, respectiv încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc EI_(2)90-C5S_200 dispuse șicanat (Figura 76), la cele care sunt și cu risc de explozie volumetrică. ...
Figura 76 - Încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și prevăzute
cu uși rezistente la foc minimum EI_2 90-C5S_200 dispuse șicanat (la risc de explozie volumetrică)
Articolul 6.1.5.9.
Golurile de palier prin care utilizatorii au acces la ascensoare de persoane, de marfa sau la alte mijloace mecanice de transport pe verticală din construcțiile de producție și/sau depozitare, se protejează cu: a) uși etanșe la foc E 30, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc mic de incendiu; ...
b) uși rezistente la foc EI 45, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc mijlociu de incendiu; ...
c) uși rezistente la foc EI 90 sau încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI 45-C5S_200 la nivelurile supraterane ale construcției și respectiv încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI 90-C5S_200 la nivelurile subterane, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc mare de incendiu; ...
d) încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI 90-C5S_200, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc foarte mare de incendiu. ...
Articolul 6.1.5.10.
Podestele, rampele și grinzile scărilor interioare de evacuare vor îndeplini condițiile de comportare la foc stabilite la Art. 2.4.2.5 . și Art. 2.4.2.6. .
Articolul 6.1.5.11.
Podestele, rampele și grinzile scărilor deschise, interioare sau exterioare, trebuie să fie incombustibile.
Articolul 6.1.5.12.
(1) În construcțiile de producție și/sau depozitare, rampele scărilor aferente nivelurilor subterane vor fi separate de rampele scărilor supraterane, prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120, asigurându-se accesul la rampele subterane direct din exterior.
(2) Comunicarea funcțională între rampele scărilor aferente nivelurilor subterane și rampele scărilor supraterane se poate asigura la nivelul parterului sau al palierului intermediar dintre subsol și parter, printr-un gol protejat cu ușă rezistentă la foc și etanșă la fum EI_(2)90-C5S_200.
(3) Fac excepție căile de acces strict funcționale la subsoluri tehnice și cazurile în care subsolul nu este separat de construcția supraterană prin ușă rezistentă la foc și etanșă la fum (coridoarele îndeplinesc condițiile de la casele de scări).
Articolul 6.1.5.13.
(1) Pentru evacuarea utilizatorilor locurilor permanente de lucru ale platformelor supraterane de producție și/sau depozitare deschise, inclusiv a încăperilor de lucru amenajate pe acestea, se asigură scări de evacuare indiferent de numărul de niveluri și riscurile de incendiu.
(2) Scările de evacuare exterioare deschise, se amplasează, realizează și protejează astfel încât circulația utilizatorilor să nu poată fi blocată de flăcările sau fumul produs în caz de incendiu în construcția pentru care sunt prevăzute sau construcțiile situate în vecinătate, conform prevederilor generale.
Articolul 6.1.5.14.
(1) La determinarea unităților (fluxurilor) de trecere de evacuare ce trebuie asigurate în caz de incendiu la construcțiile de producție, se ia în considerare totalul utilizatorilor permanenți din cel mai numeros schimb, stabilit prin proiect.
(2) Pentru construcțiile de depozitare se iau în considerare utilizatorii cu activitate permanentă, stabilit prin proiect. Atunci când nu sunt utilizatori permanenți în depozit, condițiile de evacuare nu sunt obligatorii.
Articolul 6.1.5.15.
Numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (Uf) din construcțiile de producție și/sau depozitare sunt precizate în Tabelul 115.
Tabelul 115: Numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (Uf) din construcțiile de producție și/sau depozitare Nr.
crt.
Destinație a construcției sau a porțiunii de construcție din care se evacuează utilizatorii
Numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (Uf)
1
Pentru producție și/sau depozitare cu risc mic de incendiu
90
2
Pentru producție și/sau depozitare cu risc mijlociu de incendiu
75
3
Pentru producție și/sau depozitare cu risc mare sau foarte mare de incendiu
65
Articolul 6.1.5.16.
Lungimile căilor de evacuare a utilizatorilor din construcțiile de producție și/sau depozitare se asigură potrivit prevederilor din Art. 2.5.14.1 . și Tabelul 116.
Fragment 222
Tabelul 116: Lungimi de evacuare în construcții de producție și/sau depozitare Construcții de producție și/sau depozitare
Lungime maximă de evacuare
Riscuri de incendiu
Nivel de stabilitate la incendiu asigurat
În două direcții diferite la:
Într-o direcție (coridor înfundat), la:
parter
etaje sau subsoluri
parter, etaje, subsoluri
metri
metri
metri
Mic
I -II
Nu se normează
III
Nu se normează
IV
100
75
25
V
60
50
25
Mijlociu
I - II
Nu se normează
III
100
75
25
IV
60
50
25
V
50
40
25
Mare
I - II
100
75
25
III
80
60
25
IV
50
30
25
V
45
25
25
Foarte mare
I - II
100
75
25
Foarte mare și explozie volumetrică
I - II
30
25
20
Note Tabelul 116: (a) Lungimea căii de evacuare nu se normează în toate situațiile în care, la fiecare nivel al construcției de producție și/sau depozitare, se pot afla simultan maximum 10 utilizatori, indiferent de riscul de incendiu si nivelul de stabilitate la incendiu al construcției. ...
(b) În construcțiile de producție și/sau depozitare, pot fi considerate căi de evacuare si circulațiile care trec prin încăperi sau spații cu riscuri de incendiu mai mici sau cel mult egale cu cel din care se evacuează utilizatorii, cu excepția celor precizate la Art. 6.1.5.2 .. ...
(c) Evacuarea utilizatorilor spațiilor/încăperilor amplasate în același compartiment de incendiu (de producție si/sau depozitare) se poate asigura prin spațiile pe care le deservesc indiferent de riscurile acestora (evacuarea anexelor tehnico-sociale, birourilor, atelierelor de întreținere etc. se poate evacua prin spații de producție/depozitare pe care le deservesc). ...
(d) La încăperile și spațiile fără locuri permanente de lucru, nu este obligatorie respectarea condițiilor referitoare la căile de evacuare în caz de incendiu. ...
Articolul 6.1.5.17.
Căile de evacuare a utilizatorilor construcțiilor de producție și/sau depozitare se marchează cu indicatoare de orientare conform prevederilor SR EN ISO 7010.
Articolul 6.1.5.18.
(1) Clădirile agrozootehnice se asimilează construcțiilor de producție. Pentru evacuarea animalelor, la clădirile agrozootehnice, trebuie să se asigure cel puțin două ieșiri judicios distribuite. La clădirile sau încăperile cu o capacitate de adăpostire până la 10 capete vite mari sau 6 cai, se admite o singură ieșire pentru evacuarea animalelor.
(2) Numărul de animale admis la evacuare pentru o ușă este prevăzut în Tabelul 117, în funcție de categoria de animale și nivelul de stabilitate la incendiu al clădirilor. Tabelul 117: Numărul maxim de animale admis pe o ușă de evacuare Destinația clădirii
Nivelul de stabilitate la incendiu a clădirii
I și/sau II
III și/sau IV
V
Grajduri pentru vaci
35
35
25
Grajduri pentru tineret taurin
50
50
30
Grajduri pentru animale de muncă
35
35
25
Grajduri pentru cai de elită
25
25
-
Grajduri (adăposturi) pentru scroafe cu purcei si pentru vieri
35
35
25
Grajduri (adăposturi) pentru tineret porcin și pentru porci la îngrășat
200
200
150
Compartimente închise ale saivanelor
200
200
150
Adăposturi pentru ovine la îngrășat
150
100
100
Note Tabelul 117: (a) La grajdurile (adăposturile) de scroafe (maternități) și la saivanele închise nu se ia în calcul numărul purceilor și al mieilor. ...
(b) La grajdurile (adăposturile) de porcine și taurine, construcții de nivelul I-II stabilitate la incendiu, care nu conțin elemente de construcții combustibile și în care nu se utilizează așternuturi combustibile, numărul ușilor de evacuare se vor stabili de proiectant în funcție de procesul tehnologic, ținându-se seama și de posibilitățile de asigurare a unei evacuări lesnicioase în caz de incendiu. ...
(c) Numărul si lățimea ieșirilor pentru evacuarea păsărilor (inclusiv ale animalelor de talie mică ca de exemplu nutrii) nu se normează, ele se stabilesc în raport de cerințele tehnologice specifice. ...
(d) Pentru alte specii, numărul maxim de animale admis pe o ușă de evacuare se stabilește prin asimilare cu cele menționate în tabel. ...
(3) La stabilirea numărului de ieșiri de evacuare se vor considera ieșiri acelea care conduc direct la exterior.
Fragment 224
(5) Construcțiile de producție și/sau depozitare, se dotează cu stingătoare portative, prevăzându-se, un stingător portativ cu performanța de stingere 21A si 113B la maximum 150 mp arie desfășurată la spațiile cu risc foarte mare (și/sau pericol de explozie volumetrică) sau cu risc mare și respectiv la maximum 200 mp la spațiile cu risc mijlociu sau mic, dar minimum două stingătoare pe fiecare nivel al clădirii.
(6) În încăperile și spațiile cu aria desfășurată mai mare de 500 mp și în care se pot afla lichide combustibile, se prevăd și stingătoare transportabile cu performanță de stingere pentru focar tip A și B, recomandându-se un stingător de minimum 50 kg la fiecare 500 mp.
(7) Echiparea cu instalații automate de stingere a incendiului cu sprinklere se prevede conform normativului P118:2/2013 și/sau SR EN 12845.
...
...
SECȚIUNEA II
6.2. Performanțe specifice construcțiilor de producție și depozitare 6.2.1. Construcții de producție și depozitare de tip obișnuit
Articolul 6.2.1.1.
(1) Construcțiile de producție și depozitare de tip obișnuit, sunt cele care nu sunt construcții supraterane închise de producție și/sau de depozitare, cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.0 mp și lățimea mai mare de 72 m sau construcții (încăperi) de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp și în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială (cu acoperiș și pereți de închidere perimetrală plini, în care se prevăd numai goluri psihologice și uși de acces).
(2) Construcțiile, compartimentele de incendiu, spațiile și încăperile de producție sau depozitare vor avea precizate riscurile de incendiu.
(3) Construcțiile și compartimentele de incendiu vor avea precizate nivelurile de stabilitate la incendiu asigurate.
Articolul 6.2.1.2.
Construcțiile de producție și depozitare de tip obișnuit pot avea orice nivel de stabilitate la incendiu, dacă sunt conformate astfel încât să fie respectate condițiile de corelare normate între nivelul de stabilitate la incendiu asigurat (conform condiții minime pe care trebuie să le îndeplinească construcția pentru încadrarea în nivelul de stabilitate la incendiu precizate în Art. 2.1.3.2 . și în Tabelul 3), riscul de incendiu, numărul de niveluri și aria compartimentului de incendiu, conform prevederilor de la Art. 6.1.2.2 . și Tabelul 114.
Articolul 6.2.1.3.
În încăperile de producție se pot depozita materiale și substanțe combustibile numai în cantitățile minime necesare fluxului tehnologic pentru un schimb, cantități precizate de beneficiar. Depozitarea materialelor și substanțelor combustibile în cantități mai mari decât cele admise în încăperile de producție se realizează în încăperi proprii, amplasate, alcătuite, separate și protejate conform prevederilor normativului și reglementărilor tehnice specifice.
Articolul 6.2.1.4.
(1) Construcțiile de producție și depozitare obișnuite pot fi amplasate independent sau comasate cu alte construcții de producție și/sau depozitare, în limitele ariilor compartimentelor de incendiu admise în normativ.
(2) Construcțiile de producție și depozitare nu se comasează cu clădiri civile, fiind obligatorie compartimentarea lor cu pereți rezistenți la foc funcție de densitatea sarcinii termice (q) din încăperile adiacente, conform prevederilor de la Art. 2.3.1.2 și Tabelul 5 și, după caz, rezistenți și la explozie volumetrică, realizați în conformitate cu dispozițiile Capitolului 2.3.4 . Construcțiile cu funcțiuni de producție și/sau depozitare pot fi comasate (între ele), asigurându-se măsurile de compartimentare și protecție corespunzătoare fiecărei funcțiuni.
(3) Construcțiile se amplasează față de alte construcții învecinate, la distanțele de siguranță prevăzute la Art. 2.2.1.2 . și Tabelul 4 sau se compartimentează prin pereți rezistenți la foc funcție de densitatea sarcinii termice (q), conform prevederilor de la Art. 2.3.1.2 și Tabelul 5 și, după caz, rezistenți și la explozie volumetrică, realizați în conformitate cu dispozițiile aplicabile.
Articolul 6.2.1.5.
Prin conformarea construcțiilor de producție și depozitare, spațiile cu riscuri de incendiu mari și foarte mari se dispun în zone distincte, asigurându-se măsurile de protecție la foc corespunzătoare, astfel încât, în caz de incendiu, să nu fie afectate arii mari construite și să nu pună în pericol construcții învecinate sau acestea să fie periclitate de incendii produse la vecinătăți.
Articolul 6.2.1.6.
Fragment 225
Construcțiile și încăperile de depozitare a materialelor și substanțelor combustibile se realizeză corespunzător prevederilor normativului, având în vedere riscul de incendiu, clasa de periculozitate a materialelor și substanțelor depozitate, aportul pe care-l pot aduce la inițierea și dezvoltarea incendiilor, precum și sensibilitatea lor la efectele incendiilor, conform Anexa 8 "Caracteristicile substanțelor si materialelor ce determină încadrarea în riscuri de incendiu a spațiilor, încăperilor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor de producție și/sau depozitare".
Articolul 6.2.1.7.
(1) Între porțiunile de construcții independente funcțional dar comasate în cadrul unui compartiment de incendiu, pentru separarea riscurilor mijlocii, mari și foarte mari, fără risc de explozie volumetrică, se prevăd elemente despărțitoare cu rezistența la foc determinată în funcție de densitatea sarcinii termice (q) cea mai mare a spațiilor adiacente, dar nu mai mici de EI/REI 120 pentru pereți și REI 90 pentru planșee. Golurile de comunicare din acești pereți trebuie să aibă performanța la foc și fum minimum EI_2 60-C3S_200 pentru risc mijlociu, respectiv EI_2 90-C3S_200 pentru risc mare și foarte mare fără risc de explozie volumetrică.
(2) Atunci când separă încăperi sau spații cu riscuri foarte mari de incendiu și risc de explozie volumetrică, elementele despărțitoare vor fi și rezistente la explozie.
Articolul 6.2.1.8.
În construcțiile de producție și depozitare obișnuite, se asigură căi de evacuare a utilizatorilor în număr corespunzător, distribuite, alcătuite, realizate și dimensionate în conformitate cu prevederile prezentului normativului.
Articolul 6.2.1.9.
Pentru intervenție în caz de incendiu, construcțiile de producție și/sau depozitare obișnuite vor avea asigurate posibilități de acces și circulație pentru autospecialele de intervenție, cel puțin pe o latură, astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe 25% din perimetrul pereților exteriori.
...
6.2.2. Construcții de producție și depozitare de tip special
Articolul 6.2.2.1.
Construcțiile supraterane închise de producție și/sau de depozitare, cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m trebuie să îndeplinească condițiile de încadrare în nivelurile I sau II de stabilitate la incendiu (conform condiții minime pe care trebuie să le îndeplinească construcția pentru încadrarea în nivelul de stabilitate la incendiu I sau II precizate în Art. 2.1.3.2 . și în Tabelul 3) și se conformează astfel încât să îndeplinească condițiile de corelare stabilite în Art. 6.1.2.2 . și Tabelul 114.
Articolul 6.2.2.2.
Construcțiile și încăperile supraterane închise, cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp, în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială (cu acoperiș și pereți de închidere perimetrală plini, în care se prevăd numai goluri psihologice și uși de acces), se alcătuiesc și realizează în conformitate cu prevederile normativului (conform condiții minime pe care trebuie să le îndeplinească construcția pentru încadrarea în nivelul de stabilitate la incendiu precizate în Art. 2.1.3.2 . și în Tabelul 3), conformându-se astfel încât să îndeplinească condițiile de corelare stabilite în Art. 6.1.2.2 . și Tabelul 114.
Articolul 6.2.2.3.
(1) Construcțiile de producție și/sau depozitare supraterane închise, cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m, se amplasează independent față de alte construcții învecinate, cel puțin la distanțele de siguranță normate în Art. 2.2.1.2 . și Tabelul 4, majorate cu 100%, cu excepția construcțiilor care le deservesc, respectiv post de transformare, generatoare, rezervoare de apă (cu excepția stației de pompare) etc., care se amplasează la distanțele de siguranță conform dispozițiilor specifice acestora.
(2) Este interzisă comasarea construcțiilor de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m, cu alte construcții de producție/depozitare sau civile.
Articolul 6.2.2.4.
(1) Construcțiile de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp și în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, pot fi amplasate independent sau comasate cu alte construcții de producție și/sau depozitare.
(2) Construcțiile independente de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp și în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, se amplasează față de alte construcții învecinate la distanțele de siguranță prevăzute în Art. 2.2.1.2 . și Tabelul 4, sau se compartimentează cu pereți rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu.
Fragment 226
(3) Comasarea cu alte construcții de producție și/sau depozitare se poate realiza în limitele compartimentelor de incendiu stabilite la Art. 6.1.2.2 și Tabelul 114, asigurându-se separarea funcțiunilor diferite cu elemente de construcție verticale și orizontale cu rezistențe la foc determinate în funcție de densitatea sarcinii termice (q) din spațiile adiacente, dar nu mai puțin de REI 180 sau EI 180-M pentru pereți și REI 120 pentru planșee.
Articolul 6.2.2.5.
Porțiunile de construcție sau grupările de încăperi cu risc mare sau foarte mare de incendiu, se recomandă să fie dispuse adiacent închiderilor perimetrale ale construcției și, pe cât posibil grupate, în clădirile de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m.
Articolul 6.2.2.6.
Încăperile de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp și în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, cu riscuri mari sau foarte mari de incendiu, vor fi dispuse, pe cât posibil, în zone distincte ale construcției.
Articolul 6.2.2.7.
(1) În construcțiile de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m, încăperile și compartimentele de incendiu cu aria utilă mai mare de 36 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.
(2) Dispozitivele de evacuare a fumului prin tiraj natural-organizat, vor avea aria utilă/ aerodinamică liberă totală de minimum 1% din aria pardoselii încăperii în care se prevăd sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți.
Articolul 6.2.2.8.
(1) În construcțiile, compartimentele de incendiu și încăperile de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp și în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, încăperile și compartimentele de incendiu cu aria utilă mai mare de 36 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.
(2) Dispozitivele de evacuare a fumului prin tiraj natural-organizat, vor avea aria utilă/ aerodinamică liberă totală de minimum 1% din aria pardoselii încăperii în care se prevăd sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți.
Articolul 6.2.2.9.
Construcțiile de producție și/sau depozitare supraterane închise, cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m, și construcțiile și încăperile de producție și/sau depozitare supraterane închise, cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, vor avea asigurate căi de evacuare a utilizatorilor în număr corespunzător, dimensionate, distribuite, alcătuite și realizate potrivit prevederilor normativului.
Articolul 6.2.2.10.
(1) În interiorul construcției de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m, se asigură și hidranți de incendiu amplasați la nivelul pardoselii sau îngropați în pardoseală, în cutii speciale, corespunzătoare, astfel amplasați încât să poată fi utilizați pentru stingere.
(2) La construcțiile de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m, la care nu se poate asigura protecția întregii suprafețe de la hidranții de incendiu exteriori, se prevăd hidranți de incendiu interiori pe tunelurile sau degajamentele protejate speciale de evacuare.
Articolul 6.2.2.11.
Fragment 227
(1) Pentru intervenția din exterior în caz de incendiu, construcțiile de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, vor avea asigurate căi de acces și circulație pentru autospecialele de intervenție cel puțin pe două laturi, astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori.
(2) Accesul personalului de intervenție în construcție, se asigură prin circulațiile funcționale ale construcției și prin panouri de acces prevăzute în pereții plini de închidere perimetrală (exteriori), panouri dispuse la maximum 60 m unul de altul, ușor demontabile din exterior și marcate vizibil pentru a fi ușor de recunoscut în caz de incendiu.
Articolul 6.2.2.12.
Construcțiile de producție și/sau depozitare supraterane închise, cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m, vor avea asigurate căi de acces, posibilități de intervenție a autospecialelor, cel puțin pe două laturi, astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori.
...
...
SECȚIUNEA III
6.3. Performanțe specifice construcțiilor de depozitare a materialelor si substanțelor 6.3.1. Prevederi comune
Articolul 6.3.1.1.
(1) Construcțiile închise de depozitare și depozitele deschise de materiale și substanțe vor avea stabilite și precizate riscurile de incendiu conform prevederilor Art.2.1.2.2 . și Art. 2.1.2.5 .
(2) La realizarea depozitelor aferente clădirilor civile, se respectă și prevederile privind performanțele specifice acestor construcții.
Articolul 6.3.1.2.
(1) Depozitele închise de materiale și substanțe pot fi amplasate independent sau se comasează cu alte construcții.
(2) Depozitele deschise de materiale sau substanțe se amplasează numai independent față de vecinătăți, la distanțele minimum normate în prezentul normativ, considerându-se construcții de nivelul V de stabilitate la incendiu (depozitele deschise de materiale solide combustibile, depozitele de lichide combustibile categoria D6, clasa L III și categoria D7 se amplasează față de vecinătăți la distanțele minimum prevăzute de normativ).
(3) Depozitele de lichide combustibile categoria D6, clasa L III (depozite constituite din rezervoare supraterane), se amplasează la minimum 30 m distanță față de construcții, iar depozitele categoria D7 la 20 m distanță față de construcții.
(4) Construcțiile închise de depozitare a materialelor sau substanțelor ,se amplasează față de obiecte învecinate cel puțin la distanțele de siguranță stabilite în Art. 2.2.1.2 . și Tabelul 4, precum și în reglementările tehnice specifice, sau se compartimentează conform prevederilor normativului. Pentru depozitele închise cu riscuri foarte mari de incendiu, distanțele de siguranță normate se majorează cu 100%.
(5) Depozitele deschise pentru materiale combustibile se amplasează față de vecinătăți la o distanță minimă de 10 m, dacă reglementările specifice nu dispun altfel.
(6) La amplasarea depozitelor se are în vedere limitarea posibilităților ca un incendiu produs în depozit să pună în pericol construcții sau instalații învecinate sau să se producă incendierea depozitului din cauza unui incendiu la o construcție sau instalație învecinată.
(7) Depozitele de lichide combustibile se amplasează în zone situate mai jos decât construcțiile învecinate astfel încât să nu fie posibilă deversarea sau scurgerea lichidelor și propagarea incendiului la vecinătăți, sau se asigură măsuri de protecție corespunzătoare (diguri, ziduri de protecție etc.). De asemenea, prin amplasarea acestor depozite, se vor asigura distanțe și măsuri de protecție față de cursuri de apă, lacuri, iazuri, bălți etc., situate în vecinătate.
Articolul 6.3.1.3.
Construcțiile închise de depozitare comasate între ele sau cu alte construcții, se compartimentează conform prevederilor normativului.
Articolul 6.3.1.4.
(1) Depozitarea materialelor și substanțelor se realizează în funcție de caracteristicile fizico-chimice ale acestora, astfel încât să nu inițieze incendii, iar în cazul în care se produc incendii, acestea să poată fi stinse cu produse de stingere adecvate.
(2) Pot fi depozitate diferite materiale și substanțe în aceeași încăpere, dacă amestecul lor sau al vaporilor acestora nu prezintă risc de autoaprindere sau explozie volumetrică și, în caz de incendiu se pot utiliza aceleași produse de stingere.
(3) Depozitarea materialelor solide împreună cu lichide sau gaze combustibile nu este admisă. Fac excepție situațiile precizate în reglementările tehnice specifice.
(4) Atunci când se depozitează materiale sau substanțe care prezintă risc de autoaprindere, este obligatorie stabilirea duratei de depozitare a acestora și luarea măsurilor necesare verificării temperaturii.
Fragment 228
(5) Depozitele de azotat de amoniu se realizează numai din materiale de construcții fără goluri, clasa de reacție la foc A1 și se recomandă amplasarea față de alte construcții la distanțele minime stabilite.
Articolul 6.3.1.5.
(1) Prin depozite sau încăperi de depozitare a materialelor sau substanțelor nu este admisă trecerea (traversarea) conductelor pentru gaze sau lichide combustibile, de încălzire sau de apă, precum și a rețelelor electrice, aferente altor consumatori (din afara acestor spații).
(2) Prin excepție și pe baza justificării tehnice, trecerile respective vor fi realizate în canale proprii, închise cu elemente de construcție rezistente la foc minimum EI/REI 180.
(3) Este interzisă pozarea conductelor pentru apă sau pentru produse care conțin apă sau pe care poate condensa apa, în depozite pentru materiale sau substanțe care reacționează periculos cu apa.
Articolul 6.3.1.6.
(1) Construcțiile depozitelor pentru materiale sau substanțe vor avea asigurate căi de acces, circulație funcțională și de evacuare în caz de incendiu, astfel dimensionate și realizate încât să asigure evacuarea utilizatorilor și să permită intervenția de stingere a incendiilor.
(2) La construcțiile de depozitare fără locuri permanente de lucru (vizitabile de maximum 8 ori pe schimb), nu este obligatorie îndeplinirea condițiilor specifice căilor de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu.
Articolul 6.3.1.7.
(1) În construcțiile pentru depozitarea materialelor sau substanțelor, se pot depozita lichide combustibile în rezervoare sau recipiente (ambalaje) în cazurile și condițiile prevăzute în normativ și reglementările tehnice specifice, avându-se în vedere și prevederile din Anexa 8.2 privind "Categorii de lichide inflamabile - în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului european și al Consiliului din 16 decembrie 2008"(Prevederi generale privind clasificarea lichidelor inflamabile/Considerații suplimentare privind clasificarea lichidelor inflamabile/Categorii de depozite de lichide inflamabile)".
(2) Indiferent de modul de depozitare al lichidelor combustibile, este obligatorie precizarea categoriei depozitului, zonarea riscurilor de incendiu și, după caz, de explozie volumetrică, și asigurarea măsurilor de protecție specifice prevăzute în normativ și în reglementările tehnice specifice, astfel încât să se asigure limitarea propagării incendiilor și condițiile stingerii cu operativitate a incendiilor.
(3) Atunci când construcțiile de depozitare sunt de tip special, respectiv supraterane închise, cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m sau supraterane închise cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp și în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, se respectă și măsurile de securitate la incendiu specifice acestora.
Articolul 6.3.1.8.
Încăperile de depozitare cu aria utilă mai mare de 36 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.
...
6.3.2. Depozite închise de materiale și substanțe combustibile
Articolul 6.3.2.1.
(1) Construcțiile închise pentru depozite de materiale și substanțe combustibile (depozitele închise), vor avea nivelul de stabilitate la incendiu asigurat în funcție de riscul de incendiu și clasa de periculozitate a produselor depozitate, fiind astfel conformate încât să îndeplinească condițiile de corelare admise între nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, numărul de niveluri și aria construită (Ac), potrivit prevederilor din Art. 6.1.2.2 . și Tabelul 114.
(2) În cazul în care construcția închisă a depozitului este supraterană închisă cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m sau supraterană închisă cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp și în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, este obligatorie și respectarea prevederilor privind performanțele specifice acestor tipuri speciale de construcții.
Articolul 6.3.2.2.
(1) Construcțiile închise de depozitare etajate vor avea planșee cu rezistența la foc REI corespunzătoare densității sarcinii termice (q) în acord cu Tabelul 5 coroborat cu Tabelul 3 (se alege cea mai mare valoare dintre cele două) astfel realizate încât să împiedice propagarea incendiilor între nivelurile construcției.
Fragment 229
(2) Fac excepție de la alin. (1) construcțiile de depozitare cu platforme de stocare mecanizate și fără locuri permanente de lucru, la care platformele (totale sau parțiale) pot fi din materiale și elemente incombustibile, atunci când sunt prevăzute instalații automate de stingere a incendiului la toate nivelurile.
Articolul 6.3.2.3.
(1) Construcțiile închise pentru depozitarea lichidelor combustibile se realizează din materiale și elemente de construcție rezistente la foc corespunzător prevederilor normativului și a reglementărilor tehnice specifice, asigurându-se compartimentarea încăperilor de depozitare cu capacitatea a maximum 50 mc de lichide din clasele L I sau L II (respectiv echivalentul acestora pentru lichide din clasa L III), cu pereți rezistenți la foc EI/REI și, după caz, rezistenți la explozie volumetrică.
(2) Construcțiile pentru depozitarea lichidelor combustibile vor avea precizată zonarea riscurilor de incendiu și explozie volumetrică.
Articolul 6.3.2.4.
Depozitele închise pentru materiale și substanțe combustibile vor fi astfel conformate la incendiu încât să nu faciliteze propagarea focului pe arii mari, iar spațiile cu riscuri foarte mari de incendiu, pe cât posibil, vor fi dispuse în zone distincte.
Articolul 6.3.2.5.
(1) Construcțiile și încăperile închise pentru depozitarea materialelor și substanțelor combustibile se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat sau ventilare mecanică, precum și, după caz, cu panouri de decomprimare la cele și cu risc de explozie volumetrică, conform prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice.
(2) Dispozitivele de evacuare a fumului prin tiraj natural-organizat, vor avea aria utilă/aerodinamică liberă totală de minimum 1% din aria pardoselii încăperii în care se prevăd sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți.
(3) Panourile de decomprimare ale depozitelor cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică, vor avea suprafața necesară asigurării raportului normat în conformitate cu Art. 2.3.4.1.4 . și Art. 2.3.4.1.5 .
Articolul 6.3.2.6.
(1) Depozitele închise pentru materiale și substanțe combustibile vor avea asigurate căi de evacuare a utilizatorilor în număr corespunzător, dimensionate, distribuite, alcătuite și realizate potrivit prevederilor normativului.
(2) La depozitele închise fără locuri permanente de lucru (vizitabile de maximum 8 ori pe schimb), nu este obligatorie îndeplinirea condițiilor specifice căilor de evacuare în caz de incendiu.
Articolul 6.3.2.7.
Pentru intervenția din exterior în caz de incendiu, construcțiile închise de depozitare pentru materiale și substanțe combustibile cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp, vor avea asigurate căi de acces și intervenție a autospecialelor, cel puțin pe două laturi astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori, iar depozitele închise cu aria construită mai mică pot avea acces numai pe o latură, astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu cel puțin pe 25% din perimetrul pereților exteriori.
...
...
SECȚIUNEA IV
6.4. Performanțe specifice depozitelor supraterane deschise de materiale și substanțe combustibile
Articolul 6.4.1.
Amplasarea depozitelor deschise de materiale și substanțe combustibile solide, lichide sau gazoase se realizează potrivit prevederilor normativului și reglementărilor tehnice specifice, asigurându-se limitarea propagării ușoare a incendiului și condițiile corespunzătoare de intervenție în caz de incendiu. Depozitele deschise de materiale solide combustibile se amplasează față de vecinătăți la distanțe de minimum 10 m.
Articolul 6.4.2.
Depozitele de lichide combustibile categoria D6, clasa L III (depozite constituite din rezervoare supraterane), se amplasează la minimum 30 m distanță față de construcții, iar depozitele categoria D7 la 20 m. Atunci când rezervoarele sunt îngropate, distanțele se pot reduce cu 50%.
Articolul 6.4.3.
În cazul depozitării pe aceeași platformă exterioară a materialelor și substanțelor combustibile din șorțuri diferite, se va asigura dispunerea organizată a produselor astfel încât să nu favorizeze propagarea incendiilor pe suprafețe mari.
Articolul 6.4.4.
(1) Depozitele deschise de lichide combustibile se amplasează în zone situate mai jos decât obiectele învecinate, iar atunci când, din motive justificate tehnic, amplasarea se face la o cotă mai ridicată, se iau măsuri care să împiedice scurgerea lichidelor combustibile spre obiecte învecinate și transmiterea incendiului la acestea.
(2) În cazul amplasării depozitelor deschise de lichide combustibile în vecinătatea unor ape (mare, râu, lac, iaz etc.), se iau măsuri pentru împiedicarea scurgerii lichidelor combustibile spre acestea, dar și pentru evitarea inundării depozitelor.
Fragment 230
Articolul 6.4.5.
Depozitele deschise de lichide combustibile vor avea precizată zonarea riscurilor de incendiu și explozie.
Articolul 6.4.6.
(1) Rezervoarele (sau grupurile de rezervoare) supraterane sau semiîngropate pentru lichide combustibile care nu au pereți dubli, vor avea cuvă de retenție mărginită de diguri sau pereți continui, care să reziste la solicitările mecanice și termice produse în timpul incendiilor.
(2) Cuvele de retenție se dimensionează și realizează în așa fel încât să nu permită deversarea lichidelor combustibile în afara lor.
Articolul 6.4.7.
Depozitarea lichidelor combustibile în ambalaje sau recipiente, se poate face pe platforme deschise executate din materiale clasa de reacție la foc A1, situate deasupra nivelului terenului înconjurător și delimitate cu rigole de scurgere.
Articolul 6.4.8.
(1) Pentru intervenția din exterior în caz de incendiu, depozitele deschise pentru materiale și substanțe combustibile cu aria mai mare de 600 mp, vor avea asigurat acces și circulații de intervenție pe patru laturi astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, integral pe 100 % din perimetrul depozitului exterior. Depozitele deschise cu aria mai mică de 600 mp pot avea acces numai pe trei laturi, astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe 75% din perimetrul depozitului exterior.
(2) Accesul personalului de intervenție la depozitele deschise pentru materiale și substanțe combustibile se asigură prin circulațiile funcționale ale acestora, marcate corespunzător.
...
...
CAPITOLUL 7
7. PERFORMANȚE ALE CONSTRUCȚIILOR CU FUNCȚIUNI MIXTE 7.1. Condiții comune de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu al construcției)
Articolul 7.1.1.
(1) La construcțiile cu funcțiuni mixte (civile, de producție și/sau de depozitare), funcțiunile diferite se separă între ele potrivit cerințelor funcționale și prevederilor normativului.
(2) Funcțiunea distinctă (civilă, de producție și/sau depozitare) care depășește 50% din aria desfășurată totală a construcției (Ad), determină încadrarea acesteia în construcție cu funcțiuni mixte civile sau în construcție cu funcțiuni mixte de producție și/sau depozitare.
(3) În cazul în care suprafețele celor două funcțiuni sunt egale, clădirea va fi considerată ca fiind cu funcțiunea de producție și/sau depozitare.
(4) Atunci când în clădire sunt mai multe destinații diferite civile, respectiv de producție și/sau depozitare, funcțiunea cu aria totală desfășurată cea mai mare din cea a construcției (Ad), determină funcțiunea civilă sau funcțiunea de producție sau de depozitare a clădirii.
Articolul 7.1.2.
Corespunzător încadrării construcției, se asigură măsurile de securitate la incendiu prevăzute în normativ pentru construcții civile sau pentru construcții de producție și/sau depozitare, iar pentru fiecare porțiune din construcție se respectă și măsurile de protecție specifice destinației respective.
Articolul 7.1.3.
(1) Zonele, încăperile, compartimentele de incendiu și construcțiile cu funcțiuni mixte, vor avea determinate și precizate riscurile de incendiu specifice, conform prevederilor Art. 2.1.2.2 . și Art. 2.1.2.5.
(2) Cel mai periculos risc de incendiu care reprezintă peste 30% din aria desfășurată (Ad) a unei porțiuni de construcție (separată cu pereți și planșee rezistente la foc), determină riscul de incendiu pentru întreaga porțiune.
(3) Cel mai periculos risc de incendiu al unei porțiuni de construcție, a cărui arie desfășurată (Ad) reprezintă mai mult de 30% din aria desfășurată (Ad) a construcției respective, determină riscul de incendiu al întregii construcții cu funcțiuni mixte.
Articolul 7.1.4.
Construcțiile cu funcțiuni mixte vor avea determinat și precizat nivelul de stabiltate la incendiu conform prevederilor din Art. 2.1.3.2 . și Tabelul 3, ținând seama și de condițiile specifice tipului de construcție (înaltă, foarte înaltă sau cu săli aglomerate, tipuri obișnuite sau speciale de construcții de producție/ depozitare).
...
7.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor
Articolul 7.2.1.
(1) Construcțiile cu funcțiuni mixte se amplasează la distanțele de siguranță prevăzute în Art. 2.2.1.2 . și Tabelul 4, având în vedere ansamblul constituit și riscul de incendiu al construcției.
(2) Atunci când nu se pot asigura distanțele de siguranță normate, construcția se compartimentează față de vecinătăți corespunzător prevederilor normativului.
Articolul 7.2.2.
Fragment 231
Prin conformarea la foc a construcțiilor cu funcțiuni mixte, se va urmări dispunerea distinctă a funcțiunilor diferite și îndeplinirea condițiilor de corelare între destinație, risc de incendiu, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, numărul de niveluri și aria construită (Ac) a construcției, conform prevederilor din Art. 2.2.2.2. , Art. 3.1.2.6 ., Art. 3.1.2.7 . și Art. 6.1.2.2 . și Tabelul 41, Tabelul 42 și Tabelul 114.
Articolul 7.2.3.
(1) Atunci când construcția cuprinde activități civile diferite, independente funcțional și necompartimentate în condițiile prevăzute la Art. 7.2.2. , se asigură îndeplinirea condițiilor de peformanță cele mai severe prevăzute în normativ pentru respectivele destinații, iar dacă funcțiunile sunt dispuse într-o construcție înaltă, foarte înaltă sau cu săli aglomerate, vor fi îndeplinite și condițiile de performanță specifice acestor tipuri de clădiri.
(2) În construcțiile cu funcțiuni mixte civile, de producție și/sau depozitare, în fiecare porțiune se asigură îndeplinirea condițiilor de performanță prevăzute în normativ pentru respectiva funcțiune, având în vedere și implicațiile acestora asupra întregii construcții.
(3) În toate situațiile, se va asigura limitarea posibilităților de propagare ușoară a focului și fumului atât la porțiunile incendiate, cât și la porțiunile adiacente de construcție cu alte funcțiuni, luându-se măsurile de protecție corespunzătoare prevăzute în normativ.
Articolul 7.2.4.
(1) În construcțiile etajate cu funcțiuni mixte de producție și/sau depozitare, nu este recomandată dispunerea unor încăperi cu riscuri foarte mari de incendiu și explozie volumetrică la nivelurile inferioare (supraterane sau subterane).
(2) Dispunerea încăperilor cu riscuri foarte mari de incendiu și de explozie volumetrică în construcțiile cu funcțiuni mixte de producție și/sau depozitare, se recomandă a se face la ultimul nivel suprateran al construcției și numai cu asigurarea măsurilor de protecție corespunzătoare. În cazul în care, din motive tehnice, nu este posibilă dispunerea acestora la ultimul nivel al construcției, se asigură compartimentarea cu pereți și planșee rezistente la foc și după caz, la explozie volumetrică, corespunzător alcătuite și dimensionate.
...
7.3. Limitarea propagării incendiilor
Articolul 7.3.1.
(1) Destinațiile independente, dispuse în construcția cu funcțiuni mixte, se separă între ele și față de căile comune de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor prin elemente de construcție despărțitoare rezistente la foc, conform prevederilor normativului.
(2) În cazul în care destinațiile respective constituie compartimente de incendiu distincte, separarea lor se realizează cu pereți de compartimentare rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu și după caz, rezistenți la foc și explozie volumetrică.
(3) Prin modul de dispunere, alcătuire și realizare a elementelor de construcție despărțitoare, se va asigura limitarea propagării focului și a fumului la funcțiunile alăturate pe timpul normat, iar în cadrul aceleași funcțiuni se va asigura limitarea propagării ușoare a focului și fumului pe arii mari construite.
Articolul 7.3.2.
Elementele de construcție utilizate pentru limitarea propagării focului și a fumului, trebuie să îndeplinească condițiile de peformanță normate, în funcție de rolul pe care îl au pentru securitatea la incendiu a construcției.
Articolul 7.3.3.
(1) Separarea destinațiilor diferite în construcții etajate cu funcțiuni mixte, se asigură prin pereți rezistenți la foc EI/REI, planșee rezistente la foc REI corespunzătoare riscului de incendiu cel mai periculos și a densității sarcinii termice (q) din încăperile adiacente, iar eventualele goluri de circulație funcțională și de evacuare din elementele de separare se protejează cu elemente de închidere, conform prevederilor normativului.
(2) Limitarea propagării focului între funcțiuni diferite dispuse într-o construcție etajată se asigură pe fațade (exteriorul închiderilor perimetrale) și prin interiorul construcției.
(3) Condițiile de peformanță pe care trebuie să le îndeplinească elementele de construcție cu rol de limitare a propagării focului și a fumului, sunt cele stabilite în normativ.
Articolul 7.3.4.
Căile comune de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor construcției cu funcțiuni mixte (orizontale și verticale), se separă față de diferitele funcțiuni adiacente corespunzător funcțiunii care impune condițiile cele mai severe, riscului de incendiu și densității sarcinii termice (q) a acestora, iar eventualele goluri de circulație funcțională și de evacuare din aceste elemente de separare se protejează cu elemente de închidere care îndeplinesc condițiile normate.
Articolul 7.3.5.
Fragment 232
Parcajele pentru autoturisme se pot dispune în construcții cu funcțiuni mixte, cu condiția separării lor de restul construcției prin elemente rezistente la foc, respectiv pereți EI/REI și planșee REI corespunzătoare iar în aceste elemente de separare sunt admise numai goluri strict necesare de acces și circulație, protejate corespunzător.
Articolul 7.3.6.
(1) Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu este obligatorie la încăperile stabilite în normativ, potrivit destinației specifice acestora și a tipului de construcție cu funcțiuni mixte.
(2) Alcătuirea și realizarea sistemelor destinate evacuării fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, trebuie să corespundă prevederilor normativului și prevederilor reglementărilor tehnice.
(3) Porțiunile de construcții cu funcțiuni distincte, se prevăd cu dispozitive independente de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, separate de cele de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu din alte funcțiuni.
(4) În cazuri justificate tehnic, pentru funcțiuni diferite cu același risc de incendiu dispuse în construcția cu funcțiuni mixte, se pot realiza instalații comune de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu în caz de incendiu, cu condiția luării măsurilor de protecție care să asigure limitarea propagării incendiilor între destinații prin tubulaturile care străpung elementele de separare ale acestora (pereți, planșee).
Articolul 7.3.7.
Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu din căile comune de evacuare ale utilizatorilor construcției cu funcțiuni mixte (orizontale și verticale), se realizează cu sisteme proprii, independente de cele aferente altor încăperi sau funcțiuni ale construcției.
Articolul 7.3.8.
Este obligatorie realizarea prin sistem independent a evacuării fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu din sălile aglomerate, depozite pentru materiale și/sau substanțe combustibile, precum și din încăperi și spații cu risc mare sau foarte mare de incendiu.
Articolul 7.3.9.
Atunci când ghenele și canalele pentru evacuarea fumului dintr-o încăpere trec prin alte încăperi sau destinații, pe toată porțiunea de trecere, pereții canalelor vor fi rezistenți la foc corespunzător densității sarcinii termice (q) din spațiul respectiv, dar minimum EI 120 (ve și/sau ho) S_multi. Ghenele verticale prin care tubulaturile colectoare ale sistemului de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu traversează alte niveluri ale construcției vor îndeplini condițiile prevăzute la Art. 2.4.11.2 .
Articolul 7.3.10.
Evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu din casele de scări de evacuare supraterane închise ale construcțiilor cu funcțiuni mixte, se asigură prin tiraj natural- organizat (cu evacuare natural-organizată prin trape și admisie de aer conform prevederi normate) sau se pun în suprapresiune, iar la cele subterane se poate realiza prin tiraj natural-organizat (cu evacuare natural-organizată prin trape și admisie de aer conform prevederi normate) sau se pun în suprapresiune, în condițiile și cu respectarea prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice de specialitate.
...
7.4. Alcătuiri constructive
Articolul 7.4.1.
Construcțiile cu funcțiuni mixte se conformează și realizează din materiale, produse și elemente de construcție care asigură îndeplinirea condițiilor de corelare normate și nu propagă focul cu ușurință.
Articolul 7.4.2.
(1) Funcțiunile diferite din construcție se separă cu pereți EI/REI și planșee REI, după caz, cu rezistențe la foc determinate în funcție de riscul de incendiu și densitatea sarcinii termice (q) din încăperile pe care le separă, conform prevederilor normativului și Anexei 8.1 privind "Clasificarea suplimentară a materialelor/produselor și substanțelor depozitate, după clasa de periculozitate", precum și de condițiile de performanță specifice destinației și tipului de clădire.
(2) Eventualele goluri interioare ale elementelor de construcție vor avea continuitatea întreruptă, conform prevederilor normativului, astfel încât să nu favorizeze propagarea focului și a fumului pe arii mari construite și între funcțiuni diferite ale construcției.
Articolul 7.4.3.
Prin alcătuirea și realizarea porțiunilor separate de construcție cu funcțiuni distincte (civile, de producție și/sau depozitare), se vor îndeplini condițiile de performanță specifice fiecărei funcțiuni, iar întreaga construcție cu funcțiuni mixte va îndeplini condițiile de performanță corespunzătoare ansamblului constituit.
Articolul 7.4.4.
Încăperile de depozitare a materialelor și substanțelor combustibile, se alcătuiesc, realizează și separă de restul construcției, corespunzător prevederilor normativului.
Articolul 7.4.5.
Fragment 233
În situațiile admise, încăperile cu risc foarte mare de incendiu se dispun, alcătuiesc, realizează și utilizează astfel încât să nu pună în pericol construcția, asigurându-se măsurile de protecție corespunzătoare prevederilor normativului și reglementărilor tehnice.
Articolul 7.4.6.
Porțiunile de construcție care cuprind sau constituie săli aglomerate, vor fi alcătuite corespunzător prevederilor privind performanțele specifice acestora, separându-se de alte funcțiuni ale construcției prin pereți EI/REI și, după caz, planșee REI rezistente la foc, corespunzător prevederilor normate.
Articolul 7.4.7.
Porțiunile subterane ale construcțiilor cu funcțiuni mixte în care se dispun funcțiuni distincte față de cele supraterane, vor îndeplini și condițiile specifice acestor funcțiuni.
...
7.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu
Articolul 7.5.1.
În construcțiile cu funcțiuni mixte se prevăd căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu în număr corespunzător, dispuse, alcătuite și dimensionate potrivit destinației respective și a prevederilor normate.
Articolul 7.5.2.
(1) Căile de evacuare ale construcției cu funcțiuni mixte, pot fi proprii unei funcțiuni sau unui grup de funcțiuni sau pot fi comune tuturor funcțiunilor din construcție.
(2) În construcțiile cu funcțiuni mixte care au diferite destinații dispuse în zone distincte ale construcției, timpii (lungimile) căilor de evacuare trebuie să îndeplinească performanțele corespunzătoare fiecărei funcțiuni. Atunci când căile de evacuare sunt comune mai multor funcțiuni sau tuturor funcțiunilor din construcție, prin număr, dispunere, dimensionare și alcătuire se vor îndeplini condițiile de performanță cele mai severe ale funcțiunilor respective pentru care se asigură evacuarea. În porțiuni sau zone ale construcției în care o funcțiune determină dimensiuni mai mici ale căilor de evacuare, se pot reduce corespunzător lățimile căilor de evacuare în porțiunea sau zona respectivă.
Articolul 7.5.3.
(1) Separarea căilor de circulație funcțională și evacuare a utilizatorilor față de încăperile adiacente, se realizează corespunzător condițiilor normate pentru funcțiunea respectivă și tipul de clădire.
(2) Golurile de acces la căile de evacuare practicate în pereții despărțitori ai acestora, se protejează cu elemente de închidere corespunzătoare riscului de incendiu, a destinației încăperilor adiacente și tipului de clădire, conform prevederilor normativului.
Articolul 7.5.4.
Scările de evacuare interioare comune ale construcțiilor cu funcțiuni mixte, se închid în case de scări, separate de restul construcției prin elemente rezistente la foc, potrivit funcțiunii care impune condițiile cele mai severe. Scări interioare deschise (neînchise în case de scări), se pot prevedea numai în cazurile și în condițiile stabilite în normativ, ținând cont de cerințele menționate mai sus.
Articolul 7.5.5.
În construcțiile cu funcțiuni mixte pot fi prevăzute scări rulante realizate conform prevederilor Art. 2.5.6.3.3 ., cu condiția asigurării și a căilor de evacuare a utilizatorilor prin scări închise.
Articolul 7.5.6.
Rampele scărilor interioare aferente subsolurilor se separă față de rampele scărilor supraterane, cu excepția situațiilor menționate în normativ ( Art. 2.5.6.2.3. alin. (3)) .
Articolul 7.5.7.
Căile interioare de circulație și transport pe verticală (scări, ascensoare, monte- charge etc.), se separă de restul construcției prin pereți EI/REI și după caz, planșee REI care îndeplinesc condițiile normate de rezistență la foc, iar golurile de acces practicate în pereții de separare se protejează cu elemente de închidere, conform normativului.
Articolul 7.5.8.
Atunci când se prevăd scări exterioare deschise de evacuare, acestea se amplasează și realizează astfel încât circulația utilizatorilor să nu fie blocată de flăcările sau fumul produse în caz de incendiu în construcția cu funcțiuni mixte sau la construcțiile amplasate în vecinătate.
Articolul 7.5.9.
(1) Determinarea unităților de trecere (fluxurilor) de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu pe căile de circulație funcțională și de evacuare comune, are în vedere clădirea în ansamblu și se asigură cele mai severe măsuri de protecție normate.
(2) Atunci când se prevăd căi de evacuare distincte, proprii unei funcțiuni sau grup de funcțiuni similare, la determinarea unităților (fluxurilor) de trecere de evacuare se respectă condițiile normate pentru destinația respectivă.
Articolul 7.5.10.
(1) Stabilirea numărului de utilizatori pentru care se asigură evacuarea în caz de incendiu, are în vedere nivelul de ocupare și capacitățile maxime simultane normate de utilizatori, în funcție de destinația și dispunerea acestora în construcție.
Fragment 237
(1) Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți (evacuarea fumului și gazelor fierbinți: natural-organizată, mecanică sau mixtă, sau sisteme cu presiune diferențială (SPD) funcție de destinația și/sau tipul clădirii, încăperii sau spațiului) în caz de incendiu, se asigură la: a) săli aglomerate; ...
b) scene cu suprafața mai mare de 150 mp și buzunarele acestora cu înălțimi mai mari de 10 m; ...
c) case de scări închise și încăperi tampon (prin suprapresiune) de acces la scări din clădirile supraterane civile înalte, foarte înalte și clădirile de sănătate (indiferent de regimul de înălțime), precum și puțurile ascensoarelor de evacuare a persoanelor cu dizabilități sau cu căruciorul și ascensoarelor pentru evacuarea bolnavilor cu căruciorul, cu targa sau cu patul cu rotile; ...
d) case de scări închise (prin suprapresiune sau cu evacuare natural-organizată prin trape și admisie de aer conform prevederi normate) și circulații comune orizontale care nu au ferestre directe spre exterior prin care să se evacueze fumul în caz de incendiu, din clădiri/compartimente de incendiu cu săli aglomerate; ...
e) case de scări închise supraterane, inclusiv cele care au ferestre direct spre exterior și asigură evacuarea utilizatorilor a mai mult de un nivel al clădirii și case de scări închise subterane, inclusiv cele care au ferestre deschizibile direct spre exterior, cu evacuare natural-organizată prin trape și admisie de aer conform prevederi normate (atunci când nu sunt prevăzute cu SPD); ...
f) case de scări închise dispuse în clădiri subterane, inclusiv cele care au ferestre deschizibile direct spre exterior, cu evacuare natural-organizată prin trape și admisie de aer conform prevederi normate (atunci când nu sunt prevăzute cu SPD); ...
g) atriumuri închise, conform prevederi normate; ...
h) degajamente protejate sau tuneluri pentru evacuarea utilizatorilor din construcții cu orice destinație (prevăzute cu sistem pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu sau prin suprapresiune) sau din încăperi tampon; ...
i) încăperi, compartimente și clădiri de producție și/sau depozitare cu aria utilă mai mare de 36 mp și cu densitatea sarcinii termice mai mare de 105 MJ/mp; ...
j) încăperi de depozitare a materialelor și/sau a substanțelor combustibile, din clădiri civile, cu densitatea sarcinii termice (q) peste 105 MJ/mp și aria utilă mai mare de 36 mp; ...
k) parcaje pentru autovehicule subterane, potrivit reglementării tehnice specifice, iar la cele supraterane, conform dispozițiilor normativului; ...
l) parcaje deschise conform Art. 3.2.11.21 alin. (3) ; ...
m) încăperi cu risc foarte mare de incendiu situate în subteran, indiferent de aria lor; ...
n) încăperi cu aria utilă mai mare de 36 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp situate în subteran; ...
o) încăperi din clădirile civile subterane în care se pot afla simultan mai mult de 50 de utilizatori și căile lor de evacuare prin care se pot evacua simultan mai mult de 50 de utilizatori, precum și la spațiile comerciale amenajate în subsolurile clădirilor supraterane cu mai mult de 50 de utilizatori, inclusiv a căilor de evacuare închise aferente acestora prin care se pot evacua simultan mai mult de 50 de utilizatori; ...
p) circulații comune orizontale cu lungimea mai mare de 30 m care nu au ferestre direct spre exterior prin care să se evacueze fumul în caz de incendiu (amplasate astfel încât să asigure evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu pe maximum 30 m adâncime a circulațiilor comune orizontale), atunci când încăperile adiacente nu sunt prevăzute cu ferestre sau evacuări de fum prin sistem natural-organizat sau mecanic. Atunci când încăperile adiacente sunt prevăzute cu ferestre sau cu sistem pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, circulațiile comune orizontale nu mai necesită sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu; ...
q) circulații comune orizontale din clădiri înalte conform Art. 4.1.5.12 . și din clădiri foarte înalte conform Art. 4.2.5.12 .; ...
r) construcții supraterane închise de producție și/sau de depozitare, cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m (încăperile, compartimentele de incendiu și construcțiile cu aria utilă mai mare de 36 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp); ...
s) construcții de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp și în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, cu acoperiș și pereți de închidere perimetrală plini, în care se prevăd numai goluri psihologice și uși de acces (încăperile, compartimentele de incendiu și construcțiile cu aria utilă mai mare de 36 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp); ...
t) alte construcții, încăperi și spații menționate în normativ. ...
Fragment 240
(9) Oricare din gurile de evacuare în caz de incendiu sau cele de admisie a aerului, va avea dimensiunea cea mai mică de cel puțin 0,20 m.
(10) Deschiderea dispozitivelor de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu se asigură automat, individual sau în grup, și va acționa și deschiderea dispozitivelor de admisie a aerului.
(11) Atunci când se prevăd, în încăperea echipată cu dispozitive de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, voleții vor fi cel puțin rezistenți la foc cel puțin EI 60_multi(i←→o) la gurile de evacuare a fumului și etanși la foc cel puțin E_600 60_single(i←→o) la gurile de admisie a aerului, normal închiși în poziție de așteptare. Prevederea voleților nu este obligatorie în situațiile în care se evacuează fumul dintr-un singur nivel sau tubulatura aferentă servește unui singur nivel al construcției. Figura 78 - Dispunerea pe înălțime a gurilor de evacuare a fumului și
a celor de admisie a aerului pentru încăperi/spații cu înălțimea liberă de maxim 3m
Articolul 8.1.11.
Dispozitivele de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, amplasate în pereții exteriori sau în acoperișul clădirii (goluri, grile, trape verticale sau orizontale, ferestre cu deschidere automată prin care se poate evaca fumul din circulațiile comune orizontale de evacuare, voleți), pot asigura evacuarea fumului din încăperea respectivă pe distanța de maximum 30 m.
Articolul 8.1.12.
(1) Dispunerea ecranelor coborâte sub acoperiș sau sub planșeul superior al spațiului protejat, în sistemul de evacuare prin tiraj natural-organizat, se realizează în funcție de prevederile normate, alcătuind rezervoare de fum. Rezervoarele de fum sunt separate prin bariere de fum minimum clasa DH 30 sau elemente constructive structurale cu rezistența la foc de minim 30 de minute. Limitele geometrice ale unui rezervor de fum pot fi date de toate elementele de construcții (pereți interiori sau exteriori opaci, elemente vitrate, grinzi sau ecrane etc.) care separă spațiul în zone de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți. În toate situațiile, delimitările zonelor pentru care se efectuează calculul de evacuare a fumului, trebuie să fie cu minimum același timp de rezistență la foc și aceeași înălțime precum sunt definite în cazurile particulare din cadrul normativului.
(2) Ecranele continui se fixează de elementele de rezistență ale construcției din zona riscului potențial de incendiu.
(3) Lungimea maximă a rezervorului de fum de-a lungul oricărei axe nu va depăși 60 m (conform Figura 79). Figura 79 - Lungimea maximă a rezervorului de fum
Articolul 8.1.13.
(1) Dacă incendiul este direct sub rezervorul de fum, aria maximă a oricărui rezervor nu trebuie să depășească 2.000 mp dacă există un sistem de evacuare natural-organizată a fumului, sau 2.600 mp dacă există ventilatoare mecanice de evacuare a fumului.
(2) Dacă incendiul este într-o încăpere adiacentă spațiului care conține rezervorul sau este sub un mezanin închis în același spațiu (de exemplu mall-uri mono și multietajate și atriumuri), aria maximă a încăperii incendiate (sau supantei) acceptată să facă gazele din fum să curgă în rezervorul de fum trebuie să fie de 1.000 mp dacă există evacuare naturală a fumului, sau 1.300 mp dacă există ventilatoare mecanice de evacuare a fumului. Aria maximă a rezervorului de fum trebuie să fie de 1.0 mp dacă există evacuare naturală a fumului sau 1.300 mp dacă există ventilatoare mecanice de evacuare a fumului.
Articolul 8.1.14.
(1) La construcțiile etajate, evacuarea fumului în caz de incendiu (a nivelurilor supraterane) se asigură în general separat pentru fiecare nivel al clădirii, iar canalele comune colectoare (conductele rezistente la foc de evacuare a fumului monocompartiment sau multicompartiment) care traversează alte niveluri ale construcției, trebuie să îndeplinească una dintre următoarele condiții, prevăzute în Tabelul 118: Tabelul 118: Utilizarea conductelor colectoare de evacuare a fumului si a gazelor fierbinți pe înălțimea construcției Nivel de stabilitate la incendiu
Conducte colectoare pe înălțimea construcției
La construcții etajate când nu secționează plansee antifoc (ve)
La construcții etajate când secționează plansee antifoc** (ve)
conducte
Voleți la intrarea în canalul colector
conducte
Voleți la intarea în canalul colector
I
E_600 120*veSsingle
E_600 120single(i↔o)
EI 120*veSmulti
EI 120multi(i↔o)
II
E_600 120*veSsingle
E_600120single(i↔o)
EI 120*veSmulti
EI 120multi(i↔o)
III
E_600 90*veSsingle
E_600 90single(i↔o)
EI 90*vSmulti
EI 90multi(i↔o)
IV
E_600 60*veSsingle
E_600 60single(i↔o)
EI 60*veSmulti
EI 60multi(i↔o)
Fragment 248
b) când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 105 MJ/mp, evacuarea fumului se realizează prin sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat cu dispozitive cu deschidere automată care să asigure o suprafață liberă de minimum 5% din aria celui mai mare nivel al atriumului delimitat de pereți (fără a se lua în considerare cel de acces în atrium) sau prin sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin ventilare mecanică, corespunzător alcătuit și dimensionat; ...
c) atunci când adiacent atriumului se prevăd spații cu funcțiuni de sănătate, cazare, învățământ, comerț, indiferent de sarcina termică, atriumurile se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat cu dispozitive cu deschidere automată care să asigure o suprafață liberă de minimum 5% din aria celui mai mare nivel al atriumului delimitat de pereți (fără a se lua în considerare cel de acces în atrium) dar minimum 2 mp sau prin sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin ventilare mecanică, corespunzător alcătuit și dimensionat. ...
Articolul 8.6.2.
(1) La partea inferioară a atriumurilor se asigură admisii de aer.
(2) În cazul evacuării fumului prin tiraj natural-organizat, aria aerodinamică liberă utilă a admisiilor de aer trebuie să asigure o suprafață liberă de minimum 75% din suprafața liberă a dispozitivelor de evacuare a fumului, iar introducerea mecanică nu va depăși viteza de 5 m/s pe grilă.
(3) În cazul evacuării fumului prin ventilare mecanică, gurile de introducere mecanică a aerului trebuie să asigure minim 75% din debitul volumetric evacuat (cu o toleranță de plus sau minus 10 %), iar viteza aerului la gurile de introducere nu va depăși 5 m/s pe grilă.
(4) Acționările automate ale dispozitivelor pentru evacuarea fumului și de admisie a aerului, trebuie să fie controlate de un sistem de detectare, semnalizare și alertare a incendiului.
(5) Acționările automate ale dispozitivelor de evacuare a fumului și a celor de admisie a aerului, vor fi dublate de comenzi manuale dispuse la nivelul acceselor din exterior în atrium și de la serviciul pentru situații de urgență (atunci când este asigurat).
...
8.7. Metoda simplificată de calcul pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu
Articolul 8.7.1.
(1) Pentru limitarea propagării incendiilor, în construcții se prevede sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți, realizat conform prevederilor normativului, prevăzut cu rezervoare de fum alcătuite conform Art. 8.1.12 . și Art. 8.1.13 . și ecrane sau pereți perimetrali (ce asigură minimum aceeași performanță la foc cu cea a ecranelor), prin metoda simplificată de calcul pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu.
Articolul 8.7.2.
Sistemul de evacuare a fumului și gazelor fierbinți este constituit din guri de admisie a aerului, dispuse la partea inferioară (în treimea inferioară a pereților) a spațiului protejat, ecrane continue rezistente la foc minimum DH 30, sau elemente constructive structurale cu rezistența la foc minimum 30 minute, coborâte sub acoperiș sau sub planșeul superior al spațiului respectiv minimum 50 cm și guri de evacuare a fumului și gazelor fierbinți, dispuse în treimea superioară a pereților sau în acoperiș.
Articolul 8.7.3.
(1) Dispunerea ecranelor coborâte sub acoperiș sau sub planșeul superior al spațiului protejat, în sistemul de calcul simplificat de evacuare prin tiraj natural-organizat, se realizează în funcție de densitatea sarcinii termice din spațiul respectiv, conform prevederilor din Tabelul 121.
(2) Ecranele continui se fixează de elementele de rezistență ale construcției din zona riscului potențial de incendiu. Tabelul 121: Dispunere a ecranelor continui în sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat Densitatea sarcinii termice “q” (MJ/mp)
Raportul dintre suma ariilor libere ale gurilor de evacuare a fumului și aria încăperii
q ≤ 420 MJ/mp
1: 100
420 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mp
1: 100 la 1: 80
840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mp
1: 80 la 1: 66,(6)
1.680 MJ/mp < q ≤ 4.200 MJ/mp
1: 66,(6) la 1: 40
q > 4.200 MJ/mp
1:30
Notă Tabelul 121: Pentru valorile intermediare de calcul a densității sarcinii termice, raportul se determină prin interpolare liniară.
Articolul 8.7.4.
(1) Golurile pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu, se distribuie cât mai uniform în spațiul protejat și pot fi permanent deschise sau închise (protejate cu dispozitive cu deschidere automată în caz de incendiu și cu acționări manuale).
(2) Deschiderea dispozitivelor de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu, se poate face individual sau în grup.
Fragment 251
– prevederea de dispozitive de protecție la supratensiuni și supracurenți (SPD) conform recomandărilor standardului SR EN 61643-11, SR CeI/TR 62066, SR HD 60364-5534, SR HD 60364-4-444 etc. ...
ANEXE
la Normativul privind securitatea la incendiu a construcțiilor indicativ p 118-1/2025
Anexa nr. 1
AMPLASARE CONSTRUCȚII
(1) Condițiile normate de limitare a posibilităților de propagare a incendiilor între construcții și compartimente de incendiu sunt obligatorii și se realizează prin amplasarea la distanțele minime de siguranță stabilite în Tabelul 4 (Distanțe minime de siguranță între construcții sau compartimente de incendiu supraterane (civile, de producție și/sau depozitare)) sau se delimitează cu pereți rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) și, după caz, cu planșee rezistente la foc de separare a compartimentelor de incendiu (planșee antifoc), aplicându-se prevederile stabilite la Capitolul II, Secțiunea III/2.3. ("Limitarea propagării incendiilor"/23.2. - "Elemente rezistente la foc pentru separarea compartimentelor de incendiu și protecția golurilor funcționale de trecere") din normativ.
(2) Pentru construcțiile existente se respectă distanțele de siguranță stabilite în Anexa 10 la Tabelul 145: Distanțe de siguranță la construcții existente sau se delimitează (Figura 84) cu pereți rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) și, după caz, planșee rezistente la foc de separare a compartimentelor de incendiu (planșee antifoc), aplicându-se prevederile stabilite la CAPITOLUL 2/CONDIȚII GENERALE DE PERFORMANȚĂ A CONSTRUCȚIILOR EXISTENTE/ A.10. 2.2. AMPLASAREA CONSTRUCȚIILOR SI CONFORMAREA LOR lA FOC/ Amplasare. Figura 84 - Schemă amplasare construcții - principiu amplasare
construcții la distanțe mai mici decât cele normate
Note Figura 84: (a) Indicativul "A" reprezintă perete antifoc conform Art. 2.3.2.1.2 . (sau conform A.10. 2.3.4. (1) pentru clădiri existente). ...
(b) Indicativul "B" reprezintă fâșia min REI 60prevăzută la Art. 2.3.2.1.4 . (sau conform A.10. 2.3.14. pentru clădiri existente). ...
(c) În pereții antifoc ("A ") dispuși la fațadele construcțiilor, golurile prevăzute se protejează prin uși, obloane sau cortine rezistente la foc (rezistente la foc pe o perioadă minimum jumătate din rezistența la foc a pereților antifoc, dar cel puțin 1 oră). ...
Varianta 2) - amplasare construcții la distanțe mai mici decât cele normate
Figura 85 - Amplasare construcții la distanțe mai mari sau mai mici decât cele normate
Note Figura 85: (a) Indicativul "A" reprezintă perete antifoc conform Art. 2.3.2.1.2 . (sau conform A.10. 2.3.4. (1) pentru clădiri existente). ...
(b) Indicativul "B" reprezintă fâșia min REI 60prevăzută la Art. 2.3.2.1.4 . (sau conform A.10. 2.3.14. pentru clădiri existente). ...
(c) În pereții antifoc ("A ") dispuși la fațadele construcțiilor, golurile prevăzute se protejează prin uși, obloane sau cortine rezistente la foc (rezistente la foc pe o perioadă minimum jumătate din rezistența la foc a pereților antifoc, dar cel puțin 1 oră). ...
(3) Clădirile comasate într-un compartiment de incendiu se amplasează, față de alte construcții sau compartimente de incendiu, la distanțele minime de siguranță stabilite în Tabelul 4, funcție de nivelul de stabilitate la incendiu stabilit conform Art. 2.2.1.1. alin. (2) . La clădirile existente comasate, se aplică distanțele de siguranță stabilite în Anexa 10 la Tabelul 145.
(4) Construcțiile supraterane civile (publice), de producție și/sau depozitare sau construcțiile mixte, se amplasează comasat sau grupat la distanțe nenormate între ele, în limitele unor compartimente de incendiu specifice, cu arii maxime admise în funcție de destinație, nivelul de stabilitate la incendiu cel mai dezavantajos, riscul de incendiu cel mai mare și numărul de niveluri normat (luând în calcul suma ariilor construite efective).
(5) Construcțiile destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie), precum și cele pentru obiecte, echipamente sau aparatură de importanță deosebită, clădirile civile supraterane înalte și/sau foarte înalte sau cu săli aglomerate, nu se comasează cu alte construcții.
(6) Comasarea cu alte construcții sau între ele a clădirilor civile supraterane înalte și/sau foarte înalte este interzisă în cadrul aceluiași compartiment de incendiu.
(7) Clădirile civile cu înălțimi obișnuite pot fi amplasate independent sau comasate cu alte clădiri civile cu înălțimi obișnuite în limitele ariilor compartimentelor de incendiu pentru clădiri civile admise în normativ (respectiv în Anexa 10 pentru cele existente). Construcțiile de producție și depozitare obișnuite pot fi amplasate independent sau comasate cu alte construcții de producție și/sau depozitare, în limitele ariilor compartimentelor de incendiu admise în normativ (respectiv în Anexa 10 pentru cele existente).
Fragment 252
(8) Construcțiile de producție și depozitare nu se comasează cu clădiri civile, fiind obligatorie compartimentarea lor cu pereți antifoc sau dispunerea la distanțe de siguranță (între construcții de producție/depozitare și clădiri civile). Construcțiile cu funcțiuni de producție și/sau depozitare pot fi comasate (între ele), asigurându-se măsurile de compartimentare și protecție corespunzătoare fiecărei funcțiuni.
(9) Construcțiile independente, precum și grupările sau comasările de construcții, constituite conform alin. (4) , se amplasează astfel încât să nu permită propagarea incendiilor o perioadă de timp normată sau, în cazul prăbușirii, să nu afecteze obiectele învecinate, respectându-se distanțele minime de siguranță sau compartimentându-se față de alte construcții prin pereți antifoc. Prin însumarea ariilor construite ale clădirilor respective (Ac) trebuie respectate valorile maximum admise pentru compartimentul de incendiu rezultat, în funcție de destinația și nivelul cel mai defavorabil de stabilitate la incendiu asigurat, de riscul de incendiu cel mai mare și numărul de niveluri normat. Compartimentul de incendiu rezultat din comasarea construcțiilor va avea nivelul de stabilitate la incendiu determinat de clădirea cu cel mai defavorabil nivel, riscul de incendiu cel mai mare și numărul de niveluri normat. Exemplu (conform Figura 86): În cazul construcțiilor noi, comasarea rezultată din Construcție "A" + Construcție "B" + Construcție "C" (cu distanțe nenormate între ele) va respecta: – nivelul de stabilitate la incendiu cel mai dezavantajos, pentru compartimentul de incendiu existent rezultat (rezultă nivelul IV de stabilitate la incendiu al compartimentului comasat); ...
– aria maxim admisă în funcție de destinație, pentru compartimentul de incendiu existent rezultat - aria maxim admisă în funcție de destinație, pentru compartimentul comasat cu nivelul IV de stabilitate la incendiu, conform Tabelul 41 (Condiții de corelare a ariilor construite (Ac) ale clădirilor și compartimentelor de incendiu supraterane civile cu nivelul de stabilitate la incendiu) sau Tabelul 114 (Condiții de corelare a ariilor construite (Ac) și a numărului de niveluri al construcțiilor și compartimentelor de incendiu supraterane de producție și/sau depozitare), pentru fiecare construcție cu funcțiuni mixte (civile-civile sau producție-depozitare/producție-producție/depozitare-depozitare) se aplică Art. 7.1.1 ; construcțiile de producție și/sau depozitare nu se comasează cu clădiri civile; ...
– riscul de incendiu cel mai mare pentru compartimentul de incendiu existent rezultat (conform subcapitolului 2.1.2 . Risc de incendiu (de la Art. 2.1.2.1 . până la Art. 2.1.2.6 .)) și ale Articolelor Art. 2.2.2.1. , Art. 3.1.1.1. , Art. 6.1.1.1 ., Art. 6.1.1.2 ., Art. 6.1.2.1 ., Art. 6.1.2.2 . Art. 7.1.3 . etc; pentru construcții cu funcțiuni mixte (civile-civile sau producție- depozitare/producție-producție/depozitare-depozitare) se aplică conform Art. 2.1.2.4 . sau Art. 7.1.3 .); ...
– numărul de niveluri normat, pentru compartimentul de incendiu existent rezultat - număr de niveluri în funcție de destinație, pentru compartimentul comasat cu nivelul IV de stabilitate la incendiu, conform Tabelul 42 (Condiții de corelare între destinație, capacitatea maximă simultană și numărul de niveluri supraterane ale clădirilor civile, cu nivel de stabilitate la incendiu III, iv sau V) sau Tabelul 114 (Condiții de corelare a ariilor construite (Ac) și a numărului de niveluri al construcțiilor și compartimentelor de incendiu supraterane de producție și/sau depozitare). ...
În cazul construcțiilor existente, comasarea rezultată din Construcție "A" + Construcție "B" + Construcție "C" va respecta: – nivelul de stabilitate la incendiu cel mai dezavantajos, pentru compartimentul de incendiu existent rezultat (rezultă nivelul IV de stabilitate la incendiu al compartimentului comasat); ...
– aria maxim admisă în funcție de destinație, pentru compartimentul de incendiu existent rezultat - aria maxim admisă în funcție de destinație, pentru compartimentul comasat cu nivelul IV de stabilitate la incendiu, conform Tabelul 147 (Arii construite admise pentru compartimente de incendiu ale clădirilor civile existente (publice) supraterane)) sau Tabelul 168: (Arii construite și număr de niveluri admise pentru construcții existente și compartimente de incendiu ale construcțiilor existente de producție și/sau depozitare); pentru fiecare construcție cu funcțiuni mixte (civile-civile sau producție-depozitare/producție-producție/ depozitare-depozitare) se aplică conform Articolelor A.10. 7.1.3 . si A.10. 7.1.4 .; construcțiile de producție și/sau depozitare nu se comasează cu clădiri civile; ...
Fragment 253
– riscul de incendiu cel mai mare (respectiv categoria de pericol de incendiu rezultată) pentru compartimentul de incendiu existent rezultat (conform Art. A.10. 2.1.1. , A.10. 2.1.2 ., A.10.2.1.3 , A.10. 2.1.4 ., A.10. 2.1.5 ., A.10. 2.1.6 ., A.10. 2.2.1 . (3), A.10. 2.2.8 ., A.10. 5.1.1 ., A.10. 5.1.4 , A.10. 7.1.3 . si A.10. 7.1.4 . etc; pentru construcții cu funcțiuni mixte (civile-civile sau producție-depozitare/producție-producție/depozitare-depozitare) se aplică conform Articolelor Art. A.10. 2.1.1 ., A.10. 2.1.2 . și/sau A.10. 7.1.1. , A.10. 7.1.2 ., A.10. 7.1.3 . si A.10. 7.1.4 . ); ...
– numărul de niveluri normat, pentru compartimentul de incendiu existent rezultat - număr de niveluri în funcție de destinație, pentru compartimentul comasat cu nivelul IV de stabilitate la incendiu, conform Tabelul 148 (Număr de niveluri supraterane maxim admis și capacitatea clădirilor civile existente cu nivelul de stabilitate la incendiu III, IV și/sau V) si/ sau Tabelul 168 (Arii construite și număr de niveluri admise pentru construcții existente și compartimente de incendiu ale construcțiilor existente de producție și/sau depozitare). ...
Notă (exemplu conform Figura 86): Lungimile de evacuare se conformează în acord cu nivelul IV de stabilitate la incendiu al compartimentului de incendiu, pentru fiecare dintre destinațiile clădirilor/ construcțiilor comasate (pentru ambele exemple, respectiv construcții noi comasate sau pentru construcții existente comasate).
Figura 86 - Amplasare construcții comasate
Note Figura 86 (exemplu pentru comasare clădiri civile noi față de alte construcții/compartimente dispuse în afara limitei de proprietate): (a) În cazul în care distanța dintre compartimentul de incendiu format din comasarea rezultată din Clădire "A" + Clădire "B" + Clădire "C" si altă construcție/alte construcții/alt (alte) compartiment(e) de incendiu (de exemplu față de Construcția "E") nu respectă distanțele de siguranță normate, se prevede perete antifoc (dispus în cadrul limitei de proprietate), conform prevederi normate (sau perete antifoc dispus la clădirea/ construcția care face obiectul, inclusiv prevederea obloanelor, cortinelor etc. la clădirea/construcția din cadrul limitei de proprietate). ...
(b) "R" reprezintă distanța de siguranță normată (conform Tabelul 4: Distanțe minime de siguranță între construcții sau compartimente de incendiu supraterane (civile, de producție și/sau depozitare) sau Tabelul 145: Distanțe de siguranță la construcții existente). ...
(c) În toate cazurile Ac compartiment de incendiu comasat = suma Ac ale construcțiilor comasate. ...
Anexa nr. 2
PEREȚI ANTIFOC ȘI PEREȚI DE SECTORIZARE
Anexa nr. 2.1
PEREȚI ANTIFOC ȘI PROTECȚIA GOLURILOR FUNCȚIONALE DIN PEREȚII ANTIFOC
Pereți antifoc
varianta a) - clădiri cu aceeași înălțime
Varianta b1) - clădiri cu înălțime diferită cu perete antifoc ce secționează integral construcția (în condițiile în care înălțimea dintre construcții este mai mică de 8 m si acoperișurile care nu sunt realizate exclusiv din componente substanțiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0)
Varianta b2) - clădiri cu înălțime diferită cu perete antifoc ce secționează construcția pe înălțimea de 8 m
Varianta b3) - clădiri cu înălțime diferită cu perete antifoc si fâșie REI60 Varianta b) - clădiri cu înălțime diferită
Figura 87 - Pereți antifoc (de separare a compartimentelor de incendiu) -
principiu de compartimentare antifoc
(10) Pereții care separă compartimentele de incendiu trebuie să aibă rezistența la foc determinată în funcție de densitatea sarcinii termice conform Art. 2.3.2.1.2. , clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. Pereții care separă compartimente de incendiu, trebuie să secționeze construcția pe toată înălțimea acesteia.
Protecția golurilor funcționale prevăzute în pereții antifoc
(11) Ușile prevăzute pentru circulația funcțională sau pentru evacuare în pereții care separă compartimentele de incendiu din clădiri civile, trebuie să aibă rezistența la foc în conformitate cu Tabelul 123. Tabelul 123: Uși pentru circulație funcțională și/sau evacuare practicate în pereții antifoc din clădiri civile În cazul pereților antifoc care separă compartimentele de incendiu din construcții civile (conform Art.
Fragment 254
2.3.2.1.2.)
Rezistența la foc a pereților antifoc care separă compartimentele de incendiu
Uși rezistente la foc (care NU constituie căi de evacuare către alt compartiment de incendiu)
Elemente rezistente la foc (prin uși care constituie căi de evacuare către alt compartiment de incendiu)
Rezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților încăperii tampon (minute), cu excepția peretelui care separă compartimentele de incendiu
Uși rezistente la foc practicate în pereții antifoc (care constituie căi de evacuare către alt compartiment de incendiu)
a) pentru construcțiile cu regim de înălțime parter, cu excepția clădirilor destinate persoanelor care nu se pot evacua singure și a clădirilor cu săli aglomerate determinată în funcție de densitatea sarcinii termice, conform Tabelul 6 (Rezistențe la foc normate ale pereților care separă compartimentele de incendiu (EI-M/REI) pentru construcțiile cu regim de înălțime parter, cu excepția clădirilor cu persoane care nu se pot evacua singure și a clădirilor cu săli aglomerate, corespunzătoare densităților sarcinilor termice (q) din spațiile adiacente și/sau densităților sarcinilor termice (q) cele mai mari din spațiile pe care le despart)
EI-M 60/REI60 (q ≤ 420 MJ/mp)
EI_2 60-C5S_200
EI 60/REI 60
2 uși x EI_2 60 - C5S_200
EI-M 90/REI90 (420 MJ/mp <q ≤ 630 MJ/mp)
EI_2 60-C5S_200
EI 60/REI 60
2 uși x EI_2 60 - C5S_200
EI-M 120/REI 120 (630 MJ/mp <q ≤ 840 MJ/mp)
EI_2 60-C5S_200
EI 60/REI 60
2 uși x EI_2 60- C5S_200
EI-M 180/REI 180 (840 MJ/mp <q ≤ 1 680 MJ/mp)
EI_2 90-C5S_200
EI 90/REI 90
2 uși x EI_2 90 - C5S_200
EI-M 240/REI 240 (q > 1 680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică)
Obligatoriu încăpere tampon protejată prevăzută cu 2 uși x EI_2 120-C5S_200
EI-M 120/REI 120
Obligatoriu încăpere tampon protejată prevăzută cu 2 uși x EI_2 120 - C5S_200
b)pentru clădirile destinate persoanelor care nu se pot evacua singure, pentru construcțiile cu risc mare de incendiu, precum și cele pentru obiecte, echipamente sau aparatură de importanță deosebită, pentru clădiri civile supraterane înalte și/sau foarte înalte sau clădiri cu săli aglomerate
EI-M 180/REI
180
EI_2 90-C5S_200
EI 90/REI 90
2 uși x EI_2 90 - C5S_200
c) clădirile cu alt regim de înălțime, cu excepția clădirilor definite la literele (a) și (b) din tabel
EI-M 120/REI
120
EI_2 60-C5S_200
EI 60/REI 60
2 uși x EI_2 60 - C5S_200
(12) Ușile prevăzute pentru circulația funcțională sau pentru evacuare în pereții care separă compartimentele de incendiu din clădiri de producție și/sau depozitare, trebuie să aibă rezistența la foc conform Tabelul 124. In construcțiile de producție și/sau depozitare, pot fi considerate căi de evacuare a utilizatorilor si cele care trec prin pereții antifoc care separă compartimentele de incendiu: a) către compartimente cu riscuri mici de incendiu, dacă servesc la evacuarea utilizatorilor spațiilor de producție si/sau depozitare învecinate; ...
b) către compartimente cu risc mijlociu mare sau foarte mare de incendiu, fără explozie volumetrică, dacă servesc la evacuarea utilizatorilor compartimentelor învecinate si nu constituie singura lor cale de evacuare, situație în care a doua cale de evacuare poate fi constituită tot printr-un spațiu cu risc mijlociu, mare sau foarte mare de incendiu dacă traseele sunt distincte și separate între ele prin pereți rezistenți la foc si golurile de circulație practicate în aceștia sunt protejate cu elemente de închidere rezistente la foc si etanșe la fum conform Tabelul 124; ...
c) încăperi sau spații cu risc foarte mare de incendiu si explozie volumetrică, dacă servesc la evacuarea utilizatorilor spațiilor de producție sau depozitare cu același risc de incendiu și nu constituie singura lor posibilitate de evacuare; ...
Fragment 274
(74) Cea mai mică dimensiune a unui atrium este definită ca fiind diametrul cilindrului drept inscripționat pe întreaga înălțime a atriului, în spațiul liber dintre: – extremitățile balcoanelor pentru atriumuri deschise; ...
– pereți verticali pentru atriumuri închise; ...
– extremități ale balcoanelor și pereți verticali pentru atriumuri deschise pe o parte și închise pe cealaltă parte ...
(75) Secțiunea de bază a atriumului este cea mai mare dintre secțiunile orizontale incluse între elementele de construcție care delimitează atriumul (conform alineatului precedent). La fiecare nivel, secțiunea decalajului dintre elementele de construcție trebuie să fie cel puțin egală cu jumătate din această secțiune de bază.
(76) Volumul de bază al atriumului este produsul secțiunii de bază înmulțită cu înălțimea totală a atriului, măsurată la plafonul ultimului nivel.
(77) Atriumul ale cărui dimensiuni sunt precizate anterior și care este acoperit total sau parțial (mai mult de 10%), este considerat atrium acoperit. La această categorie se disting două tipuri de atriumuri acoperite: – atriumurile acoperite deschise, sunt volume în care unul sau mai multe niveluri sunt deschise permanent către volumul central; ...
– atriumurile acoperite închise, sunt volume unde toate nivelurile (cu excepția nivelului inferior) sunt închise lateral prin pereți, chiar dacă în acești pereți de la nivelul inferior există goluri, sau dacă nivelurile au balcoane sau o circulație orizontală deschisă între pereți și volumul atriumului. ...
(78) Prevederile din normativ se referă la acele atriumuri acoperite care au lățimea minimă de cel puțin √7H din înălțimea lor (în care H este cea mai mică înălțime a atriumului) și care au cel puțin patru niveluri pe una sau mai multe laturi ale clădirii adiacente atriumului.
(79) La realizarea unor atriumuri, patio sau curți de lumină pe mai puțin de 4 niveluri și acoperite, zonele pline cu înălțimea de cel puțin 1,20 m, dintre niveluri, în dreptul planșeelor, trebuie să fie E 30. Figura 143 - Atrium - secțiune și volum
Tipuri de atrium
(80) VARIANTA 1 Clădirea are atrium, zona etajată având minimum 4 niveluri. Figura 144 - Clădiri cu atrium - variante
(81) VARIANTA 2: clădirea se consideră fără atrium, având mai puțin de 4 niveluri. La realizarea unor atriumuri, patio sau curți de lumină pe mai puțin de 4 niveluri și acoperite, zonele pline cu înălțimea de cel puțin 1,20 m, dintre niveluri, în dreptul planșeelor, trebuie să fie E 30. Figura 145 - Clădire fără atrium
(82) ATRIUM (PATIO, CURTE DE LUMINĂ) incintă închisă din interiorul unei construcții, delimitată pe una sau mai multe laturi de cel puțin patru niveluri ale construcției.
(83) Atriumurile pot fi neacoperite sau acoperite. Figura 146 - Atrium acoperit sau neacoperit
(84) Atriumurile tratate în normativ sunt cele care îndeplinesc condițiile: 1) sunt delimitate pe una sau mai multe laturi de minimum patru niveluri ale clădirii; ...
2) sunt acoperite și au lățimea cel puțin √7H (H fiind cea mai mică înălțime a atriumului). ...
3) îndeplinesc condiția l ≥ √7H. ...
Figura 147 - Condiții atrium
Notă Figura 147: Atriumurile care nu îndeplinesc raportul √7H , prezintă efectul de "COȘ" în caz de incendiu și nu sunt recomandate. Atunci când se folosesc, trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de Art. 2.4.9.1. (2) și Art. 2.4.9.11. (2) .
(85) La realizarea unor atriumuri acoperite mai înguste (lățimea mai mică de √7H), efectul de coș în caz de incendiu se mărește și este necesar să se ia una din următoarele măsuri suplimentare, precizate la Art. 2.4.9.11. alin. (2) . Figura 148 - Atriumuri cu efect de coș
Amplasare atrium
(86) Amplasarea atriumurilor în raport cu clădirea, poate fi adiacentă (pe una până la trei laturi) sau înglobată. Figura 149 - Amplasarea atriumurilor în raport cu clădirea
(87) Față de nivelurile clădirii, atriumul poate fi închis cu pereți plini, pereți vitrați sau neînchis. Figura 150 - Închidere atrium - Atriumuri cu pereți plini
Figura 151 - Închidere atrium - Atriumuri cu pereți vitrați
Figura 152 - Închidere atrium - Atriumuri nedelimitate cu perete
(88) Depozitele de materiale și/sau substanțe combustibile, neseparate de atrium NU SUNT ADMISE. Figura 153 - Atrium - spații cu risc mare de incendiu
Fragment 275
(89) În construcțiile cu atrium, nu se recomandă dispunerea adiacentă, neseparată de atrium, a unor spații cu risc mare de incendiu, iar când acestea se prevăd (comerț, expoziții și altele similare cu densitatea sarcinii termice - (q) peste 840 MJ/mp), aceste spații se echipează obligatoriu cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare, precum și cu instalații automate de stingere a incendiilor. Atunci când adiacent atriumului se prevăd spații cu funcțiuni de sănătate, cazare învățământ, comerț, expoziții și altele similare, atriumurile se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu.
(90) Depozitele de materiale și/sau substanțe combustibile se separă față de atriumuri cu elemente rezistente la foc, alcătuite și dimensionate corespunzător densității sarcinii termice (q) din depozitele respective, dar minimum EI 120.
Circulații comune orizontale deschise spre atrium
(91) Circulațiile comune orizontale deschise spre atrium, se prevăd la limita lor spre atrium (sub planșee) cu ecrane continui având înălțimea de cel puțin 50 cm și rezistența la foc minimum DH 60 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu, respectiv minimum DH 30 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu și cu sprinklere amplasate corespunzător având durata de funcționare de minimum 60 minute, dacă spațiile adiacente sunt echipate cu astfel de instalații; pot constitui ecrane continue grinzile structurii care au înălțimea de cel puțin 50 cm sub planșeu, dedesubtul cărora se pot continua cu ecrane continue. Circulațiile comune orizontale închise spre atrium, se prevăd la limita lor spre atrium cu panouri de tâmplărie care se separă prin zone continue pline (parapete), rezistente la foc cel puțin EI 60 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu, respectiv minimum EI 30 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu și înălțimea minimă de 1,20 m sau conform Art. 2.4.9.4. (2) . Figura 154 - Circulațiile comune orizontale
deschise (variante a și b) și închise (varianta c)
Anexa nr. 4.3
ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVE SPECIFICE RISCULUI DE EXPLOZIE VOLUMETRICĂ
Încăperi și spații cu pericol de explozie
Terminologie: (92) Explozie (a unei atmosfere explozive) - Creșterea bruscă a presiunii și temperaturii, datorată oxidării sau altei reacții exoterme. Atmosfera explozivă gazoasă - Amestec cu aerul, în condiții atmosferice normale, a substanțelor inflamabile sub formă de gaz, vapori sau ceață în care, după aprindere, combustia se propagă în ansamblul amestecului neconsumat.
Atmosfera explozivă cu praf - Amestec cu aerul, în condiții atmosferice normale, a substanțelor inflamabile sub formă de praf sau fibre în care, după aprindere, combustia se propagă în ansamblul amestecului neconsumat.
(93) Arie periculoasă (datorată atmosferelor explozive gazoase) - Arie în care există sau ar putea să fie prezentă o atmosferă explozivă gazoasă în asemenea cantități încât să necesite precauții speciale pentru construcția, instalarea și utilizarea aparaturii electrice.
(94) Arie periculoasă (de praf) - Arie în care praful combustibil sub formă de nor sau de strat este, sau poate fi anticipat să fie prezent în asemenea cantități încât să necesite măsuri speciale pentru construcția și utilizarea aparaturii electrice, pentru a preveni aprinderea unui amestec exploziv de praf/aer sau a unui strat de praf combustibil.
(95) Arie nepericuloasă (datorată atmosferelor explozive gazoase) - Arie în care nu poate fi prezentă o atmosferă explozivă gazoasă sau cu praf combustibil în asemenea cantități încât să necesite precauții speciale pentru construcția, instalarea și utilizarea aparaturii electrice.
(96) Arie nepericuloasă (de praf) - Arie în care praful combustibil nu este prezent în cantitate suficientă pentru a permite formarea unor amestecuri explozive semnificative de praf/aer și/sau a unor straturi de praf combustibil. Zona 0 - Arie în care este prezentă în permanență, sau pe perioade lungi de timp, o atmosferă explozivă gazoasă.
Zona 1 - Arie în care este probabilă apariția unei atmosfere explozive gazoase în timpul funcționării normale.
Zona 2 - Arie în care nu este probabilă apariția unei atmosfere explozive gazoase la funcționarea normală și, dacă totuși apare, este probabil ca aceasta să se întâmple numai rareori și doar pentru o perioadă scurtă de timp.
Se pot obține indicații privind frecvența de apariție și durata din codurile proprii anumitor industrii sau aplicații.
Zona 20 - Arie în care praful combustibil, sub formă de nor, este prezent în permanență sau în mod frecvent în cantitate suficientă pentru a produce o concentrație explozivă de praf combustibil în amestec cu aerul, și/sau în care stratul de praf se poate forma cu o grosime excesivă și necontrolată în timpul funcționării normale.
Fragment 276
Aceasta se poate întâmpla în interiorul unui spațiu limitat pentru praf în care praful poate forma amestecuri explozive, în mod frecvent sau perioade lungi. Aceasta apare tipic în interiorul echipamentului.
Zona 21 - Arie neclasificată ca zona 20, în care, în timpul funcționării normale, praf combustibil sub formă de nor este probabil să apară în cantitate suficientă pentru a fi capabil să producă o concentrație explozivă în amestec cu aerul.
Această zonă poate cuprinde, între altele, imediata vecinătate a punctelor de alimentare sau de evacuare a produselor pulverulente și arii în care se formează straturi de praf și este probabil ca în timpul funcționării normale să genereze o concentrație explozivă de praf combustibil în amestec cu aerul.
Zona 22 - Arie neclasificată ca zona 21, în care nori de praf se pot produce rar și se mențin perioade scurte sau în care acumulările sau straturile de praf combustibil pot fi prezente în condiții anormale și pot genera amestecuri explozive de praf în aer. Atunci când înlăturarea acumulărilor sau straturilor de praf nu poate fi asigurată, din cauza condițiilor anormale, această arie se clasifică zona 21.
Această zonă poate cuprinde, între altele, arii din apropierea unui echipament care conține praf ce poate scăpa prin scurgeri și poate forma depozite (săli de concasare, de exemplu, în care praful poate scăpa de la concasare și se poate depune).
Limita inferioară explozivă LEL (abreviere) - Concentrație de gaz, vapori sau cețuri inflamabile, în aer până la care nu se formează o atmosferă explozivă gazoasă.
(97) Clasificarea zonelor ATEX depinde de prezența amestecurilor explozive în zonă. Zone ATEX pentru gaze și vapori Zona 0/Categoria 1G
Zona 1/Categoria 2G
Zona 2/Categoria 3G
Zone ATEX pentru praf Zona 20/Categoria 1D
Zona 21/Categoria 2D
Zona 22/Categoria 3D
Încăperi și spații cu pericol de explozie Măsuri constructive la spații cu pericol de explozie Figura 155 - Construcțiile cu pericol de explozie se realizează
din materiale și elemente de construcție clasa de reacție la foc A1
Figura 156 - Nu sunt admise materiale și elemente de
construcție combustibile (diferite de A1 sau A2-s1,d0)
Figura 157 - Construcțiile independente cu pericol de explozie, nu vor
avea pod (indiferent de materiale și elementele din care sunt alcătuite)
Figura 158 - Dispunerea încăperilor și
spațiilor cu pericol de explozie este recomandată în afara
construcțiilor cu alte destinații
(amplasate la distanțe de siguranță normate - D)
Figura 159 - Dispunerea încăperilor cu pericol de explozie
(98) Atunci când încăperile (spațiile) cu pericol de explozie (risc foarte mare și explozie volumetrică) nu pot fi dispuse în afara construcțiilor cu alte destinații, se iau măsurile de protecție prevăzute în reglementările tehnice, având în vedere că dispunerea încăperilor cu pericol de explozie nu este recomandată la nivelurile inferioare ale unei construcții etajate cu altă destinație. Figura 160 - Separare prin elemente rezistente la explozie
(99) Atunci când încăperile cu pericol de explozie sunt dispuse în construcții cu alte destinații, se separă prin elemente rezistente la explozie (pereți, planșee). Planșeele rezistente la explozie trebuie să îndeplinească condițiile pereților respectivi, rezistenți la explozie.
(100) Elementele rezistente la explozie trebuie să asigure și împiedicarea propagării incendiilor din spațiile adiacente spre cel cu pericol de explozie (rezistență la foc conform densității sarcinii termice).
(101) Golurile de comunicare funcțională din pereții rezistenți la explozie se protejează prin încăperi tampon protejate, prevăzute cu pereți rezistenți la foc EI/REI 120 (cu excepția peretelui către încăperea cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică care trebuie să fie minimum REI 180) și uși 2 uși x EI_2 90-C5S_200. Figura 161 - Încăpere tampon
(102) Încăperile cu pericol de explozie nu vor avea plafoane (autoportante sau suspendate) și zone neventilate. Figura 162 - Încăpere cu pericol de explozie -
fără plafoane (autoportante sau suspendate)
(103) Încăperile și spațiile închise cu pericol de explozie se prevăd cu goluri de decomprimare în caz de explozie.
(104) Încăperile centralelor termice echipate cu electrovană și detector automat de gaz se prevăd cu goluri de decomprimare în caz de explozie cu aria de cel puțin 0,02 mp la 1 mc din volumul încăperii. Determinarea dimensiunilor suprafeței zonelor de descărcare a presiunii (a golurilor de decomprimare în caz de explozie) se face conform următoarei formule (cu excepția spațiilor de la alineatul anterior): A_ex = 0,05 x V
Unde: A_ex - dimensiunea suprafeței golului pentru decomprimare în caz de explozie, exprimată în mp;
f_ex = 0,05 - factor specific de suprafață a golului pentru decomprimare în caz de explozie, exprimat în mp/mc;
Fragment 306
(272) Riscul de incendiu pe compartiment de incendiu/construcție, se consideră riscul cel mai mare al încăperilor și zonelor: – ale căror volume însumate reprezintă mai mult de 30% din volumul construcției sau al compartimentului de incendiu, indiferent de destinația acestora, dacă în construcție sunt zone cu risc foarte mare de incendiu, cu pericol de explozie volumetrică; ...
– ale căror suprafețe însumate reprezintă mai mult de 30% din aria desfășurată a construcției sau al compartimentului de incendiu, indiferent de destinația acestora. ...
(273) Determinarea riscului de incendiu al clădirii civilă (publică) sau de producție și/sau depozitare se realizează făcând media aritmetică a sarcinii termice raportat la procentul ocupat de riscul respectiv de incendiu pe compartiment/construcție (se raportează la aria desfășurată a riscului respectiv). Exemplu: Dacă o clădire are 60% risc mic, 20% risc mijlociu și 20% risc mare, riscul pe întreaga clădire este Risc MIJLOCIU.
(274) Intr-o clădire cu funcțiuni mixte, determinarea riscului de incendiu se face astfel: – cel mai periculos risc de incendiu care reprezintă peste 30% din aria desfășurată (Ad) a unei porțiuni de construcție (separată cu pereți și planșee rezistente la foc), determină riscul de incendiu pentru întreaga porțiune și ...
– cel mai periculos risc de incendiu al unei porțiuni de construcție, a cărui arie desfășurată (Ad) reprezintă mai mult de 30% din aria desfășurată (Ad) a construcției respective, determină riscul de incendiu al întregii construcții cu funcțiuni mixte. ...
Notă: La construcții existente, determinarea caracterului de clădire mixtă civilă (publică) sau de producție și/sau depozitare se poate analiza pe porțiuni de clădire, apoi pe ansamblu (luându-se în calcul valoarea cea mai restrictivă rezultată), după cum urmează: ANALIZA FAZA I Riscul cel mai mare care reprezintă cel puțin 30% din aria desfășurată a porțiunii construcției civile (publice) pentru risc mare este considerat pentru toată porțiunea.
Porțiunea de clădire este considerată civilă (publică) este cu risc mare.
ANALIZA FAZA II Riscul cel mai mare care reprezintă cel puțin 30% din aria desfășurată a porțiunii construcției este considerat pentru toată porțiunea.
Porțiunea de clădire cu activitate de producție și/sau depozitare este considerată cu risc mijlociu.
CONCLUZIE/DETERMINARE FINALĂ Porțiunea de clădire civilă (publică) sau de producție și/sau depozitare) care reprezintă mai mult de 60 % din aria desfășurată a întregii clădiri existente, determină caracterul construcției (Clădire de producție și/sau depozitare sau civilă) luat în considerare.
Concluzie: Clădire de producție și/sau depozitare cu risc mijlociu.
Figura 257 - Determinare construcții cu funcțiuni mixte
(la construcții existente)
(275) Riscul de incendiu indiferent de funcțiunea distinctă (civilă sau de producție sau de depozitare care depășește 50% din aria desfășurată a construcției Ad și care determină încadrarea construcției respective), se consideră riscul cel mai mare al încăperilor și zonelor ale căror arii însumate reprezintă mai mult de 30% din aria desfășurată totală a construcției sau al compartimentului de incendiu, indiferent de destinația acestora. Dacă în construcție sunt zone cu risc foarte mare de incendiu, cu pericol de explozie volumetrică, riscul de incendiu pe compartiment de incendiu/construcție, se consideră riscul cel mai mare al încăperilor și zonelor ale căror volume însumate reprezintă mai mult de 30% din volumul construcției sau al compartimentului de incendiu.
(276) în cazul în care riscul cel mai mare al ariilor însumate ale încăperilor și zonelor clădirii, indiferent de funcțiunea distinctă a clădirii reprezintă mai mult de 30% din aria desfășurată totală a construcției sau al compartimentului de incendiu, acest risc este considerat relevant pentru toată construcția.
(277) În construcții cu funcțiuni mixte civile (publice) nu este admisă dispunerea unor spații sau încăperi cu pericol de explozie, cu excepția celor admise explicit (centrale termice, depozitare gaze/ fluide medicale etc.). Figura 258 - Clădiri cu funcțiuni mixte civile
(publice) - dispunerea unor spații sau încăperi cu
pericol de explozie
Anexa nr. 7.6
CONSTRUCȚII DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE
Amplasare
Fragment 307
(278) Condițiile normate de limitare a posibilităților de propagare a incendiilor între construcții și compartimente de incendiu sunt obligatorii și se realizează prin amplasarea la distanțele minime de siguranță stabilite în Tabelul 4 (Distanțe minime de siguranță între construcții sau compartimente de incendiu supraterane (civile, de producție și/sau depozitare)) sau se delimitează cu pereți rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) și, după caz, cu planșee rezistente la foc de separare a compartimentelor de incendiu (planșee antifoc), aplicându-se prevederile stabilite la Capitolul II, Secțiunea III/2.3. - "Limitarea propagării incendiilor"/2.3.2. - "Elemente rezistente la foc pentru separarea compartimentelor de incendiu și protecția golurilor funcționale de trecere" precum și indicațiile din această anexă.
(279) Construcțiile de producție și/sau depozitare se pot amplasa la distanțe de siguranță normate sau compartimentate corespunzător față de vecinătăți. Figura 259 - Amplasare la distanțe de siguranță
Figura 260 - Amplasare compartimentată
Lungimi de evacuare la clădiri de producție și/sau depozitare
(280) În clădiri de producție și/sau depozitare, lungimile de evacuare vor respecta valorile normate în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu (se are în vedere Tabelul 114 (Condiții de corelare a ariilor construite (Ac) și a numărului de niveluri al construcțiilor și compartimentelor de incendiu supraterane de producție și/sau depozitare)]).
(281) Construcție etajată, cu evacuare în minimum două direcții (conform Tabelul 116 (Lungimi de evacuare în construcții de producție și/sau depozitare)). Figura 261 - Construcție etajată de producție și/sau
depozitare, cu evacuare în două direcții -
principii evacuare etaj
(282) În construcțiile de producție și/sau depozitare, pot fi considerate căi de evacuare a utilizatorilor și cele care trec prin: a) încăperi sau spații cu riscuri mici de incendiu, dacă servesc la evacuarea utilizatorilor spațiilor de producție/depozitare învecinate sau din anexele tehnico-sociale ale acestora, precum și în cazurile stabilite în normele tehnice specifice acestora; ...
b) încăperi sau spații cu risc mijlociu de incendiu, dacă servesc la evacuarea utilizatorilor spațiilor învecinate și nu constituie singura lor cale de evacuare, situație în care a doua cale de evacuare poate fi constituită tot de un spațiu cu risc mijlociu de incendiu dacă traseele sunt distincte și separate între ele prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 60 iar golurile de circulație din aceștia sunt protejate cu elemente de închidere EI_2 45-C5S_200; ...
c) încăperi sau spații cu risc mare sau foarte mare de incendiu, dacă servesc la evacuarea utilizatorilor spațiilor de producție sau depozitare cu același risc de incendiu și nu constituie singura lor posibilitate de evacuare. ...
(283) În construcțiile de producție și/sau depozitare, pot fi considerate căi de evacuare și circulațiile care trec prin încăperi sau spații cu riscuri de incendiu mai mici sau cel mult egale cu cel din care se evacuează utilizatorii. Figura 262 - Construcție etajată, cu evacuare în două
direcții - principii evacuare parter
(284) În construcțiile de producție și/sau depozitare, pot fi considerate căi de evacuare și circulațiile care trec prin încăperi sau spații cu riscuri de incendiu mai mici sau cel mult egale cu cel din care se evacuează utilizatorii. Figura 263 - Evacuare birouri/anexe prin spațiul în care sunt dispuse
Scări de evacuare închise din construcții de producție și/sau depozitare
(285) Scările de evacuare a utilizatorilor din construcții de producție și/sau depozitare supraterane se separă față de restul construcției prin minimum: a) pereți EI/REI 180 clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, planșee REI 90 clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și uși conform Art. 6.1.5.6. (1) și (2) în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I; ...
b) pereți EI/REI 120 clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, planșee REI 60 clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și uși conform Art. 6.1.5.6. (1) și (2) în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II; ...
c) pereți EI/REI 90 clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, planșee REI 45 clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și uși conform Art. 6.1.5.6. (1) și (2) în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III; ...
d) pereți EI/REI 45 clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0, planșee REI 30 clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 și uși conform Art. 6.1.5.6. (1) și (2) în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV; ...
e) pereți EI/REI 30 clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0, B-s1,d0 sau C-s1,d0, planșee REI 15 clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0, B-s1,d0 sau C-s1,d0 și uși conform Art. 6.1.5.6. (1) și (2) în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu V; ...
Fragment 308
(286) Podestele, rampele și grinzile scărilor interioare de evacuare vor îndeplini condițiile de comportare la foc stabilite la Art. 2.4.2.5 . și Art. 2.4.2.6 . Varianta a) - construcție cu nivel de stabilitate la incendiu I
Varianta b) - construcție cu nivel de stabilitate la incendiu II
Varianta c) - construcție cu nivel de stabilitate la incendiu III
Varianta d) - construcție cu nivel de stabilitate la incendiu IV
Varianta e) - construcție cu nivel de stabilitate la incendiu V
Figura 264 - Scări de evacuare închise din
construcții de producție și/sau depozitare
Goluri de acces la scări de evacuare închise din construcțiile de producție și/sau depozitare
(287) Pereții de separare ai caselor de scări închise de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor față de restul construcției, vor îndeplini și condițiile specifice respectivelor riscuri de incendiu și/sau explozie volumetrică din încăperile adiacente.
(288) Se au în vedere și clasele de periculozitate a materialelor la stabilirea rezistenței la foc a acestora.
(289) Golurile prin care utilizatorii construcțiilor de producție și/sau depozitare au acces la scările de evacuare închise, se protejează cu: a) uși etanșe la foc E 30-C5S_200, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc mic de incendiu; ...
b) uși rezistente la foc EI_2 45-C5S_200, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc mijlociu de incendiu; ...
c) uși rezistente la foc EI_2 90-C5S_200 sau încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune (atunci când nu au ferestre directe spre exterior), prevăzute cu uși rezistente la foc EI_2 45-C5 S_200 la nivelurile supraterane ale clădirii și respectiv, cu uși EI_2 90-C5 S_200 la nivelurile subterane, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc mare de incendiu; ...
d) încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc EI_2 90-C5S_200, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc foarte mare de incendiu. ...
Varianta a) - risc mic (producție sau depozitare)
Varianta b) - risc mijlociu (producție sau depozitare)
Varianta c) - risc mare (producție sau depozitare)
Varianta d) - risc mare (producție sau depozitare)
Varianta e) - risc foarte mare (producție sau depozitare)
Varianta f) - risc foarte mare și explozie volumetrică
(producție sau depozitare)
Figura 265 - Goluri de acces la scări de evacuare închise
din construcțiile de producție și/sau depozitare
Circulații comune orizontale din construcții de producție și/sau depozitare
(290) Circulațiile comune orizontale funcționale și de evacuare a utilizatorilor din construcții de producție și/sau depozitare supraterane, se separă față de restul construcției prin minimum: a) EI/REI 90 și clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I; ...
b) EI/REI 60 și clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II; ...
c) EI/REI 45 și clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III; ...
d) EI/REI 30 și clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV; ...
e) EI/REI 15 și clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0, B-s1,d0, B-s2,d0, C-s1,d0 sau C- s2,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu V. ...
(291) Pereții de separare a circulațiilor comune orizontale funcționale și de evacuare față de restul construcției, vor îndeplini și condițiile specifice respectivelor riscuri de incendiu și/sau explozie volumetrică din încăperile adiacente. Figura 266 - Separare circulații comune orizontale din
construcții de producție și/sau depozitare
(general)
Varianta a) - construcție cu nivel de stabilitate la incendiu I
Varianta b) - construcție cu nivel de stabilitate la incendiu II
Varianta c) - construcție cu nivel de stabilitate la incendiu III
Varianta d) - construcție cu nivel de stabilitate la incendiu IV
Varianta e) - construcție cu nivel de stabilitate la incendiu V
Figura 267 - Circulații comune orizontale din construcții
de producție și/sau depozitare
Goluri de acces la circulații comune orizontale din construcții de producție și/sau depozitare
(292) Golurile de circulație dispuse în pereții de separare a circulațiilor comune orizontale din construcțiile de producție și/sau depozitare, se protejează corespunzător riscurilor de incendiu specifice încăperilor adiacente, respectiv cu uși care asigură minimum: a) E15-C5S_200 la risc mic de incendiu; ...
b) EI_2 30-C5S_200 la risc mijlociu de incendiu; ...
c) EI_2 60-C5S_200 la risc mare de incendiu; ...
Fragment 309
d) EI_2 90-C5S_200 la risc foarte mare de incendiu, respectiv încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc EI_290-C5 S_200, la cele care sunt și cu risc de explozie volumetrică. ...
Varianta a) - risc mic
Varianta b) - risc mijlociu
Varianta c) - risc mare
Varianta d) - risc foarte mare
Varianta e) - risc foarte mare și explozie volumetrică
Figura 268 - Goluri de acces la circulații comune
orizontale din construcții de producție și/sau depozitare
Goluri de acces la ascensoare de persoane, de marfă sau la alte mijloace mecanice de transport pe verticală din construcții de producție și/sau depozitare
(293) Golurile de palier prin care utilizatorii au acces la ascensoare de persoane, de marfă sau la alte mijloace mecanice de transport pe verticală din construcțiile de producție și/sau depozitare, se protejează cu: a) uși etanșe la foc E 30, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc mic de incendiu; ...
b) uși rezistente la foc EI 45, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc mijlociu de incendiu; ...
c) uși rezistente la foc EI 90 sau încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune (atunci când nu au ferestre directe spre exterior) prevăzute cu uși rezistente la foc EI 45- C5S_200 la nivelurile supraterane ale construcției și respectiv încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune prevăzute cu EI 90-C5S_200 la nivelurile subterane, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc mare de incendiu; încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc EI 90-C5S_200, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc foarte mare de incendiu. ...
Varianta a) - risc mic
Varianta b) - risc mijlociu
Varianta c) - risc mare
Varianta d) - risc mare
Varianta e) - risc foarte mare
Varianta f) - risc foarte mare și explozie volumetrică
Figura 269 - Goluri de acces la ascensoare de persoane, de marfă sau
la alte mijloace mecanice de transport pe verticală din construcții
de producție și/sau depozitare
Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți din construcții de producție și/sau depozitare
(294) Dispozitivele de admisie a aerului și de evacuare a fumului prin tiraj natural-organizat asigură evacuarea fumului pe maximum 30 m adâncime a încăperii din spații de producție si/sau depozitare. Figura 270 - Admisie de aer și evacuare a fumului prin sistem
natural organizat la încăperi, spații și construcții de depozitare
Cerințe suplimentare la construcții de producție și/sau depozitare
(295) Construcțiile și încăperile de depozitare a bateriilor de litiu-ion trebuie prevăzute cu pereți minimum REI 180, uși EI2 90-C5S_200 (uși EI2120-C5S_200pentru depozitări de celule LiFePO4 cu aria mai mare de 36 mp precum și pentru depozitări de celule cu litiu nichel/mangan/cobalt indiferent de suprafață) și planșee min REI 120. In toate situațiile, trebuie asigurată o distanță minimă de 1,80 m pornind de la fața accesibilă a raftului cu baterii până la alte substanțe și materiale incombustibile depozitate precum și până la elemente de construcție clasa de reacție la foc A1 și până la fețele accesibile ale rafturilor adiacente cu baterii. Trebuie asigurată o distanță minimă de 2,70 m pornind de la fețele accesibile ale rafturilor cu baterii față de alte substanțe și materiale combustibile și față de elementele de construcție diferite de clasa de reacție la foc A1. Pentru mai multe rafturi instalate pe un singur rând sau instalate spate în spate, trebuie prevăzute partiții clasa de reacție la foc A1, solide, fără goluri, între rafturile adiacente. Se prevăd pereți despărțitori incombustibili sau partiții incombustibile de la planșeu până la planșeu (dacă acesta există) sau de la planșeu până la acoperiș, între rafturile adiacente, perpendicular pe deschiderile accesibile ale rafturilor, pentru a preveni răspândirea incendiului. In condițiile halelor de depozitare se prevăd pereți despărțitori sau se prevăd partiții despărțitoare clasa de reacție la foc A1, care trebuie să se extindă cu cel 0,30 m de la fața depozitărilor. Determinarea distanței orizontale dintre partițiile despărțitoare clasa de reacție la foc A1 se face în funcție de numărul rafturilor și a suprafeței aferente acestora ce pot fi protejate de instalația automată de stingere (în funcție de aria de declanșare a instalației automate de sprinklere).
Fragment 310
(296) Containerele amplasate în exterior de depozitare a bateriilor de litiu-ion (prevăzute cu sisteme controlate de menținere a temperaturii) trebuie să fie prevăzute cu pereți minimum REI60 și uși minimum EI_2 30-C5S_200 (uși EI_2 6O-C5S_200pentru cele cu aria mai mare de 36 mp) și trebuie să respecte următoarele criterii: – se amplasează la o distanță de minimum 10 m față de construcțiile adiacente (cu excepția distanțelor față de alte containere exterioare de depozitare a bateriilor de litiu-ion); ...
– trebuie asigurată o lățime între containere de minimum 1,50 m spre părțile care conțin uși de acces sau orificii de deflagrație pentru containere cu celule LiFePO4 (litiu-fier-fosfat); ...
– în cazul containerelor cu celule litiu nichel/mangan/cobalt trebuie asigurată o lățime între containere de minimum 4,00 m pe părțile care conțin uși de acces sau orificii de deflagrație pentru containerele prevăzute cu pereți REI 60 și uși EI_2 30-C5S_200 și o lățime între containere de minimum 2,40 m pe părțile care conțin uși de acces sau orificii de deflagrație pentru containerele amplasate în exterior prevăzute cu pereți minimum REI 120 și uși EI_2 60-C5S_200 ...
Figura 271 - Depozitare baterii li-ion în spații și construcții de depozitare
Anexa nr. 7.7
SPAȚII DE TIP OPEN-SPACE
(297) Exemple de spații de tip open-space sunt prezentate în Figura 272. Varianta a) - Vestiare cu sasuri (funcționale) de acces independente
Varianta b) - Vestiare cu sas (funcțional) de acces comun
Figura 272 - Exemple de spații tip open-space
Anexa nr. 8
CARACTERISTICILE SUBSTANȚELOR ȘI MATERIALELOR CE DETERMINĂ ÎNCADRAREA
ÎN RISCURI DE INCENDIU A SPAȚIILOR, ÎNCĂPERILOR, COMPARTIMENTELOR DE
INCENDIU ȘI CONSTRUCȚIILOR DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE
Anexa nr. 8.1
ÎNCADRAREA ÎN RISCURI DE INCENDIU A SPAȚIILOR, ÎNCĂPERILOR,
COMPARTIMENTELOR DE INCENDIU ȘI CONSTRUCȚIILOR DE PRODUCȚIE ȘI/SAU
DEPOZITARE CONFORM DENSITĂȚII SARCINII TERMICE
(298) Valori ale densității sarcinii termice ce determină încadrarea în riscuri de incendiu a spațiilor, încăperilor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor de producție și/sau depozitare, sunt prezentate în Tabelul 132. Tabelul 132: Încadrare în risc de incendiu (construcții noi) Risc de Incendiu
Densitatea de sarcină termică
(q)
Observații
Mic
q ≤ 420 MJ/mp
Se încadrează în această categorie, mai mică decât valoarea de referință:
Încăperi și spații în care se utilizează, se prelucrează sau se depozitează materiale sau substanțe incombustibile;
Încăperi și spații în care se utilizează, se prelucrează sau se depozitează substanțe sau materiale incombustibile, în stare rece sau materiale combustibile în stare de umiditate înaintată (peste 80%) sau ambalaje combustibile cu lichide incombustibile, astfel încât posibilitatea aprinderii lor este exclusă.
Mijlociu
420 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mp
Se încadrează în această categorie, mai mică decât valoarea de referință:
Încăperi și spații în care se utilizează, se prelucrează sau se depozitează substanțe sau materiale incombustibile în stare fierbinte, topite sau incandescente, substanțe cu degajări de căldură radiantă, flăcări sau scântei;
Încăperi și spații în care se utilizează, substanțe solide, lichide sau gazoase în calitate de combustibil în instalații și echipamente termice adecvate.
Mare
840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mp
Nu determină încadrarea în risc mare de incendiu, oricare din următoarele situații:
1 - substanțele solide, lichide sau gazoase utilizate drept combustibil pentru ardere în instalații și echipamente termice adecvate;
2 - lichidele inflamabile utilizate la comenzi hidraulice, răcire, ungere, filtre și tratamente termice, în cantități de max. 2 mc, cu condiția luării unor măsuri locale pentru limitarea propagării incendiului;
3 - echipamentul electric care conține până la 60 kg ulei pe unitatea de echipament, precum și fluxurile de cabluri cu mai puțin de 3,5 kg material combustibil/ml de flux.
În asemenea situații, încadrarea se face în risc mijlociu sau mic, în funcție de riscul de incendiu în ansamblu.
Foarte mare
q ≥ 1.680 MJ/mp
Nu determină încadrarea în risc de incendiu foarte mare:
-1 folosirea substanțelor solide, lichide sau gazoase drept combustibil pentru ardere în instalații și echipamente termice adecvate;
2 - scăpările și degajările de gaze, vapori sau praf care sunt în cantități ce nu pot forma cu aerul amestecuri explozive.
În asemenea situații, încadrarea se face în risc mijlociu sau mic, în funcție de riscul de incendiu în ansamblu.
Fragment 311
Notă Tabelul 132: În cazul în care densitatea de sarcină termică rezultată din substanțe și materiale combustibile din spațiul respectiv, inclusiv cele din utilaje sau cele utilizate la transportul ori depozitarea materialelor combustibile, a unor ambalaje, palete sau rafturi combustibile este mai mare de 105 MJ/mp echiparea acestor construcții cu instalații de prevenire și stingere a incendiilor se face similar riscului de incendiu mare.
Clasificare suplimentară a materialelor/produselor și substanțelor depozitate după clasa de periculozitate (recomandare)
(299) Cu titlu de recomandare materialele/produsele și substanțele depozitate se pot clasifica și după periculozitatea acestora conform datelor din fișele tehnice/de produs și/sau fișele cu date de securitate, în acord cu recomandările din Tabelul 133 și Tabelul 134. Răspunderea în vederea adoptării măsurilor privind depozitarea materialelor/produselor și substanțelor cu periculozitate deosebit de mare cade în sarcina proiectantului și a investitorului/beneficiarului (privind măsurile de conformare pe linia securității la incendiu în ceea ce privește modul de depozitare al substanțelor sau amestecurilor potrivit și a prevederilor privind periculozitatea acestora). Proiectantul având în vedere tema de proiectare și tipul, cantitățile și posibila interacțiune a materialelor/produselor și substanțelor depozitate puse la dispoziție de către beneficiar în funcție de specificațiile producătorului, împreună cu tehnologul, trebuie să asigure măsuri de conformare în raport cu produsele sau amestecurile depozitate și în raport cu periculozitatea acestora, pentru adoptarea măsurilor de protecție și conformare pe linia securității la incendiu al spațiilor respective. In toate cazurile proiectanții vor aplica și metodologia de clasificare pe categorii a mărfurilor depozitate (redată în SR EN 12845) și atunci când apa nu este indicată ca substanță de stingere, se prevăd instalații automate de stingere cu alte substanțe prevăzute în normativul de profil.
(300) Încadrarea în riscuri de incendiu a spațiilor, încăperilor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor de producție și/sau depozitare cu materiale/produse și substanțe depozitate având clasa de periculozitate: fără periculozitate relevantă, cu periculozitate redusă, cu periculozitate medie precum și cele cu periculozitate mare se determină în acord cu calculul densității sarcinii termice (conform Tabelul 132) și se iau măsuri privind limitarea incendiului prevăzute în normativ.
(301) Caractertisticile, clasificarea și ambalarea pentru materialele/produsele și substanțele depozitate trebuie să fie conforme cu regulamentele europene relevante.
(302) Pentru materialele/produsele înregistrate conform prevederilor regulamentelor europene aplicabile se vor avea în vedere măsurile specifice de combatere a incendiului din Fișa cu date de securitate, conformă cu regulamentele europene aplicabile. Tabelul 133: Recomandare de clasificare a materialelor/produselor și substanțelor depozitate, după clasa de periculozitate (construcții noi) Clasa de periculozitate
Caracteristicile materialelor/produselor și substanțelor depozitate
Exemple
fără periculozitate relevantă
Materiale neinflamabile fără pericol de incendiu relevant, fără ambalaje (în vrac) sau în ambalaje din materiale neinflamabile
Minereuri, produse și piese metalice: ciment, nisip, beton, materiale de construcții refractare.
Fructe, legume, carne.
Conserve în cutii metalice sau borcane.
Lichide neinflamabile îmbuteliate (ambalaje din sticlă) etc.
cu periculozitate redusă
Materiale fără periculozitate relevantă, în ambalaje din materiale cu viteză de ardere mică
Minereuri și alte materiale inerte în saci sau butoaie cu viteză de ardere mică
piese metalice în folii sau prelate neinflamabile, piese metalice, cu viteză de ardere mică
elemente din beton, pe palete din lemn, lichide neinflamabile sau conserve în ambalaje neinflamabile în navete sau lădițe cu viteză de ardere mică etc.
Materiale și produse care se aprind greu, au viteză mică de ardere și nu au căldură de ardere (putere calorifică) mare, neambalate sau în ambalaje cu viteză de ardere redusă
Piei brute, baloți de lână (spălată și uscată), zahăr brut și cereale în vrac sau în saci, produse de panificație, tutun în recipiente etc.
Lichide neinflamabile
Lapte, apă minerală în ambalaje din plastic, carton etc.
cu
Fragment 315
(304) Lichid inflamabil înseamnă un lichid care are punctul de aprindere nu mai mare decât 60°C. Considerații suplimentare privind clasificarea lichidelor inflamabile
(305) Pentru clasificarea lichidelor inflamabile sunt necesare date despre punctul de aprindere și punctul inițial de fierbere. Datele pot fi determinate prin testare, găsite în literatura de specialitate sau calculate. Dacă nu există date disponibile, punctul de aprindere și punctul inițial de fierbere trebuie determinate prin testare. Pentru determinarea punctului de aprindere se folosește metoda de testare în vas închis.
(306) În cazul amestecurilor (1) care conțin lichide inflamabile cunoscute în concentrații definite, deși ele pot conține componenți nevolatili, ca de exemplu polimeri sau aditivi, punctul de aprindere nu e necesar să fie determinat experimental dacă punctul de aprindere calculat al amestecului, utilizând metoda descrisă la punctul 2.6.4.3 din Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008, este cu cel puțin 5°C (2) mai mare decât criteriul de clasificare corespunzător și cu condiția ca: (a) să fie cunoscută cu exactitate compoziția amestecului (dacă materialul are o compoziție care poate varia în limite specificate; pentru evaluare trebuie selectată compoziția cu cel mai redus punct de aprindere calculat); ...
(b) să fie cunoscută limita inferioară de explozie a fiecărui component (trebuie aplicată o corelație adecvată atunci când aceste date sunt extrapolate la alte temperaturi decât condițiile de testare), precum și o metodă de calculare a limitei inferioare de explozie; ...
(c) să fie cunoscută dependența de temperatură a presiunii de vapori saturați și a coeficientului de activitate pentru fiecare component în forma în care acesta este prezent în amestec; ...
(d) starea lichidă să fie omogenă. ...
(307) Pentru un amestec care conține componenți nonvolatili, punctul de aprindere se calculează pe baza componenților volatili. Se consideră că un component nonvolatil scade doar cu puțin presiunea parțială a solvenților, iar punctul de aprindere calculat este doar cu puțin sub media măsurată.
Categorii de depozite de lichide inflamabile
(308) Funcție de inflamabilitatea lichidelor și capacitatea depozitată, categoriile de depozite de lichide combustibile sunt precizate în Tabelul 136. Tabelul 136: Categorii de depozite de lichide inflamabile Categoria depozitului
Capacitatea depozitată (m3)
Lichide din clasa L I - L II
Lichide din clasa L III
D1
peste 100.000
peste 500.000
D2
30.001-100.000
150.001-500.000
D3
2.501-30.000
12.501-150.000
D4
501-2.500
2.501-12.500
D5
51-500
251-2.500
D6
11-50
51-250
D7
până la 10
până la 50
Note Tabelul 136: (a) În cazul în care se păstrează împreună lichide combustibile din clasele L I - L II cu lichide combustibile din clasa L III, fiecare 1 mc de lichid combustibil din clasele L I - L II se echivalează cu 5 mc de lichid combustibil din clasa L III. ...
(b) Depozitele de lichide în rezervoare, după modul lor de execuție, pot fi: – supraterane - când fundul rezervoarelor se află deasupra terenului înconjurător, la același nivel cu el sau la o adâncime mai mică decât jumătate din înălțimea rezervoarelor, precum și în cazurile în care nivelul lichidului este mai sus de cota terenului înconjurător cu minimum 2 m; ...
– semiîngropate - când fundul rezervoarelor se află îngropat mai mult de jumătate din înălțimea lor, iar nivelul maximum posibil al lichidului nu se află mai sus de 2 m față de cota terenului înconjurător; ...
– îngropate - când partea superioară a rezervoarelor este cu cel puțin 20 cm mai jos decât cota terenului înconjurător. ...
...
(c) Cota terenului înconjurător se va considera nivelul minim al terenului pe o distanță de 6 m de la mantaua rezervoarelor. ...
Anexa nr. 9
PUTERI CALORIFICE
(309) Calculul sarcinii termice ce determină încadrarea în riscuri de incendiu a spațiilor, încăperilor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor de producție și/sau depozitare, se realizează utilizând valorile puterilor calorifice pentru materiale uzuale conform Tabelul 137.
Anexa nr. 9.1
PUTERI CALORIFICE PENTRU MATERIALE UZUALE
Tabelul 137: Valorile puterii calorifice pentru materiale uzuale Nr. crt.
Denumirea materialului
Putere calorifică
MJ/kg
1.
Acetat de amil
33,50
2.
Acetat de celuloză
18,90 ... 23,40
3.
Acetat de etil
25,30
4.
Acetilenă
56,15 *)
Fragment 323
c) Compartiment de incendiu - construcție independentă (instalație), precum și construcții comasate sau grupate amplasate la distanțele normate față de vecinătăți sau volum construit compartimentat prin pereți antifoc față de construcțiile (instalațiile) adiacente. In clădirile existente înalte și foarte înalte, compartimentul de incendiu poate fi un volum închis, constituit din unul până la trei niveluri succesive, delimitate de elemente rezistente la foc conform prezentei anexe și cu aria desfășurată totală conform compartimentului de incendiu admis pentru construcțiile civile (publice) de nivelul I de stabilitate la incendiu. ...
d) Construcții (clădiri) existente - obiecte construite existente supraterane (cu sau fără subsoluri ori demisoluri) sau subterane, având următoarele destinații și funcțiuni: ● civile (publice) - pentru locuit, administrație, comerț, sănătate, cultură, învățământ, sport, turism etc.;
● de producție și/sau depozitare - pentru activități specifice de bază sau auxiliare, (hale, ateliere, depozite etc );
● mixte - pentru diferite activități civile (publice), de producție și/sau depozitare, ori civile (publice) și de producție și/sau depozitare, înglobate în același volum construit.
Notă: Construcțiile agroindustriale și agrozootehnice existente se tratează, după caz, prin asimilare cu construcțiile civile sau de producție ori depozitare existente, în funcție de destinațiile acestora.
...
e) Construcție (clădire) existentă blindată - construcție închisă supraterană în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, având acoperiș și pereți de închidere perimetrală plini, în care se prevăd numai goluri psihologice și uși de acces. încăperile blindate cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp sunt considerate construcții blindate. ...
f) Construcție (clădire) existentă monobloc - construcție închisă cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m. ...
g) Cvartal - zonă construită, delimitată de străzi adiacente care se intersectează. ...
h) Grad de rezistență la foc - capacitate globală a construcției sau a compartimentului de incendiu de a răspunde la acțiunea unui incendiu standard, indiferent de destinația sau funcțiunea acestuia. Se echivalează cu termenul precizat la SECȚIUNEA II 1.2./Terminologie, clasificări/nr. crt. 53 Nivel de stabilitate la incendiu din normativ. ...
i) Panouri existente de învelitoare - elemente autoportante existente montate pe șarpante ale construcțiilor existente, cu rol de izolare hidrofugă și după caz termică. ...
j) Perete sau planșeu antifoc existent - element de construcție vertical sau orizontal realizat din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, având rezistența la foc cel puțin egală cu nivelul stabilit în funcție de densitatea cea mai mare a sarcinii termice din compartimentele de incendiu existente pe care le separă, conformat și realizat potrivit prevederilor prezentei anexe. ...
k) Risc de incendiu - probabilitatea izbucnirii incendiilor în spații, încăperi, construcții sau compartimente de incendiu sau instalații; în cele cu funcțiuni civile (publice) existente se exprimă prin riscuri de incendiu, iar în cele destinate activităților de producție și de depozitare existente se exprimă prin "categorii de pericol de incendiu". ...
...
...
CAPITOLUL 2 CONDIȚII GENERALE DE PERFORMANTĂ A CONSTRUCȚIILOR EXISTENTE
A.10.2.1. RISC DE INCENDIU SI NIVEL DE STABILITATE LA INCENDIU Risc de incendiu
A.10.2.1.1. La clădirile existente civile (publice) riscul de incendiu este determinat, în principal, de densitatea sarcinii termice (q) stabilită prin calcul și de destinația respectivă. conform Art. 2.1.2 . și Art. 2.1.3. . ...
A.10.2.1.2. În funcție de densitatea sarcinii termice, riscul de incendiu în clădiri civile (publice) existente, poate fi: – mare: Qi = peste 840 MJ/mp; ...
– mijlociu: Qi = 420 MJ/mp ÷ 840 MJ/mp; ...
– mic: Qi = sub 420 MJ/mp. ...
...
A.10.2.1.3. În funcție de destinație (funcțiune), unele spații și încăperi din clădirile civile (publice) existente, se încadrează în următoarele riscuri de incendiu: – mare: în care se utilizează, sau depozitează materiale sau substanțe combustibile (arhive, biblioteci, multiplicare, parcaje autoturisme etc.); ...
– mijlociu: în care se utilizează foc deschis (bucătării, centrale termice, oficii cu preparări calde etc.); ...
– mic: celelalte încăperi și spații. ...
În încăperile și spațiile echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor, riscurile mari de incendiu pot fi considerate mijlocii, iar riscurile mijlocii pot fi considerate mici. Pentru întregul compartiment de incendiu sau clădire existentă, riscul de incendiu considerat va fi cei mai mare care reprezintă minimum 30% din volumul acestora.
...
Fragment 324
A.10.2.1.4. La construcții de producție si/sau depozitare existente, riscul de incendiu are în vedere natura activităților desfășurate, caracteristicile de ardere ale materialelor și substanțele utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, și densitatea sarcinii termice, se au în vedere prevederile din Tabelul 143. La acestea riscul de incendiu este definit prin anterioarele categorii de pericol de incendiu, ce exprimă: – categoriile A (BE3a) și B (BE3b): posibilități de incendiu și explozie volumetrică (risc foarte mare de incendiu); ...
– categoria C (BE2): posibilități de incendiu/ardere (risc mare de incendiu); ...
– categoria D (BE1a): existența focului deschis sub orice formă, în absența substanțelor combustibile (risc mijlociu de incendiu); ...
– categoria E (BE1b): existența unor materiale sau substanțe incombustibile în stare rece sau a substanțelor combustibile în stare de umiditate înaintată, peste 80% (risc mic de incendiu). ...
...
A.10.2.1.5. Zonele din încăperi, încăperile, compartimentele și construcțiile existente de producție si/sau depozitare vor avea definit riscul de incendiu (fiecare în parte) prin una din cele cinci categorii de pericol de incendiu, conform prevederilor din Tabelul 143, în funcție de pericolul de incendiu determinat de proprietățile fizico-chimice ale materialelor și substanțelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate - inclusiv utilajele, rafturile, paletele, ambalajele etc. Pentru construcții și compartimente de incendiu existente, se va avea în vedere echivalarea fostelor categorii de pericol de incendiu, conform prevederilor din Tabelul 143 (în funcție de pericolul de incendiu determinat de proprietățile fizico-chimice ale materialelor și substanțelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate -inclusiv utilajele, rafturile, paletele, ambalajele etc.) cu caracteristicile substanțelor și materialelor ce determină încadrarea în riscuri de incendiu a spațiilor, încăperilor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor de producție și/sau depozitare. Tabelul 143: Caracteristici ale substanțelor și materialelor ce determină încadrarea în riscuri de incendiu a spațiilor, încăperilor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor de producție și/sau depozitare existente Risc de Incendiu
Caracteristicile substanțelor și materialelor
Precizări
RISC Foarte mare
Categoria de pericol de incendiu A (BE3a)
Substanțe și materiale a căror aprindere sau explozie poate să aibă loc în urma contactului cu oxigenul din aer, cu apa sau cu alte substanțe ori materiale.
Lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor până la 28ºC, gaze sau vapori cu limita inferioară de explozie până la 10%, atunci când acestea pot forma cu aerul amestecuri explozive.
Nu determină încadrarea în risc de incendiu foarte mare:
1 - folosirea substanțelor solide, lichide sau gazoase drept combustibil pentru ardere;
2 - scăpările și degajările de gaze, vapori sau praf care sunt în cantități ce nu pot forma cu aerul amestecuri explozive.
În asemenea situații, încadrarea se face în risc mare, mijlociu sau mic, în funcție de densitatea sarcinii termice și riscul de incendiu în ansamblu.
În cazul în care densitatea de sarcină termică rezultată din materialele și substanțele combustibile din spațiul respectiv, inclusiv cele din utilaje sau cele utilizate la transportul sau la depozitarea materialelor combustibile, a ambalajelor, paletelor sau rafturilor combustibile este mai mare de 105 MJ/mp, atunci riscul de incendiu este considerat foarte mare.
RISC Foarte mare
Categoria de pericol de incendiu B (BE3b)
Lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor cuprinsă între 28ºC și 100ºC, gaze sau vapori cu limita inferioară de explozie mai mare de 10%, atunci când acestea pot forma cu aerul amestecuri explozive.
Fibre, praf sau pulberi, care se degajă în stare de suspensie, în cantități ce pot forma cu aerul amestecuri explozive.
RISC Mare
Categoria de pericol de incendiu C (BE2)
Substanțe și materiale combustibile solide.
Lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor mai mare de 100ºC.
Nu determină încadrarea în risc mare de incendiu, oricare din următoarele situații: 1 - substanțele solide, lichide sau gazoase utilizate drept combustibil pentru ardere.
2 - lichidele combustibile cu temperatura de inflamabilitate peste 100ºC utilizate la comenzi hidraulice, răcire, ungere, filtre și tratamente termice, în cantități de max. 2 mc, cu condiția luării unor măsuri locale pentru limitarea propagării incendiului;
3 - echipamentul electric care conține până la 60 kg ulei pe unitatea de echipament, precum și fluxurile de cabluri cu mai puțin de 3,5 kg material combustibil/ml de flux.
În situațiile de mai sus, încadrarea se face în funcție de pericolul de incendiu în ansamblu și densitatea de sarcină termică, în risc mijlociu sau mic de incendiu.
Fragment 325
În cazul în care densitatea de sarcină termică rezultată din materialele și substanțele combustibile din spațiul respectiv, inclusiv cele din utilaje (care nu se încadrează la aliniatul 2 și 3) sau cele utilizate la transportul sau utilizate la depozitarea materialelor combustibile, a ambalajelor, paletelor sau rafturilor combustibile, este mai mare de 105 MJ/mp, atunci riscul de incendiu este considerat mare.
RISC Mijlociu
Categoria de pericol de incendiu D (BE1a)
Substanțe sau materiale incombustibile în stare fierbinte, topite sau incandescente, substanțe cu degajări de căldură radiantă, flăcări sau scântei.
Substanțe solide, lichide sau gazoase ce se ard în calitate de combustibil.
RISC Mic
Categoria de pericol de incendiu E (BE1b)
Încăperi și spații în care se utilizează, prelucrează ori depozitează materiale sau substanțe incombustibile și nu este utilizat focul deschis.
Substanțe sau materiale incombustibile, în stare rece sau materiale combustibile în stare de umiditate înaintată (peste 80%), ori ambalaje combustibile cu lichide incombustibile, astfel încât posibilitatea aprinderii lor este exclusă.
...
A.10.2.1.6. Riscurile de incendiu (fostele categorii de pericol de incendiu) se stabilesc pe zone și încăperi precum și independent pentru fiecare compartiment existent de incendiu în parte și construcție existentă, menționând-se obligatoriu în documentația tehnico-economică. Cel mai periculos risc (cea mai periculoasă categorie de pericol) de incendiu necompartimentată existentă într-o încăpere (spațiu), compartiment de incendiu sau construcție existentă, de regulă, determină riscul (categoria de pericol) a acestora, cu următoarele excepții: – categoriile A și B de pericol de incendiu al căror volum aferent este mai mic de 5% din volumul încăperii sau a compartimentului respectiv; ...
– categoriile C și D de pericol de incendiu cu un volum aferent mai mic de 10% din volumul încăperii sau al compartimentului respectiv, fără a depăși o arie de 400 mp. ...
În cazurile exceptate se iau măsuri care să reducă posibilitățile formării concentrației locale cu pericol de explozie și a propagării incendiului spre spațiile învecinate din cadrul încăperii sau al compartimentului respectiv. In cazul existenței mai multor categorii de pericol de incendiu necompartimentate, situate în puncte distincte ale încăperii sau ale compartimentului existent, se iau în considerare sumele volumelor aferente și respectiv ale ariilor efective ale fiecărei categorii de pericol. Pentru categoriile C și D (BE2 și BE1a) de pericol de incendiu însumarea se aplică numai dacă distanța dintre spațiile respective, este mai mică de 40 m (măsurată pe orizontală). Pentru compartimente de incendiu sau construcții existente, categoria de pericol de incendiu cea mai periculoasă se extinde la întregul volum al acestora atunci când reprezintă mai mult de 30% din volumul construit al compartimentului sau construcției.
Note: (1) Recomandabil ca la estimarea riscului de incendiu, respectiv a probabilității de inițiere a unui incendiu și de producere a consecințelor acestuia, să se aibă în vedere, de regulă, și următoarele elemente: a) pericolele de incendiu identificate; ...
b) nivelurile criteriilor de performanță ale construcțiilor privind cerința fundamentală "securitate la incendiu"; ...
c) nivelul de echipare și dotare cu sisteme, instalații, echipamente și aparatură de alimentare cu apă, gaze combustibile, energie electrică și termică, de ventilație și climatizare, starea de funcționare și performanțele acestora; ...
d) factorul uman, determinat de numărul de persoane, vârsta și starea fizică ale acestora, nivelul de instruire; ...
e) alte elemente care pot influența producerea, dezvoltarea și/sau propagarea unui incendiu. ...
(2) Pentru estimarea riscului de incendiu, se recomandă să se ia în considerare următorii factori: a) probabilitatea inițierii unui incendiu (surse de aprindere posibile în funcție de natura activităților desfășurate precum și circumstanțe care pot favoriza aprinderea); ...
b) destinația clădirii, precum și dezvoltarea, severitatea și posibilitățile de propagare a incendiului, stabilite în funcție de densitatea sarcinii termice (q) și/sau viteza de degajare a căldurii datorată tipurilor și cantităților de produse utilizate și materiale adăpostite; ...
c) categoriile de utilizatori ai clădirii; ...
d) nivelul de asigurare a protecției bunurilor în unele cazuri, produselor de construcții, mediului și al continuității activității. ...
...
A.10.2.1.7. Pentru determinarea concentrației amestecului exploziei în construcții existente se ține seama de scăpările și degajările de gaze, vapori sau praf, atât în timpul desfășurării normale a activității, cât și în cazurile accidentale de avarie stabilite prin proiect la instalațiile de utilități aferente. ...
Nivel de stabilitate la incendiu
Fragment 329
(2) Construcțiile supraterane civile (publice) de producție si/sau depozitare existente, de regulă, sunt amplasate comasat sau grupate la distanțe nenormate între ele, în limitele unor compartimente de incendiu specifice, cu arii maxime admise în funcție de destinație, nivelul de stabilitate la incendiu cel mai dezavantajos, riscul de incendiu și numărul de niveluri normat, (luând în calcul suma ariilor construite efective).
(3) Construcțiile existente de locuit cu regim normal de înălțime, fără săli aglomerate și cu risc mic de incendiu, pot fi admise fără normarea distanțelor între ele în interiorul cvartalurilor existente pentru care există rețele de hidranți exteriori dimensionate pentru cea mai defavorabilă situație, prevăzându-se măsuri compensatorii care vizează limitarea propagării incendiilor de la o construcție la alta, funcție de nivelul de stabilitate cel mai defavorabil al clădirilor existente, numărul de niveluri maxim admis, luând în calcul suma efectivă a ariilor construite ale clădirilor existente, în limita maxim admisă pentru un compartiment de incendiu conform Figura 274. Nivelul de stabilitate la incendiu al construcției existente este determinat de elementul său cu cea mai defavorabilă încadrare în valorile normate iar nivelul de stabilitate la incendiu rezultat prin comasarea construcțiilor existente al compartimentului de incendiu, este determinat de nivelul de stabilitate la incendiu al construcției comasate cel mai defavorabil raportat la încadrarea în valorile normate din anexă. Ariile maxim admise pentru un compartiment de incendiu nu pot fi mărite pe proprie răspundere.
Figura 274 - Amplasarea construcțiilor existente la
distanțe mai mici decât cele normate
...
A.10.2.2.2. Construcțiile independente existente și grupările sau comasările de construcții existente constituite conform Art. A.10.2.2.1. , se amplasează astfel încât să nu permită propagarea incendiilor o perioadă de timp normată sau, în cazul prăbușirii, să nu afecteze obiectele învecinate, respectându- se distanțele minime de siguranță din Tabelul 145 sau compartimentându-se prin pereți rezistenți la foc alcătuiți corespunzător densității sarcinii termice celei mai mari, potrivit normativului și ale prezentei anexe. Tabelul 145: Distanțe de siguranță la construcții existente Nivel de stabilitate la incendiu
Distanțe minime de siguranță (m) față de construcții existente având nivelul de stabilitate la incendiu
I și/sau II
III
IV și/sau V
I-II
6
8
10
III
8
10
12
IV--V
10
12
15
Note Tabelul 145: (a) Pentru construcțiile existente de producție sau depozitare cu risc mare sau foarte mare, inclusiv explozie volumetrică (din fosta categorie A sau B de pericol de incendiu), distanțele de siguranță față de clădiri existente cu alte riscuri sau categorii de pericol de incendiu, se majorează cu 50%, fără a fi mai mici de 15,00 m. ...
(b) În cazuri justificate tehnic, în cadrul limitei de proprietate, investitorii pot stabili distanțe mai mici prin hotărâri scrise ale consiliilor de conducere respective, dacă adoptă măsuri de protecție compensatorii, stabilite de către persoane atestate (experți tehnici pentru cerința fundamentală securitate la incendiu construcții si/sau instalații) prin proiect și scenarii de securitate la incendiu. Măsurile alternative de protecție (pasive, active sau combinații ale acestora) și de îmbunătățire a cerinței de securitate la incendiu (care trebuie să vizeze îmbunătățirea cerințelor care nu pot fi respectate), se efectuează în baza unei/unor expertize tehnice pentru cerința fundamentală securitate la incendiu (construcții si/ sau instalații). ...
...
A.10.2.2.3. Construcțiile existente cu destinații sau funcțiuni diferite, grupate sau comasate în cadrul unui compartiment de incendiu, se separă între ele cu pereți și planșee corespunzătoare destinațiilor, riscurilor și categoriilor de incendiu, precum și densității sarcinii termice, conform prevederilor normativului și ale prezentei anexe, iar între compartimentele de incendiu, dacă nu sunt asigurate distanțele de siguranță, se prevăd elemente despărțitoare verticale antifoc sau rezistente la foc (pereți) din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc corespunzător densității sarcinii termice, dar minimum 3 ore (REI 180) și după caz, rezistente la explozie. În clădiri existente înalte și foarte înalte, se pot realiza compartimente de incendiu conform prevederilor specifice acestora. ...
Conformare la foc
A.10.2.2.4. Construcțiile existente în ansamblu și elementele de construcții ale acestora, trebuie astfel alcătuite și conformate încât să nu favorizeze propagarea focului și a fumului. ...
Fragment 330
A.10.2.2.5. Pe cât posibil, activitățile cu riscuri mari de incendiu se dispun în zone distincte ale construcției existente, iar cele cu pericol de explozie la ultimul nivel. Atunci când această dispunere nu este posibilă tehnic sau funcțional, se iau măsurile de protecție și compartimentare necesare, conform prevederilor normativului și ale prezentei anexe. ...
A.10.2.2.6. Prin dispunerea funcțiunilor în construcția existentă și asigurarea măsurilor de protecție corespunzătoare, se va urmări eliminarea posibilităților de propagare ușoară a fumului și a focului în afara compartimentelor în care s-a produs incendiul, precum și protejarea acestora față de acțiunea unui incendiu din vecinătatea lor. ...
A.10.2.2.7. Funcțiunile diferite dintr-o construcție existentă, de regulă, se separă cu elemente de construcții verticale și orizontale rezistente la foc, astfel alcătuite și dimensionate încât să nu pună în pericol viața utilizatorilor un timp determinat. ...
A.10.2.2.8. Construcțiile existente cu funcțiuni mixte (civile, de producție si/sau depozitare), vor avea dispuse funcțiunile periculoase, în zone distincte și prevăzute elemente de separare corespunzătoare riscurilor și categoriilor de incendiu, precum și densității sarcinii termice a acestora, prin pereți și planșee rezistente la foc, ale căror goluri funcțional necesare vor fi protejate corespunzător prevederilor normativului și ale prezentei anexe. ...
A.10.2.2.9. Pentru limitarea propagării fumului și focului în construcții existente, se realizează compartimente de incendiu, iar în interiorul acestor compartimente se recomandă prevederea elementelor de separare rezistente la foc. ...
A.10.2.2.10. Ariile construite admise pentru compartimente de incendiu ale construcțiilor existente civile (publice), de producție si/sau depozitare, sunt precizate diferențiat în prezenta anexă, corespunzător nivelului de stabilitate la incendiu și destinației construcției respective, conform precizărilor din Tabelul 145. ...
...
A.10.2.3. LIMITAREA PROPAGĂRII INCENDIILOR Dispoziții generale
A.10.2.3.1. Elementele de construcții, pereți și planșee utilizate pentru limitarea propagării incendiilor și a efectelor acestora, precum și a exploziilor, sunt de tipul: – antifoc (REI sau EI-M); ...
– rezistente la foc (REI sau EI); ...
– rezistente la explozie (REI); ...
– etanșe la foc (E). ...
Protecția golurilor funcționale din aceste elemente de construcții, se realizează, după caz, cu uși, obloane, cortine, încăperi tampon sau tamburi deschiși, alcătuite și dimensionate conform prevederilor normativului.
...
A.10.2.3.2. În funcție de densitatea cea mai mare a sarcinii termice din spațiile pe care le desparte, de regulă, pereții la construcțiile existente trebuie să reziste la foc conform Tabelul 146, dacă prevederile anexei nu stabilesc alte condiții. Tabelul 146: Rezistența la foc a pereților la construcțiile existente Densitatea sarcinii termice (q) - (MJ/m2)
Rezistența la foc minimă admisă
< 210
EI/REI 30
210 ÷ 420
EI/REI 60
421 ÷ 630
EI/REI 120
631 ÷ 840
EI/REI 180
841 ÷ 1260
EI/REI 240 (EI/REI 180) *
1261 ÷ 1.680
(EI/REI 180) *
1681 ÷ 2940
(EI/REI 180) *
> 2940
(EI/REI 180) *
Notă Tabelul 146: *) - Valoarea de EI/REI 180 (din paranteze) se aplică în toate cazurile în care se prevăd instalații automate de stingere a incendiilor.
...
Elemente rezistente la foc pentru separarea compartimentelor de incendiu (antifoc) existente și protecția golurilor funcționale de trecere
Pereți antifoc
A.10.2.3.3. Pereții antifoc din construcțiile existente se execută din materiale A1 sau A2-s1,d0, astfel amplasați, alcătuiți și dimensionați încât să reziste la efectele incendiilor din compartimentele de incendiu pe care le separă. ...
A.10.2.3.4. (1) Pereții antifoc din construcțiile existente trebuie să îndeplinească în caz de incendiu funcția de compartimentare, păstrându-si stabilitatea, rezistențele mecanice și capacitatea de izolare termică pe timpul normat, în funcție de densitatea sarcinii termice conform cu Tabelul 146, dar cel puțin 3 ore (REI180).
(2) Pereții antifoc dintre construcțiile existente care se extind cu alte compartimente de incendiu noi (minimum unul), se realizează conform prevederilor normativului (Capitol 2.3.2.1. Pereți rezistenți la foc pentru separarea compartimentelor de incendiu), dar cel puțin 3 ore (REI 180).
(3) Pereții antifoc din cadrul extinderilor construcțiilor existente (cu excepția celor prevăzuți la A.10. 2.3.4. alin. (2) dintre construcția existentă și extindere/extinderi) se realizează conform prevederilor normativului (Capitol 2.3.2.1. Pereți rezistenți la foc pentru separarea compartimentelor de incendiu).
...
Fragment 333
A.10.2.3.21. Golurile de circulație, transport, supraveghere etc. din pereții antifoc si, după caz, planșee antifoc din construcțiile existente, se protejează obligatoriu cu elemente corespunzătoare, care pot fi: uși, obloane, cortine, încăperi tampon sau tamburi deschiși antifoc, realizate conform prezentei anexe (laplansee se utilizează numai obloane sau chepenguri). ...
Uși, obloane, cortine antifoc
A.10.2.3.22. (1) Golurile funcționale din pereții antifoc din construcțiile existente, se protejează obligatoriu cu elemente având rezistența la foc 1 oră și 30 minute și echipate cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu (EI 90-C), în funcție de cerințele funcționale.
(2) Golurile funcționale din pereții antifoc din construcțiile existente care se extind cu alte compartimente de incendiu noi (minimum unul), se realizează conform prevederilor normativului ( Art. 2.3.2.2.2.1 .).
...
A.10.2.3.23. Ușile antifoc și sistemele lor de închidere, trebuie să îndeplinească condițiile din reglemetările tehnice și standardele specifice. ...
A.10.2.3.24. Obloanele antifoc și cortinele de siguranță antifoc, se alcătuiesc și realizează, în general, similar cu ușile antifoc. ...
Încăperi tampon antifoc
A.10.2.3.25. În cazul în care, datorită unor condiții funcționale, protecția golurilor din pereții antifoc nu se poate realiza prin uși, obloane sau cortine antifoc, golurile se pot proteja prin încăperi tampon antifoc. încăperile antifoc din construcțiile existente se realizează conform Figura 17 (încăpere tampon protejată) și a condițiilor din prezenta anexă. ...
A.10.2.3.26. Pereții și planșeele încăperilor tampon antifoc trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și rezistenți la foc cel puțin 1 oră (pereți EI/REI 60 și planșee REI 60). Se recomandă ca amplasarea încăperilor tampon să se facă alipit peretelui antifoc din construcțiile existente și să fie dispuse spre spațiile cu densitatea sarcinii termice mai mică. ...
A.10.2.3.27. În pereții încăperilor tampon se admite practicarea numai a golurilor strict necesare pentru circulație. Pentru realizarea ventilării sau evacuării fumului din încăperile tampon se pot realiza goluri în pereți sau planșee. ...
A.10.2.3.28. Golurile pentru circulație practicate în pereții încăperilor tampon antifoc existente, se protejează cu uși rezistente la foc cel puțin 45 minute (EI 45-C), prevăzute după caz, cu dispozitive de autoînchidere sau cu închidere automată în caz de incendiu. (2) Golurile pentru circulație practicate în pereții încăperilor tampon antifoc din construcțiile existente care se extind cu alte compartimente de incendiu noi (minimum unul), se realizează conform prevederilor normativului ( Art. 2.3.2.2.3.1 . și Tabelul 14 (Pereți și planșee la încăperi tampon protejate și goluri pentru circulație funcțională și evacuare practicate în pereții încăperilor tampon)).
...
Tamburi deschiși antifoc
A.10.2.3.29. În cazuri excepționale, când datorită necesităților funcționale, protecția golurilor din pereții antifoc din construcțiile existente nu se poate realiza cu uși, obloane, cortine sau încăperi tampon antifoc, pot fi prevăzuți tamburi deschiși antifoc. ...
A.10.2.3.30. Tamburii deschiși antifoc din construcțiile existente trebuie să aibă lățimea egală cu cea a golului protejat, iar lungimea totală de minimum 4,00 m. Amplasarea lor poate fi făcută alipit peretelui antifoc din construcțiile existente sau în ambele părți ale acestuia (conform Figura 26 (Tambur deschis)). ...
A.10.2.3.31. Pereții și planșeele tamburului deschis antifoc din construcțiile existente trebuie să fie realizați din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, fără goluri și cu rezistența la foc de minimum 1 oră (EI/REI 60 pereți și REI 60 planșee). În tamburii deschiși trebuie să se prevadă sprinklere sau drencere cu acționare automată în caz de incendiu, amplasate câte unul la fiecare 1 mp de suprafață orizontală a tamburului. ...
Planșee antifoc
A.10.2.3.32. Planșeele antifoc sunt elemente de construcție orizontale sau înclinate care delimitează volume închise din construcții existente înalte și foarte înalte (compartimente existente de incendiu constituite din unul până la trei niveluri succesive cu aria desfășurată prevăzută în prezenta anexă), sau separă funcțiuni cu riscuri mari de incendiu. ...
A.10.2.3.33. Planșeele antifoc din construcțiile existente se realizează din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu rezistența la foc minimum 2 ore (REI 120) și fără goluri sau cu goluri strict funcționale, protejate conform prezentei anexe. ...
Elemente rezistente la foc și protecția golurilor
Pereți și protecția golurilor
Fragment 334
A.10.2.3.34. Condițiile minime și de rezistență la foc pentru pereții rezistenți la foc din construcțiile existente, sunt stabilite în prezenta anexă, precum și în reglementările tehnice de specialitate. Pentru cazurile în care reglementările tehnice nu prevăd condiții speciale, reacția la foc și rezistența la foc a acestor pereți se stabilește prin documentația tehnico-economică în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al construcției, densitatea sarcinii termice a încăperilor și rolul de separare al pereților. ...
A.10.2.3.35. Golurile de circulație funcțională practicate în pereții rezistenți la foc din construcțiile existente se protejează corespunzător condițiilor precizate în normativ, în prezenta anexă și în reglementările tehnice de specialitate. ...
Planșee și protecția golurilor
A.10.2.3.36. Planșeele pot constitui elemente de întârziere a propagării incendiilor în interiorul unui compartiment existent de incendiu, numai atunci când sunt rezistente la foc conform prevederilor prezentei anexe și nu au goluri, sau dacă golurile practicate în ele sunt protejate cu elemente de închidere corespunzătoare. ...
A.10.2.3.37. Condițiile privind reacția la foc și rezistența la foc a planșeelor din construcțiile existente folosite pentru a separa între ele spații cu funcțiuni importante și încăperi cu risc mare de incendiu, precum și ale planșeelor care delimitează căi de evacuare, sunt cele prevăzute în prezenta anexă și în reglementările tehnice de specialitate. ...
A.10.2.3.38. Golurile funcționale din planșeele intermediare rezistente la foc din construcțiile existente, care constituie elemente de întârziere a propagării focului, se protejează prin elemente rezistente la foc, prevăzute după caz, cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu. în cazuri justificate, când nu se pot realiza elemente rezistente la foc, protecția golurilor poate fi asigurată numai prin prevederea pe conturul golului (sub planșeu), a unor ecrane clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și perdele de apă cu intrare în funcțiune automată în caz de incendiu, sau alte sisteme de protecție agrementate tehnic. ...
A.10.2.3.39. În clădirile existente cu pod, de nivelul I, II si/sau III de stabilitate la incendiu golurile prevăzute în planșeele spre pod, se protejează cu elemente de închidere rezistente la foc minimum 30 minute (EI 30). Separarea porțiunilor mansardate ale construcției existente, față de poduri ale acesteia se realizează cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistenți la foc minimum 2 ore (EI/REI 120), iar golurile de comunicare funcțională din aceștia se protejează cu uși rezistente la foc minimum 45 de minute, echipate cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu (EI 45-C). ...
Elemente rezistente la explozie și protecția golurilor
A.10.2.3.40. Elementele de separare față de restul construcției existente a încăperilor cu pericol de explozie (categoriile A (BE3a) și B (BE3b) de pericol de incendiu), vor fi clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și rezistente la explozie. ...
A.10.2.3.41. Separarea încăperilor sau spațiilor cu pericol de explozie față de alte încăperi cu riscuri, categoriile de pericol sau destinații din clădirile existente, inclusiv față de încăperile tampon, trebuie să se facă prin pereți și planșee rezistente la explozie, alcătuite și realizate conform prezentei anexe. ...
A.10.2.3.42. Alcătuirea și dimensionarea pereților rezistenți la explozie se determină prin calcul astfel încât aceștia să nu se prăbusească sub efectul suprapresiunii care se produce în încăperile respective, funcție de suprafețele de decomprimare asigurate (ferestre, panouri, luminatoare, acoperișuri zburătoare, trape etc.). ...
A.10.2.3.43. Pereții rezistenți la explozie trebuie să împiedice și propagarea incendiului din spațiile învecinate spre încăperile cu pericol de explozie, rezistența lor la foc fiind stabilită în funcție de densitatea sarcinii termice a încăperilor respective. ...
A.10.2.3.44. Practicarea unor goluri în pereții rezistenți la explozie nu este admisă decât în cazuri excepționale, impuse de necesități funcționale, și numai dacă sunt protejate corespunzător prevederilor din prezenta anexă. ...
A.10.2.3.45. Străpungerea pereților rezistenți la explozie de către conducte, conductori sau cabluri electrice, se admite numai în cazuri de strictă necesitate funcțională, cu condiția respectării prevederilor normativului și ale prezentei anexe. ...
Fragment 337
A.10.2.4.10. La intrarea în construcții existente a galeriilor, estacadelor și a canalelor de orice fel, se vor lua măsuri de protecție a golurilor în funcție de natura materialelor din care sunt executate, precum și a celor transportate, de destinația spațiilor spre care acced și de rolul de protecție la foc al peretelui traversat. Atunci când prezenta anexă nu impune măsuri de protecție speciale, vor fi prevăzute uși pline, iar în cazuri justificate în care condițiile tehnice sau funcționale nu permit montarea acestora, golurile se pot proteja cu perdele de drencere. Fac excepție estacadele, galeriile și canalele deschise realizate din elemente clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, prin care se transportă materiale incombustibile, la care protejarea golurilor este obligatorie numai când traversează pereți antifoc. ...
A.10.2.4.11. În construcțiile existente de nivelul I, II si/sau III de stabilitate la incendiu, de regulă, pereții tuturor ghenelor verticale pentru conducte trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2- s1,d0, rezistenți la foc minimum 15 minute (EI 15), cu excepția cazurilor menționate în prezenta anexă, în care sunt necesare rezistențe mai mari. Trapele și ușile de vizitare practicate în pereții ghenelor verticale pentru conducte, trebuie să fie realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 sau, după caz, clasa de reacție la foc A2-s1÷s3,d0÷d1, B-s1÷s3,d0÷d1 sau C-s1÷s3,d0÷d1. ...
A.10.2.4.12. Ghenele verticale pentru conducte și cabluri, la trecerea lor prin planșee vor avea închise spațiile dintre conducte sau cabluri, cu elemente clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc minimum 30 de minute (EI 30), în toate cazurile în care pereții și trapele sau ușile lor de vizitare nu sunt rezistente la foc minimum 30 de minute (EI 30). La trecerea prin pereții de compartimentare antifoc existenți, ghenele orizontale se închid în jurul conductelor și a cablurilor, cu materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistență la foc echivalentă cu cea a elementului străpuns. Elementele și materialele de construcție utilizate pentru protecția, închiderea sau mascarea instalațiilor și a echipamentelor, trebuie să fie cel puțin clasa de reacție la foc C-s1÷s3,d0÷d1, recomandându-se clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0, A2-s1÷s3,d0÷d1 sau B-s1÷s3,d0÷d1. ...
Coșuri, tuburi
A.10.2.4.13. Coșurile de fum (sau de ventilare) și sobele, se alcătuiesc, execută și izolează față de elementele combustibile ale construcției existente conform reglementărilor tehnice în acest domeniu, astfel încât să nu conducă la incendii din cauza transmiterii căldurii sau a scăpărilor de gaze fierbinți, flăcări, scântei etc. ...
A.10.2.4.14. Hotele de captare a degajărilor de căldură ale unor echipamente, dispozitive, aparate etc. și tubulatura acestora, de regulă, vor fi realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și izolate față de elementele și materialele combustibile alăturate. În cazuri justificate funcțional, acestea pot fi clasa de reacție la foc A2-s1÷s3,d0÷d1, B-s1÷s3,d0÷d1 sau C-s1÷s3,d0÷d1 dacă reglementările tehnice de profil specifică. ...
A.10.2.4.15. Elementele de construcție care separă de restul construcției existente, camerele și crematoriile pentru gunoi, vor fi realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc minimum 1 oră (EI/REI 60) și uși rezistente la foc minimum de 30 de minute (EI 30- C). Camerele și crematoriile vor avea asigurată evacuarea fumului în exterior prin tiraj natural - organizat, minimum 1% din arie, sau prin sistem de ventilare mecanică. ...
A.10.2.4.16. Tuburile pentru gunoi vor fi realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, iar accesul din construcție la acestea se asigură, de regulă, prin exterior (logii, balcoane), sau prin încăpere tampon separată de restul construcției și de casa scării prin pereții clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum 1 oră (EI/REI 60) și uși pline cu autoînchidere (-C), cu excepțiile precizate în prezenta anexă. ...
Ascensoare
A.10.2.4.17. Puțurile ascensoarelor și în general, ale sistemelor de transport pe verticală, inclusiv încăperile pentru mașinile aferente acestora, se separă de restul construcției prin elemente clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc corespunzătoare riscului (sau fostelor categorii de pericol) de incendiu, tipului de clădire existentă și destinației, dar nu mai puțin de 1 oră pentru pereți (EI/REI 60) și planșee (REI 60). Puțurile ascensoarelor de intervenție în caz de incendiu, vor corespunde prevederilor specifice acestora. ...
A.10.2.4.18. În casele de scări de evacuare nu este admisă amplasarea ascensoarelor pentru materiale, precum și a oricărui sistem de transport de materiale pe verticală. ...
Fragment 340
A.10.2.4.41. În atriumuri se pot utiliza dotări (fixe sau mobile) din materiale clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0, A2-s1÷s3,d0÷d1, B-s1÷s3,d0÷d1 sau C-s1÷s3,d0÷d1, iar densitatea sarcinii termice nu va depăși 420 MJ/mp. La determinarea densității sarcinii termice se ia în considerare cel mai mare nivel al atriumului delimitat de pereți (în afara celui de la parter). ...
A.10.2.4.42. Luminatoarele și cupolele care acoperă atriumurile se pot realiza cu structură clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și vitrări clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0, A2-s1÷s3,d0÷d1, B- s1÷s3,d0÷d1 sau C-s1÷s3,d0÷d1 care nu se iau în considerare la determinarea nivelului de stabilitate la incendiu al construcției existente. ...
A.10.2.4.43. În construcțiile existente cu atrium, nu se recomandă dispunerea adiacentă neseparată de atrium, a unor spații cu risc mare de incendiu. Atunci când totuși se prevăd (pentru activități comerciale, expoziții permanente cu exponate combustibile și altele similare cu densitatea sarcinii termice peste 840 MJ/mp), aceste spații se echipează obligatoriu cu instalații automate de semnalizare și stingere a incendiilor. ...
A.10.2.4.44. Depozitele de materiale si/sau substanțe combustibile neseparate față de atriumuri prin elemente rezistente la foc corespunzătoare densității sarcinii termice, nu sunt admise. ...
Încăperi de depozitare
A.10.2.4.45. Încăperile de depozitare a materialelor și substanțelor combustibile solide cu aria mai mare de 36 mp situate în construcții existente cu alte destinații, de regulă, se separă față de restul construcției existente prin pereți și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 având rezistența la foc corespunzătoare densității sarcinii termice (conform Art. A.10. 2.3.2 . și Tabelul 146 (Rezistența la foc a pereților la construcțiile existente)), dacă prezenta anexă nu stabilește altfel. Construcțiile existente pentru depozite se realizează conform prevederilor specifice. ...
A.10.2.4.46. Golurile de comunicație funcțională din elementele de compartimentare ale depozitelor precizate la Art. A.10. 2.4.45 . se protejează cu elemente corespunzătoare prevederilor prezentei anexe. Evacuarea fumului în caz de incendiu la aceste depozite este obligatorie, și se asigură prin dispozitive cu deschiderea automată în caz de incendiu, având aria liberă de minimum 1% din suprafața pardoselii sau cu sisteme mecanice de desfumare, corespunzător alcătuite, distribuite și dimensionate. ...
Încăperi pentru instalații aferente construcțiilor
A.10.2.4.47. Stațiile de pompare a apei pentru incendiu, grupurile electrogene care constituie surse electrice de rezervă ce alimentează dispozitive de protecție la foc, vane de incendiu și altele similare, se separă de restul construcției, de regulă, prin pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, fără goluri și cu limită de rezistență la foc de cel puțin 3 ore (EI/REI 180) și planșee 1 oră și 30 de minute (REI 90), având asigurat acces ușor din exterior. Se admite și comunicarea cu restul construcției a acestor funcțiuni numai dintr-un coridor comun, prin usă cu rezistența la foc de minimum 1 oră și 30 minute (EI 90-C), echipată cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu. Se vor avea în vedere și prevederile din reglementările tehnice specifice. ...
A.10.2.4.48. Sălile de cazane aferente sistemului de încălzire centrală se separă de restul construcției existente prin pereți și planșee din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc conform reglementărilor tehnice specifice, dar minimum 1 oră și 30 de minute (pereți EI/REI 90 și planșee REI 90). În pereții de separare se admit goluri de comunicare cu restul construcției existente, protejate cu uși clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc minimum 15 minute (EI 15). ...
A.10.2.4.49. Încăperile pentru ventilatoare, filtre, camere de desprăfuire și cicloane, prin care se vehiculează gaze, vapori, praf sau deșeuri combustibile se separă funcțional față de restul clădirii existente prin elemente despărțitoare clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu rezistența la foc corespunzătoare, dar cel puțin 1 oră (pereți EI/REI 60 și planșee REI 60). Accesul la aceste încăperi, de regulă, trebuie să fie din exterior sau din încăperi fără riscuri sau pericole de incendiu (cu densitatea sarcinii termice mai mică de 105 MJ/mp). ...
...
A.10.2.5. CĂI DE EVACUARE ÎN CAZ DE INCENDIU Dispoziții generale
Fragment 342
A.10.2.5.11. În construcții existente, compartimente de incendiu existente sau porțiuni de construcții existente independente din punctul de vedere al circulației, de regulă, persoanele trebuie să aibă acces la cel puțin două căi de evacuare, care pe cât posibil, să ducă în direcții opuse. A doua cale de evacuare poate fi constituită din ferestre sau trape exterioare dacă prin acestea se asigură evacuarea în condiții corespunzătoare de siguranță a persoanelor, conform prevederilor anexei, Art. A.10.2.5.8 . ...
A.10.2.5.12. Asigurarea unei singure căi de evacuare este admisă atunci când conform proiectului, la fiecare nivel se pot afla simultan maximum 20 de persoane - indiferent de lungimea de evacuare realizată, precum și în cazurile în care numărul persoanelor este mai mare dar lungimea traseului de evacuare se înscrie în valoarea admisă pentru coridoare înfundate, în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu, risc de incendiu, tip de clădire existentă, și destinație, conform prevederilor din prezenta anexă. La clădirile existente înalte, foarte înalte și sălile aglomerate, precum și în situațiile stabilite în normativ și prezenta anexă, sunt obligatorii minimum două căi de evacuare. ...
A.10.2.5.13. Alcătuirea și gabaritele căilor de evacuare, lungimea de evacuare, traseele, precum și numărul de fluxuri de evacuare, trebuie să asigure circulația lesnicioasă și fără obstacole, conform prevederilor anexei. ...
Alcătuirea căilor de evacuare
Uși
A.10.2.5.14. Ușile folosite pe căile de evacuare trebuie să fie cu deschidere de tip obișnuit, pe balamale sau pivoți. ...
A.10.2.5.15. Pe căile de evacuare nu se admite utilizarea ușilor care se pot bloca din cauza funcționării defectuoase a mecanismelor lor auxiliare, precum și ușile de tip glisant, ghilotină, basculant etc. Fac excepție ușile pentru maximum 5 persoane capabile să se evacueze singure, precum și cazurile prevăzute în prezenta anexă. Ușile pliante și cele turnante (cu foi care pot fi ușor pliate) pot fi folosite pe căile de evacuare numai dacă în acestea sau în imediata lor apropiere sunt prevăzute uși pietonale obișnuite (pe balamale) sau panouri din sticlă securizată conform Art. A.10. 2.5.5.
...
A.10.2.5.16. Deschiderea ușilor de pe traseul evacuării, de regulă trebuie să se facă în sensul deplasării oamenilor spre exterior, cu excepția ușilor prin care se evacuează cel mult 30 de persoane valide și a cazurilor prevăzute în prezenta anexă. ...
A.10.2.5.17. Prin deschidere, ușile de evacuare nu trebuie să se împiedice una de alta sau să stânjenească evacuarea. ...
A.10.2.5.18. În dreptul ușilor de evacuare nu se admit praguri cu înălțimea mai mare de 2,5 cm. Dacă acestea sunt necesare, se vor racorda la pardoseală prin pante. În situațiile admise de prezenta anexă ușile de evacuare practicate în alte uși cu dimensiuni mari, pot avea praguri cu înălțimea cât mai mică, dar nu mai mult de 40 cm. ...
Scări interioare
A.10.2.5.19. Scările interioare existente pot fi închise (amplasate în case proprii de scară) sau deschise (amplasate în holuri, vestibuluri, atriumuri etc.) potrivit prevederilor prezentei anexe. Scările de evacuare, de regulă, trebuie să se ducă, pe aceeași verticală, de la ultimul nivel pentru care asigură evacuarea, până la nivelul ieșirii în exterior la nivelul terenului ori al unor suprafețe exterioare carosabile, sau pe o terasă de pe care evacuarea poate fi continuată până la nivelul terenului. Persoanele intrate în casa scării, trebuie să poată ajunge fără a o mai părăsi, până la nivelul ieșirii în exterior. Fac excepție scările din interiorul apartamentelor de locuit și scările întrerupte la care evacuarea din punctul de întrerupere până la nivelul terenului poate fi continuată în siguranță prin terase sau prin alte case de scări sau holuri cu acces direct în exterior. Legătura directă între două scări interioare întrerupte, trebuie să se realizeze printr-un palier comun. ...
A.10.2.5.20. Pentru a împiedica pătrunderea fumului pe căile de evacuare și propagarea incendiilor de la un nivel la altul, scările, indiferent dacă sunt luate sau nu în calcul la evacuare, de regulă, se separă de restul clădirii existente prin pereți și planșee alcătuite conform prezentei anexe. Scări interioare deschise sunt admise numai în cazurile și condițiile menționate în prezenta anexă. Închiderea casei scărilor trebuie să se facă astfel încât accesul persoanelor la cel puțin două scări de evacuare, acolo unde acestea sunt obligatorii, să fie posibil fără a se trece prin casa vreuneia din ele. ...
A.10.2.5.21. Holurile etajelor în care debușează liber scări de evacuare, pot fi asimilate cu casele de scări, dacă sunt destinate numai pentru circulație sau așteptare și dacă sunt separate față de restul construcției existente, conform prevederilor pentru casele de scări respective. ...
Fragment 343
A.10.2.5.22. În pereții interiori ai caselor de scări se pot practica numai goluri de acces la nivelurile construcției existente. Pentru iluminarea casei de scări, a vestibulurilor de etaj și a coridoarelor, se pot prevedea goluri numai în condițiile admise de prezenta anexă și protejate corespunzător. ...
A.10.2.5.23. Golurile de acces la casele de scări de evacuare, se protejează conform prevederilor normativului, de regulă prin: uși pline sau cu geam simplu sau armat, sau uși etanșe și rezistente la foc, sau încăperi tampon, în situațiile admise conform anexei și corespunzător realizate și echipate. În toate situațiile, ușile de acces la casele de scări, se prevăd cu sisteme de autoînchidere sau închidere automată, după caz, cu excepția celor de la clădirile de locuit existente care nu sunt clădiri înalte sau foarte înalte. ...
A.10.2.5.24. Casele de scări de evacuare ale nivelurilor supraterane se recomandă să nu fie continuate în subsolul clădirilor existente, iar când aceasta nu este posibil sau justificat, se admite numai în condițiile stabilite, de la Art. A.10. 2.5.25 . pâna la Art. A.10. 2.5.28 . ...
A.10.2.5.25. Atunci când în subsolurile respective sunt numai încăperi cu risc mic de incendiu și au densitatea sarcinii termice rezultată din mobilier, finisaje și materiale adăpostite de maximum 210 MJ/mp, scările de evacuare continuate la subsol, se separă în același mod ca la nivelurile supraterane, dacă în anexă nu se dispune altfel. ...
A.10.2.5.26. În cazurile în care încăperile subterane au ferestre cu suprafața totală de min. 1/100 din suprafața pardoselii și adăpostesc destinații (funcțiuni) similare celor de la nivelurile supraterane sau spații tehnice, depozite, sau ateliere de întreținere ocupând cel mult 1/4 din aria construită a nivelului, de regulă, casele de scări continuate la subsol se separă de nivelurile subterane la fel ca la cele supraterane, iar golurile de acces se protejează prin uși rezistente la foc minimum 45 de minute (EI 45-C), prevăzute cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu. ...
A.10.2.5.27. Rampa de acces la subsol poate fi dispusă în continuarea casei de scări supraterane, dacă este separată de rampele aferente nivelurilor supraterane prin pereți rezistenți la foc minimum 2 ore și 30 min (EI/REI 150) pentru construcțiile edificate înainte de 01 ianuarie 2007 sau rezistenți la foc minimum 3 ore (EI/REI 180) pentru construcțiile edificate după data de 01 ianuarie 2007 și planșee rezistente la foc min. 1 oră (REI 60), recomandându-se ca evacuarea subsolului să se realizeze independent de nivelurile supraterane ale clădirii. Subsolul poate continua funcțional cu casa de scări a nivelurilor supraterane, de regulă, printr-o ușă etanșă la foc 1 oră (E 60-C) dispusă la cota parterului, în afara cazurilor în care prevederile din prezenta anexă dispun altfel. ...
A.10.2.5.28. Scările supraterane de evacuare a persoanelor pot avea rampe directe (neseparate) spre subsol atunci când asigură accesul la încăperi și spații legate funcțional de cele supraterane și dacă aceste funcționalități sunt separate de restul subsolului cu alte destinații prin pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistenți la foc minimum 3 ore (EI/REI 180) și uși etanșe la foc 1 oră (E 60-C) sau 1 oră și 30 minute (E 90-C) pentru încăperi cu densitatea sarcinii termice de 840 MJ/mp sau mai mare). ...
A.10.2.5.29. În casele de scări de evacuare nu vor fi amenajate spații de lucru, de depozitare sau cu alte destinații (în afară de circulație) și nu vor fi introduse conducte de gaze naturale pentru utilizări tehnologice, conducte pentru lichide combustibile sau tuburi colectoare de gunoi sau alte materiale. Se admite amplasarea în casa scărilor a instalațiilor care nu prezintă pericol de incendiu sau explozie, dacă nu reduc gabaritul necesar pentru evacuare. În cazul amplasării tuburilor colectoare de gunoi sau alte materiale, în încăperi adiacente separate, dar care comunică cu casele scărilor de evacuare, se vor lua măsuri corespunzătoare pentru a se împiedica pătrunderea fumului și a focului în casa scării. ...
A.10.2.5.30. Casele de scări se recomandă să fie luminate natural, direct din exterior. ...
A.10.2.5.31. Iluminatul natural al caselor de scări se poate face indirect, prin goluri protejate cu elemente rezistente la foc minimum 30 minute (EI 30), din coridoare sau încăperi cu densitatea sarcinii termice mai mică de 105 MJ/mp. ...
Fragment 346
A.10.2.5.51. Lățimea rampelor scărilor de evacuare, de regulă, se determină după nivelul din care provine cel mai mare număr de fluxuri, fără a se cumula fluxurile care vin de la niveluri diferite, cu excepțiile prevăzute în anexă. ...
A.10.2.5.52. Dacă deasupra nivelului care determină dimensionarea rampelor scării se află alte niveluri cu un număr mai mic de persoane, lățimea porțiunii de scară situată deasupra sa poate fi mai mică, fiind dimensionată corespunzător numărului de persoane cel mai mare al unuia din nivelurile respective. ...
A.10.2.5.53. La scările cu rampe ramificate, calculul lățimii se face pentru rampa principală. Lățimea fiecărei rampe ramificate trebuie să fie de cel puțin 60% din lățimea rampei principale. ...
A.10.2.5.54. Lățimea fiecărui podest al scărilor de evacuare nu trebuie să fie mai mică decât cea a celei mai late rampe pe care o intersectează. La scările cu rampe ramificate lățimea podestului central va fi cel puțin egală cu a celei mai late rampe ramificate. ...
A.10.2.5.55. Atunci când căile de evacuare în exterior ale celorlalte niveluri sunt comune cu cele ale parterului, lățimea ieșirilor spre exterior (uși de la nivelul parterului) trebuie să asigure trecerea numărului total de persoane determinat prin însumarea: – numărului de persoane care vin prin scări interioare de la nivelul cel mai populat al clădirii existente; ...
– 60% din numărul de persoane aflate la parterul clădirii existente; ...
– 60% din numărul de persoane care vin prin scările interioare de la subsol. ...
...
Determinarea fluxurilor de evacuare
A.10.2.5.56. Numărul de fluxuri ce trebuie asigurate pentru evacuarea persoanelor se determină cu relația: F = N/C
în care: F = numărul de fluxuri;
N = numărul de persoane care trebuie să treacă prin calea de evacuare;
C = capacitatea normată, de evacuare a unui flux;
Rezultatele din relație se rotunjesc la numărul întreg imediat superior.
...
A.10.2.5.57. Numărul de persoane (N) pentru care se calculează căile de evacuare este constituit din capacitatea maximă simultană de persoane, stabilită prin proiect pe niveluri și total construcție existentă. ...
A.10.2.5.58. Capacitatea de evacuare a unui flux (C) se determină în funcție de tipul, destinația și riscul de incendiu a construcției existente, conform prevederilor anexei. ...
A.10.2.5.59. Pentru construcțiile existente în care se pot afla simultan un număr mare de persoane, numărul de fluxuri de evacuare rezultat din calcul pentru ușile exterioare ale construcției poate fi redus procentual, cu acordul scris al beneficiarului și asumarea răspunderii acestuia, astfel: – cu 10% pentru cele care necesită 10-20 fluxuri de evacuare; ...
– cu 20% pentru 21-30 fluxuri; ...
– cu 25% pentru mai mult de 30 fluxuri. ...
...
Gabaritele căilor de evacuare
A.10.2.5.60. Lățimea liberă necesară pentru trecerea fluxurilor de evacuare, în raport cu numărul acestora, este de minimum: – 80 cm pentru un flux; ...
– 1,10 m pentru două fluxuri; ...
– 1,60 m pentru trei fluxuri; ...
– 2,10 m pentru patru fluxuri; ...
– 2,50 m pentru cinci fluxuri; ...
Lățimile intermediare se consideră valabile pentru trecerea numărului inferior de fluxuri.
...
A.10.2.5.61. Lățimea căilor de evacuare pentru mai mult de 50 de persoane, nu va fi micșorată în sensul de circulație spre exterior, chiar dacă este mai mare decât cea rezultată din calcul. ...
A.10.2.5.62. Dimensiunile brute (nefinisate) ale coridoarelor și ale scărilor precum și cele ale golurilor de comunicație practicate în pereții acestora (uși), se stabilesc astfel încât spațiul liber necesar pentru trecerea numărului de fluxuri să nu fie redus cu mai mult de 10 cm pe înălțimea de maximum 2,10 m de la cota pardoselii (prin proeminențe ale pereților, tocurilor, căptușelilor, canaturilor, de uși sau ferestre în poziție deschisă, finisajelor interioare, instalațiilor etc.). Lățimea rampelor scărilor se măsoară până la balustrade (care de regulă nu trebuie să micșoreze gabaritul liber al circulației). Reducerea de 10 cm se aplică doar pe înălțime. ...
A.10.2.5.63. În pereții coridoarelor și scărilor pentru evacuarea a mai mult de 50 de persoane sunt admise nișe cu parapetul (limita inferioară) la mai mult de 1,20 m deasupra pardoselii sau cu marginea lor superioară la maximum 90 cm de pardoseală. ...
A.10.2.5.64. Lățimea coridoarelor, rampelor și podestelor scărilor ce sunt utilizate pentru evacuarea a peste 50 de persoane nu trebuie să fie redusă de uși sau ferestre care se deschid spre acestea și pot fi blocate în poziție deschisă de persoanele care se deplasează pentru a ieși din construcția existentă. Fac excepție ferestrele al căror parapet este de cel puțin 2,00 m față de nivelul pardoselii sau al treptelor din dreptul lor. ...
Fragment 347
A.10.2.5.65. Ușile deschise spre podestele scărilor de evacuare nu trebuie să reducă gabaritul acestora, determinat prin calcul. În fața ușilor ascensoarelor pentru persoane, de regulă, lățimea podestelor scărilor trebuie să fie de cel puțin 1,60 m. Fac excepție cazurile în care ușile de palier ale ascensoarelor sunt glisante sau se închid rotindu-se în același sens cu cel în care se deplasează fluxul de evacuare spre exterior, cazuri în care lățimea podestului se poate reduce la 1,20 m. ...
A.10.2.5.66. De regulă, lățimea liberă de trecere a unei uși de evacuare nu trebuie să depășească 2,50 m. Dacă lățimea ușii este mai mare, ea se împarte cu montanți solid încastrați în spații de trecere cu lățimea de maximum 2,50 m. Fac excepție ușile a căror lățime este de cel puțin două ori mai mare decât cea necesară trecerii fluxurilor de evacuare, precum și cele monumentale. ...
A.10.2.5.67. Lățimea rampei scărilor de evacuare, de regulă, nu trebuie să fie mai mare de 2,50 m între pereți și balustradă sau între două balustrade ale aceleiași rampe. Atunci când lățimea rampei este mai mare, se împarte prin balustrade intermediare în spații de max. 2,50 m lățime. Nu este obligatorie prevederea balustradelor intermediare la rampele: a) folosite urcând, pentru a ajunge la ieșire; ...
b) cu lățimea cel puțin de două ori mai mare decât cea necesară fluxurilor de evacuare, sau sunt scări monumentale. ...
...
A.10.2.5.68. Înălțimea liberă pe căile de evacuare trebuie să fie de minimum 2,00 m. Pentru poduri sau subsoluri, această înălțime poate fi de minimum 1,90 m iar ușile din pod și subsol pot avea înălțimea liberă de 1,80 m. ...
Lungimea căii de evacuare
A.10.2.5.69. La determinarea lungimii căii de evacuare, se ia în considerare traseul parcurs în axa căii de evacuare, de la punctul de plecare până la o ieșire în exterior, sau până la o scară de evacuare închisă sau deschisă, sau până la un degajament protejat, ținând seama de poziția diferitelor echipamente sau obiecte cu amplasament fix care trebuie ocolite, respectându-se nivelele de performanță admise în axexă. ...
A.10.2.5.70. La stabilirea lungimii căii de evacuare nu se iau în considerare distanțele parcurse: a) pe scările de evacuare și de la baza acestora spre exterior precum și în interiorul degajamentelor protejate; ...
b) în interiorul încăperilor în care nu se depășește lungimea de evacuare admisă pentru coridoare înfundate. ...
...
A.10.2.5.71. Determinarea perioadei teoretice de timp necesare evacuării utilizatorilor conform prevederilor din prezenta anexă se efectuează prin posibila raportare a lungimilor de evacuare admise la viteza medie de deplasare, considerată 0,4 m/s pe orizontală și 0,3 m/s pe verticală (scări, pante). ...
Marcarea căilor de evacuare
A.10.2.5.72. Traseele căilor de evacuare trebuie marcate cu indicatoare conform reglementărilor tehnice. ...
A.10.2.5.73. La clădirile existente cu peste două niveluri supraterane, în cazul coborârii scărilor de evacuare sub nivelul terenului, în condițiile menționate la Art. A.10. 2.5.24 ., se vor lua măsuri pentru îndrumarea circulației de evacuare spre ieșirea în exterior. ...
A.10.2.5.74. Documentațiile tehnico-economice ale construcțiilor existente vor cuprinde, după caz, planuri de evacuare, cu indicarea și marcarea căilor de urmat în caz de incendiu. ...
...
A.10.2.6. INSTALAȚII AFERENTE CONSTRUCȚIILOR EXISTENTE A.10.2.6.1. Instalațiile aferente construcțiilor existente (hidro, electrice, de încălzire, de ventilare, condiționare și altele asemenea), se proiectează și execută astfel încât să nu contribuie la producerea și propagarea incendiilor, în conformitate cu prevederile prezentei anexe și ale reglementările tehnice specifice. ...
A.10.2.6.2. Sistemele și instalațiile de încălzire se stabilesc în funcție de riscul de incendiu, destinația, nivelul de stabilitate la incendiu și mărimea construcțiilor existente, fiind interzise cele cu foc deschis în spații (încăperi) care prezintă riscuri mari de incendiu și cele cu pericol de explozie. Instalațiile electrice aferente construcțiilor existente, vor fi corespunzătoare riscului de incendiu, destinației și mediului respectiv, potrivit reglementărilor tehnice specifice acestora. ...
A.10.2.6.3. Încăperile și spațiile în care se degajă substanțe combustibile vor avea asigurate instalații pentru evacuarea gazelor, vaporilor, prafului și a pulberilor pe măsura degajării acestora, astfel încât să se evite posibilitatea acumulării lor în cantități periculoase. La realizarea sistemelor și instalațiilor de ventilare sau condiționare, se va urmări reducerea posibilităților de formare a amestecurilor explozive și de propagare a incendiului prin canalele de ventilare, precum și utilizarea unor materiale, elemente și echipamente corespunzătoare riscului de incendiu, conform reglementărilor de specialitate. ...
Fragment 348
A.10.2.6.4. Separarea instalațiilor și a sistemelor de ventilare a spațiilor și încăperilor din categoria A, B (BE 3a,b) și C (BE 2) de pericol de incendiu este obligatorie și în situațiile precizate de prezenta anexă și reglementările tehnice specifice. Evacuarea prin același sistem sau instalație de ventilare (condiționare) a substanțelor care, în amestec mecanic sau combinație chimică pot provoca aprindere sau explozie, este interzisă. ...
A.10.2.6.5. Sistemele și instalațiile de ventilare (condiționare) a încăperilor în care se depozitează, prelucrează sau manipulează substanțe combustibile, a sălilor aglomerate și a încăperilor cu echipamente si, după caz, aparatură de mare valoare sau importanță deosebită, precum și a celor cu riscuri mari de incendiu, vor fi independente de celelalte sisteme sau instalații de ventilare (condiționare) ale construcției existente. ...
A.10.2.6.6. În interiorul canalelor de ventilare (condiționare) nu se admite montarea conductelor de lichide sau gaze combustibile, precum și a circuitelor electrice. ...
A.10.2.6.7. Traversarea elementelor de compartimentare antifoc sau rezistente la foc de către canale de ventilare nu se recomandă. În cazurile în care aceste traversări sunt absolut necesare, se vor lua măsuri pentru evitarea propagării incendiilor în compartimentele învecinate, conform prevederilor normativului și ale anexei. ...
...
A.10.2.7. CĂI DE ACCES, INTERVENȚIE SI SALVARE A.10.2.7.1. Pentru asigurarea condițiilor de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu la construcții existente și instalații, se prevăd căi de circulație (drumuri) necesare funcțional sau fâsii libere de teren, corespunzător amenajate pentru accesul utilajelor și autospecialelor de intervenție ale pompierilor. Nu este obligatorie asigurarea unor circulații carosabile (drumuri) la cabane, refugii turistice, construcții existente la altitudine (montane), anexe gospodărești etc., precum și la construcții existente încadrate în categoria de importanță D (redusă). ...
A.10.2.7.2. Căile de circulație (drumurile) prevăzute, vor asigura accesul fără obstacole și pe distanțe cât mai scurte la construcții existente, depozite de substanțe combustibile, puncte de staționare și alimentare ale autospecialelor și surse de apă. ...
A.10.2.7.3. Căile de circulație și de acces (drumuri) la construcții și incinte construite existente, care au încrucișări de nivel cu linii de cale ferată pe care pot staționa vagoane, vor fi asigurate cu a doua posibilitate de traversare, astfel încât accesul autospecialelor de intervenție în caz de incendiu să fie posibil permanent. ...
A.10.2.7.4. Realizarea de curți închise pe toate laturile de construcții existente etajate, nu se recomandă. În cazurile în care se prevăd totuși asemenea curți, în care autospecialele de intervenție ale pompierilor nu au acces, este necesară asigurarea posibilităților de salvare a persoanelor din clădirea existentă prin ferestre sau goluri ale fațadelor construcției existente accesibile pentru intervenția serviciilor și unităților de pompieri, marcându-se corespunzător, astfel încât să fie ușor de recunoscut în caz de incendiu. ...
A.10.2.7.5. Curțile interioare existente neacoperite cu aria mai mare de 600 mp și închise pe toate laturile de construcții, situate la nivelul terenului sau al circulațiilor carosabile adiacente sau la o diferență de nivel mai mică de 50 cm față de aceste circulații, se prevăd obligatoriu cu accese carosabile pentru autospecialele de intervenție în caz de incendiu, cu gabarite de minimum 3,80 m lățime și 4,20 m înălțime. Pentru curțile interioare existente menționate, situate la diferențe de nivel mai mari de 50 cm (fără acces carosabil), se asigură numai acces pentru personalul de intervenție (treceri pietonale), cu lățimea de minim 1,50 m și înălțimea de 1,90 m. ...
A.10.2.7.6. Construcțiile existente blindate vor avea asigurate posibilități de acces pentru personalul de intervenție al serviciilor și unităților de pompieri, prin deschideri prevăzute în pereții exteriori, protejate cu panouri ușor demontabile din afară și marcate corespunzător. ...
A.10.2.7.7. Pentru intervenția personalului pompierilor direct din exterior, închiderile perimetrale ale construcțiilor existente cu pereți cortină vor avea marcate panourile de vitrare prin care se poate accede în circulațiile comune orizontale (holuri, vestibuluri, coridoare etc.) sau în încăperi cu acces permanent în circulațiile comune. Marcarea vizibilă din exterior a cel puțin unui acces pe fiecare etaj al construcției existente, este obligatorie la etajele situate până la 28,00 m față de carosabil, pe toate fațadele accesibile autospecialelor de intervenție ale pompierilor. ...
A.10.2.7.8. La construcțiile existente închise perimetral cu pereți cortină se vor asigura circulații carosabile în dreptul panourilor de fațadă marcate pentru accesul echipelor de intervenție ale pompierilor. ...
Fragment 349
A.10.2.7.9. În interiorul construcțiilor existente, căile de intervenție ale personalului serviciilor și unităților de pompieri vor fi stabilite, amenajate și marcate corespunzător, astfel încât să fie ușor de recunoscut în caz de incendiu. ...
...
A.10.2.8. DOTAREA CU MIJLOACE DE INTERVENȚIE SI SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ A.10.2.8.1. Pentru asigurarea verificării, supravegherii și intervenției în caz de incendiu, prin proiect se va stabili nivelul de dotare a serviciului privat pentru situații de urgență, în funcție de categoria de importanță, mărimea, destinația și vulnerabilitatea la incendiu a construcției existente,conform prevederilor actelor normative de profil. ...
A.10.2.8.2. Echiparea și dotarea serviciului de pompieri trebuie să corespundă necesităților practice asigurării siguranței la foc a construcției existente, conform prevederilor actelor normative de profil, în funcție de riscurile de incendiu și scenariile de siguranță la foc precum și a funcțiunii construcției, capacității și suprafeței construcției. ...
A.10.2.8.3. În documentația tehnică, serviciul de pompieri/serviciul pentru situații de urgență va avea stabilit spațiul necesar funcționării permanente a acestuia, de regulă, dispus la parterul sau nivelurile supraterane inferioare ale construcției existente. ...
A.10.2.8.4. Serviciul de pompieri/pentru situații de urgență va fi dotat cu mijloace de iluminat și comunicații, aparatură specifică și echipament de protecție, corespunzător riscurilor de incendiu și tipului de construcție existentă, asigurându-se rezervele necesare. ...
A.10.2.8.5. Construcțiile existente se dotează cu mijloace tehnice de stingere corespunzătoare riscurilor de incendiu specifice, precizându-se în documentație tipul acestora și cantitatea necesară, inclusiv rezervele pentru înlocuirea imediată. ...
...
SECȚIUNEA A II-A CLĂDIRI CIVILE (PUBLICE) EXISTENTE
CAPITOLUL 3 PERFORMANȚE COMUNE CLĂDIRILOR CIVILE (PUBLICE) EXISTENTE
A.10.3.1. RISC DE INCENDIU SI NIVEL DE STABILITATE LA INCENDIU Riscuri de incendiu
A.10.3.1.1. Încăperile, spațiile și clădirile civile (publice) existente, vor avea determinate riscuri de incendiu, conform prevederilor de la Art. A.10.2.1.1 . până la Art. A.10.2.1.3 . din prezenta anexă. ...
A.10.3.1.2. În funcție de riscurile de incendiu determinate, se asigură condițiile de siguranță la foc performanțele și nivelele de performanță admise în partea I-a a prezentei anexe "Prevederi comune tuturor construcțiilor" și în cele din prezenta parte. Prin expertize de securitate la incendiu elaborate conform reglementărilor tehnice de specialitate, în situații justificate pot fi adoptate măsuri de protecție compensatorii care asigură condițiile de securitate la incendiu și performanțele admise. ...
A.10.3.1.3. Riscurile de incendiu se precizează obligatoriu în documentația tehnică. ...
Nivel de stabilitate la incendiu
A.10.3.1.4. Clădirile civile (publice) existente vor avea nivelul de stabilitate la incendiu și precizat obligatoriu în documentațiile de proiectare. Condițiile minime pe care trebuie să le îndeplinească clădirea existentă, pentru încadrarea într-un anumit nivel de stabilitate la incendiu, sunt cele stabilite de la Art. A. 10.2.1.8 . până la Art. A.10.2.1.14 . ...
...
A.10.3.2. AMPLASARE SI CONFORMARE LA FOC Amplasare
A.10.3.2.1. Clădirile civile (publice) existente, independente, comasate sau grupate în conformitate cu recomandările generale, se amplasează în zone ferite de riscuri de incendiu existente în vecinătate, la distanțele de siguranță admise (de la Art. A.10.2.2.1 . până la Art. A.10.2.2.3 .), sau se compartimentează corespunzător prevederilor din anexă. ...
A.10.3.2.2. Clădirile existente pentru persoane ce nu se pot evacua singure și cele pentru obiecte sau aparataj de importanță deosebită, nu se recomandă a fi comasate cu construcții care au altă destinație. Clădirile existente înalte și foarte înalte, nu se comasează cu construcții care au altă destinație. ...
A.10.3.2.3. În cazul comasării mai multor funcțiuni într-o clădire civilă (publică) existentă, funcțiunile se vor separa corespunzător, de regulă, prin pereți și planșee din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc conform prevederilor anexei. ...
Conformare la foc
Fragment 350
A.10.3.2.4. Prin conformare, se vor avea în vedere prevederile de la Art. A.10.2.2.4 . până la Art. A.10.2.2.10 . și cele specifice. Ariile construite ale compartimentelor de incendiu admise pentru construcții civile (publice) supraterane existente sunt cele precizate în Tabelul 147. Tabelul 147: Arii construite admise pentru compartimente de incendiu ale clădirilor civile existente (publice) supraterane Nivel de stabilitate la incendiu
Aria maximă construită (la sol), a unui compartiment de incendiu existent (în mp)
Clădiri existente cu un nivel
Clădiri existente cu mai multe niveluri
I și/ sau II
2.500
III
1.800
IV
1.400
1.000
V
1.000
800
Note Tabel 147: (a) Pentru clădirile existente echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor, ariile se pot majora cu 100%. Atunci când se prevăd instalații automate de semnalizare a incendiilor, ariile se pot majora cu 25%. Majorările menționate nu se cumulează. ...
(b) În cazuri justificate tehnic, investitorii pot stabili arii construite mai mari prin hotărâri scrise ale consiliilor de conducere respective, dacă adoptă măsuri de protecție suplimentare, stabilite de către persoane atestate (experți tehnici pentru cerința fundamentală securitate la incendiu construcții și/ sau instalații) prin proiect, și scenarii de securitate la incendiu. Măsurile suplimentare de protecție (pasive, active sau combinații ale acestora) și de îmbunătățire a cerinței de securitate la incendiu se efectuează în baza unei/ unor expertize tehnice pentru cerința fundamentală securitate la incendiu (construcții și/sau instalații). ...
Tabelul 148 - Număr de niveluri supraterane maxim admis și capacitatea clădirilor civile existente cu nivelul de stabilitate la incendiu III, IV și V Nr. crt.
Destinația clădirilor existente
Capacitate (Număr maxim de persoane)
Număr maxim de niveluri pentru clădiri existente având nivelul de stabilitate la incendiu III, IV și/sau V:
III
IV
V
1
Clădiri care adăpostesc persoane ce nu se pot evacua singure
150
2
1
1
2
Clădiri pentru muzee sau expoziții care nu adăpostesc valori deosebite
300
3
2
1
Clădiri pentru cazare temporară
200
Clădiri pentru învățământ de cultură generală și licee
480
3
Clădiri de locuit
200
5
3
2
4
Clădiri cu alte destinații, fără săli aglomerate
300
5
2
1
Notă Tabel 148: În cazuri justificate tehnic și asigurând măsuri suplimentare de protecție și de îmbunătățire a cerinței de securitate la incendiu (stabilite de către persoane atestate, prin proiect, și scenarii de securitate la incendiu) investitorii pot adopta un singur nivel în plus față de cele admise prin hotărâri scrise ale consiliilor de conducere respective. Măsurile suplimentare de protecție (pasive, active sau combinații ale acestora) și de îmbunătățire a cerinței de securitate la incendiu se efectuează în baza unei/unor expertize tehnice pentru cerința fundamentală securitate la incendiu (construcții și/sau instalații).
...
A.10.3.2.5. Între numărul de niveluri al clădirilor existente supraterane, destinația, nivelul de stabilitate la incendiu și capacitatea lor (număr de persoane), se vor respecta următoarele corelații: a) în clădirile existente cu nivelul de stabilitate la incendiu I și/sau II, indiferent de capacitatea lor, numărul de niveluri supraterane nu se limitează (cu excepția celor cu săli aglomerate de nivelul de stabilitate la incendiu II); ...
b) în clădirile existente cu nivelul de stabilitate la incendiu III, IV și/sau V, numărul de niveluri supraterane se limitează în funcție de destinație și de numărul de persoane adăpostit, conform prevederilor din Tabelul 148. ...
...
A.10.3.2.6. În clădirile civile (publice) existente cu nivelul de stabilitate la incendiu I și/sau II, este admisă mansardarea (realizarea unui nivel construit în volumul podului) dacă elementele din structura portantă a acoperișului și a încăperilor amenajate sunt incombustibile și separate de restul podului cu ziduri rezistente la foc minim 3 ore (EI/REI 180). În clădiri existente cu nivelul de stabilitate la incendiu III, IV și/sau V, mansardarea (nivel construit în volumul podului), este admisă în condițiile respectării prevederilor din Tabelul 148. ...
A.10.3.2.7. Depozitarea mărfurilor și substanțelor cu pericol de explozie în clădirile civile (publice) existente, precum și amplasarea atelierelor în care se utilizează astfel de materiale, nu este admisă decât în cazurile menționate și cu respectarea prevederilor normativului și ale prezentei anexe. ...
A.10.3.2.8. Prin conformarea construcțiilor civile (publice) existente se va asigura, pe cât posibil, dispunerea separată a spațiilor cu risc mare de incendiu față de zonele accesibile publicului, realizând măsurile de protecție necesare conform normativului și ale anexei. ...
Fragment 351
...
A.10.3.3. ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVE A.10.3.3.1. Construcțiile civile (publice) existente se alcătuiesc corespunzător prevederilor Capitolului A.10. 2.4 . Alcătuiri constructive ale prezentei anexe, îndeplinind performanțele comune și specifice ale acestora. Se recomandă utilizarea materialelor și elementelor de construcție clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. ...
A.10.3.3.2. Atunci când conform prevederilor prezentei anexe se pot utiliza materiale și elemente din clasele de combustibile clasa de reacție la foc A2-s1÷s3,d0÷d1, B-s1÷s3,d0÷d1, C-s1÷s3,d0÷d1, D-s1÷s3,d0÷d1, A2-s1÷s3,d2, B-s1÷s3,d2, C-s1÷s3,d2, D-s1÷s3,d2 sau E-d2, în funcție de condițiile specifice și scenariile de siguranță la foc elaborate, precum și de rolul pe care îl au în caz de incendiu, se asigură măsurile de protecție corespunzătoare siguranței la foc, potrivit prezentei anexe. ...
A.10.3.3.3. Prin modul de alcătuire și realizare, elementele de construcție utilizate nu trebuie să propage focul cu ușurință. ...
...
A.10.3.4. LIMITAREA PROPAGĂRII FOCULUI SI A FUMULUI A.10.3.4.1. Pereții despărțitori prevăzuți pentru limitarea propagării incendiului în cadrul unui compartiment de incendiu, se recomandă să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și rezistenți la foc minimum 2 ore (EI/REI 120) secționând transversal clădirea existentă (pereți care pot fi decalați în plan vertical). Acești pereți, de regulă, se amplasează la cel mult: – 110 m distanță în clădiri existente cu nivelul de stabilitate la incendiu I, II și/sau III; ...
– 70 m distanța în clădiri existente cu nivelul de stabilitate la incendiu IV și/sau V. ...
La clădirile existente cu pod al căror acoperiș este executat din materiale clasa de reacție la foc A2-s1÷s3,d0÷d1, B-s1÷s3,d0÷d1, C-s1÷s3,d0÷d1, D-s1÷s3,d0÷d1, A2-s1÷s3,d2, B-s1÷s3,d2, C-s1÷s3,d2, D-s1÷s3,d2 sau E-d2, pereții respectivi trebuie să separe și volumul podului.
...
A.10.3.4.2. În construcții civile (publice) existente, ușile prevăzute pe coridoare care intersectează pereții antifoc și cele din pereții despărțitori prevăzuți la Art. A.10.3.4.1 ., pot fi etanșe la foc minimum 30 de minute (E 30-C), potrivit prezentei anexe având dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu, conform cerințelor funcționale și de evacuare în caz de incendiu. Tabelul 149: Condiții minime pentru pereți și planșee la construcții existente Nr. Crt.
Destinația elementului
Tip element
Condiții minime de reacție la foc și de rez. la foc
Observații
1
Elemente de separare/ despărțitoare între încăperi administrative etc., din cadrul unor grupări cu o arie construită de max. 400 mp
pereți:
min. A2-s1 ÷s3,d2;
B-s1 ÷s3,d2;
C-s1 ÷s3,d2;
D-s1÷s3,d2;
E-d2
Cu excepția pereților de separare față de secții de producție, depozite, spații tehnice și căi de evacuare.
2
Elemente de separare/ despărțitoare dintre grupările executate conform nr. crt. 1, precum și între încăperile administrative, sociale etc. și căile de evacuare comune
pereți:
A1 sau A2-s1,d0
(EI/REI 60)
Cu excepțiile din prezenta anexă.
3
Elemente de separare între încăperi cu riscuri locale de incendiu (laboratoare, oficii, bucătării. arhive, heliograf, xerox etc.), față de restul clădirii existente:
pereți:
A1 sau A2-s1,d0
(EI/REI 60)
Se admit uși pline de lemn sau metalice (în pereții respectivi nu se admite practicarea altor goluri în afara ușilor strict necesare pentru circulație); se admit supralumini din cărămizi de sticlă, plăci de tip S, sau geam armat.
planșee
A1 sau A2-s1,d0
(REI 60)
4
Elemente de compartimentare între depozite de materiale combustibile cu aria mai mare de 36 mp și restul clădirii existente, precum și între depozitele cu obiecte de valoare (ale muzeelor, arhivelor, bibliotecilor etc.) în funcție de densitatea sarcinii termice, dar nu mai puțin de:
pereți
A1 sau A2-s1,d0
(EI/REI 180)
Ușile vor fi rezistente la foc 1 și 1/2 ore (EI 90-C), prevăzute cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată. Dacă există instalații automate de stingere a incendiilor, pereții pot avea în toate cazurile 3 ore (EI/REI 180), iar planșeele 1 și 1/2 ore (REI 90) rezistență la foc.
planșee
A1 sau A2-s1,d0
(REI 120)
...
Fragment 352
A.10.3.4.3. Funcțiunile cu risc mare de incendiu din clădirile existente se separă cu pereți și planșee A1 sau A2-s1,d0 având rezistența la foc conform anexei, iar golurile de comunicație protejate corespunzător. Pereții și planșeele de separare a diferitelor funcțiuni cu risc mijlociu de incendiu, comasate într-o clădire civilă (publică) existentă, trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2- s1,d0 cu rezistență la foc de cel puțin 2 ore pentru pereți (EI/REI 120), respectiv 1 oră pentru planșee (REI60). în clădirile existente cu nivelul de stabilitate la incendiu IV si/sau V, pereții și planșeele pot fi clasa de reacție la foc A2-s1÷s3,d0÷d1, B-s1÷s3,d0÷d1 sau C-s1÷s3,d0÷d1, rezistente la foc 30 minute (EI/REI 30 pereți și REI 60 planșee). Elementele de separare a funcțiunilor cu risc mic, vor respecta condițiile de încadrare în nivelul de stabilitate la incendiu. ...
A.10.3.4.4. Condițiile minime pe care trebuie să le îndeplinească anumiți pereți și planșee din clădirile civile (publice) existente care nu sunt înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, sunt precizate în Tabelul 149. Indiferent de tipul și destinația clădirii existente, separarea coridoarelor de evacuare față de grupurile sanitare adiacente (băi, dușuri, W.C.), se poate realiza conform condițiilor normate pentru încadrarea în nivelul de stabilitate la incendiu. ...
...
A.10.3.5. CĂI DE EVACUARE ÎN CAZ DE INCENDIU A.10.3.5.1. Clădirile publice (civile) existente vor avea asigurat numărul necesar de căi de evacuare a utlizatorilor în caz de incendiu, corespunzător dispuse, alcătuite și dimensionate, potrivit prevederilor prezentei anexe (de la Art. A.10.2.5.1 . până la Art. 2.5.74 .). În clădirile civile (publice) existente care nu sunt înalte sau foarte înalte, golurile de acces la casele de scări pot avea uși pline sau cu geam spre coridoare, vestibuluri de etaj și holuri, dacă se îndeplinesc următoarele condiții: a) pereții și planșeele acestora (coridoare vestibuluri, holuri) au aceeași rezistență la foc cu cele ale caselor de scări; ...
b) între coridoare, vestibuluri sau holuri și încăperile adiacente, inclusiv alte case de scări, se prevăd uși pline; ...
c) eventualele ferestre pentru iluminarea indirectă a coridoarelor de etaj sau a holurilor sau a vestibulurilor, practicate în pereții ce le separă de încăperile adiacente, sunt protejate conform Art. A.10.2.5.31.
...
...
A.10.3.5.2. Sunt admise scări de evacuare interioare deschise în construcțiile publice (civile) existente, dacă servesc la evacuare utilizatorilor a cel mult două niveluri. Tabelul 150: Capacități de evacuare la construcții existente Nr. Crt.
Destinația clădirii existente sau a porțiunii de clădire existentă pentru care se calculează evacuarea
Capacitatea de evacuare (C) a unui flux (număr de persoane)
1.
Clădirile care adăpostesc persoane incapabile de a se evacua singure: maternități, staționare medicale, clădiri penlru copii de vârstă preșcolară, ospicii pentru alienați mintali, cămine pentru bătrâni și infirmi, persoane cu handicap etc.
50
2.
Clădirile pentru învățâmânt de toate nivelurile de stabilitate la incendiu, administrative, sociale laboratoare, studiouri cinematografice și de radio, săli de adunări, auditorii, magazine, expoziții, alimentație publică, de lectură, sport, așteptare etc., care nu sunt săli aglomerate sau clădiri înalte ori foarte înalte.
70
3.
Clădiri de locuit, administrative, hoteluri, cămine, cabane etc., care nu sunt clădiri înalte sau foarte înalte.
80
...
A.10.3.5.3. Scările amplasate în volumul atriumului și neînchise în case de scări proprii, nu constituie căi de evacuare în caz de incendiu. Fac excepție atriumurile cu înălțimea de maximum patru niveluri ale construcției existente, unde se consideră că pe scara deschisă în atrium, se poate asigura trecerea unui singur flux de evacuare, chiar dacă lățimea rampelor asigură mai multe fluxuri. ...
A.10.3.5.4. Lungimile maximum admise ale căilor de evacuare din clădirile civile (publice) existente, sunt cele prevăzute în prevederile specifice clădirilor civile (publice) existente, iar pentru atriumuri conform Art. A.10.3.5.5 . și Art. A.10.3.5.6 . Capacitățile de evacuare luate în considerare la clădiri civile (publice) existente, sunt precizate în Tabelul 150. ...
A.10.3.5.5. Circulațiile comune orizontale deschise spre atrium (platforme, supante etc), pot constitui căi de evacuare pentru persoanele aflate în încăperile adiacente, atunci când lungimea de evacuare, respectiv distanța ce o au de parcurs, nu depășește valorile maxime admise în Tabelul 50 (Lungimi de evacuare pe circulațiile comune orizontale deschise spre atriumuri), de la usa acestora până la o casă de scară de evacuare (măsurată în axul căilor), în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al construcției. ...
Fragment 353
A.10.3.5.6. Pentru încăperile de dormit ale hotelurilor, căminelor, spitalelor, locuințelor și altele similare dispuse adiacent atriumurilor, valorile maxime admise ale căilor de evacuare pe circulațiile comune orizontale deschise spre atrium, se reduc cu 50% față de prevederile stipulate în Tabelul 50 (Lungimi de evacuare pe circulațiile comune orizontale deschise spre atriumuri). ...
A.10.3.5.7. Ușile încăperilor care debusează în circulațiile comune orizontale deschise spre atrium, se alcătuiesc și echipează conform prevederilor normativului referitoare la comunicarea între spații cu destinații diferite și căi de evacuare. ...
A.10.3.5.8. Deschiderea ușilor de pe traseul de evacuare a mai mult de 30 de persoane valide, trebuie să se facă în sensul deplasării spre exterior. ...
...
A.10.3.6. INSTALAȚII AFERENTE CLĂDIRILOR CIVILE (PUBLICE) EXISTENTE A.10.3.6.1. Echiparea cu instalații aferente clădirilor civile (publice) existente, se asigură în conformitate cu prevederile reglementărilor de specialitate. ...
A.10.3.6.2. Centralele termice de regulă, pot fi amplasate în clădirile civile (publice) cu condiția separării lor față de restul construcției prin pereți și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și rezistente la foc minimum 3 ore (EI/REI 180) pentru pereți și 2 ore (REI 120) pentru planșee, cu acces dintr-un coridor interior, cu excepțiile stabilite în anexă. ...
A.10.3.6.3. Amplasarea rezervoarelor de lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor mai mică de 5°C în clădiri civile (publice) existente, de regulă, nu este admisă, cu excepția celor de alimentare a centralelor termice și a grupurilor electrogene aferente clădirii existente, în cantitățile și cu măsurile de protecție stabilite în anexă și în reglementările tehnice de specialitate. ...
A.10.3.6.4. Pentru instalațiile de încălzire care utilizează gaze sau lichide combustibile, se vor respecta regulile tehnice și de siguranță specifice, conform reglementărilor tehnice de specialitate. ...
A.10.3.6.5. Bucătăriile și preparările calde vor fi izolate de spațiile accesibile publicului, de regulă, prin pereți și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc minimum 1 oră (EI/REI 60 pentru pereți și REI 60 pentru planșee), iar ușile de comunicare vor fi etanșe minimum 15 minute (E15-C). Fac excepție situațiile precizate în anexă. ...
A.10.3.6.6. Bucătăriile și preparările calde dispuse liber în spațiile publice existente vor fi delimitate cu ecrane de minimum 50 cm sub plafon realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2- s1,d0 cu rezistența minimă la foc de 15 minute (EI 15-C) și asigurate în depresiune față de restul spațiului în care sunt amplasate. La bucătăriile situate în clădirile existente înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, hotele se prevăd cu instalații speciale de stingere. ...
A.10.3.6.7. Instalațiile de ventilare mecanică și de condiționare, trebuie proiectate și realizate astfel încât să evite propagarea focului și a fumului în construcția civilă (publică) existentă. ...
A.10.3.6.8. Canalele de ventilare vor fi realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2- s1,d0 sau conform reglementărilor specifice. ...
A.10.3.6.9. Instalațiile electrice vor fi proiectate și realizate conform reglementărilor tehnice specifice și nu vor fi utilizate canalizații (trasee) prin care să se propage focul. ...
...
A.10.3.7. CĂI DE ACCES, INTERVENȚIE ȘI SALVARE A.10.3.7.1. Construcțiile civile (publice) existente vor avea asigurate căi de acces, intervenție și salvare, corespunzător alcătuite dimensionate și marcate, astfel încât să poată fi utilizate de personalul care intervine în caz de incendiu. ...
A.10.3.7.2. Căile de intervenție exterioare vor permite accesul ușor al autospecialelor de intervenție ale pompierilor, fiind marcate și menținute permanent libere. De regulă, vor asigura intervenția cel puțin la o fațadă a clădirii existente, cu excepția situațiilor precizate în prezenta anexă. ...
A.10.3.7.3. În interiorul construcțiilor civile (publice) existente, căile de intervenție ale pompierilor, marcate corespunzător, vor permite accesul ușor la principalele circulații funcționale (orizontale și verticale), precum și la spațiile cu risc sau pericol de incendiu. ...
...
A.10.3.8. DOTAREA CU MIJLOACE DE INTERVENȚIE, SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ A.10.3.8.1. Clădirile civile (publice) existent se dotează cu stingătoare, asigurându-se un stingător portativ cu pulbere de 6 Kg sau echivalentul acestuia pentru o arie construită de maximum 250 mp, dar minimum 2 stingătoare pe fiecare nivel al clădirii existente. Stingătoarele portative trebuie să conțină produsul de stingere și cantitatea corespunzătoare clasei de periculozitate, previzibile în spațiul respectiv. ...
Fragment 354
A.10.3.8.2. Toate mijloacele de intervenție cu care se echipează și dotează clădirile civile (publice) existente vor fi ușor accesibile personalului și menținute în stare de funcționare. ...
A.10.3.8.3. În spațiile și încăperile cu risc mare de incendiu sau în care se află substanțe periculoase (parcaje, comerț etc.), după caz, se prevăd și stingătoare transportabile, potrivit reglementărilor tehnice specifice. ...
A.10.3.8.4. Organizarea serviciului privat pentru situații de urgență, tipul serviciului, echiparea și dotarea acestuia, se stabilesc potrivit prevederilor actelor normative specifice, funcție de destinație, vulnerabilitate, și nivelul de echipare al clădirii existente. ...
A.10.3.8.5. De regulă, construcțiile civile (publice) existente vor avea constituite servicii private pentru situații de urgență atunci când capacitatea maximă simultană depășește 500 persoane, precum și atunci când mijloacele de stingere a incendiilor cu care sunt echipate nu sunt cu acționare automată.Obligatoriu se vor constitui servicii private pentru situații de urgență la construcțiile civile (publice) existente în situațiile prevăzute de către actele normative de profil. ...
A.10.3.8.6. Clădirile civile (publice) existente echipate cu instalații automate de semnalizare și stingere a incendiilor, vor avea constituite servicii pentru situații de urgență care să asigure numai supravegherea și acționarea instalațiilor specifice, coroborat cu prevederile actelor normative de profil. ...
A.10.3.8.7. Numărul personalului serviciului privat pentru situații de urgență precum și tipul serviciului se stabilește în funcție de activitățile operative necesare, riscul de incendiu, importanța și vulnerabilitatea construcției existente, efectele incendiului etc., potrivit actelor normative specifice. ...
...
A.10.3.9. EVACUARE FUM (DESFUMARE) ȘI GAZE FIERBINȚI 3.9.1. În general, spațiile accesibile publicului vor fi astfel realizate și protejate, încât să fie ferite de fum în caz de incendiu, respectându-se condițiile specifice stabilite prin prezenta anexă referitoare la desfumare (Capitolul 9 - Secțiunea V - Evacuare fum (desfumare) și gaze fierbinți). ...
A.10.3.9.2. Încăperile de depozitare a materialelor și substanțelor combustibile solide, cu aria mai mare de 36 mp, precum și casele de scări de evacuare și încăperile tampon fără lumină naturală, se prevăd cu dispozitive de evacuare a fumului, reprezentând minimum 1% din aria respectivă a depozitului și 5% a ariei construite a casei de scări (dar minimum 1 mp pentru fiecare scară), sau cu sisteme mecanice de evacuare a fumului. ...
A.10.3.9.3. Circulațiile comune orizontale, inclusiv încăperile tampon și casele de scări de evacuare ale nivelurilor subterane închise, destinate publicului, vor fi prevăzute cu sisteme independente de evacuare a fumului (desfumare) față de nivelurile supraterane. ...
A.10.3.9.4. Asigurarea evacuării fumului din atriumuri în caz de incendiu, este obligatorie. Acesta se realizează prin dispozitive cu deschidere automată, care să asigure o suprafață liberă de minimum 1% din aria celui mai mare nivel al atriumului delimitat de pereți - fără a se lua în considerare cel de la parter - sau prin sistem de evacuare mecanică a fumului, corespunzător alcătuit și dimensionat. În ambele situații, la partea inferioară a atriumurilor se asigură posibilități de admisie a aerului. Acționările automate ale dispozitivelor de evacuare a fumului vor fi dublate de comenzi manuale dispuse la nivelul acceselor din exterior în atrium și la serviciul de pomperi. Atunci când se asigură supravegherea permanentă a atriumului, evacuarea fumului (desfumarea) se poate acționa numai manual. ...
A.10.3.9.5. Pentru limitarea posibilităților de propagarea a fumului la etajele superioare, atunci când înălțimea atriumului este mai mare de 28,00 m, se recomandă izolarea de atrium a nivelurilor situate în jumătatea superioară a acestuia prin închideri clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc minimum 15 minute (EI 15). ...
A.10.3.9.6. Toate încăperile și spațiile deschise direct spre atrium (magazine comerciale, expoziții și altele similare care necesită desfumare conform normativului), vor avea asigurate posibilități de evacuare a fumului în caz de incendiu (desfumări) independente de atrium. ...
A.10.3.9.7. Încăperile necompartimentate, cu aria construită mai mare de 10.400 mp se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazele fierbinți, care să limiteze propagarea incendiilor, conform prevederilor de la Art. A.10. 9.36 . până la Art. A.10. 9.45. . ...
...
A.10.3.10. PERFORMANȚE ALE UNOR FUNCȚIUNI (DESTINAȚII) Clădiri existente de locuit
Fragment 355
A.10.3.10.1. Clădirile existente de locuit, individuale (familiale) sau colective, independente sau comasate sau clădirile de locuit grupate în limitele compartimentelor de incendiu admise pentru clădiri civile existente, se amplasează la distanțe de siguranță, sau se compartimentează corespunzător prevederilor anexei. ...
A.10.3.10.2. Clădirile de locuit existente se realizează din materiale și elemente de construcție care asigură îndeplinirea prevederilor generale și specifice ale normativului și condițiile de corelare între nivelul de stabilitate la incendiu, numărul de niveluri și aria compartimentului de incendiu, conform prevederilor de la Art. A.10.3.2.4 . și Art. A.10.3.2.5 . Tabelul 151: Condiții pentru elementele de construcție (la clădiri existente) Nr. crt.
Denumire element
Condiții minime
Observații
1
Pereți despărțitori între clădiri existente, tronsoane și apartamente
clasa de reacție la foc
A1 sau A2-s1,d0
EI/REI 60
În clădiri existente de nivelul de stabilitate la incendiu IV pot fi clasa de reacție la foc
C-s1 ÷s3,d0÷d1, iar în cele de nivelul de stabilitate la incendiu
V pot fi clasa de reacție la foc
D-s1÷s3,d0÷d1.
2
Pereți despărțitori între băi și bucătării, față de celelalte încăperi ale apartamentului în clădiri existente cu nivel de stabilitate la incendiu I și/sau II.
clasa de reacție la foc
A1 sau A2-s1,d0 15 minute
(EI 15)
-
3
Pereți despărțitori între boxele gospodărești sau de depozitare din subsol sau demisol, în cadrul unor grupări de max. 300 m2.
clasa de reacție la foc
A2-s1÷s3,d2;
B-s1÷s3,d2;
C-s1÷s3,d2;
D-s1÷s3,d2;
E-d2
-
4
Pereți despărțitori între grupările de boxe gospodărești menționate la nr. crt. 3, precum și între acestea și spațiile tehnice ale clădirii existente
clasa de reacție la foc
A1 sau A2-s1,d0 1 oră
(EI/REI 60)
Ușile spre coridoare vor fi minimum EI 15.
...
A.10.3.10.3. Elementele de construcție ale clădirilor de locuit existente grupate sau comasate în cadrul unui compartiment de incendiu vor îndeplini condițiile stabilite în Tabelul 151, iar pentru elementele nenominalizate se vor respecta condițiile stabilite în Art. A.10.2.1.9. , corespunzătoare nivelului de stabilitate la incendiu asigurat. În subsolul sau demisolul clădirilor de locuit existente, se pot realiza boxe gospodărești, cu condiția utilizării acestora numai pentru materialele și substanțele admise (fără risc mare de incendiu) și a asigurării măsurilor de protecție corespunzătoare. ...
A.10.3.10.4. Clădirile individuale existente (familiale) parter sau parter-etaj și eventual mansardă, pot fi realizate din materiale și elemente de construcție clasa de reacție la foc A2-s1÷s3,d0÷d1, B-s1÷s3,d0÷d1, C-s1÷s3,d0÷d1, D-s1÷s3,d0÷d1, A2-s1÷s3,d2, B-s1÷s3,d2, C-s1÷s3,d2, D-s1÷s3,d2 sau E-d2, în condițiile îndeplinirii corelației stabilită în Art. A.10.3.2.5 . din anexă. ...
A.10.3.10.5. În clădirile de locuit existente individuale (familiale) realizate din materiale combustibile (în condițiile admise de anexă), se recomandă utilizarea finisajelor din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 în bucătării și alte spații cu foc deschis. ...
A.10.3.10.6. Garajele auto alipite sau înglobate clădirilor de locuit individuale se separă de acestea prin elemente despărțitoare clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu rezistența la foc de cel puțin 1 oră (EI/REI 60). ...
A.10.3.10.7. Blocurile de locuințe colective cu apartamente si/sau garsoniere, se realizează din materiale și elemente de construcție corespunzătoare condițiilor de corelare între nivelul de stabilitate la incendiu, numărul de niveluri și aria compartimentului de incendiu, stabilite în Art. A.10.3.2.5 . Blocurile de locuit existente care se încadrează în categoria clădirilor înalte, sau foarte înalte vor respecta prevederile specifice acestora. ...
A.10.3.10.8. Clădirile existente de locuit colective sunt considerate clădiri înalte, dacă au peste P+11 niveluri supraterane. Deasupra nivelului limită este admis un singur nivel care ocupă maximum 50% din aria construită a clădirii și cuprinde numai încăperi pentru mașini ale ascensoarelor, spălătorii și călcătorii comune, precum și spații tehnice. Clădirile existente înalte de locuit, cu înălțimea peste 50 m - măsurată conform prevederilor normativului, se încadrează în categoria clădirilor foarte înalte. ...
A.10.3.10.9. În clădirile existente foarte înalte, pereții și planșeele de separare a apartamentelor de locuit față de spațiile învecinate și căile comune de circulație, trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc cel puțin 1 oră (EI/REI 60 pereți și REI 60 planșee), iar golurile de comunicare funcțională a apartamentelor cu circulațiile comune orizontale se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum 30 minute (EI 30-C5Sa) în poziție închisă, fiind prevăzute cu dispozitive de autoînchidere. ...
Fragment 358
A.10.3.10.34. Depozitele de nivel ale magazinelor comerciale înglobate în construcții existente cu alte destinații, se compartimentează față de restul construcției (cu altă destinație) existente cu elemente de construcție verticale și orizontale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 având rezistența la foc corespunzătoare densității sarcinii termice, conform Art. A.10.2.3.2.
...
A.10.3.10.35. Depozitele principale pentru produse combustibile aferente clădirilor sau spațiilor comerciale înglobate în construcții existente cu alte destinații, se compartimentează cu elemente rezistente la foc față de restul construcției existentă, corespunzător densității sarcinii termice și potrivit prevederilor anexei. ...
A.10.3.10.36. La construcțiile existente pentru comerț, se admit scări interioare deschise între maximum trei niveluri succesive, cu condiția asigurării și a unei scări de evacuare închise. Indiferent de numărul lor, scările deschise constituie o singură cale de evacuare a persoanelor. ...
A.10.3.10.37. În funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al clădirilor existente pentru comerț, pereții căilor de evacuare ale persoanelor (coridoare, holuri, scări închise) vor îndeplini condițiile din Tabelul 154. Atunci când sunt săli aglomerate sau se află în clădiri existente înalte sau clădiri foarte înalte sau sunt subterane, se vor respecta măsurile specifice acestora. Tabelul 154: Separare a căilor comune de circulație și de evacuare la construcții existente de comerț Nivel de stabilitate la incendiu
Nivele de comportare la foc admise
Pereți la coridoare
Pereți la holuri
Uși la coridoare
Uși la holuri
Pereți la case de scări închise
Uși la case de scări închise
(cu excepția celor către case de scări închise)
I
EI/REI 90
A1 sau A2- s1,d0
EI/REI 90
A1 sau A2- s1,d0
E 30-C5S_a
E 45-C5S_a
EI/REI 180
A1 sau A2- s1,d0
E 60-C5S_200
II
EI/REI 60
A1 sau A2- s1,d0
EI/REI 90
A1 sau A2- s1,d0
E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal
E 45-C5S_a
EI/REI 180
A1 sau A2- s1,d0
E 30-C5S_a
III
EI/REI 45
A1 sau A2- s1,d0
EI/REI 45
A1 sau A2- s1,d0
E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal
E 30-C5S_a
EI/REI 180
A1 sau A2- s1,d0
E 15-C5S_a
IV
EI/REI 30
min.
A2- s1÷s3,d0÷d1 sau
B- s1÷s3,d0±d1
EI/REI 30
min.
A2- s1÷s3,d0÷d1 sau
B- s1÷s3,d0÷d1
C5
E 15-C5
EI/REI 45
min.
A2- s1÷s3,d0÷d1 sau
B- s1÷s3,d0÷d1
C5S_a
V
EI/REI 15
min.
C-s1÷s3, d0÷d1
EI/REI 15
min.
C-s1÷s3, d0÷d1
C5
C5
EI/REI 30
min.
C-s1÷s3, d0÷d1
C5
...
A.10.3.10.38. Rampele și podestele scărilor sau planurilor înclinate vor respecta condițiile de la Art. A.10.2.4.32 . și Art. A.10.2.4.33.
...
A.10.3.10.39. Capacitatea de evacuare (C) a unui flux (F) de evacuare, este de max. 70 persoane cu excepția sălilor aglomerate. ...
A.10.3.10.40. Lungimile maxime admise ale căilor de evacuare (cu excepția clădirilor existente cu săli aglomerate și a clădirilor existente înalte și foarte înalte) sunt precizate în Tabelul 64 (Lungimi de evacuare în clădiri pentru comerț supraterane cu înălțimi obișnuite). ...
A.10.3.10.41. Căile de evacuare ale spațiilor comerciale subterane, de regulă, vor fi independente de cele ale nivelelor supraterane cu altă destinație, iar comunicarea între acestea este admisă numai prin încăperi tampon, în condițiile prevăzute în anexă. ...
A.10.3.10.42. Pentru estimarea numărului de persoane ce au acces în spațiile destinate publicului și care, de regulă, reprezintă cel puțin 2/3 din aria magazinului existent (centrului comercial existent), se vor lua în considerare următoarele densități: a) Pentru magazine se consideră o persoană pe: – 1mp, la parter; ...
– 2 mp, la subsolurile și etajele 1 și 2 (față de teren); ...
– 5 mp, la celelalte niveluri ale subsolului și etajelor. ...
...
b) Pentru centre comerciale existente (cu arie desfășurată de minimum 500 mp) se consideră o persoană la 5 mp, indiferent de nivel. ...
...
A.10.3.10.43. Spațiile comerciale sunt considerate cu risc mare de incendiu, iar atunci când sunt prevăzute cu instalații automate de stingere cu apă, sunt considerate cu risc mijlociu de incendiu. ...
A.10.3.10.44. Scările interioare de evacuare ale construcțiilor existente pentru comerț, se recomandă să fie iluminate natural. ...
A.10.3.10.45. Spațiile comerciale care se încadrează în categoria sălilor aglomerate, vor respecta și condițiile specifice acestora. ...
A.10.3.10.46. În spațiile comerciale nu sunt admise produse explozive sau cu ardere violentă (muniție, artificii etc), gaze lichefiate și lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor sub 28°C. Fac excepție produsele cosmetice și farmaceutice ambalate în flacoane, precum și magazinele special realizate pentru comercializarea unor produse periculoase. ...
Fragment 361
A.10.3.10.70. La sălile prevăzute cu cortine de siguranță, în cazuri de strictă necesitate, legătura dintre scenă și încăperile pentru reflectoare, loji, regie etc., care comunică liber cu sala, se face prin încăperi tampon cu pereți și planșee cu rezistență la foc de 2 ore (EI/REI 120 pereți și REI 120 planșee), având uși rezistente la foc de min. 1 oră și 30 minute (EI 90-C), prevăzute cu dispozitive de autoînchidere. ...
A.10.3.10.71. Pereții și planșeele care separă scena și buzunarele scenei de anexele ei trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu rezistență la foc de cel puțin 1 oră și 30 minute (EI/REI 90 pereți și REI 90 planșee). Golurile dintre casa scenei și anexele sale (ateliere, cabine, birouri etc.) inclusiv spre căile de circulație aferente, se protejează prin uși sau alte elemente de protecție, cu rezistența la foc de min. 45 minute (EI 45-C), echipate cu dispozitive de autoînchidere. ...
A.10.3.10.72. Planșeele cabinelor pentru artiști și ale depozitelor de materiale combustibile amplasate sub scenă, trebuie să fie A1 sau A2-s1,d0 și rezistente la foc cel puțin 1 oră și 30 minute pentru cabine (REI 90) și 3 ore (REI 180) pentru depozite. ...
A.10.3.10.73. Pereții care separă depozitele cu materiale combustibile și atelierele anexe cu risc mare de incendiu, față de restul construcției existente, trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu rezistență la foc de minimum 4 ore (EI/REI 240) și fără alte goluri decât cele strict necesare circulației. Golurile se protejează cu uși rezistente la foc minimum 1 oră și 30 minute (EI 45-C), echipate cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu. ...
A.10.3.10.74. Acoperișul casei scenei și structurile de rezistență a pasarelelor și grătarelor scenei se execută din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. Golurile de acces la pasarele se protejează cu uși rezistente la foc 1 oră și 30 minute (EI 90-C), echipate cu dispozitive de autoînchidere. Grătarele pot fi realizate din materiale clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0, A2- s1÷s3,d0÷d1, B-s1÷s3,d0÷d1 sau C-s1÷s3,d0÷d1. ...
A.10.3.10.75. Planșeele care separă scena sau buzunarele scenei de alte încăperi situate deasupra lor, trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistență la foc de minimum 2 ore (REI 120). ...
A.10.3.10.76. Pereții și planșeele cabinei de proiecție cu mai mult de un aparat de proiecție a filmelor, ale depozitelor și anexelor sale, trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc de minimum 2 ore pentru pereți și respectiv 1 oră pentru planșee (EI/REI 120 pereți și REI 60 planșee). ...
A.10.3.10.77. Cabina de proiecție nu trebuie să comunice direct cu sala în care se află publicul decât prin vizete de proiecție și observare, închise etans contra fumului cu geamuri și protejate cu obloane metalice, care prin închidere în caz de incendiu, să acționeze aprinderea automată a luminii din sală. Dacă pentru proiecția peliculelor de siguranță se folosesc becuri incandescente sau becuri cu descărcări în gaze, având o putere mai mică de 2.000 W, cabina poate comunica prin uși de 15 minute (EI 15-C) rezistență la foc cu sala în care se află publicul, iar vizetele nu trebuie să fie protejate cu obloane metalice decât dacă depășesc suprafața de 0,16 mp. ...
A.10.3.10.78. Comunicarea cabinei de proiecție pentru pelicule de siguranță și a anexelor sale cu căile de evacuare ale publicului, se face numai prin încăperi tampon. Ușile cabinei de proiecție, ale încăperii de derulare, încăperii pentru aparatajul electric și cele ale încăperii tampon prin care comunică cu restul clădirii existente, trebuie să aibă rezistență la foc minimum 15 minute (EI 15-C). Toate aceste uși trebuie prevăzute cu dispozitive de autoînchidere. ...
A.10.3.10.79. Comunicarea dintre cabina de proiecție pentru peliculă pe bază de nitroceluloză și anexele sale, precum și cu scările de evacuare care servesc și alte încăperi, se face numai prin încăperi tampon. Ușile cabinei de proiecție, ale anexelor sale și ale încăperii tampon, trebuie să fie rezistente la foc 45 minute și prevăzute cu dispozitive de autoînchidere (EI 45-C). ...
A.10.3.10.80. Deasupra scenei amenajate nu se recomandă să se amenajeze încăperi cu alte destinații, iar sub scenă nu se vor amplasa depozite de materiale combustibile, precum și ateliere cu risc mare de incendiu. ...
A.10.3.10.81. Încăperea destinată serviciului de pompieri/pentru situații de urgență, aferentă scenelor amenajate ale sălilor cu peste 600 locuri, va avea o bună vizibilitate în scenă și accese ușoare și sigure în caz de incendiu la încăperile unde sunt necesare manevre sau intervenții în asemenea situații, precum și din exterior. ...
Fragment 362
A.10.3.10.82. Pentru intervenția în caz de incendiu la părțile superioare ale scenei, la nivelul podiumului de joc și la subsolul acesteia, se va asigura accesul prin case de scări închise sau prin scări exterioare. Ușile de acces vor fi rezistente la foc minimum 45 de minute și echipate cu dispozitive de autoînchidere (EI 45-C). ...
A.10.3.10.83. Cortina de siguranță, etanșă contra fumului și rezistentă la foc, trebuie să poată fi coborâtă, în cel mult 40 de secunde, prin comandă de la distanță și manual. ...
A.10.3.10.84. Scenele prevăzute cu cortină de siguranță, buzunarele scenelor cu o arie mai mare de 100 mp și fosele pentru orchestră cu peste 50 persoane, se prevăd obligatoriu cu două ieșiri de evacuare. Notă: Ieșirile din încăperile menționate la Art. A.10.3.10.84 . trebuie să fie distincte de cele ale sălii; pentru scenele fără cortină de siguranță și fosele cu mai puțin de 50 de persoane, una din căile de evacuare poate trece prin sala aglomerată.
...
A.10.3.10.85. Căile de evacuare ale balcoanelor și lojelor din săli cu scene de teatru, cele ale încăperilor de servire a publicului, precum și cel puțin una dintre cele ale platformelor deschise cu mai mult de 100 persoane din alte categorii de săli, nu trebuie să aibă traseul prin sala aglomerată. ...
A.10.3.10.86. Cel puțin una din căile de evacuare din buzunarele scenei și depozite, trebuie să aibă traseul separat de scenă. ...
A.10.3.10.87. Scenele cu suprafața mai mare de 150 mp și buzunarele cu înălțimea mai mare de 10 m vor avea asigurată evacuarea fumului în caz de incendiu (desfumare) prin dispozitive cu suprafața liberă totală de minimum 5% din aria pardoselii, sau sistem mecanic corespunzător alcătuit și dimensionat, conform normei tehnice. ...
A.10.3.10.88. Dispozitivele prevăzute pentru evacuarea fumului (desfumare) în caz de incendiu, la scene și buzunarele acestora, vor fi acționate automat fie sub efectul temperaturilor, fie la depășirea unor presiuni de 34 daN/mp (35 Kgf/mp) prevăzându-se și posibilitatea acționării lor manuale, din locuri accesibile. Se admite înlocuirea până la 40% din suprafața dispozitivelor de evacuare a fumului necesare, cu ferestre cu deschidere automată amplasate la partea superioară a scenei (deasupra grătarelor). ...
A.10.3.10.89. Pentru intervenție în caz de incendiu, se va asigura accesul autospecialelor pompierilor, cel puțin la o fațadă a clădirii existente pentru cultură. ...
Clădiri existente de învățământ
A.10.3.10.90. Clădirile existente de învățământ (preșcolar, școlar și învățământ superior), vor îndeplini nivelele de performanță admise în reglementările tehnice specifice și prevederile din prezenta anexă. ...
A.10.3.10.91. Amplasarea clădirilor existente, de regulă, se realizează independent, la distanță față de clădirile învecinate cu altă destinație. Se recomandă distanțe majore cu cel puțin 50% față de cele din Tabelul 145. Atunci când se alipesc sau comasează cu alte destinații, se compartimentează corespunzător. ...
A.10.3.10.92. Amplasarea clădirilor existente pentru învățământ în apropierea unor clădiri sau instalații cu pericol de incendiu sau explozie, nu este admisă. ...
A.10.3.10.93. Clădirile existente de învățământ se proiectează și realizează în conformitate cu prevederile generale, comune și specifice de siguranță la foc, potrivit reglementărilor tehnice de specialitate, asigurându-se îndeplinirea condițiilor și nivelelor de performanță admise, diferențiate în funcție de vârsta utilizatorilor și programele funcționale de învățământ. ...
A.10.3.10.94. Încăperile cu risc mijlociu de incendiu (laboratoare, depozite, ateliere școală etc.) vor fi dispuse, pe cât posibil, izolat față de spațiile cu aglomerări de persoane, sau separate prin elemente clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc, alcătuite și realizate corespunzător densității sarcinii termice și a riscului de incendiu. ...
A.10.3.10.95. În condițiile asigurării funcționalității specifice, se vor lua măsuri de limitare a surselor potențiale de izbucnire a incendiilor și reducerea materialelor și a substanțelor combustibile din spațiile și zonele accesibile utilizatorilor. ...
A.10.3.10.96. Spațiile auxiliare anexe (centrale termice, stații tehnice, gospodării de combustibil, grupuri electrogene etc.) aferente clădirilor existente de învățământ, de regulă, se dispun independent sau, atunci când se comasează sau grupează cu construcția existentă de învățământ, se separă prin pereți și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc conform reglementărilor tehnice, având accese total separate de cele ale utilizatorilor copii. ...
A.10.3.10.97. În spațiile auxiliare și anexe ale clădirii existente de învățământ se vor respecta regulile și măsurile specifice de protecție, în funcție de destinația și riscul de incendiu al acestora. ...
Fragment 366
A.10.3.10.141. Clădirile existente de sport (închise), se echipează și dotează cu instalații și mijloace de prevenire și stingere a incendiilor, potrivit reglementărilor tehnice de specialitate. ...
A.10.3.10.142. Clădirile existente de sport, vor avea asigurate condiții de intervenție a autospecialelor, la cel puțin o fațadă a acestora, iar atunci când sunt săli aglomerate, la minimum două fațade. ...
...
A.10.3.11. PERFORMANȚE PROPRII UNOR AMENAJĂRI ȘI CLĂDIRI EXISTENTE Amenajări în aer liber
A.10.3.11.1. La proiectarea și realizarea amenajărilor în aer liber, cum sunt cele pentru întruniri, concerte, cinematografe, spectacole etc. (fără pereți și acoperiș), se asigură respectarea măsurilor de siguranță la foc stabilite pentru acestea (proprii). ...
A.10.3.11.2. Amenajările în aer liber se dotează cu mijloace de primă intervenție, asigurându-se câte un stingător portativ cu performanța minimă de stingere 21A și 113B la fiecare 250 mp și un stingător transportabil cu performanțe de stingere pentru focare tip A și B cu încărcătura nominală de 50 kg la maximum 1.000 mp. Se respectă prevederile din OMAI 14/2009. ...
Campinguri, sate de vacanță existente
A.10.3.11.3. Proiectarea și executarea campingurilor existente (amenajări pentru amplasarea corturilor, rulotelor, căsuțelor provizorii etc ), cu sau fără clădiri utilitare, se realizează conform prevederilor proprii de siguranță la foc a acestora. ...
A.10.3.11.4. Pentru clădirile existente utilitare și anexe definitive ale campingurilor (pentru comerț, alimentație publică, cluburi, discoteci, grupuri sociale, centrale și spații tehnice etc.), vor fi respectate prevederile generale și specifice cuprinse în anexă. ...
A.10.3.11.5. Campingurile existente se amplasează la distanțe corespunzătoare față de vecinătăți cu riscuri de incendiu, inclusiv față de drumuri internaționale și naționale, de regulă, la mai mult de 50 m. ...
A.10.3.11.6. Campingurile existente se amplasează la distanțe de minimum 100 m față de linii curente de cale ferată. ...
A.10.3.11.7. Prin organizarea interioară a campingurilor existente se va asigura realizarea unor platforme de campare cu aria de maximum 800 mp, delimitate de circulații carosabile care să permită intervenția de stingere cel puțin pe o latură. ...
A.10.3.11.8. Platformele amenajate pentru campare vor fi delimitate și marcate corespunzător. ...
A.10.3.11.9. Clădirile existente utilitare și anexă definitive se amplasează la distanțele de siguranță stabilite la Art. A.10.2.2.2 . și Tabelul 145, considerând platformele de campare drept construcții existente de nivelul de stabilitate la incendiu V. ...
A.10.3.11.10. Pentru limitarea propagării ușoare a focului, între platformele de campare (fiecare având maximum 800 mp), se asigură cel puțin distanța de siguranță dintre construcții existente de nivelul de stabilitate la incendiu V. ...
A.10.3.11.11. Incintele campingurilor existente cu aria totală mai mare de 3.000 mp se prevăd cu mijloace de alarmare în caz de incendiu și posibilități de alertare a pompierilor. ...
A.10.3.11.12. La incintele campingurilor existente cu aria de 5.000 mp și mai mult, se recomandă stingerea din exterior a incendiilor, prin rețele cu hidranți exteriori de incendiu sau bazine de apă și pompe mobile. Debitul de stingere va fi de minimum 4,2 1/s, pentru o perioadă de funcționare de 60 minute și se respectă normativul de stingere de profil. ...
A.10.3.11.13. Clădirile existente utilitare și anexă definitive, se prevăd cu instalații de semnalizare și stingere a incendiilor potrivit reglementărilor tehnice specifice. ...
A.10.3.11.14. Campingurile existente se dotează cu mijloace de primă intervenție asigurându-se cel puțin un pichet exterior de incendiu la fiecare platformă de campare. Construcțiile existente definitive se dotează cu mijloace de stingere, potrivit reglementărilor tehnice de specialitate. ...
A.10.3.11.15. Se recomandă să se constituie servicii pentru situații de urgență la campingurile cu aria incintei de 10.000 mp și mai mult. ...
A.10.3.11.16. Prevederea și realizarea instalațiilor aferente, se asigură potrivit reglementărilor tehnice de specialitate. ...
Clădiri montane existente
A.10.3.11.17. La proiectarea și realizarea clădirilor existente amplasate izolat, în zone montane, la înălțime și în afara localităților, (denumite montane), cum sunt cabanele, hotelurile, sanatoriile etc., se asigură proiectarea prevederilor din prezenta anexă completate cu cele specifice acestora. ...
A.10.3.11.18. Prin amplasare se va asigura limitarea propagării ușoare a incendiilor la vecinătăți, (clădiri, instalații, masive împădurite etc ), prin distanțe de siguranță recomandate de cel puțin 5 ori înălțimea clădirii, dar minimum cele normate prin prezenta anexă. ...
Fragment 367
A.10.3.11.19. Clădirile existente montane, prin conformare, vor avea spațiile de cazare separate de celelalte funcțiuni (restaurante, bucătării etc.) prin elemente clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și rezistente la foc minimum 1 oră (EI/REI 60 pereți și REI 60 planșee). Pentru sanatorii se respectă și dispozițiile specifice clădirilor de sănătate. ...
A.10.3.11.20. Clădirile existente montane pot fi de nivelul de stabilitate la incendiu V de rezistență la foc și maximum trei niveluri, dacă se asigură un sistem automat de semnalizare și alarmare imediată a utilizatorilor, iar capacitatea maximă simultană este de maximum 100 persoane. ...
A.10.3.11.21. Se recomandă ca prin proiectare și realizare, ariile construite, menționate la Art. A.10.3.2.4. , să fie reduse cu 50% pentru nivelul de stabilitate la incendiu IV și/sau V ale construcțiilor montane. ...
A.10.3.11.22. Prin alcătuirea elementelor de construcție se vor limita posibilitățile de transmitere ușoară a incendiilor (pe verticală și orizontală). ...
A.10.3.11.23. Căile de evacuare a persoanelor în caz de incendiu vor fi sigure, separate de restul construcției prin elemente rezistente la foc minimum 30 de minute (EI/REI 30), iar scările se închid în case de scări separate de restul clădirii prin perete clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc de minimum 1 oră (EI/REI 60), atunci când asigură evacuarea a mai mult de un nivel. ...
A.10.3.11.24. Se recomandă ca lungimile traseelor de evacuare a persoanelor, la construcții existente de nivelul de stabilitate la incendiu IV și/sau V, să fie reduse cu cel puțin 25% față de cele menționate în Art. A.10.3.10.121 . ...
A.10.3.11.25. Spațiile tehnice anexe (centrală termică, grup electrogen, stație pompare etc., inclusiv depozite de materiale sau substanțe combustibile), se recomandă să fie realizate în construcție existentă independentă. Atunci când acestea se dispun alipit sau înglobat în clădirea existentă, se separă cu elemente de construcție clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și rezistente la foc minimum 1 h 30 minute (EI/REI 90pereți și REI 90planșee). ...
A.10.3.11.26. Clădirile existente montane se dotează cu mijloace de primă intervenție (stingătoare portative, transportabile și pichete de incendiu), corespunzător condițiilor specifice. Clădirile existente cu capacități maxime simultane mai mari de 100 persoane și P+3 etaje se echipează și cu instalații de stingere, conform reglementărilor tehnice de specialitate. ...
A.10.3.11.27. Clădirile existente montane vor avea instalațiile aferente proiectate și realizate în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice de specialitate ale acestora. ...
A.10.3.11.28. Încălzirea locală, cu sobe cu acumulare de căldură, este admisă în clădiri existente cu maximum trei niveluri, cu condiția îndeplinirii măsurilor de protecție locale corespunzătoare. ...
A.10.3.11.29. Se recomandă ca la clădirile existente montane cu capacități mai mari de 300 locuri, să fie organizate servicii pentru situații de urgență constituite din personal special instruit și obligatoriu se vor constitui servicii private pentru situații de urgență conform prevederilor actelor normative de profil pentru cele cu un număr mai mare de 400 de locuri de cazare. ...
Parcaje pentru autoturisme
A.10.3.11.30. La proiectarea și realizarea parcajelor existente pentru autoturisme, se asigură măsurile de siguranță la foc prevăzute în prezentele dispoziții, completate cu precizările din secțiunea 3.2.11. Parcaje pentru autoturisme din normativ (pentru situațiile care în prezenta anexă nu sunt precizate). ...
A.10.3.11.31. Spațiile închise pentru parcarea autoturismelor aferente clădirilor civile existente (publice) sau destinate publicului (parcaje publice), sunt considerate spații sau, după caz, clădiri civile existente (publice), cu risc mare de incendiu. ...
A.10.3.11.32. Amplasarea acestor parcaje publice închise pentru autoturisme poate fi realizată înglobat în clădiri publice existente (civile), alipit acestora, sau independente la distanțele admise, sau compartimentate corespunzător prevederilor din prezenta anexă. ...
A.10.3.11.33. Parcajele publice închise vor fi conformate la foc astfel încât să asigure funcționalitatea și totodată limitarea propagării incendiilor în clădirile civile publice existente. ...
A.10.3.11.34. Se recomandă ca parcajele publice închise existente pentru mai mult de 5 autoturisme, să fie realizate, după caz, din materiale și elemente de construcție corespunzătoare nivelului de stabilitate la incendiu I, II și/sau III. ...
A.10.3.11.35. Parcajele publice existente închise pentru maximum 5 autoturisme, pot fi de nivelul de stabilitate la incendiu iv sau V. ...
Fragment 370
A.10.4.1.11. Elementele de compartimentare dintre spațiile de parcare a autovehiculelor și clădirile existente înalte și foarte înalte de care se alipesc sau în care se înglobează, trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistență la foc de minimum 4 ore pentru pereți și 3 ore pentru planșee (EI/REI 240 pereți și REI 180 planșee). În acești pereți se admite practicarea unor goluri de comunicație funcțională, însă protejate prin încăperi tampon ale căror uși trebuie să fie rezistente la foc minimum 1 oră (EI 60-C) și prevăzute cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu sau, în cazuri justificate tehnic, cu tamburi deschiși, realizați conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă și ale prezentei anexe. ...
A.10.4.1.12. Ghenele verticale pentru instalații se separă de restul construcției existente prin pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum 60 de minute (EI 60). Trapele și ușile de vizitare practicate în pereții ghenelor verticale trebuie să fie realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum 30 de minute (EI 30) și nu se vor deschide în casa scării. Ghenele verticale, de regulă, se separă la trecerea prin planșee care delimitează compartimente de incendiu, cu elemente clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, care vor asigura aceeași rezistență la foc cu a planșeului străpuns, iar atunci când separarea nu este posibilă sau justificată tehnic, pereții ghenelor vor fi de minimum 3 ore rezistență la foc (EI/REI 180) și ușile (trapele) lor de vizitare, de 1 oră și 30 minute (EI 90-C). Ghenele (canalele) orizontale se închid cu diafragme incombustibile la trecerea prin pereții care delimitează compartimentele de incendiu, asigurând o rezistență la foc egală cu a elementului străpuns. ...
A.10.4.1.13. Circulațiile comune orizontale și casele de scări care nu au goluri directe în exterior prin care să se poată evacua fumul în caz de incendiu, se echipează cu dispozitive sau sisteme de evacuare a acestuia (desfumare), realizate conform prevederilor din prezenta anexă și ale prezentei anexe. Evacuarea fumului (desfumarea) spațiilor și încăperilor subterane (subsol), se asigură independent de cel al nivelurilor supraterane. ...
A.10.4.1.14. Materialele și finisajele utilizate în clădirile existente înalte și foarte înalte, nu trebuie să permită propagarea rapidă a incendiilor. ...
A.10.4.1.15. Finisajul pe căile de evacuare trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu excepția pardoselilor din mochete de maximum 20 mm grosime și a finisajelor din folii de maximum 5 mm grosime, care pot fi din clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0, A2-s1÷s3, d0÷d1, B-s1÷s3,d0÷d1 sau C-s1÷s3, d0÷d1. ...
A.10.4.1.16. Plafoanele suspendate vor fi din clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu elemente de susținere clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc minimum 30 de minute (EI 30 a<->b). Spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență se va întrerupe prin diafragme cu aceeași rezistență la foc, situate la maximum 25 m pe două direcții perpendiculare. ...
A.10.4.1.17. Ascensoarele din clădiri existente înalte și foarte înalte vor avea puțuri de ascensoare proprii, separate de restul construcției existente prin pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistenți la foc minimum 2 ore (EI/REI 120), în care sunt admise numai goluri de acces din nivelurile construcției existente. Într-un singur puț, se pot dispune maximum trei cabine de ascensor. ...
A.10.4.1.18. În clădirile existente foarte înalte, golurile de acces la ascensoare din nivelurile supraterane (de palier) se protejează cu uși rezistente la foc minimum 2 ore (EI 120), cu închidere automată, sau prin realizarea unor paliere de acces la ascensoare separate de circulațiile comune orizontale cu uși rezistente la foc, caz în care, prin însumarea rezistențelor la foc ale acestor uși cu cele ale ușilor ascensoarelor (de palier), se asigură minimum 2 ore rezistență la foc. În aceleași condiții, la clădirile existente înalte golurile de acces la ascensoare (de palier) se protejează cu uși rezistente la foc minimum 1 oră (EI 60). ...
A.10.4.1.19. Când ascensoarele debușează în subsolurile clădirii existente, golurile de comunicare cu nivelurile subterane se protejează obligatoriu cu încăperi tampon prevăzute cu uși rezistente la foc minimum 1 oră și 30 de minute (EI 90-C) și echipate cu dispozitive de autoînchidere. Fac excepție subsolurile cu risc mic de incendiu, care se separă la fel cu nivelurile supraterane. ...
A.10.4.1.20. Închiderea automată a ușilor de protecție a golurilor de acces la ascensoare (la toate nivelurile clădirii existente) trebuie asigurată centralizat la darea alarmei și local, atunci când temperatura atinge 90°C la partea lor superioară, având prevăzute și acționări manuale. ...
Fragment 373
crt.
Destinația elementului
Nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii existente
Condiții minime privind clasa de reacție la foc și rezistența la. foc
Observații
pereți
planșee
1.
Planșeele nivelurilor intermediare amenajate în interiorul sălilor aglomerate (logii, balcoane, platforme etc.)
I ÷ III
-
A1 sau A2- s1,d0 *
* - Condițiile rezultate din nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii existente
2.
Elemente ce separă de restul construcției existente încăperile în care are acces publicul din săli polivalente, expoziții etc., inclusiv căile de evacuare
ale acestora cu excepția planșeelor peste subsol.
I-II
A1 sau A2- s1,d0 (EI/REI 90)
A1 sau A2- s1,d0 (REI 60)
Elementele pot fi clasa de reacție la foc min. C-s1 ÷s3, d0÷d1 la cinematografe, cluburi, muzee și expoziții cu capacitate mai mică de 300 de locuri situate în clădiri existente cu nivelul de stabilitate la incendiu III.
III
A1 sau A2- s1,d0 (EI/REI 60)
A1 sau A2- s1,d0 (REI 45)
3.
Planșeele peste subsol sau demisol atât la încăperile accesibile publicului, cât și la căile lor de evacuare, precum și la ateliere.
I ÷ III
-
A1 sau A2- s1,d0 (REI 90)
În săli de alimentație publică, rezistența la foc se poate reduce la 1 oră (REI 60) cu excepția planșeelor peste depozite de materiale combustibile
4.
Elemente de separare între depozitele de obiecte de valoare ale muzeelor, arhivelor, bibliotecilor și restul construcției existente
I ÷ III
A1 sau A2- s1,d0 (EI/REI 180)
A1 sau A2- s1,d0 (REI 60)
Ușile depozitelor vor fi rezistente la foc 1 și 1/2 ore echipate cu dispozitive de autoinchidere sau închidere automată în caz de incendiu (EI 90-C)
...
A.10.4.1.34. În interiorul compartimentelor de incendiu sau funcționale ale sălilor aglomerate existente, încăperile cu risc mare de incendiu sau care adăpostesc aparataj sau obiecte de importanță deosebită, se separă de restul construcției existente prin pereți și planșee a căror rezistență la foc se stabilește în funcție de densitatea sarcinii termice, de importanța bunurilor și de nivelul riscului de incendiu. Cabinele tehnice necesare funcțional, pot avea spre sală geamuri rezistente la foc sau protejate cu obloane rezistente la foc sau cu perdele de drencere, dacă aceste cabine se separă de restul clădirii existente în aceleași condiții ca și sala aglomerată. Elementele de separare trebuie să îndeplinească pe lângă cerințele de mai sus și condițiile din Tabelul 164. ...
A.10.4.1.35. Pereții și planșeele de separare a spațiilor închise pentru parcarea autovehiculelor față de clădirile existente cu săli aglomerate trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc minimum 4 ore pentru pereți și respectiv 2 ore pentru planșee (EI/REI 240pereți și REI 120 planșee). În acești pereți se admit numai goluri de acces necesare circulației, protejate cu uși rezistente la foc 1 oră și 30 de minute (EI 90-C) sau încăperi tampon prevăzute cu uși rezistente la foc 45 de minute (EI 45-C), echipate cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu. ...
A.10.4.1.36. Pentru evacuarea fumului degajat în caz de incendiu (desfumare), la partea superioară a sălilor aglomerate existente în care are acces publicul, se prevăd dispozitive amplasate judicios, a căror suprafață totală va fi cel puțin 1/100 din suprafața sălii sau se asigură desfumarea prin sistem mecanic. ...
A.10.4.1.37. Dispozitivele pentru evacuarea fumului în caz de incendiu ce se prevăd la partea superioară a sălilor accesibile publicului, vor fi repartizate cât mai uniform. Acestea pot comunica cu exteriorul, fie direct, fie prin coșuri de evacuare cu secțiune echivalentă, având pereți din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc de minimum 30 minute (EI 30). Dispozitivele de evacuare a fumului, trebuie să poată fi acționate și prin comenzi manuale, ușor accesibile de la nivelul sălii. ...
A.10.4.1.38. Elementele decorative interioare, finisajele, tratamentele termice și acustice ale sălilor aglomerate existente vor fi astfel alcătuite și realizate încât să nu propage incendiul cu ușurință, conform prevederilor prezentei anexe. ...
Fragment 377
A.10.4.1.63. În fața ieșirilor din clădiri existente sau săli aglomerate existente trebuie asigurat un spațiu liber pentru persoanele ce se evacuează. ...
A.10.4.1.64. Clădirile cu săli aglomerate existente vor fi ușor accesibile din drumuri publice, asigurându-se condiții de desfășurare corespunzătoare a operațiunilor de stingere și salvare a persoanelor în caz de incendiu. Platformele exterioare pentru parcarea autovehiculelor situate în vecinătatea clădirilor cu săli aglomerate, trebuie amplasate în afara gabaritului liber necesar pentru evacuarea publicului din clădiri și a căilor de acces a autospecialelor pompierilor la fațadele clădirii existente și la sursele de alimentare cu apă. ...
A.10.4.1.65. Scările de evacuare a persoanelor din sălile aglomerate existente pot avea rampe directe spre subsol, atunci când asigură accesul la spații destinate publicului, iar acestea sunt separate corespunzător față de alte funcțiuni dispuse în subsol. ...
A.10.4.1.66. Scările exterioare folosite pentru evacuarea sălilor aglomerate trebui să aibe o înclinare de maximum 1:2, iar rampele și podestele se recomandă de minimum 1,60 m lățime și să fie acoperite. Planurile înclinate acoperite sunt admise ca ieșiri de evacuare dacă îndeplinesc condițiile specifice acestora. ...
A.10.4.1.67. Curțile interioare și spațiile dintre clădirile existente cu săli aglomerate pot fi luate în considerare pentru evacuarea persoanelor în caz de incendiu, dacă au lățimea suficientă pentru trecerea numărului de fluxuri rezultat din calcul, dar nu mai puțin de 10,00 m. ...
Clădiri existente subterane
A.10.4.1.68. Clădirile civile (publice) existente subterane pot fi amplasate independent funcțional de alte clădiri existente civile sau alipite sau comasate unor clădiri (publice) supraterane existente. ...
A.10.4.1.69. Modificările la parcajele subterane din clădirile civile (publice) subterane independente existente, se proiectează și realizează conform prevederilor stabilite prin normativul de profil, iar cele comasate în clădiri existente civile supraterane existente (subsoluri ale acestora), conform prevederilor prezentului normativ. ...
A.10.4.1.70. În subsolurile clădirilor civile (publice) supraterane existente, prin modul de dispunere a funcțiunilor și asigurarea măsurilor de protecție corespunzătoare conform prevederilor din prezenta anexă, se va asigura limitarea propagării fumului și a focului la nivelurile supraterane ale clădirii existente. ...
A.10.4.1.71. În subsolurile clădirilor civile (publice) existente supraterane, nu este admisă dispunerea unor spații sau încăperi cu pericol de explozie, cu substanțe sau produse explozive, sau gaze lichefiate. De asemenea, nu sunt admise lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate sub 55°C în alte locuri decât în cele special amenajate și marcate, în cantitățile și condițiile stabilite. ...
A.10.4.1.72. Porțiunile subterane (subsolurile) ale clădirilor civile (publice) supraterane existente, vor respecta condițiile de încadrare în nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii supraterane existente, conform prevederilor din prezenta anexă, iar încăperile respective vor avea stabilite și precizate riscurile de incendiu specifice. ...
A.10.4.1.73. Încăperile și spațiile tehnice dispuse în subsolurile clădirilor civile (publice) existente, vor fi proiectate și realizate conform prevederilor prezentei anexe și ale reglementărilor tehnice specifice, asigurându-se evitarea izbucnirii unor incendii la acestea, și propagarea fumului și a focului la clădirea existentă supraterană și la vecinătăți. ...
A.10.4.1.74. Materialele și elementele de construcție utilizate în subsoluri vor îndeplini condițiile de reacție la foc și rezistență la foc stabilite în prezenta anexă, fiind astfel alcătuite și realizate încât să nu constituie căi de propagare ușoară a fumului și focului. ...
A.10.4.1.75. Încăperile din subsol cu risc mare de incendiu vor fi separate de restul clădirii existente prin pereți și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu rezistența la foc stabilită conform prevederilor din prezenta anexă, iar golurile de circulație funcțională din acestea, protejate corespunzător. ...
A.10.4.1.76. Casele de scări și puțurile pentru ascensoare sau alte sisteme de transport pe verticală - inclusiv încăperile pentru mașinile aferente acestora dispuse în subsol - vor fi separate de restul clădirii existente prin elemente clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc conform prevederilor din prezenta anexă, iar golurile de acces protejate corespunzător cerințelor specifice clădirii supraterane existente. ...
A.10.4.1.77. Finisajele, tratamentele termice și acustice vor respecta prevederile specifice stabilite în prezenta anexă și în reglementările tehnice specifice. ...
Fragment 378
A.10.4.1.78. Căile prevăzute pentru circulația funcțională în subsolurile clădirilor civile (publice) existente supraterane, vor fi alcătuite și dimensionate astfel încât să îndeplinească condițiile necesare asigurării evacuării în caz de incendiu, conform prevederilor din prezenta anexă. ...
A.10.4.1.79. Subsolurile clădirilor civile (publice) existente supraterane, vor avea asigurate căi de evacuare conform prevederilor din prezenta anexă aplicabile clădirii existente supraterane, astfel încât, în caz de incendiu, utilizatorii să poată ajunge în exterior, la nivelul terenului, în timp cât mai scurt și în condiții de siguranță. ...
A.10.4.1.80. Traseele căilor de evacuare din spațiile publice subterane (subsoluri) trebuie astfel stabilite încât printr-o distribuție judicioasă a acestora și dimensionare, să se asigure recunoașterea cu ușurință a direcției spre exterior, precum și circulația lesnicioasă a utilizatorilor. ...
A.10.4.1.81. Scările de evacuare a utilizatorilor spațiilor subterane (subsoluri) în afară de cazurile admise de anexă, vor fi închise în case de scări și vor avea separate rampele subterane de rampele scărilor supraterane. Se pot asigura numai legături funcționale între rampele subterane și cele supraterane prin goluri de circulație alcătuite și protejate conform prevederilor din prezenta anexă. ...
A.10.4.1.82. Capacitățile fluxurilor de evacuare și lungimile maxime ale căilor de evacuare ce trebuie asigurați, sunt cei precizați în anexă în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii supraterane, tipul acesteia și destinație. ...
A.10.4.1.83. Evacuarea fumului (desfumarea) din încăperile și spațiile subterane se asigură în cazurile și condițiile precizate în anexă, pe niveluri ale subsolului, independent de evacuarea fumului (desfumarea) nivelurilor supraterane ale clădirii. ...
A.10.4.1.84. Echiparea și dotarea spațiilor din subsolul clădirilor supraterane existente cu mijloace și instalații de semnalizare și stingere a incendiilor, se realizează conform prevederilor din prezenta anexă și reglementărilor tehnice de specialitate având în vedere ansamblul clădirii supraterane. ...
A.10.4.1.85. Debitele instalațiilor de stingere cu care se echipează, vor fi egal determinate de compartimentul de incendiu suprateran al clădirii existente respective. ...
A.10.4.1.86. Instalațiile aferente spațiilor și încăperilor din subsolurile clădirilor civile (publice) existente supraterane, se proiectează și execută astfel încât să evite producerea și propagarea incendiilor, corespunzător prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate (sanitare, electrice, termice, ventilare-condiționare etc.). ...
A.10.4.1.87. Pentru asigurarea condițiilor corespunzătoare de intervenție și salvare în caz de incendiu, se prevăd accese din exterior și circulații interioare corespunzător alcătuite, protejate și marcate. ...
...
SECȚIUNEA A III-A CONSTRUCȚII DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE
CAPITOLUL 5 PERFORMANȚE COMUNE CONSTRUCȚIILOR DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE
A.10.5.1. RISC DE INCENDIU (CATEGORII DE PERICOL DE INCENDIU) ȘI NIVEL DE STABILITATE LA INCENDIU Categorii de pericol de incendiu
A.10.5.1.1. Zonele, încăperile, compartimentele de incendiu și construcțiile existente independente de producție și/sau depozitare vor avea determinate categorii de pericol de incendiu, conform prevederilor de la Art. A.10.2.1.4 . până la Art. A.10.2.1.7 . din prezenta anexă. Atunci când în construcțiile existente respective sunt utilizate sau depozitate lichide combustibile, se respectă și măsurile specifice acestora, conform prevederilor din prezenta anexă. Încăperile, compartimentele și construcțiile existente pentru parcarea autovehiculelor, care nu sunt publice, se încadrează în categorii de pericol de incendiu. ...
A.10.5.1.2. În funcție de categoriile de pericol de incendiu determinate și precizate obligatoriu în documentație, se asigură măsurile de siguranță la foc și nivelele de performanță comune și specifice prevăzute în anexă. ...
A.10.5.1.3. La instalațiile tehnologice de producție amplasate în aer liber, categoria de pericol de incendiu se determină de tehnolog, independent pentru fiecare instalație care prezintă caracteristici diferite din acest punct de vedere, stabilind și după caz asigurând măsurile de siguranță la foc și nivelele de performanță necesare precizând obligatoriu zonele până la care se aplică măsurile de protecție stabilite. ...
A.10.5.1.4. Delimitarea zonelor până la care se extind măsurile de siguranță la foc impuse de categoriile A și B (BE3) de pericol de incendiu se face având în vedere posibilitatea prezenței - în timpul funcționării normale și în caz de avarie a amestecurilor de aer cu gaze, vapori sau praf, în concentrații cu pericol de explozie. ...
Nivel de stabilitate la incendiu
Fragment 384
A.10.5.6.8. În construcțiile existente de producție și/sau depozitare, rampele scărilor aferente subsolului vor fi separate de rampele scărilor supraterane, inclusiv de parterul construcției existente, de regulă, prin elemente de construcție clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu rezistența la foc stabilită în funcție de densitatea sarcinii termice, asigurându-se accesul la rampele subterane direct din exterior. Eventualele goluri de acces funcțional între rampele subsolului și cele supraterane la nivelul parterului, se protejează cu elemente de închidere rezistente la foc 1 oră și 30 de minute (EI 90-C) echipate cu dispozitive de autoînchidere. Fac excepție accesele strict funcționale la subsolurile tehnice, precum și cazurile în care subsolul nu este separat de construcția existentă supraterană prin planșeu plin, rezistent la foc. ...
A.10.5.6.9. Pentru evacuarea persoanelor din locurile permanente de lucru ale platformelor supraterane de producție și/sau depozitare deschise (fără închideri perimetrale), inclusiv a încăperilor de lucru amenajate pe acestea, se vor asigura - indiferent de numărul de niveluri și categoria de pericol de incendiu - scări închise sau deschise de evacuare, amplasate, alcătuite și realizate conform prevederilor din prezenta anexă. ...
A.10.5.6.10. Scările exterioare deschise de evacuare, se amplasează și realizează astfel încât circulația utilizatorilor să nu poată fi blocată de flăcările sau fumul produs în caz de incendiu la construcția existentă (platformele) pentru care se prevăd, sau la obiecte situate în vecinătate. ...
A.10.5.6.11. La determinarea fluxurilor de evacuare ce trebuie asigurate în caz de incendiu, la construcțiile existente de producție se ia în considerare totalul personalului permanent din cel mai numeros schimb, stabilit prin proiect. Pentru depozite se ia în considerare personalul cu activitate permanentă stabilit prin proiect. Atunci când nu este necesar permanent în depozit, condițiile de evacuare nu sunt obligatorii. ...
A.10.5.6.12. Capacitatea de evacuare a unui flux (C) se determină conform Tabelul 169. Tabelul 169: Capacități de evacuare pentru construcții existente și compartimente de incendiu ale construcțiilor existente de producție și/sau depozitare Construcții existente de producție și/sau depozitare din categoria de pericol de incendiu:
Capacitatea de evacuare (C) a unui flux (număr de persoane)
A- B (BE 3 a, b)
65
C (BE2)
75
D-E (BE1a,b)
90
...
A.10.5.6.13. Lungimile maximum admise ale căilor de evacuare din construcțiile existente de producție și/sau depozitare, sunt conform Tabelul 170. Tabelul 170: Lungimi de evacuare pentru construcții existente și compartimente de incendiu ale construcțiilor existente de producție și/sau depozitare Construcții existente de producție și/sau depozitare
lungime căi de evacuare
Categoria de pericol de incendiu
Nivelul de stabilitate la incendiu
în două direcții diferite
într-o singură direcție (coridor înfundat)
Pentru parterul construcției existente
Pentru etaje sau subsoluri existente
Pentru parter, etaje, subsoluri existente
metri
metri
metri
A-B (BE3a,b)
I și/sau II
30
25
20
C (BE2)
I și/sau II
100
75
25
III
80
60
25
IV
50
30
25
V
45
25
25
D-E (BE1a,b)
I și/sau II
nu se limitează
III
100
75
25
IV
60
50
25
V
50
40
25
Notă Tabel 170: Lungimea maximă a căii de evacuare nu se normează în toate situațiile în care la fiecare nivel al construcției existente se pot afla simultan maximum 10 persoane, indiferent de categoria de pericol de incendiu și nivelul de stabilitate la incendiu al construcției existente.
...
...
A.10.5.7. INSTALAȚII DE SEMNALIZARE ȘI STINGERE A INCENDIILOR A.10.5.7.1. Construcțiile existente de producție și/sau depozitare se echipează și dotează cu instalații și mijloace de semnalizare și stingere a incendiilor în conformitate cu prevederile din prezenta anexă și ale reglementărilor tehnice de specialitate, precum și suplimentar, ori de câte ori beneficiarul solicită. ...
A.10.5.7.2. La stabilirea echipării și dotării, trebuie să se aibă în vedere utilizarea echipamentelor, instalațiilor, mijloacelor și substanțelor corespunzătoare riscurilor de incendiu (anterioarelor categorii de pericol de incendiu), caracteristicilor de manifestare a acestora și claselor de incendiu, precum și compatibilitatea acestora, asigurând realizarea siguranței la foc corespunzătoare. ...
A.10.5.7.3. Instalațiile de semnalizare și stingere a incendiilor la construcțiile de producție și/sau depozitare cu pericol de incendiu deosebit sau vulnerabile la incendiu, vor fi astfel realizate încât să asigure parametrii funcționali și în cazul unei avarii la elementele componente. ...
Fragment 391
A.10.6.2.19. Construcțiile existente și încăperile existente de depozitare a materialelor și substanțelor, se realizează corespunzător prevederilor Art. A.10.6.2.1. , având în vedere categoria de pericol de incendiu și clasa de periculozitate a acestora, determinată în funcție de aportul pe care-l pot aduce la apariția și dezvoltarea incendiilor, precum și de sensibilitatea lor la efectele incendiilor, conform Tabelul 171. Răspunderea în vederea adoptării măsurilor privind depozitarea materialelor/ produselor și substanțelor cu periculozitate deosebit de mare și a celor cu periculozitate mare specificate în Tabelul 171 la lit. F (lichide combustibile cu temperaturi de inflamabilitate între 50-100°C) cade în sarcina proiectantului și a investitorului/beneficiarului (privind măsurile de conformare pe linia securității la incendiu în ceea ce privește modul de depozitare al substanțelor sau amestecurilor potrivit și a prevederilor privind periculozitatea acestora). Proiectantul având în vedere tema de proiectare și tipul, cantitățile și posibila interacțiune a materialelor/produselor și substanțelor depozitate puse la dispoziție de către beneficiar în funcție de specificațiile producătorului, împreună cu tehnologul, trebuie să asigure măsuri de conformare în raport cu produsele sau amestecurile depozitate și în raport cu periculozitatea acestora, pentru adoptarea măsurilor de protecție și conformare pe linia securității la incendiu al spațiilor respective. În toate cazurile, proiectanții vor aplica și metodologia de clasificare pe categorii a mărfurilor depozitate (redată în SR EN 12845) și atunci când apa nu este indicată ca substanță de stingere, se prevăd instalații automate de stingere cu alte substanțe prevăzute în normativul de profil. încadrarea în riscuri de incendiu a spațiilor, încăperilor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor de producție și/sau depozitare cu materiale/produse și substanțe depozitate având clasa de periculozitate: P.1., P.2., P.3. și P.4. (cu excepția Lichidelor combustibile cu temperaturi de inflamabilitate între 50-100°C) se determină în acord și cu calculul densității sarcinii termice și se iau obligatoriu măsuri privind limitarea incendiului, prevăzute în prezenta anexă. Tabelul 171: Clasificarea materialelor și substanțelor depozitate (după clasa de periculozitate) pentru construcții existente, compartimente de incendiu ale construcțiilor existente și încăperi existente de depozitare a materialelor și substanțelor Clasa de periculozitate
Caracteristicile materialelor și substanțelor
Felul ambalajului
Exemple
P.1. Fără periculozitate
Materiale incombustibile care nu pot da naștere la reacții periculoase
Fără ambalaje (în vrac) sau în ambalaje incombustibile
Minereuri, produse și piese metalice (inerte) ciment, nisip, beton, materiale de construcții refractare, azbest; fructe, legume, carne; conserve în cutii metalice sau borcane; lichide incombustibile (inerte) îmbuteliate etc.
P.2. Cu periculozitate redusă
A. Materiale din clasa P.1.
În ambalaje cu combustibilitate redusă, menționate în coloana 3.
Minereuri și alte materiale inerte, în saci sau butoaie combustibile; piese metalice în folii sau prelate greu combustibile; piese metalice, elemente din beton, azbociment, pe palete din lemn, lichide incombustibile sau conserve în ambalaje incombustibile în navete sau lădițe combustibile ori pe palete de lemn etc.
B. Materiale care se aprind greu, au o viteză redusă de ardere și nu au o putere calorică mare
Neambalate în ambalaje menționate în coloana 3
Aparate electrice; obiecte executate din bachelită și rășini fenolice; melamină; piei brute; baloți de lână (spălată și uscată); zahăr brut și cereale în vrac sau în saci; produse de panificație; tutun în butoaie.
C. Lichide incombustibile inerte
În ambalaje combustibile
Lapte: apă minerală în butelii din plastic, cutii carton etc.
P.3. Cu periculozitate medie
A. Materiale din clasele P.1 și P.2
Ambalate în cutii de carton
-
B. Materiale cu reacție la foc medie (care nu se încadrează în clasele P.4. și P.5.) și cu putere calorică cei mult 27.3 J/Kg
În orice fel de ambalaje, cu excepția celor din materiale plastice spongioase
Mobilă (fără garnituri din buret de cauciuc sau plastic) și obiecte masive din lemn goale; butoaie din lemn (fără reziduri periculoase); bambus; panouri din fibre de lemn: produse din ebonită; fibre animale (lână, mătase naturală, păr etc.) și fibre artificiale cu reacție la foc redusă (poliamidice, poliesterice, poliacrilice, polivinilice); țesături și confecții executate din asemenea fibre; fibre vegetale toarse gros; saltele și perne (fără buret de cauciuc sau materiale plastice); articole din piele; cărți; papetărie; negru de fum (ambalat în saci sau granulat); amidon; făina de cereale; zahăr cristalizat, paste făinoase și alte articole de băcănie - ambalate în pungi; tutun, ceai, legume uscate; grăsimi etc.
C. Lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate mai mare de 100°C
În ambalaje incombustibile care pot fi introduse în cutii de carton
Vopsele de ulei în cutii, borcane, butoaie și similare; produse farmaceutice combustibile în cutii, bidoane, damigene, sticle etc.; lubrefianți și glicoli în butoaie sau bidoane; uleiuri vegetale în butoaie sau sticle etc.
P.4 Cu periculozitate mare
A. Materiale și produse din clasele P.1. ÷ P.3.
În ambalaje din materiale plastice spongioase
B. Materiale combustibile cu viteză mare de ardere sau cu o putere calorică mai mare de 27,3 J/Kg
Indiferent de forma de ambalare
Lemn în formă de tocătură și talaș; fibre vegetale (in, cânepă bumbac); fibre artificiale cu Pc ≥ 27.300 J/Kg; confecții executate din asemenea fibre, saltele și plăpumi cu umpluturi din buret, cauciuc sau materiale plastice spongioase; fibre textile; vată; paie; zegras; împletituri din nuiele; celuloză, carton; hârtie, cauciuc brut sau prelucrat; materiale plastice și obiecte confecționate din acestea (alt fel carton; hârtie, cauciuc brut sau prelucrat; materiale plastice și obiecte confecționate din acestea (alt fel decât sub formă de fibre) care nu sunt menționate la clasa P.3.
C. Materiale și produse necombustibile care pot suferi deteriorări importante în urma acțiunii temperaturilor înalte, a apei sau gazelor corozive.
Indiferent de natura ambalajelor
Aparatura electrică și electronică având relee și contacte sensibile necapsulate; tuburi electronice; utilaje și aparate de înaltă precizie; bijuterii; medicamente și produse cosmetice etc.
D. Materiale și produse care sub efectul temperaturii degajă cantități importante de gaze corozive
Indiferent de natura ambalajelor
Policiorură de vinii, teflon și rășini epoxidice; acid clorhidric; clorură de var etc.
E. Lichide combustibile din clasa P.3.
În ambalaje combustibile
Lichide ambalate în bidoane din carton sau în bidoane sau în canistre din materiale plastice.
F. Lichide combustibile cu temperaturi de inflamabilitate între 50 ÷ 100°C
În ambalaje incombustibile care pot fi introduse în cutii de carton
Carburanți Diesel; motorină; păcură; smoală; uleiuri pentru acționări hidraulice și de ungere; uleiuri minerale; cerneală tipografică etc.
P.5. Cu periculozitate deosebit de mare
A. Materiale instabile care se pot descompune exploziv la temperatură naturală. Materiale care pot exploda sub efectul încălzirii, frecării, loviturii sau al șocurilor de detonație. Obiecte pirotehnice
Indiferent de natura ambalajelor
Acid acrilic, acid cianhidric, acid percloric anhidru; apă oxigenată concentrată; clorat de amoniu; hidrazină anhidră; acetilenă; acetiluri (de argint, cupru etc.) anhidră cromică; azotat de amoniu sau potasiu, azoturi; bicromat de amoniu sau potasiu; bioxid de clor; hiroxilamina, nitroetan; nidroceluloză uscată; peroxii (de acetii, benoil zinc);chibrituri de fosfor aib; muniție explozivă sau incendiară, exploziv; corpuri pentru artificii, rachete etc.
B. Materiale care la contactul cu alte materiale pot da naștere la reacții explozive sau se pot aprinde
Indiferent de modul de ambalare
Acetonă, acid acetic, acid fluorhidric, anhidru, amoniac, etilendiamină; peroxizi de potasiu sau sodiu etc.
C. Materiale susceptibile să se autoaprindă
Indiferent de modul de ambalare
Carton asfaltat în rulori; cărbune bituminos; deșeuri de cauciuc sau lână; făină; de lucerna de peste; fosfor alb; îngrășăminte organice umede; mangal; semințe de in etc.
D. Substanțe oxidante capabile să inițieze aprinderea materialelor combustibile la contactul cu acestea
Indiferent de modul de ambalare
Acid azotic, clorhidric, sulfuric; brom; clor; ierbicide; iod; salpetru (azotat de potasiu) etc.
E. Materiale care sub efectul căldurii degajă cantități mari de gaze combustibile sau toxice
Indiferent de modul de ambalare
Acrilonitril; alcaloizi; amine; acetonă; anilină; cloroform; clorură de metil; esteri; iod; iodați; piridină; tetrabrommetan; acetat de plumb, butadienă;fosfor; sulfat de metil etc.
F. Materiale care în contact cu apa se aprind, degajă temperaturi capabile să aprindă materialele combustibile din imediata vecinătate sau degajă gaze combustibile
Indiferent de modul de ambalare
Amidă alcalină; amestecuri aluminotermice; bariu; calciu; carbură de calciu (carbid); hidroxid de calciu (var nestins); hidrură de aluminiu, calciu etc. magneziu metalic sau aliaje cu conținut mai mare de 30% (masa de magneziu); potasiu metalic, sodiu metalic; plutoniu, titan, uraniu, zinc pulverulent.
G. Recipienți cu gaze comprimate
Indiferent de modul de ambalare
Recipienți ficși sau transporabili cu gaze sub presiune; recipienți de tip "Spray" etc.
H. Substanțe materiale solide care au o putere calorifică mai mare de 33,6 MJ/Kg sau caracterizate printr-o ardere deosebit de intensă. Lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate mai mică de 55°C. Gaze combustibile
Indiferent de modul de ambalare
Celuloid și obiecte din celuloid; peliculă pe bază de nitroceluloză; peroxilină; bicromat de sodiu; clorați (de calciu potasiu, bariu etc); permanganat de sodiu, calciu sau zinc; proxizi de potasiu, sodiu, plumb; petrol lampant; benzină; sulfura de carbon, toluen; țiței, acetonă, gazolină, alcool etilic etc. Propan, butan, propilenă, hidrogen, butadienă, gaz de furnal, metan etc.
Fragment 392
...
A.10.6.2.20. Lichidele combustibile se încadrează în clase de reacție la foc, în funcție de temperatura de inflamabilitate a vaporilor acestora, conform Tabelul 172. Tabelul 172: Clase de reacție la foc a lichidelor combustibile pentru construcții existente și compartimente de incendiu ale construcțiilor existente de producție și/sau depozitare Temperatura de inflamabilitate a vaporilor t_1, (°C)
≤ 28°C
28°C ÷ 55°C
55°C ÷ 100°C
>100°C
Clasa de reacție la foc a lichidelor
LI
LII
LIII
LIV
...
A.10.6.2.21. În funcție de capacitatea de depozitare și clasa de periculozitate a lichidelor combustibile stocate, categoriile depozitelor de lichide combustibile, se stabilesc conform Tabelul 173. Tabelul 173: Categorii de depozite de lichide combustibile pentru construcții existente, compartimente de incendiu ale construcțiilor existente și încăperi existente de depozitare a lichidelor combustibile stocate Categoria depozitului
Capacitatea depozitată (mc)
Lichide din clasa LI și/sau LII
Lichide din clasa LIII și/sau LIV
D1
peste 100.000
peste 500.000
D2
30.001 - - 100.000
150.001 - - 500.000
D3
2.501 - 30.000
12.501 - 150.000
D4
501 - 2.500
2.501 - 12.500
D5
51 - 500
251 - - 2.500
D6
11 - -50
51 - 250
D7
până la 10
până la 50
Notă Tabelul 173: În cazul în care se păstrează împreună lichide combustibile din clasele LI sau LII cu lichide combustibile din clasele LIII sau LIV, fiecare 1 mc de lichid combustibil din clasele LI sau LII se echivalează cu 5 mc de lichid combustibil din clasele LIII sau LIV.
...
A.10.6.2.22. Depozitele de lichide în rezervoare, după modul lor de execuție, pot fi: a) supraterane, când fundul rezervoarelor se află deasupra terenului înconjurător, la același nivel cu el sau la o adâncime mai mică decât jumătate din înălțimea rezervoarelor, precum și în cazurile când nivelul lichidului este mai sus de cota terenului înconjurător cu minimum 2, 00 m; ...
b) semiîngropate, când fundul rezervoarelor se află îngropat mai mult de jumătate din înălțimea acestora, iar nivelul maximum posibil al lichidului combustibil nu se găsește mai sus de 2,00 m față de cota terenului înconjurător; ...
c) îngropate, când partea superioară a rezervoarelor este cu cel puțin 0,20 m mai jos decât cota terenului înconjurător. ...
Notă: Cota terenului înconjurător se va considera nivelul minim al terenului pe o distanță de 6,00 m de la mantaua rezervoarelor.
...
A.10.6.2.23. În construcții existente sau încăperi ale construcțiilor existente, în cazurile și condițiile admise de prezenta anexă, lichidele combustibile se pot depozita în rezervoare sau recipiente (ambalaje). Indiferent de modul de stocare a lichidelor combustibile, este obligatorie precizarea categoriei depozitului, conform Art. A.10.6.2.21 . și asigurarea măsurilor de protecție specifice prevăzute în prezenta anexă și reglementările tehnice specifice, astfel încât să se asigure limitarea propagării incendiilor și condițiile stingerii cu operativitate. ...
A.10.6.2.24. Depozitarea lichidelor cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor sub 28°C, în cantități mai mari de 2,00 mc și stocate în recipiente și ambalaje, se recomandă să se realizeze în construcții supraterane. ...
Depozite existente închise
A.10.6.2.25. Construcțiile existente închise pentru depozite de materiale și substanțe, (depozite închise), pot fi de nivelul de stabilitate la incendiu de la I până la V, în funcție de categoria de pericol de incendiu și clasa de periculozitate stabilită conform Art. A.10.6.2.19. , cu condiția respectării corelației admise în Art. A.10.5.2.5 . și Tabelul 168, între nivelul de stabilitate la incendiu, numărul de niveluri și aria construită a compartimentului de incendiu, precum și a prevederilor specifice lichidelor combustibile. Fac excepție situațiile precizate în prezenta anexă. ...
A.10.6.2.26. În cazul în care construcția depozitului existent este monobloc sau blindată, este obligatorie respectarea și a prevederilor corespunzătoare acestora, potrivit Art. A.10.6.1.15 . până la Art. A.10.6.1.38 . ...
A.10.6.2.27. Construcțiile existente închise stabilite de beneficiar, în care sunt depozitate materiale, substanțe, produse, obiecte de valoare, sau cu risc mare de incendiu, se recomandă să fie compartimentate cu elemente rezistente la foc în arii construite de maximum 750 m și echipate cu instalații de semnalizare și stingere a incendiilor. ...
Fragment 395
A.10.6.2.44. Depozitele închise (construcții existente sau încăperi cu aria mai mare de 36 mp) pentru materiale sau substanțe combustibile se prevăd cu dispozitive de evacuare a fumului realizate, conform prevederilor de la Art. A.10.5.5.1 . până la Art. A.10.5.5.8. , asigurându-se 1% din aria pardoselii, iar atunci când încăperile de depozitare din categoriile A, B, sau C (BE3a,b sau BE2) și clasele de periculozitate P.3., P.4. sau P.5., au aria liberă (fără pereți interiori) mai mare de 10.400 mp se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți, conform prevederilor de la Art. A.10.9.36 . până la Art. A.10.9.45 . Fac excepție situațiile precizate în anexă. ...
A.10.6.2.45. Depozitele închise existente pentru materiale și substanțe combustibile se echipează cu instalații de semnalizare și stingere a incendiilor conform reglementărilor tehnice de specialitate, asigurându-se și dotarea corespunzătoare cu mijloace tehnice de stingere în caz de incendiu. ...
Depozite deschise existente
A.10.6.2.46. Amplasarea și realizarea depozitelor deschise existente, de materiale și substanțe combustibile solide, lichide sau gazoase, se realizează potrivit prevederilor din prezenta anexă și ale reglementărilor tehnice specifice, asigurând limitarea pierderilor în caz de incendiu și condiții de intervenție corespunzătoare. ...
A.10.6.2.47. În cazul depozitării pe aceeași platformă a materialelor și substanțelor combustibile din șorțuri diferite, se va asigura dispunerea organizată a acestora, astfel încât să nu favorizeze propagarea incendiilor pe suprafețe mari. ...
A.10.6.2.48. Depozitele deschise existente de lichide combustibile, de regulă, se amplasează în zone situate mai jos de obiecte învecinate. Atunci când amplasarea se face la o cotă mai ridicată, se iau măsuri care să împiedice pătrunderea lichidelor combustibile și transmiterea incendiului la obiectele învecinate. În cazul amplasării în vecinătatea unor ape, se iau măsuri pentru evitarea inundării depozitelor și totodată pentru împiedicarea scurgerii lichidelor combustibile spre acestea. ...
A.10.6.2.49. Rezervoarele existente fără pereți dubli sau grupurile de astfel de rezervoare supraterane sau semiîngropate se prevăd cu cuva de retenție mărginită de diguri sau pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 incombustibili continui, care să reziste la solicitările mecanice și tehnice produse în timpul avariilor și incendiilor. Cuvele de retenție existente se dimensionează și realizează în așa fel încât să nu permită deversarea lichidelor în afara lor. ...
A.10.6.2.50. Depozitarea lichidelor combustibile în ambalaje sau recipiente, se poate face pe platforme deschise executate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, situate deasupra nivelului terenului înconjurător și prevăzut cu rigole de scurgere. ...
A.10.6.2.51. Depozitele deschise de materiale și substanțe combustibile se dotează cu mijloace de primă intervenție și se echipează cu instalații de semnalizare și stingere a incendiilor corespunzător reglementărilor tehnice de specialitate. ...
A.10.6.2.52. Pentru accesul și intervenția operativă în caz de incendiu, depozitele deschise vor avea asigurat accesul pe toate laturile. ...
...
SECȚIUNEA A IV-A CONSTRUCȚII EXISTENTE CU FUNCȚIUNI MIXTE
CAPITOLUL 7 PERFORMANȚE COMUNE CONSTRUCȚIILOR EXISTENTE CU FUNCȚIUNI MIXTE
A.10.7.1. RISC ȘI CATEGORIE DE PERICOL DE INCENDIU, NIVEL DE STABILITATE LA INCENDIU Risc și categorie de pericol de incendiu
A.10.7.1.1. Zonele, încăperile, compartimentele de incendiu existente și construcțiile existente independente cu funcțiuni mixte, vor avea determinate și precizate riscurile și după caz, pericolele de incendiu specifice, conform prevederilor de la Art. A.10.2.1.1 . până la Art. A.10.2.1.7 . din prezenta anexă. ...
A.10.7.1.2. Pentru funcțiuni civile (publice) se stabilesc riscuri de incendiu, iar pentru cele de producție și/sau depozitare riscurile de incendiu se exprimă prin categorii de pericol de incendiu, determinate conform prevederilor din prezenta anexă. ...
A.10.7.1.3. Într-o construcție existentă cu funcțiuni mixte, porțiunile de clădiri civile (publice) existente, separate corespunzător conform anexei de cele cu activități de producție și/sau depozitare, sunt considerate cu riscul de incendiu cel mai mare din porțiunea respectivă, care reprezintă cel puțin 30% din aria desfășurată a acesteia. Atunci când în construcția existentă cu funcțiuni mixte, aria desfășurată a porțiunilor cu funcțiuni civile publice reprezintă mai mult de 60% din aria desfășurată totală a construcției existente, clădirea existentă respectivă este considerată civilă (publică) și cu riscul stabilit conform primului alineat, iar în ansamblu trebuie să îndeplinească performanțele comune și specifice acesteia, conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă. ...
Fragment 396
A.10.7.1.4. Porțiunile de construcții existente cu activități de producție și/sau depozitare dintr-o construcție existentă cu funcțiuni mixte, separate corespunzător conform anexei de cele cu funcțiuni civile (publice), sunt considerate cu categoria de incendiu cea mai periculoasă care reprezintă peste 30% din aria desfășurată a acestora. Atunci când în construcția existentă cu funcțiuni mixte, aria desfășurată a activităților de producție și/sau depozitare reprezintă mai mult de 60% din aria desfășurată totală a construcției existente, aceasta este considerată de producție și/sau depozitare având categoria de pericol de incendiu stabilită conform primului alineat, iar în ansamblu trebuie să îndeplinească performanțele comune și specifice acesteia, conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă (partea III-a și a IV-a). ...
Nivel de stabilitate la incendiu
A.10.7.1.5. Construcțiile existente cu funcțiuni mixte vor avea determinat nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, precizându-se în documentație. La determinarea nivelului de stabilitate la incendiu se au în vedere prevederile de la Art. A.10.2.1.8 . până la Art. A.10.2.1.14. . și, după caz, condițiile specifice tipului de construcție existentă. ...
...
A.10.7.2. AMPLASARE ȘI CONFORMARE LA FOC Amplasare
A.10.7.2.1. Construcțiile existente cu funcțiuni mixte, independente, comasate sau grupate în conformitate cu prevederile generale ale anexei, se amplasează la distanțele de siguranță stabilite prin prevederile de la Art. A.10.2.2.1 . până la Art. A.10.2.2.3 ., având în vedere ansamblul constituit, precum și riscurile (pericolele) de incendiu ale porțiunilor de construcție existentă față de care se asigură distanțele. Atunci când nu se pot asigura distanțele de siguranță normate, se compartimentează corespunzător prevederilor anexei. ...
A.10.7.2.2. Construcțiile existente cu funcțiuni mixte care cuprind activități cu risc sau pericol mare de incendiu sau un număr mare de persoane, se recomandă să fie amplasate independent, la distanțele de siguranță normate față de vecinătăți. ...
Conformare la foc
A.10.7.2.3. Prin conformarea la foc a construcțiilor existente cu funcțiuni mixte, civile (publice), de producție și/sau depozitare, pe cât posibil, se va urmări dispunerea distinctă a funcțiunilor și luarea măsurilor de protecție specifice acestora, asigurându-se îndeplinirea condițiilor de corelare între riscul (categoria) de pericol de incendiu, nivelul de stabilitate la incendiu, numărul de niveluri și aria construită, conform prevederilor din prezenta anexă, având în vedere precizările de la Art. A.10.7.1.1 . până la Art. A.10.7.1.4.
...
A.10.7.2.4. Atunci când o clădire civilă (publică) existentă cuprinde activități civile publice diferite și independente funcțional, se asigură îndeplinirea condițiilor de performanță corespunzătoare cele mai severe prevăzute de anexă pentru respectivele funcțiuni civile (publice). Dacă aceste funcțiuni sunt dispuse într-o clădire existentă înaltă, foarte înaltă, sau cu săli aglomerate, vor fi îndeplinite și condițiile de performanță specifice acestora. ...
A.10.7.2.5. În construcțiile existente cu funcțiuni mixte civile (publice), de producție și/sau depozitare, în fiecare porțiune se asigură îndeplinirea condițiilor de performanță cele mai severe prevăzute în anexă pentru respectivele funcțiuni având în vedere și implicațiile acestora asupra întregii construcții existente. ...
A.10.7.2.6. Prin conformarea construcțiilor existente cu funcțiuni mixte, se va asigura limitarea posibilităților de propagare a focului și fumului atât în porțiunile incendiate, cât și la porțiunile de construcție existentă cu alte funcțiuni, luându-se măsurile de protecție corespunzătoare. ...
A.10.7.2.7. În construcțiile existente etajate cu funcțiuni mixte, civile (publice), de orice fel, nu este admisă dispunerea unor spații sau încăperi cu pericol de explozie, din categoria A sau B (BE3a,b) de pericol de incendiu, la nivelurile lor inferioare (supraterane sau subterane). ...
A.10.7.2.8. Dispunerea spațiilor și a încăperilor cu pericol de explozie, din categoriile A sau B (BE3a,b) de pericol de incendiu în construcțiile existente cu funcțiuni mixte de producție și/sau depozitare, se recomandă la ultimul nivel suprateran și cu luarea măsurilor de protecție corespunzătoare. ...
...
A.10.7.3. ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVE A.10.7.3.1. Construcțiile existente cu funcțiuni mixte se realizează din materiale și elemente de construcție corespunzătoare nivelului de stabilitate la incendiu necesar îndeplinirii condițiilor de corelare normate, în așa fel alcătuite încât să nu propage focul cu ușurință. ...
A.10.7.3.2. Eventualele goluri interioare ale elementelor de construcție vor avea continuitatea întreruptă conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă, astfel încât să nu favorizeze propagarea focului și a fumului pe arii mari construite și între funcțiuni sau destinații diferite. ...
Fragment 397
A.10.7.3.3. Funcțiunile diferite din construcția existentă se separă cu elemente verticale si, după caz, orizontale, din clasa de reacție la foc, cu rezistența la foc determinate conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă, în funcție de nivelul riscului (categoriei) de pericol de incendiu cea mai mare, a densității sarcinii termice și condițiile performante specifice funcțiunii (destinației) și tipului de clădire existentă. ...
A.10.7.3.4. La alcătuirea și realizarea porțiunilor de construcție existentă cu funcțiuni distincte civile (publice) de producție și/sau depozitare, se vor îndeplini condițiile de performanță specifice fiecărei funcțiuni, conform prevederilor din prezenta anexă, iar întreaga construcție existentă trebuie să asigure îndeplinirea condițiilor de performanță corespunzătoare ansamblului considerat, conform prevederilor de la Art. A.10.7.1.1 . până la Art. A.10.7.1.4 . ...
A.10.7.3.5. Încăperile de depozitare a materialelor și substanțelor combustibile, se alcătuiesc, realizează și separă de restul construcției existente cu funcțiuni mixte corespunzător prevederilor generale și specifice acestora. Fac excepție încăperile de depozitare cu aria de maximum 36 mp, la care nu se impun măsuri de protecție deosebite. ...
A.10.7.3.6. În situațiile admise de prezenta anexă, încăperile cu pericol de explozie, categoria A sau B (BE3a,b) de pericol de incendiu, dispuse astfel încât să nu pună în pericol construcția existentă, trebuie alcătuite, realizate și asigurate, cu măsurile de protecție necesare, potrivit reglementărilor anexei. ...
A.10.7.3.7. Porțiunile de clădire existentă care cuprind sau se încadrează în categoria sălilor aglomerate, vor fi alcătuite corespunzător prevederilor specifice acestora, separându-se de alte funcțiuni ale construcției existente prin elemente de construcție verticale și, după caz, orizontale, corespunzător anexei. ...
A.10.7.3.8. Porțiunile subterane ale construcțiilor existente cu funcțiuni mixte, în care se dispun funcțiuni distincte, vor îndeplini și condițiile specifice acestora. ...
A.10.7.3.9. La alcătuirea construcțiilor existente și a elementelor de construcție, se respectă condițiile de performanță comune stabilite, de la Art. A.10.2.4.1 . până la Art. A.10.2.4.60., precum și cele specifice funcțiunilor respective. ...
...
A.10.7.4. LIMITAREA PROPAGĂRII FOCULUI ȘI A FUMULUI A.10.7.4.1. Funcțiunile independente dispuse în construcția existentă se separă între ele și față de căile comune de circulație și evacuare, prin elemente de construcție rezistente la foc conform prevederilor din prezenta anexă. În cazul în care funcțiunile respective constituie compartimente de incendiu distincte, separarea acestora se realizează, după caz, cu pereți de compartimentare rezistenți la foc, antifoc sau antiex. ...
A.10.7.4.2. Prin modul de dispunere, alcătuire și realizare a elementelor de construcție despărțitoare se va asigura limitarea propagării focului și a fumului la funcțiunile alăturate, pe timpul normat, iar în cadrul aceleiași funcțiuni, a propagării ușoare a focului și fumului pe arii mari. ...
A.10.7.4.3. Elementele de construcție utilizate pentru limitarea propagării focului și a fumului, trebuie să îndeplinească condițiile de performanță generale și specifice precizate în anexă, în funcție de rolul pe care le au. ...
A.10.7.4.4. Separarea funcțiunilor diferite în clădiri existente etajate se asigură prin elemente verticale și orizontale (pereți și planșee) alcătuite și realizate corespunzător spațiului adiacent cel mai periculos, iar eventualele goluri de circulație sau funcționale din elementele de separare vor fi protejate conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă. ...
A.10.7.4.5. Limitarea propagării focului între funcțiuni diferite dispuse într-o clădire existentă etajată, se va asigura și pe fațade (prin exteriorul închiderilor perimetrale), prin realizarea unor porțiuni pline între golurile succesive din fațade (care se suprapun), sau prin alte măsuri de protecție corespunzătoare (copertine, ecrane etc). ...
A.10.7.4.6. Căile comune de circulație și evacuare (orizontale și după caz, verticale) ale construcției existente cu funcțiuni mixte, se separă de diferitele funcțiuni adiacente, corespunzător riscului sau categoriei de pericol de incendiu a acestora, potrivit prevederilor din prezenta anexă. Golurile de circulație din aceste elemente de separare, se protejează corespunzător. ...
A.10.7.4.7. Condițiile de performanță ale elementelor de construcție cu rol de limitare a propagării focului și a fumului, alcătuite și realizate conform Art. A.10.2.3.1 . și Art. A.10.2.3.52 ., sunt cele stabilite în prezenta anexă, corespunzător funcțiunilor respective. ...
Fragment 398
A.10.7.4.8. Spațiile publice pentru parcarea autoturismelor se pot dispune în construcții existente cu funcțiuni mixte, cu condiția separării lor de restul construcției existente, prin pereți și planșee conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă. În elementele de separare sunt admise numai goluri strict necesare de acces și circulație, protejate corespunzător. ...
...
A.10.7.5. EVACUARE FUM (DESFUMARE) A.10.7.5.1. Evacuarea fumului (desfumarea) este obligatorie în spațiile și încăperile stabilite în prezenta anexă, potrivit funcțiunii (destinației) specifice și tipului de clădire existentă cu funcțiuni mixte. ...
A.10.7.5.2. Alcătuirea și realizarea evacuării fumului (desfumare), prin tiraj natural-organizat sau ventilare mecanică în construcțiile existente cu funcțiuni mixte, trebuie să corespundă prevederilor de la Art. A.10.9.1 . până la Art. A.10.9.30 . și prevederilor specifice. ...
A.10.7.5.3. De regulă, porțiunile de construcții existente cu funcțiuni distincte, se prevăd cu dispozitive independente de evacuare a fumului în caz de incendiu, separate de evacuări ale fumului din alte funcțiuni. Căile de circulație și evacuare comune (orizontale și verticale) ale unei construcții existente cu funcțiuni mixte, se pot prevede cu un singur sistem de evacuare a fumului (desfumare), independent de evacuările fumului din spațiile funcțiunilor dispuse în construcția existentă. ...
A.10.7.5.4. Pentru funcțiuni diferite cu același risc sau pericol de incendiu dispuse în construcția existentă, în cazuri justificate tehnic, se pot realiza instalații comune de evacuare a fumului în caz de incendiu, cu condiția luării măsurilor de protecție care să asigure limitarea propagării incendiilor între funcțiuni prin tubulaturile care străpung elementele de separare a funcțiunilor (pereți, planșee). ...
A.10.7.5.5. Este obligatorie realizarea independentă a evacuării fumului în caz de incendiu din sălile aglomerate, din depozite pentru materiale și/sau substanțe combustibile, precum și din alte încăperi și spații ale construcției existente cu funcțiuni mixte pe care le stabilește beneficiarul. ...
A.10.7.5.6. Atunci când este obligatorie evacuarea fumului (desfumare) din încăperi și spații existente cu risc mare de incendiu, la acestea se prevăd dispozitive sau sisteme de evacuare independente de evacuare a fumului. ...
A.10.7.5.7. Ghenele și canalele pentru evacuarea fumului dintr-o funcțiunea distinctă, nu trebuie să treacă prin alte funcțiuni, iar când aceasta este justificată tehnic, pe toată porțiunea de trecere pereții ghenelor sau canalelor vor fi clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și cu rezistența la foc corespunzătoare densității sarcinii termice din spațiul respectiv, dar minimum 2 ore (EI/REI 120). ...
A.10.7.5.8. Cu excepția caselor de scări, în toate situațiile, evacuarea natural-organizată a fumului se poate înlocui cu evacuarea mecanică a acestuia, în condițiile și cu respectarea prevederilor din prezenta anexă. ...
...
A.10.7.6. CĂI DE EVACUARE ÎN CAZ DE INCENDIU A.10.7.6.1. În construcțiile existente cu funcțiuni mixte se prevăd căi de evacuare în caz de incendiu în număr corespunzător dispuse, alcătuite și dimensionate, potrivit prevederilor de la Art. A.10.2.5.1 . până la Art. A.10.2.5.74 . și ale prevederilor specifice funcțiunilor respective. ...
A.10.7.6.2. Căile de evacuare ale construcției existente cu funcțiuni mixte pot fi proprii unei funcțiuni sau grup de funcțiuni, sau pot fi comune tuturor funcțiunilor din construcția existentă. ...
A.10.7.6.3. Atunci când căile de evacuare sunt comune mai multor funcțiuni sau tuturor funcțiunilor din construcția existentă, la dimensionare și alcătuire se îndeplinesc condițiile performanței cele mai severe ale funcțiunilor respective pentru care se asigură evacuarea. În porțiuni sau zone din construcția existentă în care funcțiunile respective determină dimensiuni mai mici ale căilor de evacuare, se pot reduce corespunzător lățimile acestora ...
A.10.7.6.4. Separarea căilor de evacuare față de funcțiunile (destinațiile) adiacente, se realizează corespunzător condițiilor stabilite pentru funcțiunile respective și tipului de clădire existent. ...
A.10.7.6.5. Golurile de acces la căile de evacuare practicate în pereții despărțitori ai acestora, se protejează cu elemente de închidere corespunzătoare riscului (categoriei de pericol) de incendiu și destinației fiecărei funcțiuni și tip de clădire existent. ...
A.10.7.6.6. De regulă, scările de evacuare comune ale construcțiilor existente cu funcțiuni mixte, se închid în case de scări, corespunzător alcătuite și separate de restul construcției existente. Scări interioare deschise/neînchise în case de scări, se pot prevede numai în cazurile și condițiile stabilite de prezenta anexă. ...
Fragment 399
A.10.7.6.7. Rampele scărilor aferente subsolurilor se separă față de rampele scărilor supraterane, inclusiv de parterul construcției existente, potrivit prevederilor din prezenta anexă. Fac excepție situațiile menționate în normativ. ...
A.10.7.6.8. Căile de circulație și transport pe verticală (scări, ascensoare, monte-charge etc.), se separă de restul construcției existente prin pereți și după caz planșee, care îndeplinesc condițiile de performanță stabilite în prezenta anexă. Golurile de acces practicate în pereții de separare, se protejează obligatoriu cu elemente de închidere corespunzătoare prevederilor anexei. ...
A.10.7.6.9. Atunci când se prevăd scări exterioare de evacuare, acestea se amplasează și realizează astfel încât circulația utilizatorilor să nu fie blocată de flăcările sau fumul produs în caz de incendiu în construcție sau obiecte amplasate în vecinătate, protejându-se conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă. ...
A.10.7.6.10. La determinarea fluxurilor de evacuare în caz de incendiu, de regulă, se are în vedere construcția existentă în ansamblu. Atunci când căile de evacuare sunt comune, corespunzător modului în care construcția existentă este considerată conform prevederilor Art. A.10.7.1.3 . și Art. A.10.7.1.4 ., (civilă (publică) de producție și/sau depozitare), se asigură cele mai severe măsuri de protecție specifice funcțiunilor. În cazul în care se prevăd căi de evacuare distincte (proprii) unei funcțiuni sau grup de funcțiuni, la determinarea fluxurilor de evacuare se respectă condițiile stabilite pentru funcțiunea sau funcțiunile respective. ...
A.10.7.6.11. Stabilirea numărului de persoane pentru care se asigură condițiile de evacuare în caz de incendiu, are în vedere nivelul de ocupare și capacitățile maxime simultane luate în calcul, în funcție de destinația și dispunerea acestora în construcția existentă. ...
A.10.7.6.12. Capacitatea de evacuare a unui flux (C) se determină corespunzător fiecărei funcțiuni luată în considerare, conform prevederilor din prezenta anexă, iar pentru întreaga construcție existentă, căile comune de evacuare vor asigura condițiile normate cele mai severe. Dacă deasupra nivelului construcției existente supraterane care asigură dimensionarea rampelor scărilor de evacuare, se află funcțiuni care necesită (conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă) dimensiuni mai mici, în porțiunile respective se pot reduce corespunzător aceste dimensiuni. În nicio situație, nu este admisă reducerea dimensiunilor căilor de evacuare pe traseul până la exterior al nivelului cel mai aglomerat luat în considerare. ...
A.10.7.6.13. Lungimile maxime admise ale căilor de evacuare, vor îndeplini condițiile stabilite în prezenta anexă pentru funcțiunile respective, iar pentru căile comune de evacuare a construcției existente, când este cazul, se respectă lungimile prevăzute pentru construcția existentă considerată ( Art. A.10.7.1.3 . și Art. A.10.7.1.4 .). ...
A.10.7.6.14. Alcătuirea și dimensionarea căilor de evacuare în caz de incendiu, vor corespunde condițiilor stabilite în prezenta anexă. ...
A.10.7.6.15. Scările de evacuare comune ale construcțiilor existente cu funcțiuni mixte, vor avea acces și pe terasele clădirilor existente respective, atunci când sunt foarte înalte sau cu săli aglomerate. ...
...
A.10.7.7. INSTALAȚII DE SEMNALIZARE ȘI STINGERE A INCENDIILOR A.10.7.7.1. Construcțiile existente cu funcțiuni mixte se echipează și dotează cu instalații și mijloace de semnalizare și stingere a incendiilor, corespunzător modului în care este considerată construcția existentă, conform Art. A.10.7.1.3 . și Art. A.10.7.1.4 ., iar diferitele funcțiuni ale acesteia corespunzător destinației și riscului (pericolului) de incendiu determinat, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate. ...
A.10.7.7.2. Atunci când beneficiarul solicită, construcția existentă se poate echipa și dota suplimentar cu instalații de semnalizare și stingere față de prevederile reglementărilor tehnice de specialitate. ...
A.10.7.7.3. La stabilirea echipării și dotării, se are în vedere ansamblul construcției cu funcțiuni mixte, precum și utilizarea instalațiilor, echipamentelor, mijloacelor și produselor de stingere corespunzătoare riscurilor de incendiu și categoriilor de pericol de incendiu din spațiile respective. ...
A.10.7.7.4. Pentru supravegherea și controlul permanent al funcționării instalațiilor de prevenire și stingere a incendiilor din construcțiile existente cu funcțiuni mixte, de regulă, se asigură un dispecerat central de supraveghere a clădirii dispus - pe cât posibil la parter - care să asigure urmărirea funcționării acestor instalații din toate spațiile construcției existente. Diferitele funcțiuni pot avea puncte proprii de supraveghere și control ale instalațiilor cu care sunt echipate, dar a căror funcționare va fi semnalizată și la dispeceratul central al clădirii existente. ...
...
Fragment 400
A.10.7.8. INSTALAȚII AFERENTE CONSTRUCȚIILOR A.10.7.8.1. Echiparea, proiectarea și realizarea instalațiilor aferente construcțiilor existente cu funcțiuni mixte, se asigură în conformitate cu prevederile prezentei anexe și ale reglementărilor tehnice specifice, având în vedere riscurile (categoriile de pericol) de incendiu ale funcțiunilor, (destinațiilor) respective și asigurarea protecției acestora, precum și a funcțiunilor adiacente de care sunt separate. ...
A.10.7.8.2. Instalațiile aferente construcției existente vor corespunde destinațiilor și riscurilor (categoriilor de pericol) de incendiu stabilite asigurând limitarea propagării focului și a fumului în construcție. ...
A.10.7.8.3. Sistemele și instalațiile electrice, de încălzire, sanitare, ventilare etc. trebuie să corespundă riscurilor (categoriilor de pericol) de incendiu ale destinațiilor respective, mărimii construcțiilor existente și nivelului de stabilitate la incendiu asigurat, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice specifice. ...
A.10.7.8.4. Spațiile și încăperile cu degajări de substanțe combustibile, vor avea asigurată evacuarea acestora pe măsura degajării lor, separată, și astfel realizată, încât să nu producă incendii sau explozii. ...
A.10.7.8.5. Sistemele de ventilare a încăperilor și spațiilor cu risc mare de incendiu, precum și a celor pentru public și a sălilor aglomerate, vor fi independente de alte instalații de ventilare ale construcției existente. ...
...
A.10.7.9. CĂI DE ACCES, INTERVENȚIE ȘI SALVARE A.10.7.9.1. Construcțiile existente cu funcțiuni mixte, trebuie să aibă asigurate căi de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu, astfel dispuse, alcătuite și realizate, încât forțele de intervenție să poată acționa în timp scurt și în condiții de siguranță, conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă. ...
A.10.7.9.2. Construcțiile existente supraterane cu funcțiuni mixte, de regulă, trebuie să fie accesibile autospecialelor de intervenție în caz de incendiu, cel puțin pe două laturi. ...
A.10.7.9.3. Căile exterioare de acces pentru autospecialele de intervenție (drumuri, platforme etc.) trebuie să permită accesul și intervenția în special la zonele și funcțiunile mai periculoase ale construcției existente, la cele cu aglomerări de persoane, la deschiderile (protejate sau neprotejate) din pereții exteriori perimetrali, precum și la sursele de alimentare cu apă. ...
A.10.7.9.4. Alcătuirea, conformarea și realizarea căilor exterioare de circulație a autospecialelor de intervenție, vor corespunde prevederilor din prezenta anexă și ale reglementărilor tehnice. ...
A.10.7.9.5. Căile de acces și circulațiile interioare ale construcției existente, care asigură și intervenția în caz de incendiu a personalului pompierilor, se echipează și marchează corespunzător, astfel încât să fie ușor de recunoscut și utilizat în condițiile incendiului. ...
A.10.7.9.6. Pentru funcțiuni ale construcției existente care necesită condiții speciale de salvare a utilizatorilor în caz de incendiu (bolnavi, handicapați etc.), se asigură căi de acces, circulație și salvare corespunzător dimensionate, alcătuite și echipate, conform prevederilor din prezenta anexă și reglementărilor tehnice specifice acestora. ...
...
A.10.7.10. DOTAREA CU MIJLOACE DE INTERVENȚIE ȘI SERVICIUL DE POMPIERI A.10.7.10.1. Construcțiile existente cu funcțiuni mixte se dotează cu mijloace tehnice de stingere corespunzătoare claselor de incendiu din spațiile și încăperile respective, potrivit prevederilor din prezenta anexă și reglementărilor tehnice specifice acestora. ...
A.10.7.10.2. Pentru fiecare funcțiune se prevăd mijloacele tehnice de stingere (stingătoare portative, transportabile etc.) necesare, iar pentru ansamblul construcției existente se asigură dotarea conform prevederilor din prezenta anexă în funcție de încadrarea acesteia în clădire existentă civilă (publică) sau de producție și/sau depozitare - conform Art. A.10.7.1.3 . și Art. A.10.7.1.4 .. ...
A.10.7.10.3. Mijloacele tehnice de stingere cu care se dotează construcția existentă și diferitele funcțiuni ale acesteia, se dispun astfel încât să poată fi ușor accesibile și utilizate în caz de nevoie. ...
A.10.7.10.4. Nivelul de dotare, tipul serviciului și încadrarea cu personal a serviciului privat pentru situații de urgență al construcției existente cu funcțiuni mixte se stabilesc în funcție de mărimea construcției existente, riscuri (categorii de pericol) de incendiu, vulnerabilitate, tip de construcție existentă, nivelul echipării cu instalații fixe de prevenire și stingere etc., potrivit prevederilor actelor normative de specialitate. ...
Fragment 401
A.10.7.10.5. De regulă, construcțiile existente cu funcțiuni mixte vor avea constituite servicii private pentru situații de urgență (pentru întreaga construcție), atunci când aria desfășurată totală este de 10.000 mp sau mai mare și obligatoriu conform prevederilor actelor normative specifice. Beneficiarii pot constitui servicii de pompieri și la arii mai mici sau chiar pentru diferitele funcțiuni dispuse în construcția existentă. ...
...
CAPITOLUL 8 PERFORMANȚE SPECIFICE CONSTRUCȚIILOR EXISTENTE CU FUNCȚIUNI MIXTE
A.10.8.1. PERFORMANȚE ALE TIPURILOR DE CONSTRUCȚII CU FUNCȚIUNI MIXTE Construcții existente de tip obișnuit
A.10.8.1.1. Construcțiile existente de tip obișnuit cu funcțiuni mixte, sunt considerate cele care nu sunt înalte, foarte înalte, cu săli aglomerate, construcții existente monobloc blindate. Construcțiile de tip obișnuit vor avea stabilite și precizate riscurile și după caz, categoriile de pericol de incendiu - respectiv clasele de periculozitate la depozite - pentru fiecare destinație sau funcțiune pe care o cuprinde.
...
A.10.8.1.2. Construcțiile existente de tip obișnuit cu funcțiuni mixte, pot fi de nivelul de stabilitate la incendiu I până la V, în condițiile respectării corelației admise între nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, riscul (categoria) de pericol și aria compartimentului de incendiu, în funcție de încadrarea ansamblului construcției existentă în clădire civilă (publică) sau de producție și/sau depozitare, conform prevederilor Art. A.10.7.1.3 . și Art. A.10.7.1.4 .. ...
A.10.8.1.3. Construcțiile existente de tip obișnuit pot fi amplasate independent, sau grupate ori comasate cu alte construcții, în condițiile stabilite în prezenta anexă și încadrării în limitele admise ale compartimentelor de incendiu. ...
A.10.8.1.4. Amplasarea față de vecinătăți se realizează la distanțele de siguranță stabilite în Art. A.10.2.2.2 . și Tabelul 145 sau se compartimentează prin pereți antifoc sau, după caz, rezistenți la foc. ...
A.10.8.1.5. Prin conformarea construcțiilor existente obișnuite cu funcțiuni mixte, se va urmări dispunerea spațiilor cu riscuri (categorii) mai periculoase în zone distincte și cu măsurile de protecție corespunzătoare, astfel încât, în caz de incendiu, să nu fie afectate arii mari construite, sau să pună în pericol obiecte învecinate sau ele să fie puse în pericol de vecinătăți. ...
A.10.8.1.6. Destinațiile și funcțiunile distincte și independente dispuse în construcția existentă, se separă între ele prin elemente de construcție verticale și după caz, orizontale (pereți, planșee), corespunzătoare riscurilor (categoriilor de pericol) de incendiu respective, conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă. ...
A.10.8.1.7. Construcțiile existente obișnuite cu funcțiuni mixte vor avea asigurate căi de evacuare în caz de incendiu corespunzător dimensionate, alcătuite și realizate, potrivit prevederilor din prezenta anexă. ...
A.10.8.1.8. Echiparea și dotarea cu instalații și mijloace de semnalizare și stingere a incendiilor se realizează conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate, având în vedere ansamblul construcției existente. Beneficiarii pot stabili echipări și dotări cu astfel de instalații și mijloace, după caz, și în afară de domeniile obligatorii. ...
A.10.8.1.9. Pentru asigurarea condițiilor de intervenție în caz de incendiu, construcțiile existente obișnuite vor avea prevăzute căi de acces, intervenție și salvare, conform prevederilor din prezenta anexă, astfel încât să fie posibil accesul autospecialelor de intervenție cel puțin pe o latură a construcției. ...
Construcții existente înalte, foarte înalte, cu săli aglomerate, monobloc sau blindate
A.10.8.1.10. Tipurile de construcții existente cu funcțiuni mixte, pot fi clădiri existente înalte și foarte înalte, clădiri existente cu săli aglomerate, construcții existente monobloc sau blindate. ...
A.10.8.1.11. În construcțiile existente cu funcțiuni mixte, se pot dispune numai: a) diferite funcțiuni civile (publice) independente sau nu funcțional; ...
b) funcțiuni civile (publice) și unele activități de producție și/sau depozitare stabilite în prezenta anexă; ...
c) diferite activități de producție și/sau depozitare. ...
...
A.10.8.1.12. În clădirile existente civile (publice) înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, este admisă dispunerea numai a funcțiunilor civile (publice). Dispunerea în acestea a unor funcțiuni distincte de producție și/sau depozitare, este strict interzisă. Fac excepție activitățile aferente funcțiunilor civile (publice) ce se încadrează în nivelele de risc (ateliere întreținere, ediție, depozitare etc). ...
A.10.8.1.13. În construcțiile existente de producție și/sau depozitare de tip monobloc, pot fi dispuse și funcțiuni civile (publice), cu condiția separării acestora în compartimente de incendiu distincte. ...
Fragment 402
A.10.8.1.14. Pentru fiecare tip de construcție existentă se vor asigura performanțele specifice stabilite în prezenta anexă, iar pentru diferitele funcțiuni se respectă condițiile și performanțele specifice acestora. ...
A.10.8.1.15. La clădirile existente civile (publice) înalte, foarte înalte sau pentru săli aglomerate, nu se aplică prevederile Art. A.10.7.1.3 . și Art. A.10.7.1.4 ., clădirile existente respective fiind cu caracter civil (public). ...
A.10.8.1.16. Diferitele funcțiuni independente din clădirile existente civile (publice) înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, se dispun în compartimente de incendiu separate cu pereți și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă. ...
A.10.8.1.17. Pentru fiecare din acestea trebuie îndeplinite condițiile de performanță specifice, prevăzute în prezenta anexă. ...
...
A.10.8.2. PERFORMANȚE ALE UNOR DESTINAȚII DIN CONSTRUCȚIILE EXISTENTE CU FUNCȚIUNI MIXTE A.10.8.2.1. În construcțiile existente cu funcțiuni mixte pot fi dispuse funcțiuni civile (publice), de producție și/sau depozitare, în cazurile și condițiile admise de anexă. ...
A.10.8.2.2. Funcțiuni civile (publice) distincte care se pot dispune într-o construcție existentă cu funcțiuni mixte, de regulă, sunt cele pentru: a) locuințe, administrative, turism, comerț și parcaje; ...
b) administrative, comerț, sănătate, turism și parcaje; ...
c) sănătate, locuințe și parcaje învățământ, sport și parcaje: ...
d) cult, administrative, locuințe și parcaje. ...
...
A.10.8.2.3. Funcțiunile civile (publice) și de producție și/sau de depozitare admise într-o construcție existentă cu funcțiuni mixte, sunt cele cu destinații de locuințe, administrative, comerț și parcaje, împreună cu activități de producție și/sau depozitare care se încadrează în categoriile C, D sau E (BE2, BE1 sau BE1 b) de pericol de incendiu. ...
A.10.8.2.4. Dispunerea într-o construcție existentă cu funcțiuni mixte numai a activităților de producție și/sau depozitare din categoriile A (BE3a), B (BE3b), C (BE2), D (BE1a) și E (BE1b) de pericol de incendiu, este admisă în condițiile și cu măsurile de protecție stabilite în prezenta anexă. Funcțiuni mixte civile (publice)
A.10.8.2.5. Încăperile, spațiile și funcțiunile civile (publice) dispuse în construcția existentă cu funcțiuni mixte, vor avea stabilit și precizat riscul de incendiu specific, determinat conform prevederilor Art. A.10.2.1.1 . până la Art. A.10.2.1.3 . ...
A.10.8.2.6. În funcție de riscul de incendiu și densitatea sarcinii termice, fiecare funcțiune civilă (publică) distinctă se separă de restul construcției existente prin pereți și planșee corespunzător alcătuite și realizate, conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă. ...
A.10.8.2.7. Prin conformarea construcției existente se va urmări dispunerea distinctă a funcțiunilor cu risc mare de incendiu, separându-se cu elemente de construcție rezistente la foc corespunzătoare densității sarcinii termice din spațiile respective și prevederilor din prezenta anexă, astfel încât să nu pună în pericol alte funcțiuni civile (publice) adiacente sau construcția. ...
A.10.8.2.8. De regulă, funcțiunile civile (publice) cu risc mare de incendiu nu trebuie dispuse sub spații cu aglomerări de persoane sau, în cazul în care aceasta nu este posibilă sau justificată tehnic, se asigură măsuri de protecție corespunzătoare. ...
A.10.8.2.9. Construcția existentă cu funcțiuni mixte va avea asigurat nivelul de stabilitate la incendiu corespunzător îndeplinirii condițiilor de corelare dintre acesta și numărul de niveluri, aria construită și capacitatea maximă simultană, conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă. ...
A.10.8.2.10. La alcătuirea construcției existente și a elementelor de construcție a acesteia, se respectă condițiile de performanță stabilite în prezenta parte și de la Art. A.10.2.4.1 . până la Art. A.10.2.4.49 ., precum și cele specifice din partea a II-a a prezentei anexe. ...
A.10.8.2.11. Funcțiunile civile (publice) dispuse în construcții existente se separă între ele și față de căile comune de circulație și evacuare prin elemente rezistente la foc (pereți, planșee), corespunzător destinațiilor și tipului de clădire existentă. ...
A.10.8.2.12. Prin dispunerea, alcătuirea și realizarea elementelor de construcție despărțitoare se va asigura limitarea propagării focului și a fumului la spațiile adiacente pe timpul normat, iar în cadrul funcțiunii se va împiedica propagarea ușoară a focului și fumului pe arii mari. ...
A.10.8.2.13. Separarea funcțiunilor diferite se realizează prin pereți și după caz, planșee rezistente la foc conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă, iar eventualele goluri de circulație sau funcționale din acestea se protejează cu elemente de închidere corespunzătoare. ...
Fragment 403
A.10.8.2.14. Prin modul de dispunere și protecție se vor limita posibilitățile de propagare a focului pe fațadele construcției, asigurându-se plinuri între golurile succesive din pereții perimetrali de închidere. ...
A.10.8.2.15. Condițiile de performanță ale elementelor de limitare a propagării focului și a fumului sunt cele stabilite în prezenta anexă de la Art. A.10.2.3.1 . până la Art. A.10.2.3.52 . ...
A.10.8.2.16. Spațiile publice pentru parcarea autoturismelor se separă față de restul construcției existente cu funcțiuni mixte, prin pereți și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistență la foc normată conform anexei și în care nu sunt admise decât golurile strict necesare circulației funcționale, protejate corespunzător cu elemente de închidere, potrivit prevederilor din prezenta anexă. ...
A.10.8.2.17. Evacuarea fumului (desfumarea) în caz de incendiu din spațiile cu săli aglomerate și căile lor de evacuare, circulațiile comune orizontale și verticale, precum și din depozitele de materiale sau substanțe combustibile, în situațiile stabilite în prezenta anexă, se asigură natural-organizat sau mecanic. ...
A.10.8.2.18. Sistemele de evacuare a fumului (desfumare) vor fi independente pentru spațiile stabilite în prezenta anexă, iar canalele și ghenele acestora nu vor constitui căi de propagare a focului și fumului în construcție. ...
A.10.8.2.19. Realizarea unor sisteme comune de evacuare a fumului (desfumare) este admisă numai în cazurile și condițiile stabilite în prezenta anexă. ...
A.10.8.2.20. Construcțiile existente cu funcțiuni mixte civile (publice) pot avea căi de evacuare comune tuturor funcțiunilor civile, sau separate pentru una sau mai multe funcțiuni civile (publice) din clădire. ...
A.10.8.2.21. Căile de evacuare vor fi dimensionate, dispuse, alcătuite și realizate, conform prevederilor din prezenta anexă, iar golurile funcționale de acces la acestea se protejează corespunzător. ...
A.10.8.2.22. La dimensionarea căilor de evacuare ale construcțiilor existente cu funcțiuni mixte civile (publice) se respectă prevederile specifice acestora. ...
A.10.8.2.23. Prevederea instalațiilor de semnalizare și stingere a incendiilor la construcțiile existente cu funcțiuni mixte civile (publice), precum și la funcțiunile distincte ale acestora, se realizează potrivit prevederilor din prezenta anexă și ale reglementărilor tehnice de specialitate. ...
A.10.8.2.24. Instalațiile aferente construcțiilor existente cu funcțiuni mixte vor respecta prevederile reglementărilor tehnice de specialitate, corespunzător destinațiilor și riscurilor de incendiu. ...
A.10.8.2.25. Construcțiile existente cu funcțiuni mixte civile (publice) vor avea asigurate căi de acces, intervenție și salvare, astfel distribuite, alcătuite, marcate, echipate și realizate, încât să permită intervenția ușoară în caz de incendiu. ...
A.10.8.2.26. Pe cât posibil, construcțiile existente cu funcțiuni mixte civile (publice) trebuie să fie accesibile autospecialelor de intervenție la toate fațadele, dar cel puțin la două. ...
A.10.8.2.27. Căile de acces, intervenție și salvare aferente funcțiunilor civile (publice) destinate persoanelor care trebuie transportate cu targa, căruciorul etc., vor fi dimensionate corespunzător. ...
A.10.8.2.28. Construcțiile existente și funcțiunile civile (publice) existente din acestea, se dotează cu mijloace de primă intervenție corespunzătoare destinației și clasei de incendiu a acestora, potrivit prevederilor din prezenta anexă. ...
A.10.8.2.29. Construcțiile cu funcțiuni mixte civile (publice) vor avea constituite servicii private pentru situații de urgență conform actelor normative specifice. ...
Funcțiuni existente mixte civile (publice) și unele activități de producție și/sau depozitare existente
A.10.8.2.30. Funcțiunile distincte, încăperile și spațiile acestora, admise în construcția existentă cu funcțiuni mixte conform prevederilor din prezenta anexă, vor avea stabilite și precizate riscurile, respectiv categoriile de pericol de incendiu, determinate conform prevederilor de la Art. A.10.2.1.1 . până la Art. A.10.2.1.7 . din prezenta anexă. ...
A.10.8.2.31. Corespunzător riscurilor și categoriilor de pericol de incendiu stabilite și a densității sarcinii termice, fiecare funcțiune distinctă se separă de restul construcției existente prin pereți și planșee corespunzător amplasate, alcătuite și dimensionate. ...
A.10.8.2.32. Prin conformarea construcției existente se asigură dispunerea distinctă a funcțiunilor periculoase sau cu risc mare de incendiu, separându-se cu elemente de construcție corespunzător alcătuite și dimensionate, conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă, astfel încât să nu pună în pericol alte funcțiuni sau construcția. ...
Fragment 404
A.10.8.2.33. Se recomandă ca funcțiunile civile (publice) să fie dispuse în zone distincte ale nivelurilor construcției existente față de cele de producție sau depozitare. Atunci când nu este posibil sau justificat tehnic, se vor asigura separări corespunzătoare. Nu se recomandă dispunerea funcțiunilor civile (publice) direct peste depozite de materiale sau substanțe combustibile cu clasa de periculozitate P4 sau P5 și densitatea sarcinii termice mai mare de 840 MJ/mp, iar atunci când nu este posibil, numai cu luarea măsurilor care să împiedice propagarea focului și fumului (separări, protecție cu copertine deasupra ferestrelor, echiparea cu instalații automate de semnalizare și stingere etc.). ...
A.10.8.2.34. Construcția existentă cu funcțiuni mixte va avea asigurat nivelul de stabilitate la incendiu corespunzător îndeplinirii condițiilor de corelare dintre acesta și aria construită, numărul de niveluri, capacitatea maximă și riscul (categoria) de incendiu, după caz, potrivit prevederilor anexei, având în vedere modul în care este considerată construcția existentă potrivit Art. A.10.7.1.3 . și Art. A.10.7.1.4 . ...
A.10.8.2.35. Construcția existentă și elementele de construcție aferente acesteia se alcătuiesc astfel încât să îndeplinească condițiile de performanță comune și specifice stabilite în prezenta anexă. ...
A.10.8.2.36. Diferitele funcțiuni distincte din construcția existentă se separă între ele și față de căile comune de circulație și evacuare, prin elemente de construcție (pereți, planșee) corespunzătoare prevederilor din prezenta anexă. ...
A.10.8.2.37. Elementele despărțitoare ale funcțiunilor, vor fi astfel dispuse, alcătuite și realizate, încât să asigure limitarea propagării focului și a fumului în spațiile alăturate, pe timpul normat (potrivit prevederilor anexei), iar în cadrul fiecărei funcțiuni să împiedice propagarea focului și a fumului pe arii mari. ...
A.10.8.2.38. Golurile de circulație sau funcționale din elementele de separare, se protejează cu elemente de închidere conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă, în funcție de rolul acestora pentru siguranța la foc. ...
A.10.8.2.39. Elementele de construcție prevăzute pentru limitarea propagării focului și a fumului, se alcătuiesc și realizează potrivit prevederilor de la Art. A.10.2.3.1 . până la Art. A.10.2.3.52. , precum și a precizărilor din secțiunile II, III și IV ale anexei. ...
A.10.8.2.40. Evacuarea fumului (desfumarea) în caz de incendiu se asigură corespunzător condițiilor și funcțiunilor dispuse în construcție, (natural-organiza sau mecanic) potrivit prevederilor anexei. ...
A.10.8.2.41. Evacuarea fumului (desfumarea) se realizează conform prevederilor din prezenta anexă referitoare la aceasta (de la Art. A.10.9.1 . până la Art. A.10.9.35 ) fiind obligatorie prevederea unor sisteme independente pentru funcțiunile civile (publice) față de cele de producție și depozitare. ...
A.10.8.2.42. Construcțiile existente pot avea căi de evacuare comune tuturor funcțiunilor distincte din acestea, sau separate pentru diferite funcțiuni. ...
A.10.8.2.43. Căile de evacuare se dispun, alcătuiesc, dimensionează și realizează conform prevederilor din prezenta anexă potrivit funcțiunilor din construcția existentă, astfel încât să îndeplinească nivelele de performanță specifice. ...
A.10.8.2.44. Prevederea și realizarea instalațiilor de semnalizare și stingere a incendiilor, vor corespunde funcțiunilor respective și claselor de incendiu stabilite. ...
A.10.8.2.45. La proiectarea și realizarea instalațiilor aferente, se respectă prevederile reglementărilor tehnice de specialitate, corespunzător destinației, riscurilor și pericolelor de incendiu, precum și tipului construcției existente. ...
A.10.8.2.46. Construcțiile existente vor avea asigurate căi de acces, intervenție și salvare, astfel distribuite, alcătuite, marcate, echipate și realizate încât să permită intervenția ușoară în caz de incendiu. ...
A.10.8.2.47. De regulă construcțiile existente trebuie să fie accesibile autospecialelor de intervenție ale pompierilor la cel puțin două fațade, pe căi de circulație corespunzătoare. ...
A.10.8.2.48. Funcțiunile distincte existente și construcțiile existente se dotează cu mijloace tehnice de stingere corespunzătoare destinației și clasei de incendiu a acestora, potrivit prevederilor anexei. ...
A.10.8.2.49. Atunci când aria desfășurată a construcțiilor existente se încadrează în limitele stabilite conform prevederilor actelor normative pentru funcțiunile civile (publice) sau de producție și depozitare vor avea constituite servicii private pentru situații de urgență. ...
Funcțiuni existente mixte de producție și/sau depozitare
Fragment 408
A.10.9.29. Desfumarea prin tiraj natural - organizat a casei de scări închise, se realizează prin deschiderea automată și manuală a dispozitivului de evacuare a fumului (amplasat în treimea superioară a ultimului nivel al casei scării) și a gurii (deschiderii) de introducere a aerului (prevăzută în partea de jos a casei scării). ...
A.10.9.30. Împiedicarea pătrunderii fumului în casele de scări de evacuare prin suprapresiune față de încăperile învecinate cu care comunică, se realizează prin introducerea mecanică a aerului în scară, sau prin evacuarea mecanică a fumului din încăperile adiacente incendiate cu care comunică sau prin combinarea celor două metode (conform Figura 277). Suprapresiunea realizată la ușile închise ale casei de scări, va fi cuprinsă între 20 și 80 Pa. Debitul trebuie să asigure o viteză de cel puțin 0,5m/s în dreptul ușilor de acces la nivelul incendiat, considerând ușile închise la celelalte niveluri. La partea superioară, casa de scări trebuie să aibă dispozitiv de evacuare a fumului (trapa) cu aria liberă determinată conform normativului, dar cel puțin 1 mp, având asigurate posibilități de deschidere prin comandă de la nivelul de acces în scară. Deschiderea dispozitivului (trapei) trebuie să poată fi comandată și de la încăperea serviciului de pompieri/pentru situații de urgență. Atunci când accesele la casele de scări sunt protejate cu încăperi tampon, se asigură suprapresiune în încăperile tampon. ...
A.10.9.31. Pentru evitarea inundării cu fum a circulațiilor comune orizontale închise ale construcțiilor existente, se poate asigura punerea în suprapresiune a acestora față de încăperile adiacente cu care comunică, sau desfumarea lor prin tiraj natural - organizat sau ventilare mecanică. ...
A.10.9.32. Asigurarea evacuării fumului din circulațiile comune orizontale închise este obligatorie în situațiile stabilite în normativ. Varianta a)
Varianta b)
Varianta c)
Figura 277 - Asigurarea evacuării fumului
în construcții existente
...
Circulațiile comune orizontale închise
A.10.9.33. Atunci când încăperile adiacente sunt prevăzute cu evacuări de fum, (natural-organizat sau mecanic) circulațiile comune orizontale nu mai necesită desfumare, asigurându-se o suprapresiune de cca. 20 Pa față de încăperile cu care comunică direct sau de care sunt izolate prin încăperi tampon în suprapresiune. ...
A.10.9.34. Desfumarea prin tiraj natural-organizat a circulațiilor comune orizontale închise se realizează în condițiile prevăzute de la Art. A.10.9.11 . până la Art. A.10.9.15 ., potrivit următoarele reguli: – introducerile de aer și evacuările fumului (gurile) se dispun alternat, la distanțe orizontale - măsurate în axele circulațiilor - care să nu depășească 10,00 m în linie dreaptă sau 7,00 m în linie frântă; ...
– ușile încăperilor accesibile publicului se recomandă să fie situate la mai mult de 5,00 m de orice gură de introducere sau de evacuare; ...
– gurile de introducere și cele de evacuare vor avea suprafețe de minimum 0,10 mp pentru fiecare flux de evacuare al circulației comune orizontale din zona pe care o desfumează; ...
– gurile de introducere vor fi dispuse cu partea lor cea mai înaltă la maximum 1,00 m față de pardoseală, iar gurile de evacuare vor avea partea de jos (parapetul) la minimum 1,80 m de pardoseală (trebuind să se afle în treimea superioară a circulației comune); ...
Deschiderile în fațade pot constitui guri de introducere și/sau de evacuare, dacă respectă condițiile de dispunere precizate.
...
A.10.9.35. Desfumarea mecanică a circulațiilor comune orizontale închise, se realizează în condițiile prevederilor de la Art. A.10.9.16 . până la Art. A.10.9.27 ., și potrivit următoarelor reguli: – gurile de introducere a aerului și de evacuare a fumului se dispun alternat, în funcție de localizările riscurilor de incendiu, la distanțe orizontale - măsurate în axele circulațiilor - de cel mult 15,00 m în linie dreaptă și 10,00 m în linie frântă; ...
– ușile încăperilor accesibile publicului se recomandă să fie situate la mai mult de 5,00 m de orice gură de introducere sau de evacuare; ...
– gurile de introducere se dispun cu partea lor superioară la maximum 1,00 m de pardoseală, iar gurile de evacuare vor avea partea de jos (parapetul) la minimum 1,80 m de pardoseală (trebuind să se afle în treimea superioară a circulației comune); ...
– porțiunile de circulație comună cuprinse între o gură de evacuare a fumului și una de introducere a aerului, trebuie să aibă asigurat un debit de extragere de cel puțin 0,5 mc/s pentru fiecare flux de evacuare asigurat. ...
În timpul funcționării desfumării, diferența de presiune dintre casa de scări de evacuare și circulația comună orizontală desfumată, trebuie să fie mai mică de 80 Pa, la toate ușile închise ale scării.
...
Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți
Fragment 410
A.10.9.45. Ecranele vor fi astfel alcătuite și dispuse încât să realizeze o casetare a spațiului de sub acoperiș. Fiecare casetă va fi prevăzută cu cel puțin un dispozitiv de evacuare a gazelor fierbinți. Dispunerea ecranelor se face, de regulă, pe latura elementelor de rezistență din zona riscului potențial de incendiu. Nu se admite traversarea ecranelor de către elemente combustibile. ...
Notă generală Anexa 10: dacă pentru conformarea intervențiilor la construcțiile existente (atunci când acestea nu-si schimbă destinația) se regăsesc prevederi în Anexa 10 care sunt mai restrictive decât cele privind performanțele cerute pentru clădiri noi, se vor aplica acele prevederi cerute pentru clădiri noi (mai puțin restrictive).
Anexa nr. 11
SISTEME DE EVACUARE A FUMULUI ȘI A GAZELOR FIERBINȚI
(314) Aria aerodinamică liberă a gurilor de introducere a aerului reprezintă aria totală a secțiunii transversale neobstrucționate (aria liberă geometrică), măsurată în zona cu secțiunea cea mai mică, conform figuri. Figura 278 - Zona liberă pentru evacuare (jaluzele)
Figura 279 - Aria liberă a gurilor de evacuare
măsurată în sensul direcției fluxului de aer
(315) La clădirile care au prevăzute încăperi tampon către case de scări, casele de scări închise care au ferestre directe în exterior prin care să se evacueze fumul se prevăd cu dispozitiv de evacuare a fumului. Suprafața aerodinamică liberă a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat trebuie să reprezinte minimum 5% din aria celui mai mare nivel al casei de scări supraterane închise, dar cel puțin 1 mp. Încăperile tampon de acces la scări se pun în supraprapresiune. Proiectarea și calculul sistemului se face pe baza standardelor SR EN 12101-6 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 6: Specificații pentru sisteme cu presiune diferențială. Kituri (obligatoriu) și SR EN 12101-13 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 13: Sisteme cu presiune diferențială (SPD). Metode de proiectare și de calcul, instalare, încercări în vederea recepției, încercări periodice și mentenanță. Figura 280 - Sistem de admisie și evacuare a
fumului natural-organizat din casa scării
și SPD la încăperea tampon
(316) La clădirile care au prevăzute încăperi tampon către case de scări, casele de scări închise care nu au ferestre directe în exterior prin care să se evacueze fumul și încăperile tampon de acces la scări se pun în supraprapresiune, proiectarea și calculul sistemului se face pe baza standardelor SR EN 12101-6 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 6: Specificații pentru sisteme cu presiune diferențială. Kituri (obligatoriu) și SR EN 12101-13 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 13: Sisteme cu presiune diferențială (SPD). Metode de proiectare și de calcul, instalare, încercări în vederea recepției, încercări periodice. Figura 281 - SPD la casa scării și încăperea tampon
(317) Punerea în supraprapresiune, proiectarea și calculul sistemului pe baza standardelor SR EN 12101-13 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 13: Sisteme cu presiune diferențială (SPD). Metode de proiectare și de calcul, instalare, încercări în vederea recepției, încercări periodice și mentenanță și SR EN 12101-6 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 6: Specificații pentru sisteme cu presiune diferențială. Kituri (obligatoriu) se face conform cerințelor de proiectare ale unui PDS (forța de deschidere a ușii, diferența de presiune, viteza fluxului de aer, timpul de inițiere, timpul de funcționare precum și timpul de răspuns), având în vedere faptul că PDS-ul trebuie proiectat astfel încât acesta să își poată îndeplini funcția pe toată durata de funcționare necesară. Figura 282 - Gradient de presiune
Notă Figura 282: Presiunea P3 poate fi în degajament protejat sau circulație comună orizontală prevăzută cu SPD.
Figura 283 - Forța maximă necesară pentru deschiderea ușii
SECȚIUNE - Varianta a)
Legendă Figura 284 Varianta a): A - tubulatură colectoare
B - volet
C - tubulatura evacuare fum și gaze fierbinți nivel
Varianta a) - prin canale colectoare
SECȚIUNE - Varianta b)
Legendă Figura 284 Varianta b): C, C1, C2, C3 - tubulatura evacuare fum și gaze fierbinți
Varianta b) - independent, de pe fiecare nivel
Figura 284 - Sisteme de control al fumului - evacuarea fumului la parcaje subterane
Note Figura 284, conform standardelor de profil: (a) Admisia aerului trebuie făcută concomitent cu evacuarea fumului pe nivelul/cantonul unde s-a produs incendiul și în tot parcajul pe căile de evacuare. ...
Fragment 416
4. Standarde: Nr. crt.
Indice
Standarde
1.
SR EN ISO 13943
Securitate la incendiu. Vocabular
2.
SR ISO 8421-2
Protecție împotriva incendiilor. Vocabular. Partea 2: Protecția structurală împotriva incendiului
3.
SR EN 2:1995
Clase de incendii
4.
SR EN 1364-1
Încercări de rezistență la foc a elementelor neportante. Partea 1: Pereți
5.
SR EN 1364-2
Încercări de rezistență la foc pentru elemente de construcții neportante. Partea 2: Plafoane
6.
SR EN 1364-3
Încercări pentru rezistența la foc a elementelor neportante. Partea 3: Pereți cortină - Configurație completă (ansamblu complet)
7.
SR EN 1364-4
Încercări privind rezistența la foc a elementelor neportante. Partea 4: Pereți cortină. Configurație parțială
8.
SR EN 1364-5
Încercări de rezistență la foc a elementelor neportante. Partea 5: Grile de transfer
9.
SR EN 1365-1
Încercări de rezistență la foc pentru elemente de construcții portante. Partea 1: Pereți
10.
SR EN 1365-2
Încercări de rezistență la foc pentru elemente de construcții portante. Partea 2: Planșee și acoperișuri
11.
SR EN 1365-3
Încercări de rezistență la foc pentru elemente de construcții portante. Partea 3: Grinzi
12.
SR EN 1365-4
Încercări de rezistență la foc a elementelor de construcții portante. Partea 4: Stâlpi
13.
SR EN 1365-5
Încercări de rezistență la foc a elementelor de construcții portante. Partea 5: Balcoane și pasarele
14.
SR EN 1365-6
Încercări de rezistență la foc pentru elementele de construcții portante. Partea 6: Scări
15.
SR EN 1366-1
Încercări de rezistență la foc pentru instalații tehnice. Partea 1: Conducte de ventilare
16.
SR EN 1366-2
Încercări de rezistență la foc pentru instalații tehnice. Partea 2: Clapete rezistente la foc
17.
SR EN 1366-3
Încercări de rezistență la foc pentru instalații tehnice. Partea 3: Etanșări ale trecerilor
18.
SR EN 1366-4
Încercări de rezistență la foc pentru instalații tehnice. Partea 4: Sisteme de etanșare pentru îmbinări liniare
19.
SR EN 1366-5
Încercări de rezistență la foc pentru instalații tehnice. Partea 5: Canale pentru instalații tehnice
20.
SR EN 1366-6
Securitatea la incendiu. Încercări de rezistență la foc a instalațiilor pentru utilități. Partea 6: Pardoseli supraînălțate și pardoseli cu goluri
21.
SR EN 1366-7
Securitatea la incendiu. Încercări de rezistență la foc a instalațiilor pentru utilități. Partea 7: Închideri de trecere pentru sisteme de conveiere
22.
SR EN 1366-8
Încercări de rezistență la foc pentru instalații tehnice. Partea 8: Conducte pentru evacuarea fumului
23.
SR EN 1366-9
Încercări de rezistență la foc ale instalațiilor tehnice. Partea 9: Conducte de evacuare a fumului dintr-un singur compartiment
24.
SR EN 1366-10
Încercări de rezistență la foc a instalațiilor tehnice. Partea 10: Clapete pentru controlul fumului
25.
SR EN 1366-11
Încercări de rezistență la foc pentru instalații tehnice. Partea 11: Sisteme de protecție la incendiu pentru sisteme de cabluri și componente asociate
26.
SR EN1366-12
Încercări de rezistență la foc pentru instalații tehnice. Partea 12: Bariere rezistente la foc nemecanice pentru conducte de ventilare
27.
SR EN 1366-13
Încercări de rezistență la foc pentru instalații tehnice. Partea 13: Coșuri de fum
28.
SR EN 15659
Unități de depozitare de securitate. Clasificare și metode de încercare pentru determinarea rezistenței la foc. Unități de depozitare cu rezistență limitată la foc
29.
SR EN 15998
Sticlă pentru construcții. Securitate în caz de incendiu, rezistență la foc. Metodologie de încercare a sticlei în scopul clasificării
30.
SR EN 1191
Ferestre și uși. Rezistență la deschidere și închidere repetată. Metodă de încercare
31.
SR EN 16034
Uși pentru pietoni, uși pentru uz industrial, comercial, pentru garaje și ferestre. Standard de produs, caracteristici de performanță. Caracteristici de rezistență la foc și/sau etanșeitate la fum
32.
SR EN 1634-1
Încercări de rezistență la foc și etanșeitate la fum pentru uși, obloane, ferestre mobile și elemente de feronerie. Partea 1: Încercări de rezistență la foc pentru uși, obloane și ferestre mobile
33.
SR EN 1634-2
Încercări de rezistență la foc și etanșeitate la fum pentru uși, obloane, ferestre și elemente de feronerie. Partea 2: Încercări de caracterizare a rezistenței la foc pentru elemente de feronerie
34.
SR EN 1634-3
Încercări de rezistență la foc pentru ansambluri de uși și obloane. Partea 3: Uși și obloane etanșe la fum
35.
SR EN 1634-3
Încercări de rezistență la foc și de etanșeitate la fum pentru uși și ansambluri de închidere, ferestre și elemente metalice pentru construcții. Partea 3: Încercare de etanșeitate la fum pentru uși și ansambluri de închidere
36.
SR EN 13216-1
Coșuri de fum. Metode de încercare pentru sistemele coșurilor de fum. Partea 1: Metode de încercare generale
37.
SR EN 12604+A1
Uși și porți pentru uz industrial, comercial și pentru garaje. Aspecte mecanice. Cerințe și metode de încercare
38.
SR EN 13381-1
Metode de încercare pentru determinarea contribuției la rezistența la foc a elementelor de construcție. Partea 1: Membrane de protecție orizontale
39.
SR EN 13381-2
Metode de încercare pentru determinarea contribuției la rezistența la foc a elementelor de construcție. Partea 2: Membrane de protecție verticale
40.
SR EN 13381-3
Metode de încercare pentru determinarea contribuției la rezistența la foc a elementelor de structură. Partea 3: Protecție aplicată pe elemente de beton
41.
SR EN 13381-4
Metode de încercare pentru determinarea contribuției la rezistența la foc a elementelor de construcție. Partea 4: Protecție pasivă aplicată pe elemente din oțel
42.
SR EN 13381-5
Metode de încercare pentru determinarea contribuției la rezistența la foc a elementelor de structură. Partea 5: Protecție aplicată pe elemente compozite de beton/tablă profilată de oțel
43.
SR EN 13381-6
Metode de încercare pentru determinarea contribuției la rezistența la foc a elementelor de structură. Partea 6: Protecție aplicată pe stâlpi de oțel cu goluri umplute cu beton
44.
SR EN 13381-7
Metodă de încercare pentru determinarea contribuției la rezistența la foc a elementelor de construcție. Partea 7: Protecția aplicată elementelor din lemn
45.
SR EN 13381-8
Metode de încercare pentru determinarea contribuției la rezistența la foc a elementelor de construcție. Partea 8: Protecție reactivă aplicată elementelor din oțel
46.
SR EN 13381-9
Metode de încercare pentru determinarea contribuției la rezistența la foc a elementelor de construcție. Partea 9: Sisteme de protecție la incendiu aplicate grinzilor alveolare de oțel
47.
SR EN 13381-10
Metode de încercare pentru determinarea contribuției la rezistența la foc a elementelor de construcție. Partea 10: Protecție aplicată barelor din oțel solicitate la întindere (tiranți)
48.
SR EN 13501-1
Clasificare la foc a produselor și elementelor de construcție. Partea 1: Clasificare folosind rezultatele încercărilor de reacție la foc
49.
SR EN 13501-2
Clasificarea la foc a produselor și elementelor de construcție. Partea 2: Clasificare folosind rezultatele încercărilor de rezistență la foc și/sau de etanșeitate la fum, cu excepția produselor utilizate în instalațiile de ventilare
50.
SR EN 13501-3
Clasificare la foc a produselor și elementelor de construcție. Partea 3: Clasificare pe baza rezultatelor încercărilor de rezistență la foc pentru produse și elemente utilizate în instalații tehnice ale construcțiilor: Conducte și clapete rezistente la foc
51.
SR EN 13501-4
Clasificare la foc a produselor și elementelor de construcție. Partea 4: Clasificare folosind rezultatele încercărilor de rezistență la foc ale componentelor sistemelor de control al fumului
52.
SR EN 13501-5
Clasificare la foc a produselor și elementelor de construcție - Partea 5: Clasificare folosind rezultatele încercărilor acoperișurilor la expunere la un foc exterior
53.
SR EN 13501-6
Clasificarea la foc a produselor și elementelor de construcție. Partea 6: Clasificare folosind rezultatele încercărilor de reacție la foc a cablurilor de energie, de comandă și de comunicații
54.
SR EN 15080-8
Extinderea domeniului de aplicare a rezultatelor încercărilor de rezistență la foc. Partea 8: Grinzi
55.
SR EN 15080-12
Aplicație extinsă a rezultatelor încercărilor de rezistență la foc. Partea 12: Pereți portanți în zidărie
56.
SR EN 15254-2
Extinderea domeniului de aplicare a încercărilor de rezistență la foc. Pereți neportanți. Partea 2: Zidărie și plăci de ipsos
57.
SR EN 15254-3
Extinderea domeniului de aplicare a rezultatelor încercărilor de rezistență la foc. Pereți neportanți. Partea 3: Pereți despărțitori ușori
58.
SR EN 15254-4
Extinderea domeniului de aplicare al încercărilor de rezistență la foc. Pereți neportanți. Partea 4: Construcții vitrate
59.
SR EN 15254-5
Extinderea domeniului de aplicare a rezultatelor încercărilor de rezistență la foc. Pereți neportanți. Partea 5: Panouri metalice tip sandviș pentru construcții
60.
SR EN 15254-6
Extinderea domeniului de aplicare a încercărilor de rezistență la foc. Pereți neportanți. Partea 6: Pereți cortină
61.
SR EN 15254-7
Extinderea domeniului de aplicare a încercărilor de rezistență la foc. Plafoane neportante. Partea 7: Panouri metalice tip sandviș pentru construcții
62.
SR EN 15269-1
Aplicare extinsă a rezultatelor încercării de rezistență la foc și/sau de etanșeitate la fum a ușilor, obloanelor și ferestrelor mobile, inclusiv a elementelor de feronerie ale acestora. Partea 1: Cerințe generale
63.
SR EN 15269-2
Extinderea domeniului de aplicare a rezultatelor încercării pentru rezistența la foc și/sau etanșeitatea la fum a ansamblurilor de uși, obloane și ferestre care se deschid, incluzând elementele lor de feronerie. Partea 2: Rezistența la foc a seturilor de uși de oțel pe balamale și pivoți
64.
SR EN 15269-3
Extinderea domeniului de aplicare a rezultatelor încercării privind rezistența la foc și/sau etanșeitatea la fum a ansamblurilor de uși, obloane și ferestre mobile, inclusiv a elementelor de feronerie ale acestora. Partea 3: Rezistența la foc a ansamblurilor de uși de lemn cu balamale și pivoți și a ferestrelor mobile cu tocuri de lemn
65.
SR EN 15269-5
Extinderea domeniului de aplicare a rezultatelor încercărilor de rezistență la foc și/sau de etanșeitate la fum a ansamblurilor de uși, obloane și ferestre, incluzând elementele de feronerie ale acestora. Partea 5: Rezistența la foc a ansamblurilor de uși vitrate cu toc metalic pe balamale și pivoți și a ferestrelor de sticlă cu toc metalic
66.
SR EN15269-7
Extinderea domeniului de aplicare a rezultatelor încercării pentru rezistența la foc și/sau etanșeitatea la fum a ansamblurilor de uși, obloane și ferestre care se deschid, incluzând elementele lor de feronerie. Partea 7: Rezistența la foc a ansamblurilor de uși glisante din oțel
67.
SR EN 15269-10
Extinderea domeniului de aplicare a rezultatelor pentru încercări de rezistență la foc și/sau control al fumului pentru uși, obloane și ansambluri care deschid ferestre, inclusiv elemente de feronerie. Partea 10: Rezistența la foc a obloanelor din oțel sub formă de rolă
68.
SR EN 15269-11
Extinderea domeniului de aplicare a rezultatelor încercărilor de rezistență la foc și/sau de etanșeitate la fum a ansamblurilor de uși, obloane și ferestre, incluzând elementele de feronerie ale acestora. Partea 11: Rezistența la foc a cortinelor mobile din țesătură
69.
SR EN 15269-20
Extinderea domeniului de aplicare a rezultatelor încercărilor de rezistență la foc și/sau de etanșeitate la fum a ansamblurilor de uși, obloane și ferestre care se deschid, inclusiv a elementelor de feronerie ale acestora. Partea 20: Etanșeitatea la fum a ușilor, a obloanelor, a cortinelor mobile din țesătură și a ferestrelor care se deschid
70.
SR EN 15287
Coșuri de fum. Proiectare, instalare și punere în funcțiune. Partea 1: Coșuri de fum și canale de racordare pentru aparate de încălzire neetanșe
71.
SR EN 15287-2
Coșuri de fum. Proiectare, instalare și punere în funcțiune. Partea 2: Coșuri de fum și canale de racordare pentru aparate de încălzire etanșe
72.
SR EN 15423
Instalații de ventilare a clădirilor. Măsuri de precauție împotriva incendiilor pentru instalațiile de distribuție a aerului în clădiri
73.
SR EN 15882-1
Extinderea domeniului de aplicare a rezultatelor încercărilor de rezistență la foc a instalațiilor tehnice - Partea 1: Conducte
74.
SR EN 15882-2
Extinderea domeniului de aplicare a rezultatelor încercărilor de rezistență la foc ale instalațiilor tehnice. Partea 2: Clapete rezistente la foc
75.
SR EN 15882-3
Extinderea domeniului de aplicare a încercărilor de rezistență la foc. Partea 3: Etanșări
76.
SR EN 15882-4
Extinderea domeniului de aplicare a rezultatelor încercărilor de rezistență la foc. Partea 4: Etanșări pentru îmbinări liniare
77.
SR EN 15882-5
Extinderea domeniului de aplicare a rezultatelor încercărilor de rezistență la foc. Partea 5: Elemente combinate pentru etanșarea trecerilor
78.
SR EN 12101-1
Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 1: Specificație pentru barierele de fum
79.
SR EN 12101-2
Sisteme de control al fumului și a căldurii - Partea 2: Dispozitive de evacuare naturală a fumului și a căldurii
80.
SR EN 12101-3
Sisteme de control al fumului și al căldurii. Partea 3: Specificații pentru ventilatoare mecanice de control al fumului și al căldurii
81.
SR CEN/TR 12101-4
Sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți. Partea 4: Sisteme SHEVS instalate pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți
82.
SR CEN/TR 12101-5
Sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți. Partea 5: Ghid de recomandări funcționale și metode de calcul pentru sisteme de ventilare pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți
83.
SR EN 12101-6
Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 6: Specificații pentru sisteme cu presiune diferențială. Kituri
84.
SR EN 12101-13
Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 13: Sisteme cu presiune diferențială (SPD). Metode de proiectare și de calcul, instalare, încercări în vederea recepției, încercări periodice și mentenanță
85.
SR EN 12101-7
Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 7: Tronsoane de conductă pentru controlul fumului
86.
SR EN 12101-8
Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 8: Clapete pentru controlul fumului
87.
SR EN 12101-10
Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 10: Echipament de alimentare cu energie
88.
SR EN 12845
Instalații fixe de stingere a incendiilor. Sisteme automate de stingere cu sprinklere. Proiectare, instalare și mentenanță
89.
SR EN 14972-1
Instalații fixe de stingere a incendiilor. Sisteme cu ceață de apă. Partea 1: Proiectare, instalare, verificare și mentenanță
90.
SR EN 14972-3
Instalații fixe de stingere a incendiilor. Sisteme cu ceață de apă. Partea 3: Protocol de încercare a sistemelor automate de duze pentru birouri, școli și hoteluri
91.
SR EN 14972-6
Instalații fixe de stingere a incendiilor. Sisteme cu ceață de apă. Partea 6: Protocol de încercare a sistemelor de duze automate pentru pardoseli false și plafoane false
92.
SR EN 14972-7
Instalații fixe de stingere a incendiilor. Sisteme cu ceață de apă. Partea 7: Protocol de încercare a sistemelor cu duze automate pentru spații comerciale cu risc scăzut
93.
SR EN 14972-8
Sisteme fixe de luptă împotriva incendiilor. Sisteme cu ceață de apă. Partea 8: Protocol de încercare a sistemelor cu duze deschise pentru echipamente situate în incinte care depășesc 260 mc
94.
SR EN 14972-9
Sisteme fixe de luptă împotriva incendiilor. Sisteme cu ceață de apă. Partea 9: Protocol de încercare a sistemelor cu duze deschise pentru echipamente situate în incinte care nu depășesc 260 mc
95.
SR EN 14972-10
Instalații fixe de stingere a incendiilor. Sisteme cu ceață de apă. Partea 10: Protocol de încercare a sistemelor cu duze deschise pentru protecția atriumului cu duze de perete
96.
SR EN 14972-11
Instalații fixe de stingere a incendiilor. Sisteme cu ceață de apă. Partea 11: Protocol de încercare a sistemelor cu duze deschise pentru tunelurile de cabluri
97.
SR EN 14972-14
Sisteme fixe de stingere a incendiilor. Sisteme cu ceață de apă. Partea 14: Protocol de încercare a sistemelor cu duze deschise pentru turbine de combustie amplasate în incinte care depășesc 260 mc
98.
SR EN 14972-15
Sisteme fixe de stingere a incendiilor. Sisteme cu ceață de apă. Partea 15: Protocol de încercare a sistemelor cu duze deschise pentru turbine de combustie amplasate în incinte care nu depășesc 260 mc
99.
SR EN 14972-16
Sisteme fixe de luptă contra incendiilor. Sisteme cu ceață de apă. Partea 16: Protocol de încercare pentru sistemele de duze deschise pentru mașinile de gătit industriale
100.
SR EN 12259-4
Sisteme fixe de luptă împotriva incendiilor. Componente pentru sisteme cu sprinklere și cu apă pulverizată. Partea 4: Dispozitive de alarmare cu motor hidraulic
101.
SR CEN/TS14816
Sisteme fixe de stingere a incendiului. Sisteme de stingere cu apă pulverizată. Calcul, instalare și întreținere
102.
SR EN 12259-1
Protecție împotriva incendiilor. Sisteme fixe de luptă împotriva incendiilor. Componentele sistemelor de tip sprinkler și cu apă pulverizată. Partea 1: Sprinklere
103.
SR EN 12259-12
Sisteme fixe de stingere a incendiilor. Componente pentru sisteme cu sprinklere și cu apă pulverizată. Partea 12: Pompe
104.
SR EN 12259-13
Sisteme fixe de stingere a incendiilor. Componente pentru sisteme cu sprinklere și apă pulverizată. Partea 13: Sprinklere ESFR
105.
SR EN 12259-14
Sisteme fixe de stingere a incendiilor. Componente pentru sisteme cu sprinklere și cu apă pulverizată. Partea 14: Sprinklere pentru aplicații rezidențiale
106.
SR EN 12259-2
Sisteme fixe de luptă împotriva incendiului. Componente pentru sisteme cu sprinklere și cu apă pulverizată. Partea 2: Sistem de supape de alarmă apă-apă
107.
SR EN 12259-3
Sisteme fixe de stingere a incendiilor. Componente pentru sisteme cu sprinklere și cu apă pulverizată. Partea 3: Sisteme de supapă de alarmă apă-aer
108.
SR EN 12259-4
Sisteme fixe de luptă împotriva incendiilor. Componente pentru sisteme cu sprinklere și cu apă pulverizată. Partea 4: Dispozitive de alarmare cu motor hidraulic
109.
SR EN 12259-5
Sisteme fixe de luptă împotriva incendiului. Componente pentru sisteme cu sprinklere și cu apă pulverizată. Partea 5: Detectoare de curgere a apei
110.
SR EN 12259-9
Sisteme fixe de luptă împotriva incendiilor. Componente pentru sisteme cu sprinklere și cu apă pulverizată. Partea 9: Supape de control și semnalizare pentru sisteme cu inundare
111.
SR EN 15725
Extinderea domeniului de aplicare a performanțelor la foc ale produselor și elementelor de construcție. Principiul standardelor EXAP și al rapoartelor EXAP
112.
SR EN 81-58
Reguli de securitate pentru execuția și montarea ascensoarelor. Examinare și încercări. Partea 58: Încercarea de rezistență la foc a ușilor de palier
113.
SR EN 13241
Uși și porți pentru uz industrial, comercial și pentru garaje. Standard de produs, caracteristici de performanță
114.
SR EN 15283-1
Plăci de ipsos armate cu fibre. Definiții, condiții și metode de încercare. Partea 1: Plăci de ipsos armate cu țesătură sau împâslitură
115.
SR EN 15283-2
Plăci de ipsos armate cu fibre. Definiții, condiții și metode de încercare. Partea 2: Plăci de ipsos cu fibre
116.
SR EN 17020-1
Extinderea domeniului de aplicare a rezultatelor încercării privind durabilitatea închiderii automate a ansamblurilor de uși și a ferestrelor mobile rezistente la foc și/sau etanșe la fum. Partea 1: Durabilitatea închiderii automate a ansamblurilor de uși din oțel cu balamale și pivoți
117.
SR EN 17020-2
Extinderea domeniului de aplicare a rezultatelor încercării privind durabilitatea închiderii automate a ansamblurilor de uși și a ferestrelor mobile rezistente la foc și/sau etanșe la fum. Partea 2: Durabilitatea închiderii automate a obloanelor rulante din oțel
118.
SR EN 17020-3
Extinderea domeniului de aplicare a rezultatelor încercării privind durabilitatea închiderii automate a ansamblurilor de uși și a ferestrelor mobile rezistente la foc și/sau etanșe la fum. Partea 3: Durabilitatea închiderii automate a ușilor glisante din oțel
119.
SR EN 17020-4
Extinderea domeniului de aplicare a rezultatelor încercării privind durabilitatea închiderii automate a ansamblurilor de uși și a ferestrelor mobile. Partea 4: Durabilitatea închiderii automate a blocurilor de uși vitrate cu tâmplărie metalică, articulate și pivotante, și a ferestrelor mobile cu tâmplărie metalică rezistente la foc și/sau etanșe la fum
120.
SR EN 17020-5
Extinderea domeniului de aplicare a rezultatelor încercării privind durabilitatea închiderii automate a ansamblurilor de uși și a ferestrelor mobile rezistente la foc și/sau etanșe la fum. Partea 5: Durabilitatea închiderii automate a ansamblurilor de uși din lemn cu balamale și pivoți
121.
STAS 6168-90
Măsuri de siguranță contra incendiilor. Scări de salvare în caz de incendiu. Prescripții generale
122.
STAS 4908
Clădiri civile, industriale și agrozootehnice. Arii și volume convenționale
123.
SR EN 3-7
Stingătoare de incendiu portative. Partea 7: Caracteristici, performanțe și metode de încercare
124.
SR EN 3-10
Stingătoare de incendiu portabile. Partea 10: Prevederi pentru evaluarea conformității stingătorului de incendiu portabil cu EN 3-7
125.
SR EN 3-9
Stingătoare de incendiu portative. Partea 9: Cerințe suplimentare față de EN 3-7 pentru rezistența la presiune a stingătoarelor cu dioxid de carbon
126.
SR EN 3-8
Stingătoare de incendiu portative. Partea 8: Cerințe privind construcția, rezistența la presiune și încercările mecanice pentru stingătoare a căror presiune maximă admisibilă este mai mică sau egală cu 30 bari și care sunt conforme cu cerințele din EN 3-7”
127.
SR EN 615
Protecție împotriva incendiului. Agenți de stingere. Prescripții pentru pulberi (altele decât pulberile pentru clasa D)
128.
SR EN 1866-1
Stingătoare mobile de incendiu. Partea 1: Caracteristici, performanțe și metode de încercare
129.
SR EN 1866-2
Stingătoare mobile de incendiu. Partea 2: Cerințe pentru construcția, rezistența la presiune și încercări mecanice pentru stingătoare, cu o presiune maximă admisibilă mai mică sau egală cu 30 bari, conforme cu cerințele EN 1866-1
130.
SR EN 1866-3
Stingătoare mobile de incendiu. Partea 3: Cerințe de asamblare, de construcție și de rezistență la presiune a stingătoarelor cu dioxid de carbon conforme cu cerințele din EN 1866-1
131.
SR ISO 8421-6
Protecția împotriva incendiilor. Terminologie. Partea 6: Evacuare și mijloace de evacuare
132.
SR ISO 8421-7
Protecția împotriva incendiilor. Terminologie. Partea 7: Mijloace de detectare și de inhibare a exploziilor
133.
SR 10903-2
Măsuri de protecție contra incendiilor. Determinarea sarcinii termice în construcții
134.
SR EN 179
Feronerie pentru clădiri. Dispozitive pentru ieșiri de urgență acționate printr-un mâner sau o placă de împingere, destinate utilizării pe căile de evacuare. Cerințe și metode de încercare
135.
SR EN 1125
Feronerie pentru clădiri. Dispozitive de ieșire antipanică acționate printr-o bară orizontală destinate utilizării pe căi de evacuare. Cerințe și metode de încercare
136.
SR EN IEC 61215-1-2
Module fotovoltaice (PV). Calificarea concepției și aprobarea de tip. Partea 1-2: Cerințe speciale de încercare a modulelor fotovoltaice (PV) bazate pe telurură de cadmiu (CdTe) în straturi subțiri
137.
SR EN IEC 61215-1-3
Module fotovoltaice (PV) - Calificarea concepției și omologare. Partea 1-3: Cerințe speciale de încercare a modulelor fotovoltaice (PV) bazate pe siliciu amorf în straturi subțiri
138.
SR EN IEC 61215-1-4
Module fotovoltaice (PV). Calificarea concepției și omologare. Partea 1-4: Cerințe speciale de încercare a modulelor fotovoltaice (PV) bazate pe Cu (In,GA) (S,Se) 2 în straturi subțiri
139.
SR EN IEC 61215-2
Module fotovoltaice (PV) pentru aplicații terestre. Calificarea concepției și omologare. Partea 2: Proceduri de încercare
140.
SR EN 62108
Module și ansambluri fotovoltaice concentratoare - Calificarea proiectului și omologare
141.
SR EN 62446-1
Sisteme fotovoltaice (PV). Cerințe pentru încercări, documentație și mentenanță. Partea 1: Sisteme conectate la rețea. Documentație, încercări de punere în funcțiune și inspecție
142.
SR EN IEC 62446-2
Sisteme fotovoltaice (PV). Cerințe pentru încercări, documentație și mentenanță. Partea 2: Sisteme conectate la rețea. Mentenanța sistemelor fotovoltaice
143.
SR EN IEC 60904-10
Dispozitive fotovoltaice. Partea 10: Metode de măsurare a dependenței liniare și a liniarității
144.
SR EN 60904-1-1
Dispozitive fotovoltaice. Partea 1-1: Măsurarea caracteristicilor curent- tensiune ale dispozitivelor (PV) multijoncțiune
145.
SR EN IEC 60904-1
Dispozitive fotovoltaice. Partea 1: Măsurarea caracteristicilor curent - tensiune ale dispozitivelor fotovoltaice
146.
SR EN 60904-2
Dispozitive fotovoltaice. Partea 2: Cerințe pentru dispozitive fotovoltaice de referință
147.
SR EN IEC 60904-3
Dispozitive fotovoltaice. Partea 3: Principii de măsurare pentru dispozitivele fotovoltaice (PV) pentru aplicații terestre, inclusiv date privind radiația spectrală de referință
148.
SR EN IEC 60904-4
Dispozitive fotovoltaice. Partea 4: Dispozitive solare de referință. Proceduri pentru stabilirea trasabilității etalonării
149.
SR EN 60904-5
Dispozitive fotovoltaice. Partea 5: Determinarea temperaturii echivalente a celulei (ECT) la dispozitive fotovoltaice (PV) prin metoda tensiunii în circuit deschis
150.
SR EN IEC 60904-7
Dispozitive fotovoltaice. Partea 7: Calculul corecției de neadaptare spectrală la măsurările dispozitivelor fotovoltaice
151.
SR EN 60904-8-1
Dispozitive fotovoltaice. Partea 8-1: Măsurarea sensibilității spectrale a dispozitivelor fotovoltaice (PV) multijoncțiune
152.
SR EN 60904-8
Dispozitive fotovoltaice. Partea 8: Măsurarea sensibilității spectrale a unui dispozitiv fotovoltaic (PV)
153.
SR EN IEC 60904-9
Dispozitive fotovoltaice. Partea 9: Clasificarea caracteristicilor simulatoarelor solare
154.
SR EN 60695-2-11
Încercări privind riscurile de foc. Partea 2-11: Încercări cu fir incandescent/încălzitor. Metodă de încercare a inflamabilității pentru produse finite (GWEPT)
155.
SR EN 14994
Sisteme de protecție prin ventilație împotriva exploziilor de gaze
156.
SR EN 81-70
Reguli de securitate pentru execuția și montarea ascensoarelor. Aplicații particulare pentru ascensoarele de persoane și ascensoarele de persoane și materiale. Partea 70: Accesibilitate în ascensoare pentru persoane inclusiv persoane cu dizabilități
157.
SR EN 81-73
Reguli de securitate pentru execuția și montarea ascensoarelor. Aplicații particulare pentru ascensoarele de persoane și ascensoarele de persoane și materiale. Partea 73: Funcționarea ascensoarelor în caz de incendiu
158.
SR EN 81-82
Reguli de securitate pentru execuția și montarea ascensoarelor. Ascensoare existente. Partea 82: Reguli pentru îmbunătățirea accesibilității în ascensoarele existente pentru persoane, inclusiv persoane cu dizabilități
159.
SR EN 15423
Instalații de ventilare a clădirilor. Măsuri de precauție împotriva incendiilor pentru instalațiile de distribuție a aerului în clădiri
160.
SR EN 15650
Ventilarea în clădiri. Clapete antifoc
161.
SR EN 12365-1
Feronerie pentru clădiri. Profile de etanșare pentru vitraj și garnituri de etanșare pentru uși, ferestre, obloane și pereți cortină. Partea 1: Cerințe de performanță și clasificare
162.
SR EN 81-58
Reguli de securitate pentru execuția și montarea ascensoarelor. Examinare și încercări. Partea 58: Încercarea de rezistență la foc a ușilor de palier
163.
SR EN IEC 62485-2
Prescripții de securitate pentru baterii de acumulatoare și instalații pentru baterii. Partea 2: Baterii staționare
164.
SR EN 1363-1
Încercări de rezistență la foc. Partea 1: Cerințe generale
165.
SR EN 1363-2
Încercări de rezistență la foc. Partea 2: Proceduri alternative și suplimentare
166.
SR EN 14470-1
Dulapuri de securitate în caz de incendiu pentru depozitare. Partea 1: Dulapuri de securitate pentru depozitarea lichidelor inflamabile
167.
SR EN 14470-2
Dulapuri de securitate în caz de incendiu pentru depozitare. Partea 2: Dulapuri de securitate pentru butelii de gaz sub presiune
168.
SR EN 16081
Camere hiperbarice. Cerințe specifice pentru sistemele de luptă împotriva incendiului. Performanțe, instalare și încercări
169.
SR EN 12951
Accesorii prefabricate pentru învelitoare de acoperiș. Scări de acoperiș fixate permanent. Specificație de produs și metode de încercări
170.
SR EN 15998
Sticlă pentru construcții. Securitate în caz de incendiu, rezistență la foc. Metodologie de încercare a sticlei în scopul clasificării
171.
SR EN 16763
Servicii pentru sisteme de securitate la incendiu și sisteme de securitate
172.
SR EN 17407
Echipamente portabile pentru refularea produselor de stingere furnizate de pompe de incendiu. Colectoare și distribuitoare PN16
173.
SR EN IEC 60331-1
Încercări pentru cabluri electrice în condiții de incendiu. Integritatea circuitelor. Partea 1: Metodă de încercare la foc cu șoc la o temperatură de cel puțin 830 °C pentru cabluri cu tensiunea nominală de până la 0,6 /1,0 kV inclusiv și diametrul exterior mai mare de 20 mm
174.
SR EN 60669-2-6
Întreruptoare pentru instalațiile electrice fixe pentru utilizare casnică și similară. Partea 2-6: Prescripții particulare. Întreruptoare pentru oprire de urgență în caz de incendiu pentru reclame luminoase și corpuri de iluminat de interior și de exterior
175.
SR EN IEC 60695-1-12
Încercări privind riscul de incendiu. Partea 1-12: Ghid pentru evaluarea riscului de incendiu al produselor electrotehnice. Ingineria securității la incendiu
176.
SR EN 60695-7-1
Încercări privind riscurile de foc. Partea 7-1: Toxicitatea efluenților incendiului. Ghid general
177.
SR EN 60695-7-2
Încercări privind riscurile de foc. Partea 7-2: Toxicitatea efluenților incendiului. Rezumat și importanța metodelor de încercare
178.
SR EN 60695-7-3
Încercări privind riscurile de foc. Partea 7-3: Toxicitatea efluenților incendiului. Utilizarea și interpretarea rezultatelor încercării
Fragment 421
Tabelul 121: Dispunere a ecranelor continui în sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural- organizat
Tabelul 122: Debit de extragere a fumului și gazelor fierbinți prin ventilare mecanică
Tabelul 123: Uși pentru circulație funcțională și/sau evacuare practicate în pereții antifoc din clădiri civile
Tabelul 124: Uși pentru circulație funcțională și/sau evacuare practicate în pereții antifoc din construcții de producție și/sau depozitare
Tabelul 125: Suprafața construită maxim admisă între spații delimitate de pereți de sectorizare
Tabelul 126: Fluxuri de evacuare ale scării prevăzute pentru evacuarea persoanelor precum și pentru accesul forțelor de intervenție
Tabelul 127: (echivalent cu tabel 1 din SR EN IEC 62485-2) - Valori pentru curentul I la încărcare cu profiluri de încărcare IU sau U
Tabelul 128: Alegerea dispozitivului de ieșire pentru uși de evacuare în funcție de utilizare
Tabelul 129: Alternative dimensionare scări de circulație funcțională și de evacuare la clădiri cu funcțiune de sănătate
Tabelul 130: Număr maxim de locuri admise pe un rând de scaune la arene și stadioane în aer liber
Tabelul 131: Număr maxim de rânduri de scaune la arene și stadioane în aer liber
Tabelul 132: Încadrare în risc de incendiu (construcții noi)
Tabelul 133: Recomandare de clasificare a materialelor/produselor și substanțelor depozitate, după clasa de periculozitate (construcții noi)
Tabelul 134: Recomandare de clasificare a materialelor/produselor și substanțelor depozitate cu periculozitate deosebit de mare (Pentru care nu sunt aplicabile cantitățile relevante pentru încadrare în Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, cu modificările și completările ulterioare).
Tabelul 135: Categorii de lichide inflamabile
Tabelul 136: Categorii de depozite de lichide inflamabile
Tabelul 137: Valorile puterii calorifice pentru materiale uzuale
Tabelul 138: Valorile puterii calorifice pentru cabluri
Tabelul 139: Materiale și elemente de construcție incombustibile (la construcții existente)
Tabelul 140: Materiale și elemente de construcție combustibile (la construcții existente)
Tabelul 141: Clase de performanță privind reacția la foc a produselor pentru construcții, cu excepția pardoselilor și a produselor termoizolante pentru tubulatura liniară (*) la construcții noi și existente
Tabelul 142: Clase de performanță privind reacția la foc a pardoselilor pentru construcții
Tabelul 143: Caracteristici ale substanțelor și materialelor ce determină încadrarea în riscuri de incendiu a spațiilor, încăperilor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor de producție și/sau depozitare existente
Tabelul 144: Condiții minime pentru încadrarea construcțiilor existente în nivel de stabilitate la incendiu
Tabelul 145: Distanțe de siguranță la construcții existente
Tabelul 146: Rezistența la foc a pereților la construcțiile existente
Tabelul 147: Arii construite admise pentru compartimente de incendiu ale clădirilor civile existente (publice) supraterane
Tabelul 148 - Număr de niveluri supraterane maxim admis și capacitatea clădirilor civile existente cu nivelul de stabilitate la incendiu III, IV și V
Tabelul 149: Condiții minime pentru pereți și planșee la construcții existente
Tabelul 150: Capacități de evacuare la construcții existente
Tabelul 151: Condiții pentru elementele de construcție (la clădiri existente)
Tabelul 152: Pereți și uși de separare a căilor comune de circulație și de evacuare la clădiri existente de locuit
Tabelul 153: Pereți și uși de separare a căilor comune de circulație și de evacuare la clădiri existente cu funcțiune administrativă
Tabelul 154: Separare a căilor comune de circulație și de evacuare la construcții existente de comerț
Tabelul 155: Separare a căilor comune de circulație și de evacuare la clădiri existente de sănătate
Tabelul 156: Separare a căilor comune de circulație și de evacuare la clădiri existente pentru cultură
Tabelul 157: Separare a căilor comune de circulație și de evacuare la clădiri existente de învățământ
Tabelul 158: Separarea căilor comune de circulație și de evacuare la clădiri existente pentru turism
Tabelul 159: Pereți de separare a căilor comune de circulație și de evacuare la clădiri existente înalte și foarte înalte
Tabelul 160: Lungimi de evacuare la clădiri existente înalte și foarte înalte
Tabelul 161: Categorii de săli aglomerate la clădiri existente
Tabelul 162: Corelația admisă între amplasarea și categoria sălilor, numărul de locuri și nivelul de stabilitate la incendiu al clădirilor existente cu săli aglomerate
Tabelul 163: Numărul de niveluri supraterane admis în clădiri cu săli aglomerate (porțiunea în care publicul are acces)
Tabelul 164: Elemente de separare la săli aglomerate în clădiri existente
Tabelul 165: Capacitatea de evacuare la săli aglomerate în clădiri existente
Fragment 426
Figura 142 - Ascensor dedicat intervenției (obligatoriu la clădiri cu înălțimea mai mare sau egală de 75 m) prevăzut cu acces dedicat din încăperea tampon aferentă casei de scară destinată numai intervenției pompierilor
Figura 143 - Atrium - secțiune și volum
Figura 144 - Clădiri cu atrium - variante
Figura 145 - Clădire fără atrium
Figura 146 - Atrium acoperit sau neacoperit
Figura 147 - Condiții atrium
Figura 148 - Atriumuri cu efect de coș
Figura 149 - Amplasarea atriumurilor în raport cu clădirea
Figura 150 - Închidere atrium - Atriumuri cu pereți plini
Figura 151 - Închidere atrium - Atriumuri cu pereți vitrați
Figura 152 - Închidere atrium - Atriumuri nedelimitate cu perete
Figura 153 - Atrium - spații cu risc mare de incendiu
Figura 154 - Circulațiile comune orizontale deschise (variante a și b) și închise (varianta c)
Figura 155 - Construcțiile cu pericol de explozie se realizează din materiale și elemente de construcție clasa de reacție la foc A1
Figura 156 - Nu sunt admise materiale și elemente de construcție combustibile (diferite de A1 sau A2-s1,d0)
Figura 157 - Construcțiile independente cu pericol de explozie, nu vor avea pod (indiferent de materiale și elementele din care sunt alcătuite)
Figura 158 - Dispunerea încăperilor și spațiilor cu pericol de explozie este recomandată în afara construcțiilor cu alte destinații (amplasate la distanțe de siguranță normate - D)
Figura 159 - Dispunerea încăperilor cu pericol de explozie
Figura 160 - Separare prin elemente rezistente la explozie
Figura 161 - Încăpere tampon
Figura 162 - Încăpere cu pericol de explozie - fără plafoane (autoportante sau suspendate)
Figura 163 - Goluri de decomprimare în caz de explozie la CT
Figura 164 - Goluri de decomprimare în pereții exteriori sau în acoperiș
Figura 165 - Soluții neadmise la goluri de decomprimare
Figura 166 - Goluri de decomprimare închise sau deschise
Figura 167 - Goluri prevăzute pentru decomprimare în caz de explozie neînchise sau închise
Figura 168 - Panouri rabatabile cu balamale (axe)
Figura 169 - Panou de decomprimare la spații cu pericol de explozie (oxigen) la clădiri cu funcțiuni sanitare
Figura 170 - Stație de pompare separată de restul construcției și numai cu acces direct din exterior (la subsol având curte de lumină)
Figura 171 - Stație de pompare cu acces direct din exterior (la stațiile de pompare cu debit mai mic de 4.2 l/s nu este obligatoriu) și o comunicare funcțională din interior
Figura 172 - Amplasare stație de pompare
Figura 173 - Stație de pompare - Acces pe scara verticală
Figura 174 - Încăpere de depozitare (exemplu)
Figura 175 - Încăperi și spații de depozitare (exemplu)
Figura 176 - Dispozitive fotovoltaice (conform prevederi normate)
Figura 177 - Exemplu amplasare dispozitive fotovoltaice pe terasă - distanțe
Figura 178 - Exemplu amplasare - traversare pereți antifoc
Figura 179 - Uși de evacuare pe balamale sau pivoți cu deschidere la 90° și la 180° (cu balamale aruncătoare) amplasate pe circulații comune de evacuare
Figura 180 - Îngustare lățime liberă de evacuare
Figura 181 - Secțiune ușa de evacuare pe balamale sau pivoți - racordare la praguri >2,5 cm
Figura 182 - Uși cu deschidere normală pe balamale sau pivoți - canat activ sau inactiv
Figura 183 - Exemple uși echipate cu sisteme de încuiere și dispozitive de ieșire
Figura 184 - Uși echipate cu sisteme de încuiere și dispozitive de ieșire - canat activ sau inactiv
Figura 185 - Dispozitive de ieșire de urgență
Figura 186 - Dispozitive de ieșire împotriva panicii
Figura 187 - Dispozitive de ieșire de urgență și bare împotriva panicii (exemple)
Figura 188 - Exemple uși culisante prevăzute și cu deschidere pe balamale (uși cu break out)
Figura 189 - Exemple tipuri de uși turnante folosite ca și căi de evacuare
Figura 190 - Ușă ținută deschisă de dispozitivul electromagnetic sau electromecanic, cu închidere în caz de incendiu
Figura 191 - Scări cu o rampă dreaptă
Figura 192 - Scări cu două rampe drepte
Figura 193 - Scări cu trei rampe drepte - se pot realiza cu una sau mai multe rampe
Figura 194 - Scări cu patru rampe drepte
Figura 195 - Tipologii scări
Figura 196 - Separarea rampelor supraterane de cele subterane
Figura 197 - Scări cu rampe încrucișate la clădiri înalte/foarte înalte și în subteran
Figura 198 - Scară în spirală (un flux de evacuare)
Figura 199 - Scară cu rampa curbă
Figura 200 - Scheme de principiu uși de acces în casele de scări (scară cu două rampe)
Figura 201 - Clădiri cu înălțime obișnuită - suprateran (prin deschidere, ușile de acces în casele de scări nu trebuie să reducă lățimea normată a podestelor)
Figura 202 - Clădiri înalte/foarte înalte - golurile de acces la scările de evacuare se protejează obligatoriu cu încăperi tampon la clădirile înalte și foarte înalte (prin deschidere, ușile de acces în casele de scări nu trebuie să reducă lățimea normată a podestelor)
Figura 203 - Scări exterioare
Figura 204 - Coridoare