P118/1-2025 - Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor, indicativ P 118/1-2025

În corelare cu prevederile Regulamentului Delegat (UE) 2024/1681 ("Regulamentul delegat (UE) 2024/1681 al Comisiei din 6 martie 2024 de completare a Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea unor clase de performanță în ceea ce privește rezistența la foc a produselor pentru construcții"), orice produs clasificat superior peste cerințele ce vizează clasa de performanță în ceea ce privește rezistența la foc prevăzut de către normativ, este admisibil și nu face obligația de a se limita la cerințele prevăzute de către acesta. În corelare, – criteriul privind clasificarea produselor "Seturi de uși rezistente la foc, ferestre (în pereți și acoperișuri) care se pot deschide, luminatoare care se pot deschide și obloane (inclusiv cele care conțin suprafețe vitrate, dispozitive de închidere și alte elemente de feronerie)" Sa corespunde Sa3 (coroborat cu SR EN 13501-2); în oricare dintre cazurile stipulate de către normativ se pot prevedea produse cu clasificare superioară, respectiv Sa4 pentru ușile, respectiv seturile de uși rezistente la foc care au trecut criteriile de control al fumului, în funcție de condițiile de încercare îndeplinite; ...

– clasa de performanță prevăzută pentru produsele "Grile de transfer de aer" este EI, exprimată în minute (xx, respectiv EIxx); clasa de performanță EI privind clasificarea produselor "Grile de transfer de aer" (pentru ventilație) va fi cât a elementului străpuns (cu excepția cazului în care grilele de transfer de aer vor fi amplasate în pereți, la o înălțime de max 1,00 m față de stratul finit al pardoselii, caz în care vor avea rezistența cât jumătate din cea a peretelui) și se completează cu clasificările suplimentare relevante ale grilelor de transfer de aer prevăzute în anexa Regulamentului Delegat (UE) 2024/1681; ...

– clasa de performanță prevăzută pentru produsele "Etanșări de penetrare", "Etanșări de penetrare combinate", "Etanșări de îmbinări liniare", funcție de tipul acestora este EI, exprimată în minute (xx, respectiv EIxx) și se completează cu clasificările suplimentare relevante ale elementelor specifice prevăzute în anexa Regulamentului Delegat (UE) 2024/1681. ...

Articolul 1.1.13.

Anexele nr. 1-11 fac parte integrantă din prezentul normativ.

...

SECȚIUNEA II

1.2. Terminologie, clasificări

Articolul 1.2.1.

În sensul prezentului normativ, terminologia și clasificările utilizate au următoarele semnificații: 1) Acoperiș - parte a construcției care închide construcția față de exterior peste ultimul nivel construit, format din elemente de construcție și componente structurale și nestructurale. Acesta poate fi în pantă (tip șarpantă sau tip terasă.) a) Acoperiș în pantă (tip șarpantă) - acoperiș la care panta acoperișului față de proiecția orizontală a acestuia formează un unghi alfa (α). Cu pantă mică (denumite "acoperișuri plate*") sunt considerate acoperișurile cu unghiul (α), α ≤ 10°, cu pantă mare sunt considerate acoperișurile cu unghiul 10° < α ≤ 80°, precum și cele cu o suprafață curbă. Panta unui acoperiș sau a versantului de acoperiș este determinată de linia de cea mai mare pantă. Tipurile de suprafețe - versanți pot fi: – cu suprafață plană ...

– continuă, într-un singur plan în conformitate cu Figura 1 varianta a); ...

– discontinuă: ...

– cu rupere de pantă în conformitate cu Figura 1 varianta b) sau cu rupere de nivel; ...

– cu rupere de nivel și pantă în conformitate cu Figura 1 varianta c); ...

– cu suprafață curbă (cu o singură curbură în conformitate cu Figura 1 varianta d) sau cu dublă curbură). ...

Notă: Atunci când acoperișurile în pantă reprezintă acoperișuri plate (cu o înclinare de până la 10°) acestea trebuie testate pe orizontală. Rezultatele testelor obținute cu o înclinare de 0° (orizontală) pot fi valabile pentru acoperișuri plate (cu o înclinare de până la 10°).

Figura 1 - Tipuri de acoperișuri în pantă

...

b) Acoperiș terasă - element de construcție orizontal sau înclinat care închide construcția la partea superioară, peste ultimul nivel construit, obligatoriu prevăzut cu capacitate portantă R (aptitudinea acestuia de a rezista la o expunere la foc, pe o față sau pe mai multe fețe, pe timpul normat, sub acțiuni mecanice specificate, fără pierderea stabilității structurale). Se consideră că îndeplinește această prevedere orice acoperiș cu structura din beton armat sau precomprimat, cu panta mai mică sau egală de 10°. Precum performanțele privind clasa de reacție la foc și cele de rezistența la foc (în funcție de încadrare în nivel de stabilitate la incendiu) ...

c) Acoperișul terasă amenajat pentru diverse funcțiuni cum ar fi parcaje, comerț etc., trebuie să respecte cerințele de proiectare specifice funcțiunii amenajate precum și tipului de clădire. Note: (1) Pentru planșeele și acoperișurile portante fără funcție de separare la foc (încercate și clasificate pentru foc aplicat numai de dedesubt doar în cazuri excepționale, când un planșeu sau un acoperiș portant este expus la foc simultan pe ambele fețe, trebuie încercat ca balcon/pasarelă), criteriul de performanță este capacitatea portantă și sunt definite prin clasa R. Pentru planșeele și acoperișurile portante cu funcție de separare la foc (încercate și clasificate pentru foc aplicat numai de dedesubt), criteriile de performanță sunt capacitatea portantă și etanșeitatea la foc sau capacitatea portantă, etanșeitatea la foc și izolarea termică, fiind definite prin clasa RE sau REI.

(2) În situația în care, peste stratul final de hidroizolație se aplică dispozitive fotovoltaice, se vor avea în vedere prevederile din Tabelul 2, nr. crt. 10, lit. b sau Tabelul 3 nr. crt. 10, lit. b.

(3) În situația poziționării termoizolației între planșeul din beton armat și un strat de beton de pantă, de minimum 3,00 cm, se admite utilizarea materialelor conform prevederilor Art. 2.3.6.2.1. (4) .

...

c) Acoperiș verde - acoperiș pe care este prevăzută în mod deliberat, prin proiect, vegetație, peste stratul care realizează protecția la intemperii. Așa cum este definit în reglementarea tehnică "Ghid privind proiectarea și execuția acoperișurilor verzi la clădiri noi și existente, indicativ GP 120/2013", aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 3383/2013. ...

...

2) Anvelopa clădirii - Ansamblul constructiv de închidere perimetrală a clădirii, compus din fațade, indiferent de materiale și sistem de realizare, precum și sistem de acoperire etc., reprezentând totalitatea suprafețelor elementelor de construcție perimetrale, care delimitează volumul interior (încălzit) al unei clădiri, de mediul exterior sau de spații neîncălzite din exteriorul clădirii. ...

3) Ardere - reacție exotermă a unei substanțe cu un oxidant. Arderea emite în general efluenți ai incendiului însoțiți de flăcări și/sau incandescență. a. Oxidare - reacție chimică în care proporția de oxigen sau de alt element electronegativ într-o substanță este mărită. ...

b. Oxidant - substanță susceptibilă de a produce o reacție de oxidare. Arderea este o oxidare. ...

...

4) Aria construită (Ac) - aria secțiunii orizontale a clădirii, la cota ± 0,00, a parterului, măsurată conform STAS 4908 - Clădiri civile, industriale și agrozootehnice. Arii și volume convenționale. Notă: Se au în vedere următoarele: a) Aria construită - aria secțiunii orizontale a clădirii, la cota ± 0,000 a parterului, măsurată pe conturul exterior al pereților (sau proiecția pe sol a conturului nivelurilor supraterane dacă suprafața acestora este mai mare); Observații: (1) În aria construită, nu intră: i. - rezaliturile cu aria mai mică de 0,4 mp și nișele cu aria mai mare de 0,4 mp; ...

ii. - treptele exterioare și terasele neacoperite; ...

iii. - terasele descoperite ale parterului care depășesc planul fațadei, platformele, scările de acces. Proiecția la sol a balcoanelor a căror cotă de nivel este sub 3,00 m de la nivelul solului amenajat și a logiilor închise ale etajelor se include în aria construită; ...

iv. - ariile curților interioare, ale curților exterioare de lumină sau de acces (denumite în mod curent curți englezești) mai mari de 4 mp. ...

(2) Pentru construcțiile subterane și subsoluri, aria construită se măsoară la cota finită a pardoselii și se consideră aria secțiunii orizontale cuprinsă în conturul exterior al pereților, inclusiv grosimea zidului de protecție a izolației. În cazul construcției amplasate pe teren în pantă, aria construcției se calculează în plane orizontale în trepte, funcție de teren și specificul construcției.

(3) Întrucât nu sunt luate în calculul ariei construite a construcției, elementele de construcție dispuse pentru accesul în clădiri (planuri înclinate exterioare, scări exterioare - trepte exterioare și terase neacoperite) nu trebuie să îndeplinească cerințele pentru scări exterioare de evacuare.

...

b) Aria construită pe apartament - conform STAS 4908 - "Clădiri civile, industriale și agrozootehnice. Arii și volume convenționale"; ...

c) Aria nivelului - Aria secțiunii orizontale a clădirii la nivelul respectiv delimitată de conturul său exterior. Observație: Podul nu se consideră etaj. Mansardele, mezaninele și supantele (a căror arie este mai mare de 40% din cea a încăperii în care sunt realizate) se consideră etaje (niveluri).

Aria nivelului se măsoară la 1 m deasupra pardoselii finite.

În aria nivelului se cuprind și ariile nivelurilor intermediare sau anexe interioare sau exterioare cum sunt: – ariile teraselor circulabile pentru diferite funcțiuni; ...

– ariile logiilor și a balcoanelor interioare (în cazul teatrelor, cinematografelor, aulelor sau ale altor săli similare); ...

– ariile supantelor (a căror arie este mai mică sau egală de 40% din cea a încăperii în care sunt realizate); ...

– ariile balcoanelor și logiilor; ...

– ariile porticelor de circulație și gangurilor de trecere dacă acestea nu au înălțimea mai mare decât a unui etaj, se consideră, aferente numai primului nivel deservit; ...

– aria coridoarelor exterioare; ...

– aria scărilor exterioare de acces între niveluri, intră în calculul ariei nivelului deservit; ...

– aria încăperilor cu înălțime liberă mai mare de 1,80 m (de exemplu subsol, încăperile motoarelor de ascensor, pompe etc., părți ieșite și închise pentru iluminatul subsolurilor, încăperi la mansarde etc.); ...

– ariile rampelor exterioare și a scărilor de acces de la magazii, depozite etc.; ...

– aria aferentă lucarnelor în cazul mansardelor dacă înălțimea h ≥ 1,80 m. ...

În aria nivelului nu se cuprind: – copertinele cu suprafețe mai mici de 4 mp și adâncimea mai mică de 2 m, profilele ornamentale și cornișele; ...

– învelitoarele, terasele necirculabile (rezultate din retragere) de peste nivelul imediat inferior; ...

– golurile mai mari de 4 m2, fiecare în parte numai la curți de lumină și curți englezești. ...

– ariile prevăzute la definiția "aria construită ", alin. (1); ...

– aria aferentă lucarnelor în cazul mansardelor, dacă înălțimea h < 1,80 m. ...

La clădiri, cu excepția locuințelor, care au porțiuni cu număr diferit de niveluri sau cu niveluri denivelate de înălțimi egale sau diferite, deservite de o aceeași scară, numărul de niveluri se determină conform figurilor din STAS 4908 - "Clădiri civile, industriale și agrozootehnice. Arii și volume convenționale".

...

d) Aria pereților, Aria utilă, Aria utilă a apartamentului - conform STAS 4908 - "Clădiri civile, industriale și agrozootehnice. Arii și volume convenționale". ...

...

5) Aria desfășurată, Aria desfășurată construită (la locuințe) - conform STAS 4908 - "Clădiri civile, industriale și agrozootehnice. Arii și volume convenționale" Notă: Se asigură măsurile de securitate la incendiu specifice inclusiv la suprafața subsolurilor cu înălțimea liberă de la 1,80 m până la 2,10 m, la suprafața subsolurilor cu destinație strictă pentru gararea autovehiculelor, la spațiile tehnice sau la balcoanele, logiile, terasele deschise și neacoperite prevăzute pentru evacuare, precum și a separării podurilor (neamenajabile) față de spații utilizate, precum și a scărilor exterioare de evacuare.

...

6) Atrium - volumul liber din interiorul unei clădiri, sau volumul generat de mai multe clădiri, delimitat pe una sau mai multe laturi de cel puțin patru niveluri ale clădirii și care nu este necesar să fie aliniat pe verticală. Atriumurile pot fi descoperite, acoperite închise sau acoperite deschise (conform Figura 2 și Figura 3). Pentru mai multe informații a se consulta Anexa 4.2 "Atriumuri". Figura 2 - Tipuri de atriumuri

Figura 3 - Atrium interconectat în subteran

Note Figura 3: (a) Întreaga suprafață a părții supraterane a spațiului interconectat prin atrium este deschisă și neobstrucționată, astfel încât un incendiu în orice parte a spațiului interconectat prin atrium va fi ușor vizibil pentru utilizatorii spațiului înainte de momentul în care acesta devine un pericol pentru ei. Se acceptă un singur nivel subteran interconectat cu porțiunea supraterană a construcției, interconectat prin atrium, (Figura 3 varianta a). ...

(b) În vederea diminuării consecințelor efectului de panică, pentru clădirile cu atrium a căror capacitate maximă simultană este mai mare de 1.500 de persoane, numărul fluxurilor pentru care trebuie asigurată evacuarea în exteriorul clădirii prin ușile exterioare care constituie și accese folosite în mod curent în utilizare de către public sau vizitatori (persoane străine de construcție) trebuie să fie mărite prin înmulțire cu un coeficient de minimum 1,25. ...

...

7) Cale de evacuare - circulație comună funcțională (orizontală sau verticală) înglobată sau alipită construcției, destinată evacuării utilizatorilor în caz de incendiu, separată de restul construcției cu elemente rezistente la foc. Sunt considerate căi de evacuare circulațiile libere (fără obstacole) care, îndeplinind condițiile stabilite prin prezentul normativ, asigură evacuarea prin uși, coridoare, degajamente protejate, tuneluri, holuri sau vestibuluri etc,. la nivelul terenului circulabil sau al unor suprafețe carosabile sau către compartimente de incendiu învecinate (în condițiile permise de normativ), astfel: direct; prin case de scări de evacuare; prin terase, cursive, logii, pasaje de evacuare. Căile de evacuare în caz de incendiu pot fi: a) căile de circulație comune orizontale sau verticale înglobate sau alipite construcției și separate de restul acesteia cu elemente cu performanță privind rezistența și clasa de reacție la foc; ...

b) căile special destinate evacuării care se prevăd numai atunci când cele funcționale sunt insuficiente sau nu pot satisface condițiile de siguranță la foc, separate de restul construcției cu elemente cu performanță privind rezistența și clasa de reacție la foc. ...

Figura 4 - Circulații de evacuare

Notă Figura 4: Este admisă gruparea încăperilor de tip open space cu risc mic de incendiu și aceeași destinație compartimentate cu parapete, panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile folosite ca separări funcționale, incluzând și destinații colaterale, inclusiv cele de comunicări funcționale orizontale. Gruparea încăperilor de tip open space se compartimentează la limita față de circulațiile comune de evacuare (coridoare, degajamente protejate, încăperi tampon, scări închise etc.) precum și față de spații cu risc diferit de incendiu (provenit din densitatea de sarcină termică și/sau din funcțiune), cu pereți rezistenți la foc specifici spațiilor tip open space sau conform prevederilor spațiilor alăturate (obligatoriu se aleg cerințele cele mai restrictive), conform încadrării fiecărei funcțiuni sau tip de construcție. În interiorul grupării spațiilor de tip open space, încăperile cu risc diferit de incendiu (provenit din densitatea de sarcină termică și/sau din funcțiune) se compartimentează cu pereți rezistenți la foc specifici acestor încăperi. Comunicarea funcțională dintre spații de tip open space și circulații comune orizontale se poate face prin spații comune ce aparțin open space (circulații funcționale) care trebuie să îndeplinească condițiile specific spațiilor de tip open space.

...

8) Căi/circulații de acces, intervenție și salvare - căi de acces, intervenție și salvare, corespunzător alcătuite dimensionate și marcate, astfel încât să poată fi utilizate de personalul care intervine în caz de incendiu. Căile de acces, intervenție și salvare sunt: a) Exterioare - pentru accesul ușor al autospecialelor de intervenție ale pompierilor, fiind marcate și menținute permanent libere. De regulă, vor asigura intervenția cel puțin la o fațadă a clădirii, cu excepția situațiilor precizate în normativ. ...

b) Interioare - pentru accesul ușor la principalele circulații funcționale (orizontale și verticale), precum și la spațiile cu risc sau pericol de incendiu. ...

...

9) Cale de circulație interioară - traseu orizontal/circulație funcțională orizontală destinată circulației într-o încăpere. ...

10) Conducte de control al fumului - conducte utilizate într-un sistem de control al mișcării și/sau reținerii fumului și căldurii. Conductă de evacuare a fumului dintr-un compartiment unic - conductă de control al fumului proiectată pentru a oferi un grad de rezistență la foc pentru utilizare într-un singur compartiment.

Conductă rezistentă la foc de evacuare a fumului multicompartiment - conductă de control al fumului concepută pentru a oferi un grad de rezistență la foc pentru utilizare în mai multe compartimente.

Volet de control al fumului - dispozitiv care poate fi deschis sau închis pentru a controla curgerea fumului și gazelor fierbinți.

Nota 1: În poziția de funcționare la incendiu, voletul de control al fumului poate fi deschis (pentru a evacua fumul din compartimentul incendiat) sau închis (pentru a evita propagarea fumului la alte zone).

Nota 2: Clasificările se referă la termenul "compartiment" reprezentând un spațiu închis, care cuprinde unul sau mai multe spații separate, limitat de elemente de construcție care au o rezistență la foc specificată, pentru ca să împiedice propagarea incendiului în orice direcție pentru o perioadă de timp dată. Termenul în această accepțiune se va referi strict la clasificările acestor produse.

Ecran de fum (bariera de fum) - dispozitiv proiectat pentru a canaliza, a reține și/sau a preveni migrarea fumului, utilizat pentru a limita și/sau a împiedica propagarea fumului, clasificat DH sau D_600.

Note: Barierele de fum mai sunt denumite perdele de fum, jaluzele antifum sau ecrane de fum.

Notă: Alternativ prevederilor prezentului normativ, înălțimea ecranelor sistemelor de evacuare a fumului și gazelor fierbinți (pentru structuri nestandardizate sau clădiri unde dimensiunile mari, forma sau configurația fac necesare controlul fumului și/sau conform criteriilor de proiectare sau la solicitarea autorităților competente se cer niveluri de performanță adecvate privind înălțimea stratului de aer fără fum, temperatura din stratul de aer, influențe externe etc.), poate fi diferită, fără a fi mai mică de 50 cm.

Ventilator de evacuare a fumului și căldurii - dispozitiv special conceput pentru a evacua fumul și gazele fierbinți dintr-o construcție în condiții de incendiu.

Ventilator natural de evacuare a fumului și a căldurii (trapă de evacuare fum) - dispozitiv special conceput pentru a scoate fumul și gazele fierbinți din lucrările de construcție prin forța de flotabilitate.

Ventilare naturală - ventilare cauzată de forțe ascendente care rezultă din diferențele de densitate dintre gazele cu fum și cele din aerul ambiant, datorită diferențelor de temperatură.

Aria geometrică - aria unei secțiuni printr-un ventilator, măsurată în planul definit de suprafața clădirii care este în contact cu structura ventilatorului.

Notă: Aria geometrică este exprimată ca Av. Nu se face vreo reducere pentru ghidaje, fante de ventilare sau alte obstrucții.

Ventilare mecanică - ventilare care este provocată de aplicarea unei energii externe pentru a deplasa gazele printr-un ventilator.

...

11) i) Coridor (culoar)/cursivă - încăpere de tranzit, lungă și îngustă (cu lungimea de cel puțin două ori cât lățimea); ...

ii) Hol (vestibul) - încăpere de tranzit care nu îndeplinește condițiile de coridor. ...

...

12) Clasă de reacție la foc - expresie cantitativă, formulată în termeni de performanță, pentru modul de comportare a unui produs în condiții de utilizare finală, care prin propria sa descompunere alimentează un foc la care este expus; este exprimată prin nivelul parametrilor specifici, determinați în urma unor încercări standardizate. Structurarea în niveluri de performanță a claselor de reacție la foc este stabilită prin Regulamentul privind clasificarea și încadrarea produselor pentru construcții pe baza performanțelor de comportare la foc, aprobat prin Ordinul comun al ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului și al ministrului administrației și internelor nr. 1.822/394/2004, cu modificările și completările ulterioare. În cuprinsul prezentului normativ prin clasa de reacție la foc minimă se înțelege un criteriu de performanță minim pentru clasă A ÷ F, minim pentru emisiile de fum s1, s2 și s3 și minim pentru picături d0, d1 și d2. Exemplu: minim C-s2,d0, înseamnă că se admite aceasta sau orice clasă de reacție la foc superioară acesteia, pentru emisiile de fum numai s1 și s2, iar pentru picături numai d0. Atunci când în normativ se precizează "minimum" sau "cel puțin", acestea se referă la fiecare din componenții indicației (litere și sufixuri).

...

13) Clase de comportare la foc a produselor pentru construcții (13.1) Clasele de performanță privind reacția la foc a produselor pentru construcții (cu excepția pardoselilor, produselor termoizolante pentru tubulaturi liniare și a cablurilor electrice), sunt A1, A2, B, C, D, E și F, respectiv: 1. A1 - produse incombustibile care nu contribuie deloc la dezvoltarea incendiului; ...

2. A2 - produse care nu se pot aprinde cu flacără și a căror contribuție la dezvoltarea incendiului este extrem de limitată; ...

3. B - produse care se sting în lipsa unei flăcări de întreținere și al căror aport la dezvoltarea incendiului este foarte mic; ...

4. C - produse combustibile care contribuie la dezvoltarea incendiului în anumite limite; ...

5. D - produse combustibile care contribuie la dezvoltarea și propagarea incendiului; ...

6. E - produse combustibile a căror contribuție la propagarea rapidă a incendiului este importantă; ...

7. F - produse combustibile a căror contribuție la propagarea rapidă a incendiului este foarte importantă. ...

La fiecare produs se specifică emisia de fum (s1, s2 și s3) și a picăturilor/particulelor arzânde (d0, d1 și d2), conform Regulamentului privind clasificarea și încadrarea produselor pentru construcții pe baza performanțelor de comportare la foc.

(13.2) Clasele de performanță privind reacția la foc a pardoselilor pentru construcții sunt: A1_FL, A2_FL, B_FL, C_FL, D_FL, E_FL și F_FL, cu specificarea emisiei de fum (s1 sau s2).

(13.3) Clasele de performanță privind reacția la foc a produselor termoizolante pentru tubulaturi lineare, sunt: A1_L, A2_L, B_L, C_L, D_L, E_L și F_L cu specificarea emisiei de fum (s1, s2 și s3) și a picăturilor/particulelor arzânde (d0, d1 și d2).

la clădirile și compartimentele de incendiu supraterane civile înalte

Varianta a): clădire cu înălțime obișnuită și clădire foarte înaltă cu funcțiune de locuit, neechipate cu instalație automată de stingere a incendiilor (toate compartimentele sunt prevăzute cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală)

Varianta b): clădire cu înălțime obișnuită și clădire foarte înaltă cu funcțiune de locuit, echipate cu instalație automată de stingere a incendiilor (toate compartimentele sunt prevăzute cu instalație automată de stingere a incendiilor și cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, precum și cu sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (coridoare/holuri) și casele de scări)

Varianta c): clădire cu înălțime obișnuită și clădire foarte înaltă cu orice funcțiune, cu excepția celei de locuit, echipate cu instalație automată de stingere a incendiilor (toate compartimentele sunt prevăzute cu instalație automată de stingere a incendiilor și cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, precum și cu sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (coridoare/holuri) și casele de scări)

Varianta d): clădire foarte înaltă cu orice funcțiune, cu excepția celei de locuit, echipată cu instalație automată de stingere a incendiilor (toate compartimentele sunt prevăzute cu instalație automată de stingere a incendiilor și cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, precum și cu sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (coridoare/holuri) și casele de scări)

Figura 9 - Compartimentare antifoc și arii compartimente de incendiu

la clădirile și compartimentele de incendiu supraterane civile foarte înalte

...

...

21) Construcție - este sistemul tehnic definit prin ansamblul constructiv și instalațiile aferente acesteia, inclusiv mijloacele tehnice de contracarare a incendiilor prevăzute; în contextul prezentului normativ, se definesc "Categorii de construcții din punct de vedere al securității la incendiu" - clădiri/construcții (civile, industriale, mixte), corturi, platforme exterioare și depozite deschise. 1) Construcție închisă - construcție supraterană/subterană închisă perimetral cu pereți care nu îndeplinesc criteriile prevăzute la pct. 2) lit. ii) și prevăzută cu acoperiș; ...

2) Construcție deschisă - construcție supraterană/subterană care îndeplinește una din următoarele condiții: i. este descoperită (fără acoperiș); ...

ii. construcție acoperită care are goluri permanent deschise pe cel puțin 50% din suprafața pereților exteriori. ...

Cu excepția spațiilor amenajate sub tribune, stadioanele acoperite sunt considerate construcții deschise dacă la partea superioară (ultima cota de nivel accesibilă publicului), în cadrul închiderilor perimetrale sunt prevăzute goluri deschise permanent spre exterior cu înălțimea de minimum 1 m și lungimea lor însumată reprezintă cel puțin 75% din perimetru (Figura 10).

Construcțiile care nu îndeplinesc unul din criteriile prevăzute la lit. i) și lit. ii) sunt considerate construcții închise.

Figura 10 - Stadion acoperit - construcție deschisă

(Notă: "gol" Figura 10 = goluri perimetrale deschise permanent spre exterior cu înălțimea de minimum 1 m și lungimea lor însumată de cel puțin 75% din perimetru)

...

3) Construcții/clădiri destinate persoanelor care nu se pot evacua singure sunt considerate următoarele, în contextul prezentului normativ: clădiri pentru copii de vârstă preșcolară (3 - 6 ani)/clădiri de învățământ nivelul antepreșcolar (0 - 3 ani) (creșe și case de copii), unități sanitare cu spitalizare continuă (definite conform legislației de specialitate), aziluri sau cămine pentru bătrâni și persoane cu dizabilități, ospicii pentru alienați mintal etc). ...

...

22) Construcție subterană - construcție independentă realizată în întregime sub nivelul terenului înconjurător (natural sau amenajat), având numai căi pentru acces și pentru evacuare la nivelul terenului. ...

23) Construcție supraterană - construcție realizată peste cota terenului înconjurător natural sau amenajat, cu sau fără subsoluri. ...

24) Construcție independentă - construcție cu fundație și structură proprie. ...

25) Cort - construcție în care forma structurală a membranei este asigurată de cabluri tensionate sau elemente portante de tipul grinzilor, stâlpilor sau arcelor. Pentru a fi considerat cort, membrana trebuie să constituie minim 75% din anvelopa clădirii. ...

26) Cortină de siguranță rezistentă la foc - element mobil de protecție în caz de incendiu a golurilor funcționale din pereții care delimitează încăperi, spații sau compartimente de incendiu. ...

27) Criterii de performanță - condiții specifice în raport de care se evaluează îndeplinirea unei cerințe de performanță. Criteriile de performanță pentru rezistența la foc sunt simbolizate astfel: R - capacitate portantă (aptitudinea elementului de construcție să reziste la o expunere la foc sub acțiuni mecanice specificate, pe o față sau pe mai multe fețe, pe timpul normat, sub acțiuni mecanice specificate, fără pierderea stabilității structurale);

E - etanșeitate la foc (capacitatea unui element de construcție cu funcție de separare, de a rezista la expunere la foc pe o față, fără transmiterea focului la fața neexpusă ca rezultat al trecerii flăcărilor sau a gazelor fierbinți și care pot provoca aprinderea feței neexpuse sau a oricărui material situat adiacent acestei suprafețe);

I - izolare termică la foc (capacitatea elementului de construcție de a rezista la expunere la foc numai pe o față, fără propagarea focului ca rezultat al transferului important de căldură de la fața expusă la fața neexpusă. Propagarea trebuie limitată, astfel încât, nici suprafața neexpusă, nici orice material din imediata vecinătate a acelei suprafețe, să nu se aprindă. De asemenea, elementul trebuie să asigure o barieră împotriva căldurii, suficientă pentru a proteja persoanele din apropierea sa. În cazul în care un element de construcție a fost evaluat pentru diferite niveluri de performanță termică corespunzătoare cu diverse suprafețe distincte, clasificarea elementului ca ansamblu trebuie dată pe baza timpului cel mai scurt pentru care sunt îndeplinite criteriile de creștere a temperaturii maxime sau medii pe oricare din suprafețele distincte.);

Note (în conformitate cu SR EN13501-2): Izolarea termică a elementelor cu excepția ușilor, obloanelor și ansamblurilor de închidere sisteme de conveiere

Pentru toate elementele având funcție de separare cu excepția ușilor și obloanelor, nivelul de performanță folosit pentru a defini izolarea termică trebuie să fie creșterea temperaturii medii pe fața neexpusă limitată la 140°C peste temperatura medie inițială, cu creșterea temperaturii maxime în orice punct limitată la 180°C peste temperatura medie inițială.

În cazul elementelor cu suprafețe mici (precum etanșări de rost) conceptul de creștere a temperaturii medii este irelevant și izolarea termică trebuie evaluată numai pe baza temperaturii maxime.

Neîndeplinirea oricărui criteriu de capacitate portantă sau de etanșeitate la foc trebuie să însemne, de asemenea, și neîndeplinirea criteriului de izolare termică, indiferent dacă au fost depășite sau nu limitele de temperatură ale izolării termice specifice.

Izolarea termică a ușilor și obloanelor În cazul specific al ușilor și obloanelor, trebuie utilizată una dintre cele două opțiuni pentru criteriul de izolare termică: – Izolare termică I_1 Creșterea temperaturii medii pe fața neexpusă a canatului ușii nu trebuie să depășească 140°C peste temperatura medie inițială, cu creșterea temperaturii maxime în orice punct al canatului ușii limitată la 180°C. Nu trebuie efectuate măsurători de temperatură pe canatul ușii la mai puțin de 25 mm de limita părții vizibile a canatului ușii. Creșterea temperaturii în orice punct pe cadru nu trebuie să depășească 180°C, măsurată la 100 mm de marginea vizibilă (pe fața neexpusă) a canatului ușii, în cazul în care cadrul este mai lat de 100 mm, altfel trebuie măsurată amplasând centrul discului la 20 mm de joncțiunea dintre cadrul ușii și construcția suport.

...

– Izolare termică I_2 Creșterea temperaturii medii pe fața neexpusă a canatului ușii nu trebuie să depășească 140°C peste temperatura medie inițială, cu creșterea temperaturii maxime în orice punct al canatului ușii limitată la 180°C. Nu trebuie efectuate măsurători de temperatură pe canatul ușii la mai puțin de 100 mm de limita părții vizibile a canatului ușii. Creșterea temperaturii în orice punct pe cadru nu trebuie să depășească 360°C, măsurată la 100 mm de marginea vizibilă (pe fața neexpusă) a canatului ușii, în cazul în care cadrul este mai lat de 100 mm, în caz contrar trebuie măsurată la limita de separație cadru/construcție suport.

...

Clasificarea izolării termice trebuie specificată prin utilizarea sufixelor 1 și 2 care corespund, respectiv, celor două definiții de mai sus (de exemplu I_1). Aceste sufixe trebuie utilizate numai pentru uși și obloane rezistente la foc și închideri pentru sisteme de conveiere, însă nu pentru oricare alt element cu o clasificare I.

Neîndeplinirea criteriului de etanșeitate la foc trebuie să însemne de asemenea și neîndeplinirea criteriului de izolare termică, indiferent dacă au fost depășite sau nu limitele de temperatură ale izolării termice specifice.

Izolarea termică a ansamblurilor de închidere sisteme de conveiere În cazul specific al ansamblurilor de închidere sisteme de conveiere, trebuie utilizată una dintre cele trei opțiuni ale criteriului de izolare termică: Izolare termică I_1 Creșterea temperaturii medii pe fața neexpusă a canatului închiderii nu trebuie să depășească 140°C, peste temperatura medie inițială, cu creșterea temperaturii maxime în orice punct al canatului închiderii limitată la 180°C. Nu trebuie efectuate măsurători de temperatură pe canatul închiderii la mai puțin de 25 mm de limita părții vizibile a canatului închiderii. Creșterea temperaturii în orice punct pe cadru/ghidaj nu trebuie să depășească 180°C, măsurată la 100 mm de marginea vizibilă (pe fața neexpusă) a canatului închiderii, în cazul în care cadrul/ghidajul este mai lat de 100 mm, altfel trebuie măsurată la limita de separație cadru/construcție suport.

Izolare termică I_2 Creșterea temperaturii medii pe fața neexpusă a canatului închiderii nu trebuie să depășească 140°C peste temperatura medie inițială, cu creșterea temperaturii maxime în orice punct al canatului închiderii limitată la 180°C. Nu trebuie efectuate măsurători de temperatură pe canatul ușii la mai puțin de 100 mm de limita părții vizibile a canatului închiderii. Creșterea temperaturii în orice punct pe cadru/ghidaj nu trebuie să depășească 360°C, măsurată la 100 mm de marginea vizibilă (pe fața neexpusă) a canatului închiderii, în cazul în care cadrul este mai lat de 100 mm, altfel trebuie măsurată la limita de separație cadru/construcție suport.

Izolare termică I În acele cazuri în care epruveta are o configurație tip țeavă sau o conductă fără nici o evaluare a închiderii pentru sistemul conveier, nu este posibilă o clasificare I1 sau I2. În acest caz trebuie utilizată o clasificare I.

Atunci când o epruvetă încorporează o închidere pentru un sistem conveier împreună cu o trecere și componentele sale de trecere, aceasta trebuie să aibă drept rezultat o clasificare I alocată componentei de trecere sau etanșării pătrunderii. Ansamblul complet închidere și sistem de transport, trebuie clasificat totuși folosind indicele corespunzător pentru I1 sau I2 pentru a distinge între două posibile căi de evaluare a închiderii pentru sistemul de transport.

Neîndeplinirea oricărui criteriu de etanșeitate la foc trebuie să însemne, de asemenea, și neîndeplinirea criteriului de izolare termică, indiferent dacă au fost depășite sau nu limitele de temperatură ale izolării termice specifice.

Clasificări specifice Uși și obloane rezistente la foc În cazul specific al ușilor și obloanelor, pentru criteriul de izolare termică sunt definite două criterii diferite. De aceea clasificarea trebuie făcută în mod specific prin utilizarea unuia din sufixele 1 sau 2, pentru a indica subclasa.

Atunci când rezultatele încercării și rezultatele aplicării extinse conduc la o diferență în timpul de neîndeplinire pentru I_1 și I_2, elementul poate avea mai mult decât o clasificare. De exemplu, o ușă care nu îndeplinește primul criteriu de izolare termică după 50 min și al doilea criteriu după 70 min (E nefiind îndeplinit după 95 min) trebuie clasificat EI_1 45/EI_2 60/E 90.

Atunci când diferența de performanță nu conduce la o diferență de clasificare, elementul trebuie clasificat cu sufixul cerinței celei mai severe. Sufixul 1 indică aici că ușa îndeplinește de asemenea cel de al doilea criteriu de izolare termică. De exemplu, o ușă care nu îndeplinește primul criteriu de izolare după 50 min și pe cel de al doilea după 55 min (E nefiind îndeplinit după 70 min) trebuie clasificat EI_1 45/E 60.

Închideri de trecere pentru sisteme de conveiere În cazul specific al ansamblurilor de închidere sisteme conveiere, pentru criteriul de izolare termică sunt definite trei niveluri diferite. De aceea clasificarea trebuie făcută specific prin utilizarea unuia din sufixele 1 sau 2, după caz, pentru a indica orice subclasă. De exemplu ansamblul complet de închidere sisteme conveiere, trebuie să aibă una sau mai multe din următoarele clasificări pentru diferite epruvete: EI_1 45, EI_2 60, EI 90, E 120. De asemenea, trebuie aplicate principiile clasificării etanșeității la foc date la ansamblurile de închidere sisteme conveiere.

W - radiație termică (capacitatea unui element de construcție de a rezista la expunerea la foc numai pe o față, astfel încât să reducă posibilitatea propagării focului ca rezultat al radiației de căldură fie prin element, fie de la fața neexpusă la foc la materialele situate adiacent acestei suprafețe/la materialele adiacente);

M - acțiune mecanică (capacitatea unui element de construcție de a rezista la impactul generat de afectarea structurală a unui alt element de construcție expus la foc fără ca performanțele R, E și/sau I să fie compromise);

28) Degajament protejat - spațiu construit închis cu lungimea maximă de 200 m destinat evacuării utilizatorilor în caz de incendiu, precum și intervenției pompierilor, separat de restul construcției cu elemente A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc (pereți, planșee și uși rezistente la foc conform prevederilor normativului) și prevăzut cu sistem de control al fumului și gazelor fierbinți (sistem pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu sau cu suprapresiune) conform prevederilor normativului, astfel alcătuit, realizat și echipat încât să nu fie inundat cu fum și afectat de temperatură într-un timp normat. Degajamentul protejat nu se ia în calculul lungimii căii de evacuare. 28.1 Tunel de evacuare - degajament protejat care are ieșire direct la nivelul terenului sau al unor suprafețe exterioare carosabile. Tunelul de evacuare nu se ia în calculul lungimii căii de evacuare. ...

...

29) Densitatea sarcinii termice (q) - potențial calorific total al unei încăperi, spațiu, compartiment de incendiu sau construcții, raportat la aria pardoselii luată în considerare (sarcină termică pe unitatea de suprafață), exprimată în MJ/mp. Determinarea densității sarcinii termice se realizează conform SR 10903-2 Măsuri de protecție contra incendiilor. Determinarea sarcinii termice în construcții. 1. 29.1 Sarcină termică - cantitatea de căldură care poate fi produsă prin arderea completă a tuturor materialelor combustibile conținute într-un spațiu, inclusiv finisajele tuturor suprafețelor laterale. În contextul normativului, termenul este utilizat pentru a desemna energia. Se exprimă în kJ sau MJ.30. Demisol - nivel construit al construcției având pardoseala situată sub nivelul terenului (carosabilului) adiacent cu cel mult jumătate din înălțimea lui liberă- Din perspectiva securității la incendiu, în raport cu prezentul normativ, demisolul se consideră nivel suprateran al construcției atunci când pardoseala lui este situată sub nivelul terenului (carosabilului) înconjurător, cu h_l ≤ 1/2 h amplasată sub nivelul terenului și se include în numărul de niveluri supraterane. Pe terenurile în pantă, demisolul este considerat nivel suprateran atunci când are îndeplinită condiția de suprateran pe 50% sau mai mult din perimetru (Figura 11). Circulațiile comune din demisol cu funcțiuni tehnice, fără lumină și ventilare naturală, nu se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu ...

2. Subsol - nivel construit al construcției având pardoseala situată sub nivelul terenului (carosabilului) adiacent cu mai mult de jumătate din înălțimea lui liberă. Subsolurile se includ în numărul nivelurilor subterane ale construcției. ...

Figura 11 - Determinare demisol/subsol

...

30) Dispozitiv (gură) pentru evacuarea fumului în caz de incendiu - gol permanent deschis sau închis cu dispozitiv de protecție care se deschide automat în caz de incendiu (prevăzut și cu acționare manuală), practicat în treimea superioară a închiderilor perimetrale ale încăperii (pereții exteriori) sau în acoperiș și care permite evacuarea fumului produs în caz de incendiu (conform Figura 12), certificate potrivit SR EN 12101-2. Figura 12 - Dispozitive (guri) pentru evacuarea fumului în caz de incendiu

Notă Figura 12: Atunci când se prevede sistem pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, cu evacuare natural-organizată și admisie de aer conform prevederilor normate, cu excepția coridoarelor comune orizontale, evacuarea natural-organizată a fumului și gazelor fierbinți se realizează obligatoriu prin trape (orizontale sau verticale) certificate, care trebuie să îndeplinească condițiile normate.

...

31) Dispozitiv (gură) pentru admisia aerului în caz de incendiu - gol permanent deschis sau închis cu dispozitiv de protecție care se deschide automat în caz de incendiu, fiind prevăzut și cu acționare manuală, practicat în partea inferioară a închiderilor perimetrale ale încăperii din care se evacuează fumul (pereții exteriori), fiind dispus cât mai aproape de pardoseală (practicat în treimea inferioară, conform Figura 13). Figura 13 - Dispozitiv (gură) pentru admisia aerului în caz de incendiu

și pentru evacuarea fumului în caz de incendiu

Notă Figura 13: Amplasarea dispozitivelor pentru admisia aerului (în treimea inferioară, la max 1,00 m față de statul finit al pardoselii) în caz de incendiu și pentru evacuarea fumului în caz de incendiu din Figura 13 se utilizează pentru spatii/încăperi cu înălțimea liberă de maxim 3,00 m. Pentru cele cu înălțimea mai mare de 3,00 m dispozitivele pentru admisia aerului în caz de incendiu se amplasează în treimea inferioară iar cele pentru evacuarea fumului în caz de incendiu se amplasează în treimea superioară, raportat la înălțimea spațiului/încăperii.

...

32) Elemente structurale - elemente portante ale unei construcții, care asigură stabilitatea acesteia în caz de incendiu. ...

Notă Figura 15, variantele d1), d2) și d3): În cazul încăperilor care au în componență spații nedelimitate de elemente de separare cu performanțe la foc (compartimentate cu mobilier și/sau parapete, panouri opace sau vitrate care generează plenum nepartiționat sau pardoseală supraînălțată continuă), în interiorul cărora nu se depășește lungimea de coridor înfundat, lungimea căii de evacuare se calculează pornind de la punctul cel mai îndepărtat (la maximum 40 cm față de perete sau potrivit planului de mobilare) al spațiilor nedelimitate până la intrarea în cel mai apropiat spațiu protejat (încăpere tamon protejată, degajament protejat, scară de evacuare etc.) sau până la cea mai apropiată ieșire în exterior. Lungimea căii de evacuare, măsurată de la punctul cel mai îndepărtat (la maximum 40 cm față de perete sau potrivit planului de mobilare) al spațiilor nedelimitate de elemente de separare cu performanțe la foc prin care se evacuează utilizatorii până la cel mai apropiat spațiu protejat (încăpere tampon protejată, degajament protejat, scară de evacuare etc.) sau până la cea mai apropiată ieșire în exterior, să fie maximul valorii stabilite de normativ pentru 2 direcții, atunci când acestea sunt necesare. Pentru spațiile de tip open space se recomandă să se asigure minimum două căi de evacuare distincte și independente, inclusiv atunci când se folosesc partiții, situație în care partițiile fără performanță la foc se dispun la minimum 1.80 m de pereții rezistenți la foc aferenți nodurilor de circulație.

Figura 15 - Lungimi de evacuare

...

4. Timp de evacuare - interval de timp care se scurge între declanșarea alarmei de incendiu emisă către utilizatori și momentul în care utilizatorii unei părți specificate din clădire sau a întregii clădiri sunt capabili să pătrundă într-o zonă de securitate. ...

5. Mijloace de evacuare - mijloace constructive (structurale sau independente de structura clădirii) prin care sunt amenajate căi destinate a fi sigure, permițând persoanelor să se deplaseze dintr-un punct în altul al unei construcții până la o zonă de securitate. ...

...

38) Factor de secțiune (pentru un element metalic) - este raportul dintre aria suprafeței expuse la foc pe unitatea de lungime și volumul elementului metalic pe unitatea de lungime. Pentru un element metalic a cărui suprafață nu este expusă direct la acțiunea focului, factorul de secțiune este raportul dintre suprafața interioară pe unitatea de lungime a învelișului expus la foc și volumul elementului metalic pe unitatea de lungime. – Temperatura critică a elementului structural metalic - pentru un anumit nivel de încărcare* temperatura critică este temperatura corespunzătoare cedării elementului structural (în ipoteza unei distribuții uniforme a temperaturii pe elementul metalic). ...

– Factor de masivitate (m^-1) - raportul dintre perimetrul profilului metalic și aria secțiunii. ...

Note: 1) * - se referă la combinația de încărcări corespunzătoare situației accidentale, care include acțiunea focului ...

2) Temperatura, funcție de factorul de secțiune, se calculează astfel: – Pentru structură de oțel interioare neprotejate - conform 4.2.5.1 din Eurocod 1993-1-2:2006 unde factorul de secțiune Am/V pentru elemente de oțel neprotejate se calculează conform tabel 4.2 din Eurocod 1993 -1-2:2006; ...

– Pentru structură interioară din oțel protejată cu un material de protecție la foc - conform 4.2.5.2 din Eurocod 1993-1-2:2006 unde factorul de secțiune Ap/V pentru elementul de oțel izolat prin materialul de protecție se calculează conform tabel 4.3 din Eurocod 1993-1-2:2006; ...

– Pentru elemente structurale interioare din oțel protejate prin ecrane termice - conform 4.2.5.3 din Eurocod 1993-1-2:2006; ...

– Pentru elemente structurale exterioare din oțel - conform 4.2.5.4 din Eurocod 1993-1-2:2006. ...

...

...

39) Fațadă - închidere perimetrală a construcției - elemente de construcție, cu excepția acoperișului, care alcătuiesc anvelopa clădirii și o izolează pe aceasta față de exterior. 1. Fațadă dublă ("double skin" - construcție alcătuită dintr-un înveliș interior și unul exterior cu un spațiu de aer intermediar, ventilat, concepută astfel încât să îndeplinească rolul unui perete cortină. Fațadele duble sunt de mai multe tipuri, în funcție de sistemul de ventilare al spațiului de aer intermediar (mecanic, natural sau mixt) și de compartimentare al acestuia (conform Figura 16). Figura 16 - Fațade duble (cu două foi de sticlă/"double skin") - tipuri

...

2. Fațada neventilată (fațadă cu alcătuire neventilată) - partea exterioară a unui perete de închidere exterior, constând dintr-un sistem de închidere perimetrală cu alcătuire neventilată (compact sau cu strat de aer neventilat). ...

ii. cu sisteme cu presiune diferențială (SPD) (în suprapresiune) - în conformitate cu standardele SR EN 12101-6 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 6: Specificații pentru sisteme cu presiune diferențială. Kituri și SR EN 12101-13 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 13: Sisteme cu presiune diferențială (SPD). Metode de proiectare și de calcul, instalare, încercări în vederea recepției, încercări periodice și mentenanță, încăperile tampon se echipează cu sisteme cu presiune diferențială în conformitate cu prevederile acestor standarde. ...

Figura 17 - Încăpere tampon protejată

...

2. Încăperi cu aglomerări de persoane - încăperi sau grup de încăperi care comunică direct între ele prin goluri neprotejate în care se pot afla simultan cel puțin 50 de persoane, fiecăreia din acestea revenindu-i o arie de pardoseală de maximum 4 mp. ...

...

45) Învelitoare - element component exterior al acoperișurilor tip șarpantă sau terasă, cu rol de asigurare a etanșeității construcției față de intemperii (hidroizolație). Învelitoarea poate fi continuă (din produse aplicate prin lipiri/suduri, realizate cu membrane hidroizolante, bituminoase, cu suprapunerile sudate etc.); semicontinuă (din produse montate prin suprapuneri sau prin îmbinări, realizate din foi metalice plane, îmbinate prin falț și din panouri metalice profilate și panouri prefabricate, termoizolate, cu suprapunerile etanșe); discontinuă (din materiale/produse pozate și montate prin suprapuneri). Învelitorile pot fi plane (la terase plate); cu pantă (într-o apă, în shed, în două ape) sau cu pantă constantă (conice etc.) sau cu pantă variabilă (forme de cilindru, cupolă, elipsoid, suprafețe riglate etc., forme evazate). ...

46) Limitarea propagării incendiilor - ansamblul măsurilor constructive și al echipării cu instalații de protecție împotriva incendiilor, prevăzute pentru împiedicarea extinderii incendiului pe durate normate de timp, în interiorul construcției sau în afara acesteia. ...

47) Mansardă - spațiu construit (realizat funcțional conform reglementărilor tehnice specifice) sau amenajat funcțional în volumul acoperișului construcției, situat între ultimul planșeu utilizat pentru diferite destinații al clădirii și acoperișul în pantă (sau a podului neamenajat), care asigură respectarea cerințelor de siguranță (securitate) și confort corespunzătoare utilizării specifice. Înălțimea liberă a suprafețelor considerate utile ale mansardei poate fi de min 1,90 metri, determinând și calculul suprafeței utile a mansardei. Numărul de niveluri al mansardei se include în numărul de niveluri supraterane ale construcției și se ia în calcul la determinarea nivelului de stabilitate la incendiu al construcției. Notă: atunci când la ultimele niveluri ale mansardei sunt locuințe de tip duplex sau triplex, la stabilirea înălțimii construcției din perspectiva securității la incendiu, se ia în considerare numai nivelul de acces la acestea din circulațiile comune orizontale ale clădirii, nivel de acces care determină numărul de niveluri și/sau încadrarea în clădire înaltă sau în clădire cu înălțime obișnuită. Se admite ca un singur nivel să fie constituit tip duplex sau tip triplex cu acces conform alineatului precedent, cele două niveluri la tip duplex sau cele trei niveluri la triplex fiind considerate din perspectiva securității la incendiu ca un singur nivel, reprezentând ultimul nivel al construcției. Dacă nivelurile de acces la locuințele de tip duplex sau triplex se află la alte niveluri față de cel precizat anterior, la stabilirea înălțimii construcției se iau în considerare toate nivelurile din care sunt constituite locuințele de tip duplex sau triplex. Prezenta notă nu se aplică la calcularea indicatorilor urbanistici - regim de înălțime, coeficienți de utilizare a terenului.

...

48) Material - substanță unică de bază sau amestec uniform distribuit de substanțe, de exemplu metal, piatră, lemn, beton, vată minerală cu liant uniform distribuit sau polimeri (din care este constituit un produs). 48.1 Component substanțial - material care constituie o parte semnificativă dintr-un produs neomogen. Este considerat un component substanțial un strat cu masa/unitatea de suprafață ≥ 1,0 kg/mp sau cu o grosime ≥ 1,0 mm. ...

1. 48.2 Component nesubstanțial - material care nu constituie o parte semnificativă dintr-un produs neomogen. Este considerat un component nesubstanțial un strat cu masa/unitatea de suprafață < 1,0 kg/mp și o grosime < 1,0 mm. Două sau mai multe straturi nesubstanțiale adiacente (adică fără niciun component(e) substanțial(e) între straturi) sunt considerate ca un singur component nesubstanțial atunci când îndeplinesc împreună cerințele aplicabile unui strat care constituie un component nesubstanțial. a) Component nesubstanțial interior - component nesubstanțial care este acoperit pe ambele fețe de cel puțin un component substanțial; ...

52) Nivel de stabilitate la incendiu - capacitatea globală normată a unei construcții sau a unui compartiment de incendiu de a răspunde la acțiunea unui incendiu standard. Nivelul de stabilitate la incendiu al construcției sau al compartimentului de incendiu, este determinat de elementul său cu cea mai defavorabilă încadrare în valorile normate. ...

53) "Open space" - spațiu () deschis, pentru activități care necesită o comunicare frecventă, sau grupare de încăperi cu același risc de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară folosită în exploatarea curentă) compartimentate prin mobilier și/sau parapete, panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile folosite ca separări funcționale și/sau izolante fonic (Figura 20). Panourile opace sau vitrate de delimitare care întrerup spațiul dintre plafonul (autoportant sau suspendat) incombustibil față de planșeu și/sau spațiul dintre pardoseala supraînalțată incombustibilă și planșeul inferior din cadrul unor grupări cu suprafața normată coroborată cu lungimile căilor de evacuare, trebuie realizate astfel încât să nu fie influențată funcționarea instalațiilor de protecție împotriva incendiilor. Este admisă gruparea încăperilor cu risc mic de incendiu și aceeași destinație, incluzând și destinații colaterale, inclusiv cele de comunicări funcționale orizontale. Gruparea încăperilor de tip open space se compartimentează la limita față de circulațiile comune de evacuare (coridoare, degajamente protejate, încăperi tampon, scări închise etc.) precum și față de spații cu risc diferit de incendiu (provenit din densitatea de sarcină termică și/sau din funcțiune), cu pereți rezistenți la foc specifici spațiilor tip open space sau conform prevederilor spațiilor alăturate (obligatoriu se aleg cerințele cele mai restrictive), conform încadrării fiecărei funcțiuni sau tip de construcție. În interiorul grupării spațiilor de tip open space, încăperile cu risc mai mare de incendiu (provenit din densitatea de sarcină termică și/sau din funcțiune) se compartimentează cu pereți rezistenți la foc specifici acestor încăperi. 1. încăperile tip "open space" cu aglomerări de persoane se prevăd cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu cu acoperire totală și nu se recomandă a fi dispuse în spații care nu sunt prevăzute cu instalații automate de stingere a incendiilor. ...

2. Nu se admit grupări tip "open space" care includ săli aglomerate, cu excepția clădirilor de comerț prevăzute în prezentul normativ. ...

3. Nu se admit grupări tip "open space" în clădiri destinate persoanelor care nu se pot evacua singure, cu excepția celor explicit nominalizate în prezentul normativ la clădirile cu funcțiunea de sănătate. ...

4. încăperile de dormit (dormitoare comune) sau cu locuri de dormit sau spitalizare (saloane, rezerve din clădiri de sănătate, cabinete medicale etc.), spațiile de dormit (chilii) situate în ansambluri mănăstirești, încăperile de dormit din hoteluri, hosteluri, moteluri, vile, bungalouri, cabane, pensiuni etc., sau cele situate în afara zonelor construite ale localităților (cabane, refugii, hoteluri, moteluri, pensiuni, sanatorii etc.), spitale și altele similare, cămine/dormitoare comune sau camere de cămin/internat, nu se pot constitui în spații deschise de tip open space, acestea trebuind să fie delimitate între ele (minimum prin pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului (EI)) precum și la limita către căile de circulație comune conform încadrării construcției/compartimentului de incendiu în nivel de stabilitate. ...

5. Grupările de încăperi cu același risc de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară) de tip open space se compartimentează între ele și la limita față de circulațiile comune de evacuare (coridoare, degajamente protejate, încăperi tampon protejate sau neprotejate, scări închise etc.) precum și față de spații cu risc diferit de incendiu (conform densităților sarcinilor termice (q) din spațiile adiacente și/sau densităților sarcinilor termice (q) cele mai mari din spațiile pe care le despart și/sau cele cu risc diferit de incendiu provenit din funcțiune), în funcție de încadrarea acestora în funcțiuni sau tip de construcție, prin pereți de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului REI/EI (de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu), conform încadrării construcției/compartimentului de incendiu în nivelul de stabilitate la incendiu, dacă densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente nu generează performanțe mai mari. ...

6. Fiecare grupare de încăperi cu același risc de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară de tip open space, cu excepția celor prezentate la alineatele anterioare) compartimentate cu panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile folosite ca separări funcționale și/sau izolante fonic sau pereți interiori despărțitori funcționali, se admit în limita următoarelor arii construite: – nelimitat, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open space să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul I de stabilitate la incendiu; ...

– maximum 400 mp fiecare grupare, cu condiția ca aria construită a tuturor grupărilor de pe nivel (de tip open space) să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul II de stabilitate la incendiu; ...

– maximum 200 mp fiecare grupare, cu condiția ca aria construită a tuturor grupărilor de pe nivel (de tip open space) să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul III de stabilitate la incendiu; ...

– maximum 100 mp fiecare grupare, cu condiția ca aria construită a tuturor grupărilor de pe nivel (de tip open space) să fie de maximum 25% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul IV de stabilitate la incendiu; ...

– maximum 50 mp fiecare grupare, cu condiția ca aria construită a tuturor grupărilor de pe nivel (de tip open space) să fie de maximum 25% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul V de stabilitate la incendiu. ...

...

7. Gruparea încăperilor cu risc mic de incendiu și aceeași destinație, incluzând și destinații colaterale, inclusiv cele de comunicări funcționale orizontale (precum vestiare + grupuri sanitare; birouri + sas funcțional acces; camera RMN + camera de comanda + sas acces; cameră computer tomograf + camera de comanda + sas acces etc.) se compartimentează în limitele suprafețelor stabilite la alineatul precedent, prin pereți de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului REI/EI (de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu), conform încadrării construcției/compartimentului de incendiu în nivelul de stabilitate la incendiu, dacă densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente nu generează performanțe mai mari. ...

Nu sunt considerate spații open-space încăperile prevăzute în interiorul acestora cu pereți cu performanță privind rezistența la foc (din planșeu în planșeu), conform Figura 19. Acestea se partiționează față de încăperile adiacente prin pereți cu performanță la foc (din planșeu în planșeu), conform prevederi normate.

Varianta a) Încăpere prevăzută cu pereți cu rezistență la foc față de încăperile adiacente: fără pardoseală supraînălțată și fără plafon (autoportant sau suspendat) - nu creează plenum

Varianta b) Încăpere prevăzută cu pereți cu rezistență la foc față de încăperile adiacente: cu pardoseală supraînălțată și cu plafon (autoportant sau suspendat); spațiile din plafonul (autoportant sau suspendat) și din pardoseala supraînălțată sunt delimitate prin elemente de separare (pereți cu rezistență la foc) față de încăperile adiacente - nu creează plenum

Notă Varianta b): spațiile adiacente delimitate prin pereți rezistenți la foc pot avea sau nu plafoane (autoportante sau suspendate).

Varianta c) încăpere prevăzută cu pereți cu rezistență la foc față de încăperile adiacente: cu pardoseală supraînălțată și fără plafon (autoportant sau suspendat); spațiile din pardoseala supraînălțată sunt delimitate prin elemente de separare (pereți cu rezistență la foc) față de încăperile adiacente - nu creează plenum

Notă Varianta c): spațiile adiacente delimitate prin pereți rezistenți la foc pot avea sau nu plafoane (autoportante sau suspendate).

Varianta d) încăpere prevăzută cu pereți cu rezistență la foc față de încăperile adiacente: fără pardoseală supraînălțată și cu plafon (autoportant sau suspendat); spațiile din tavanul suspendat sunt delimitate prin elemente de separare (pereți cu rezistență la foc) față de încăperile adiacente - nu creează plenum

Notă Varianta d): spațiile adiacente delimitate prin pereți rezistenți la foc pot avea sau nu plafoane (autoportante sau suspendate).

Figura 19 - Încăperi închise, delimitate prin pereți cu

rezistență la foc față de încăperile adiacente

Varianta a) Spațiu prevăzut cu separări funcționale fără rezistență la foc față de spațiile adiacente: cu pardoseală supraînălțată și cu plafon (autoportant sau suspendat), spațiile din plafonul (autoportant sau suspendat) nu sunt delimitate prin pereți cu rezistență la foc față de spațiile adiacente - creează plenum prin plafonul (autoportant sau suspendat) continuu nedelimitat

Varianta b) Spațiu prevăzut cu separări funcționale fără rezistență la foc față de spațiile adiacente: fără pardoseală supraînălțată și cu plafon (autoportant sau suspendat), spațiile din plafonul (autoportant sau suspendat) nu sunt delimitate prin pereți cu rezistență la foc față de spațiile adiacente - creează plenum prin plafonul (autoportant sau suspendat) continuu nedelimitat

Varianta c) Spațiu prevăzut cu separări funcționale fără rezistență la foc față de spațiile adiacente: cu pardoseală supraînălțată și cu plafon (autoportant sau suspendat), spațiile din pardoseala supraînălțată nu sunt delimitate prin pereți cu rezistență la foc față de spațiile adiacente - creează plenum prin pardoseala supraînălțată continuă nedelimitată

Varianta d) Spațiu prevăzut cu separări funcționale fără rezistență la foc față de spațiile adiacente: cu pardoseală supraînălțată și fără plafon (autoportant sau suspendat), spațiile din pardoseala supraînălțată nu sunt delimitate prin pereți cu rezistență la foc față de spațiile adiacente - creează plenum prin pardoseala supraînălțată continuă nedelimitată

Varianta e) Spațiu prevăzut cu separări funcționale fără rezistență la foc față de spațiile adiacente: cu pardoseală supraînălțată și cu plafon (autoportant sau suspendat), spațiile din plafonul (autoportant sau suspendat) și din pardoseala supraînălțată nu sunt delimitate prin pereți cu rezistență la foc față de spațiile adiacente - creează plenum prin plafonul (autoportant sau suspendat) continuu nedelimitat și prin pardoseala supraînălțată continuă nedelimitată

Figura 20 - Spații deschise de tip open space

Figura 21 - Spații deschise de tip open space, delimitate prin pereți

cu rezistență la foc față de încăperile adiacente

...

54) Panouri de învelitoare - elemente autoportante montate pe șarpantele acoperișurilor construcțiilor, cu rol de izolare hidrofugă și după caz, termică. ...

55) Panou de tâmplărie - ramă nestructurală, fixată perimetral ori, după caz, prin ancorarea profilelor verticale sau orizontale, de structura clădirii, care conține elemente de umplere transparente și/sau opace, fixe și/sau mobile (deschizibile). ...

56) Parcaj - construcție supraterană sau subterană închisă sau deschisă, cu unul sau mai multe niveluri, destinată exclusiv parcării autovehiculelor și remorcilor acestora (în care nu se efectuează lucrări de reparații). 1. Parcaj închis - construcție închisă cu pereți exteriori perimetrali și planșeu. ...

2. Parcaj deschis suprateran - construcție deschisă care are goluri permanent deschise pe cel puțin 50% din suprafața pereților exteriori destinată adăpostirii autovehiculelor și remorcilor acestora (în care nu se efectuează lucrări de reparații). La parcajele deschise supraterane evacuarea fumului se asigură prin deschiderile perimetrale existente, în condițiile normativului (golurile de evacuare a fumului dispuse în pereții exteriori se iau în considerare numai pentru adâncimea de maximum 30 m). ...

3. Parcaj suprateran puternic ventilat natural - categorie distinctă a parcajelor deschise supraterane care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: i. pe fiecare nivel de parcare, suprafețele libere din pereții laterali deschiși spre exterior sunt amplasate pe cel puțin două fațade opuse și fiecare reprezintă minimum 50% din suprafața totală a fațadei deschise, înălțimea luată în considerare fiind distanța liberă dintre pardoseala finită și plafon; ...

ii. distanța dintre fațadele libere opuse, deschise spre exterior, este de cel mult 75,00 m; ...

iii. suprafețele libere perimetrale, deschise spre exterior, la fiecare nivel de parcare reprezintă cel puțin 5% din aria utilă a spațiului de parcare a nivelului respectiv; nu se iau în considerare suprafețele spațiilor închise destinate circulațiilor pietonale orizontale și verticale precum și al spațiilor cu alte destinații; ...

iv. spațiul exterior deschis are aria orizontală cel puțin egală cu suma suprafețelor libere adiacente perimetrale. ...

...

Parcajele supraterane puternic ventilate natural se consideră că au asigurată evacuarea fumului și gazelor fierbinți.

...

57) Pardoseală - subansamblu nestructural de elemente de finisaj, permanent, al încăperilor și spațiilor exterioare, format din totalitatea straturilor executate peste sol sau peste un element structural plan, de regulă orizontal (înclinat la rampe), cu scopul de a realiza o suprafață orizontală care să îndeplinească cerințele specifice de utilizare. ...

b) Rezultatele încercării obținute cu o pantă de 45° sunt valabile pentru acoperișuri cu pante mai mari de 10°. ...

c) Rezultatele încercării obținute cu o altă pantă specificate se aplică numai la acoperișurile cu panta respectivă. ...

...

2) Natura suportului și a structurii de susținere: – Clasificarea este valabilă numai pentru suportul și structura de susținere încercate. Regulile de extindere a domeniului de aplicare sunt detaliate în standardul SR EN13501-5. ...

...

...

...

...

62) Plafon - element de construcție nestructural reprezentând o suprafață orizontală sau înclinată de închidere/separare a unui spațiu/plenum cu destinație tehnică sau nu, poziționat sub un planșeu, acoperiș sau alt element de rezistență. Plafonul poate fi autoportant (fixat pe contur, fără alte susțineri) sau suspendat (fixat direct sau la o distanță oarecare de planșeu, acoperiș). 1. plafon (suspendat) - tavan suspendat de elementul structural de construcție, inclusiv structura de prindere și atunci când este prevăzut, materialul izolant; ...

2. sistem de plafon - ansamblu complet al unui plafon supus încercării, incluzând structura de prindere și de exemplu corpurile de iluminat, panourile de acces etc. ...

...

63) Planșeu - element de construcție structural, orizontal sau înclinat, care delimitează oricare 2 niveluri ale construcției. ...

64) Platformă - element de construcție orizontal plin sau perforat maximum 50%, destinat accesului și circulației ocazionale, de maximum 8 ori pe schimb (fără loc permanent de activitate). Platformele nu se iau în calcul la determinarea nivelului de stabilitate la incendiu și a numărului de niveluri ale construcției. ...

65) Platformă exterioară - construcție deschisă destinată depozitării materialelor/utilajelor. ...

66) Plenum - spațiu delimitat de o pardoseală supraînălțată și planșeu și/sau de un plafon suspendat sau autoportant și planșeu (Figura 23), mărginit de pereți rezistenți la foc. Varianta a) - nu este plenum

Varianta b) - este plenum

Varianta c) - delimitare plenum cu pereți rezistenți la foc

Figura 23 - Plenum pentru spații de tip open-space

...

67) Pod - volum construit fără funcțiuni, neîncălzit, cuprins între ultimul planșeu sau plafon al construcției și învelitoarea acoperișului de tip șarpantă al acesteia. Podul nu este considerat nivel. ...

68) Produs - material, element sau component despre care sunt cerute informații 1. Produs omogen - produs constând dintr-un singur material, având densitate și compoziție uniforme în tot produsul. ...

2. Produs neomogen - produs care nu satisface cerințele pentru un produs omogen. Este un produs realizat din unul sau mai multe componente, substanțiale și/sau nesubstanțiale. ...

3. Produs termoizolant pentru tubulatură liniară - lungime de produs de izolare proiectată să fie montată în jurul conductelor, cu un diametru exterior maxim de izolare de 300 mm. ...

...

69) Protecție împotriva incendiului - metodă utilizată pentru a reduce propagarea și efectele incendiului. 1. Protecție activă împotriva incendiului - metodă(e) utilizată(e) pentru a reduce sau preveni propagarea sau efectele incendiului, căldurii sau fumului prin detectarea și/sau stingerea incendiului și care necesită o anumită acțiune sau un răspuns pentru a deveni activă. ...

2. Protecție pasivă împotriva incendiului - metodă utilizată pentru a reduce sau a împiedica propagarea și efectele incendiului, căldurii și fumului prin proiectarea, utilizarea, protejarea și amplasarea adecvată a produselor și elementelor de construcție și a materialelor din componența acestora și/sau prin utilizarea adecvată a materialelor și care nu necesită o detectare și/sau o activare ca urmare a unei detectări. ...

...

70) Reacție la foc - comportare a unui produs care, în condiții specificate, alimentează prin propria sa descompunere un foc la care este expus. ...

71) Risc de incendiu - estimare a pierderilor așteptate datorate unui incendiu, care combină pagubele potențiale asociate diferitelor scenarii de incendiu ce se pot produce și probabilitățile ca aceste scenarii să aibă loc (o definiție alternativă pentru riscul de incendiu este "combinația probabilității unui incendiu și măsura cuantificată a consecințelor sale"; riscul de incendiu este adesea calculat ca produsul dintre probabilitate și consecințe). ...

72) Rezistență la foc - aptitudinea unui produs/element de construcție de a răspunde funcției sau funcțiilor cerute prin criterii de performanță (și/sau capacitate portantă și/sau etanșeitate și/sau izolare termică la foc; ex: R, REI, RE, EI etc.), pe o durată de timp determinată și/sau orice altă funcție, determinată într-o încercare standardizată de rezistență la foc sau în baza modelelor de calcul din standardele SR EN 1991-1-2, SR EN 1992-1-2, SR EN 1993-1-2, SR EN 1994-1-2, SR EN 1995-1-2, SR EN 1996-1-2, precum și SR EN 1999-1-2, împreună cu amendamentele, eratele și Anexele naționale ale acestora. ...

73) Sală aglomerată - construcție independentă sau încăpere/grup de încăperi care comunică direct între ele prin goluri (protejate sau neprotejate) practicate în pereții care le despart și, în care se pot întruni simultan cel puțin 200 de utilizatori la nivelul/nivelurile de la care se poate face evacuarea direct la cota nivelului de referință sau 150 la alte niveluri ale construcției de la care nu se poate face evacuarea direct la cota nivelului de referință, iar aria de pardoseală ce-i revine unei persoane este mai mică sau egală cu 4 mp. 1. Săli cu aglomerări de persoane - vezi "încăperi cu aglomerări de persoane" ...

...

74) Sarcină termică - energie termică care poate fi produsă prin arderea completă a tuturor materialelor și produselor combustibile dintr-o incintă, inclusiv elementele de construcție și finisajele suprafețelor construite (exprimată în MJ). ...

75) Scară de evacuare - circulație verticală (realizată conform reglementărilor tehnice specifice) închisă sau deschisă, corespunzător dispusă, alcătuită, conformată, dimensionată și protejată conform prevederilor normativului, astfel încât să asigure condiții corespunzătoare de evacuare în condiții de siguranță a utilizatorilor în caz de incendiu. ...

76) Scară cu trepte balansate - scară (realizată conform reglementărilor tehnice specifice și Figura 24) la care forma în plan a unor trepte este diferită de celelalte trepte (pe înălțimea uneia sau a mai multor rampe). Figura 24 - Scări cu trepte balansate

("Linia pasului - linia pe care se măsoară în proiecție orizontală lățimea treptelor "L" și care indică grafic sensul de urcare", în conformitate cu normativul specific)

Notă Figura 24: Scările cu trepte balansate pot fi considerate căi de evacuare numai pentru o (1) unitate de trecere (flux) de evacuare a utilizatorilor, atunci când îndeplinesc condițiile de alcătuire și dimensionare prevăzute în normativ și reglementările tehnice specifice scărilor (în porțiunea de rampă în care lățimea minimă a treptei este de 18 cm, iar lățimea maximă de 40 cm).

...

77) Scară monumentală - scară care urmărește realizarea unui efect arhitectural deosebit, astfel alcătuită încât să asigure (dacă este cazul) și evacuarea în caz de pericol. ...

78) Scenariu de securitate la incendiu - document, parte a pieselor scrise ale proiectului construcției, instalației sau amenajării, care sintetizează regulile și măsurile de apărare împotriva incendiilor stabilite prin documentațiile tehnice de proiectare/execuție elaborate; măsurile adoptate prin scenariul de securitate la incendiu se reflectă în piesele desenate ale documentațiilor de proiectare/execuție; _ conform Legii 307/2006 privind apărarea contra incendiilor, cu modificările și completările ulterioare ...

79) Scena amenajată - spațiu de joc aferent sălilor de spectacole, cu aria minimă de 150 mp (inclusiv buzunarele și depozitele acesteia), prevăzut cu turn de scenă, cu sau fără trape în pardoseală și echipat cu dispozitive de manevrare a decorurilor. ...

80) Sistem de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți - sistem de limitare a propagării incendiilor în construcții, constituit din dispozitive de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți dispuse în acoperiș sau în treimea superioară a pereților exteriori, precum și ecrane continue verticale dispuse sub planșee sau acoperiș, având și admisii de aer amplasate la partea inferioară a spațiului respectiv. Sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți (SHEVS) - sistem în care componentele sunt selectate în comun pentru a evacua fumul și gazele fierbinți pentru a stabili un strat plutitor de gaze calde deasupra aerului mai rece și mai curat.

Presurizare - controlul fumului folosind diferențe de presiune între spațiul protejat și spațiul neprotejat, cu o presiune mai mare în spațiul protejat.

Sistem diferențial de presiune (PDS) - combinație de cel puțin un kit și componente suplimentare, menite să producă diferența de presiune și fluxul de aer între spațiile protejate și neprotejate.

Notă: SHEVS și PDS reprezintă sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți.

...

81) Sisteme solare - În sensul acestui normativ, această expresie include atât instalațiile fotovoltaice, cât și instalațiile solare termice. Sistem fotovoltaic (PV) - Dispozitiv care convertește direct radiația solară în energie electrică, folosind celule fotovoltaice.

Sistem integrat fotovoltaic (BIPV) - sistem integrat în fațadă sau acoperiș (parte funcțională a anvelopei clădirii) care trebuie să respecte SR EN IEC 61730-2 (reguli privind rezistența la foc și aprinderea modulelor fotovoltaice) și standardele de construcție privind securitatea la incendiu, definite în funcție de categoria de montaj a modulelor BIPV incluse în fațade conform SR EN 50583.

...

82) Structură flotantă - structură în care forma structurală a membranei este asigurată prin elemente presurizate cu aer, iar utilizatorii folosesc spațiul nepresurizat. ...

83) Structură presurizată - în care forma structurală este asigurată de presiunea aerului, iar utilizatorii folosesc spațiul presurizat. ...

84) Structuri anexe - construcții edificate în proximitatea corturilor pe care le deservesc funcțional, de tipul bucătării, toalete, depozite de mobilier, garderobe, rulote. ...

85) Supantă - planșeu parțial plin, deschis pe una sau mai multe laturi față de încăperea în care este dispus. Supantele (planșeele parțiale), care ocupă mai mult de 40% din aria încăperii în care sunt dispuse, sunt considerate niveluri și se iau în calcul la determinarea nivelului de stabilitate la incendiu al construcției. ...

86) Șarpantă - ansamblul structural înclinat al acoperișului unei construcții, pe care se dispun suportul învelitorii și învelitoarea sau panourile de învelitoare (Figura 25). Figura 25 - Șarpantă - elemente componente

...

87) Subsol - nivel construit al construcției având pardoseala situată sub nivelul terenului (carosabilului) adiacent cu mai mult de jumătate din înălțimea lui liberă. Subsolurile se includ în numărul nivelurilor subterane ale construcției. Notă: a se vedea definiția "demisol" și Figura 11 (demisol).

...

88) Tambur deschis - sistem de protecție a golurilor de circulație comune funcționale și de evacuare din pereții antifoc sau rezistenți la foc (Figura 26), folosit atunci când motivat tehnic nu pot fi utilizate ușile sau încăperile tampon. Se prevede câte un cap sprinkler la fiecare 1 mp de suprafață orizontală a tamburului. Varianta a) - amplasare integrală de o parte a peretelui de compartimentare rezistent la foc

Varianta b) - amplasare intercalată, de o parte și de alta a peretelui de compartimentare rezistent la foc

Figura 26 - Tambur deschis

...

89) Uși, cortine și obloane rezistente la foc - elemente mobile de protecție a golurilor (de circulație funcțională sau nu) din elementele de construcție cu rol de limitare a propagării incendiilor, alcătuite și echipate corespunzător prevederilor normativului. ...

90) Uși de evacuare - elemente mobile cu deschidere normală, pe balamale sau pivoți, sau uși cu deschidere pe balamale sau pivoți echipate cu sisteme de încuiere și dispozitive de ieșire care să permită deschiderea lor din interior, chiar și dacă acestea sunt încuiate cu cheia, prin simplă apăsare pe mâner, sau uși culisante automate cu "break-out" sau uși culisante automate redundante, sau uși turnante prevăzute cu posibilitatea plierii ușoare a foilor de ușă și prin aceasta se asigură lățimea liberă necesară evacuării, sau alte tipuri de uși prevăzute în normativ, utilizate pentru închiderea golurilor din pereți și destinate circulației funcționale și de evacuare a utilizatorilor. Nota 1: Echiparea ușilor cu dispozitive de ieșire antipanică sau dispozitive pentru ieșiri de urgență este stabilită în normativ.

Nota 2: Pot fi considerate uși de evacuare și alte tipuri de uși, în condițiile în care sunt conformate în acord cu condițiile normate și sunt prevăzute exclusiv în scopul și condițiile prevăzute de către normativ. a) Ușă de evacuare cu deschidere normală - element mobil cu deschidere normală, pe balamale sau pivoți, neechipat cu sistem de încuiere. ...

b) Ușă de evacuare echipată cu sistem de încuiere și dispozitiv de ieșire - ușă cu deschidere pe balamale sau pivoți echipată cu sistem de încuiere și dispozitiv de ieșire care să permită deschiderea acesteia din interior, chiar și dacă aceasta este încuiată cu cheia, prin simplă apăsare pe mâner, utilizată pentru închiderea golurilor din pereți și destinată circulației funcționale și de evacuare a utilizatorilor. – Atunci când ușa de evacuare cu deschidere pe balamale sau pivoți este amplasată într-o zonă cu acces cu public (cu vizitatori) ușa va fi echipată cu dispozitiv de ieșire antipanică, acționat mecanic, fie printr-o bară orizontală de împingere, fie printr-o bară orizontală de apăsare, ca dispozitiv de acționare pe fața interioară și este denumită în continuare usă antipanică (SR EN1125). ...

b) risc mijlociu, atunci când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 420 MJ/mp și maximum 840 MJ/mp sau se utilizează foc deschis sub orice formă; ...

c) risc mare, atunci când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 840 MJ/mp și maximum 1.680 MJ/mp; ...

d) risc foarte mare, atunci când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 1.680 MJ/mp și/sau există risc de explozie volumetrică. ...

(2) Densitatea sarcinii termice (q) se determină prin calcul, luând în considerare totalitatea produselor, materialelor și substanțelor combustibile fixe și mobile utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate în încăperi, compartimente de incendiu și construcție.

(3) Sarcina termică pentru diferite materiale poate fi consultată în Anexa 9 "Puteri calorifice".

Articolul 2.1.2.3.

(1) Ca regulă generală, riscul de incendiu al încăperii se determină prin determinarea densității sarcinii termice, respectiv prin însumarea sarcinii termice determinată pentru fiecare zonă a încăperii și raportare la aria utilă. Ca excepție, cel mai mare risc de incendiu al unei zone neseparate cu pereți rezistenți la foc (EI, după caz, REI) și planșee rezistente la foc (REI), determină riscul de incendiu al întregii încăperi în care este situată, atunci când: a) zona cu risc de incendiu mare sau foarte mare, fără pericol de explozie volumetrică, are aria mai mare de 10% din aria încăperii în care se află, sau depășește aria de 400 mp; ...

b) zona cu risc foarte mare de incendiu, cu pericol de explozie volumetrică, are un volum mai mare de 5% din volumul încăperii în care se află. ...

(2) În cazurile în care zonele cu cel mai mare risc au valori sub condițiile precizate la literele a) și b) , în încăpere se adoptă riscul de incendiu mai mic existent (care îndeplinește condițiile respective), provenit din calculul densității de sarcină termică, și se iau măsurile tehnice de protecție corespunzătoare în zonele cu risc de incendiu mai mare sau cu risc de explozie volumetrică (inclusiv în zonele de protecție a acestora), în scopul reducerii posibilităților de propagare ușoară a incendiului în zonele învecinate și a formării concentrațiilor locale cu risc de explozie volumetrică.

(3) Atunci când sunt mai multe zone cu riscuri de incendiu și/sau de explozie volumetrică situate în puncte/zone distincte ale unei încăperi (zone neseparate cu pereți și planșee rezistente la foc), riscul de incendiu al întregii încăperi se determină astfel: a) când distanța dintre zonele respective (măsurată pe orizontală) este mai mică de 40 m, se ia în considerare cel mai mare risc de incendiu existent și suma ariilor efective ale acestuia, respectiv suma volumelor aferente riscului de explozie volumetrică; ...

b) când distanța dintre zonele respective este mai mare de 40 m, ariile efective nu se însumează și se asigură local (pentru fiecare zonă cu risc de incendiu sau pericol de explozie volumetrică), condițiile și măsurile de securitate la incendiu corespunzătoare riscului respectiv. ...

Articolul 2.1.2.4.

Riscul de incendiu pe compartiment de incendiu/construcție, se consideră riscul cel mai mare al încăperilor și zonelor: a) ale căror volume însumate reprezintă mai mult de 30% din volumul construcției sau al compartimentului de incendiu, indiferent de destinația acestora, dacă în construcție sunt zone cu risc foarte mare de incendiu, cu pericol de explozie volumetrică; ...

b) ale căror suprafețe însumate reprezintă mai mult de 30% din aria desfășurată a construcției sau al compartimentului de incendiu, indiferent de destinația acestora. ...

Articolul 2.1.2.5.

(1) La determinarea riscurilor de incendiu în zonele, spațiile, încăperile, compartimentele de incendiu și construcțiile în care se desfășoară activități de producție și/sau depozitare, se au în vedere prevederile din Anexa 8 privind "Caracteristicile substanțelor și materialelor ce determină încadrarea în riscuri de incendiu a spațiilor, încăperilor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor de producție și/sau depozitare" precum și articolele precedente, luându-se obligatoriu în considerare caracteristicile fizico-chimice specificate în fișele tehnice cu date de securitate ale materialelor vehiculate, stocate sau depozitate.

(2) În încăperile de producție este admisă depozitarea materialelor și substanțelor combustibile sau incombustibile, numai în cantitățile și sorturile necesare tehnologic pentru un singur schimb de lucru.

Articolul 2.1.2.6.

La determinarea concentrațiilor amestecurilor cu risc de explozie volumetrică se iau în considerare scăpările și degajările de gaze, vapori sau praf, posibile în timpul desfășurării normale a activității. Delimitarea zonelor în care se asigură măsurile specifice de securitate la incendiu impuse de pericolele de explozie volumetrică este obligatorie și are în vedere posibilitatea prezenței amestecurilor de aer cu gaze, vapori sau praf în concentrații cu pericol de explozie în timpul funcționării normale.

...

2.1.3. Nivel de stabilitate la incendiu al construcției

Articolul 2.1.3.1.

(1) Nivelul de stabilitate la incendiu se asigură astfel încât construcția sau compartimentul de incendiu să îndeplinească condițiile de conformare și corelare normate, având în vedere clasele de rezistență la foc ale principalelor elemente de construcție utilizate.

(2) Trebuie luate în considerare clasele de reacție la foc ale produselor, materialelor și elementelor constructive utilizate, obligatoriu: a) la clădirile civile supraterane înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, la încăperile cu aglomerări de persoane, precum și acolo unde normativul impune cerințe în acest sens; ...

b) la finisajele căilor de evacuare a utilizatorilor construcțiilor supraterane sau subterane de orice tip și destinație; ...

c) în situațiile precizate în normativ sau în reglementările tehnice aplicabile. ...

Articolul 2.1.3.2.

Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească principalele elemente de construcție utilizate pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu într-un anumit nivel de stabilitate la incendiu, sunt precizate în Tabelul 2 și Tabelul 3.

Tabelul 2: Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru construcții civile Nr. Crt.

Tipul elementelor de construcție utilizate

Nivelul de stabilitate la incendiu al construcției/compartimentului de incendiu

I

h ≥ 12

5m

I

75m ≤ h <125 m

I

45m ≤ h < 75 m

I

28m < h < 45m

I

h ≤ 28 m

II

II (+)

III

III (+)

IV

V

1

STÂLPI (R)

240

(A1)

180

(A1)

180

(A1)

120

(A1)

120

(A1)

120

(A1)

90

60

45

30

-

(15 **)

2

GRINZI (R)

180

(A1)

120

(A1)

120

(A1)

90

(A1)

90

(A1)

90

(A1)

90

60

45

30

-

(15 **)

3

PLANȘEE, inclusiv planșee - terasă care constituie căi de evacuare sau care preiau încărcări suplimentare altele decât cele provenite numai din zăpadă (REI)

120

(A1)

120

(A1)

120

(A1)

90

(A1)

90

(A1)

90

(A1)

90

60

45

30

-

(15 **)

4

PLANȘEE terasă care nu constituie căi de evacuare sau care preiau încărcări provenite numai din zăpadă) (RE)

120 (A1)

90 (A1)

90 (A1)

60 (A1)

60 (A1)

60 (A1)

45

45

30

15

-

5

PERETI PORTANȚI (STRUCTURALI) Cu rol de limitare a propagării focului (REI)

240

(A1)

180

(A1)

180

(A1)

120

(A1)

120

(A1)

120

(A1)

90

60

45

30

-

(15**)

6

Pereți de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului (de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu) (REI/EI)

180

(A1 sau A2- s1,d0)

180

(A1 sau A2- s1,d0)

120

(A1 sau A2- s1,d0)

120

(A1 sau A2- s1,d0)

120

(A1 sau A2- s1,d0)

90

(A1 sau A2- s1,d0)

90

60

45

30

-

(15 **)

7

Pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului (EI)

(****)

90 (A1 sau A2- s1,d0)

(****)

60 (A1 sau A2- s1,d0)

(****)

60 (A1 sau A2- s1,d0)

(****)

60 (A1 sau A2- s1,d0)

(****)

60 (A1 sau A2- s1,d0)

(****)

45 (A1 sau A2- s1,d0)

45

30

15

15

-

8

Pereți exteriori neportanți (cu excepția panourilor de tâmplărie, a pereților cortină, fațadelor ventilate, fațadelor duble „double skin”) (E „o↔i”)

60

(A1 sau A2- s1,d0)

45

(A1 sau A2- s1,d0)

30

(A1 sau A2- s1,d0)

30

(A1 sau A2- s1,d0)

15

(A1 sau A2- s1,d0)

15

(A1 sau A2- s1,d0)

15

(A1 sau A2- s1,d0)

15

15

-

-

9

Șarpante ale acoperișurilor, acoperișuri autoportante (cupole, structuri spațiale reticulate etc.) (R)

120

(A1)

90

(A1)

90

(A1)

60

(A1)

60

(A1)

60

(A1)

45

45

30

15

-

10

Panouri/sisteme de învelitoare ale acoperiș urilor în pantă definite conform termino logie (*)

a. cu încărcări din vânt și zăpadă (E)

60

(A1 sau A2- s1,d0)

45

(A1 sau A2- s1,d0)

45

(A1 sau A2- s1,d0)

30

(A1 sau A2- s1,d0)

30

(A1 sau A2- s1,d0)

30

(*) (min B- s2,d0)

30

(*) (min B- s2,d0)

15

(*) (min C- s3,d0)

15

(*) (min C- s3,d0)

(*)

(min D- s3,d0)

(*)

(min D- s3,d1)

b. cu încărcări supliment are provenite din fotovoltaice

(***)

B_ROOF (T4)

(***)

B_ROOF (T4)

(***)

B_ROOF (T4)

(***)

B_ROOF (T4)

(***)

B_ROOF (T3)

(***)

B_ROOF (T3)

(***)

B_ROOF (T3)

(***)

B_ROOF (T3)

(***)

B_ROOF (T3)

(***)

C_ROOF (T3)

(**) (***) C_ROOF (T3)

c.

c1) cu alte încărcări cu excepția celor de lit. a) și b):

(E) iar pentru încărcări se prevede structură proprie având performanța la foc stabilită la nr. crt. 9 care descarcă direct pe sarpantă (R).

c2) (REI) atunci când descărcarea se face direct pe panouri/ sisteme de învelitoare;

90

(A1 sau A2- s1,d0)

60

(A1 sau A2- s1,d0)

45

(A1 sau A2- s1,d0)

45

(A1 sau A2- s1,d0)

45

(A1 sau A2- s1,d0)

30

(*) (min B- s2,d0)

30

(*) (min B- s2,d0)

15

(*) (min C- s3,d0)

15

(*) (min C- s3,d0)

(*)

(min D- s3,d0)

(*)

(min D-s3,d1)

Note Tabelul 2: (a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare, suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice. ...

(b) (*) - La construcțiile echipate cu instalații de stingere a incendiilor cu sprinklere sau ceață de apă, cu excepția celor încadrate în nivel I de stabilitate, se consideră că este satisfăcută condiția de încadrare în nivelul de stabilitate la incendiu, dacă sistemul de învelitoare este compus din: – strat cu profil trapezoidal din oțel cu grosimea mai mare sau egală cu 1,00 mm; ...

– barieră de vapori care are mai puțin de 11,6 MJ/mp, grosimea mai mică de 1,00 mm și masa pe unitatea de suprafață mai mică de 1 kg/mp; ...

– termoizolație cu grosime de minimum 20 cm, clasa de reacție la foc A1, cu densitatea minimă 150 kg/mc; ...

– membrană hidroizolantă care trebuie să îndeplinească numai clasa de performanță la foc exterior, astfel: minimum B_ROOF (T3) pentru nivelul II și/sau III de stabilitate la incendiu sau C_ROOF (T3) pentru nivelul IV de stabilitate la incendiu. ...

...

(c) (**) - Constituie excepție de la încadrarea în condiții "fără performanțe determinate la foc" Nota (c) de la Tabelul 42 (Condiții de corelare între destinație, capacitatea maximă simultană și numărul de niveluri supraterane ale clădirilor civile, cu nivel de stabilitate la incendiu III, IV sau V) pentru nivelul de stabilitate la incendiu V. ...

(d) (***) - Este obligatorie asigurarea și a minimum condițiilor prevăzute pentru suporturi standardizate de panouri sau sisteme de învelitoare ale acoperișurilor în pantă prevăzute la Nr. Crt. 10 lit. b). ...

(e) (****) - În cazul pereților vitrați se consideră îndeplinită condiția privind clasa de reacție la foc, atunci când sunt realizați cu structuri din profile având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componentelor nesubstanțiale, a izolatorilor și garniturilor precum și a foliilor de laminare și sunt prevăzute cu panouri de umplere din elemente de vitraj din sticlă simplă, sticlă izolantă sau sticlă stratificată (formată din două sau mai multe sticle tratate termic lipite între ele cu folii organice de laminare) sau din produse clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu rezistența la foc EI necesară, conform cerințe de încadrare în nivel de stabilitate la incendiu. ...

(f) "-" - Fără performanțe determinate la foc. ...

(g) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință. ...

(h) În scopul verificării cerințelor de rezistență la foc ale elementelor structurale secundare, proiectantul trebuie să verifice că prăbușirea acestor elemente prin efectul incendiului nu va compromite: capacitatea portantă a altor elemente structurale care fac parte din structură (în condiții de incendiu), eficacitatea compartimentării elementelor structurale, operarea sistemelor active de protecție împotriva incendiilor, evacuarea în siguranță a utilizatorilor precum și siguranța echipelor de intervenție. ...

Tabelul 3: Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru construcții de producție și/sau depozitare Nr. crt.

Tipul elementelor de construcție utilizate

Nivelul de stabilitate la incendiu al construcției/compartimentului

I

II

II (+)

III

IV

V

1

STÂLPI (R)

180

(A1)

120

(A1)

90

(A1)

60

30/(**)

-

2

GRINZI (R)

120

(A1)

90

(A1)

90

(A1)

60

30/(**)

-

3

PLANȘEE, inclusiv planșee - terasă care constituie căi de evacuare sau care preiau încărcări suplimentare altele decât cele provenite numai din zăpadă (REI)

120

(A1)

90

(A1)

90

(A1)

60

30

-

4

PLANȘEE terasă care nu constituie căi de evacuare sau care preiau încărcări provenite numai din zăpadă) (RE)

60

(A1)

45

(A1)

45

(A1)

30

15

-

5

PERETI PORTANTI (STRUCTURALI) cu rol de limitare a propagării focului (REI)

180

(A1)

120

(A1)

90

(A1)

60

30/(**)

-

6

Pereți de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului (de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu) (REI/EI)

120

(A1 sau A2- s1,d0)

120

(A1 sau A2- s1,d0)

90

(A1 sau A2- s1,d0)

60

30/(**)

-

7

Pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului (EI)

60

45

45

30

15

-

8

Pereți exteriori neportanți (cu excepția panourilor de tâmplărie, a pereților cortină, fațadelor ventilate, fațadelor duble „double skin”). (E)

30

(A1 sau A2- s1,d0)

15

(min B- s1,d0)

15

(min B- s2,d0)

15

-

-

9

Șarpante ale acoperișurilor, acoperișuri autoportante (cupole, structuri spațiale reticulate etc.) (R)

60

(A1)

45

(A1)

45

(A1)

30

15

-

10

Panouri/ sisteme de învelitoare ale acoperișurilor în pantă definite conform terminologie (*)

a) cu încărcări din vânt și zăpadă (E)

30

(A1 sau A2-s1,d0)

30

(*) (min B- s2,d0)

15

(*) (min B- s2,d0)

15

(*) (min C- s3,d0)

15

(*) (min C- s3,d0)

(*)

(min D- s3,d0)

b) cu încărcări suplimentare provenite din fotovoltaice

(***)

B_ROOF

(T4)

(***)

B_ROOF

(T3)

(***)

B_ROOF

(T3)

(***)

B_ROOF

(T3)

(***)

C_ROOF

(T3)

(***)

D_ROOF

(T3)

c)

c1) cu alte încărcări cu excepția celor de la lit. a) și b): (E) iar pentru încărcări se prevede structură proprie având performanța la foc stabilită la nr. crt. 9, care descarcă direct pe sarpantă (R);

c2) (REI) atunci când descărcarea se face direct pe panouri/ sisteme de învelitoare.

60

(A1 sau A2-s1,d0)

45

(*)

(A1 sau A2-s1,d0)

30

(*)

(min B-s2,d0)

30

(*)

(min C-s3,d0)

15

(*)

(min C-s3,d0)

(*)

(min D-s3,d0)

Note Tabelul 3: (a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice. ...

(b) (*) - La construcțiile echipate cu instalații de stingere a incendiilor cu sprinklere sau ceață de apă, cu excepția celor încadrate în nivel I de stabilitate, se consideră că este satisfăcută condiția de încadrare în nivelul de stabilitate la incendiu, dacă sistemul de învelitoare este compus din: – strat cu profil trapezoidal din oțel cu grosimea mai mare sau egală cu 1,00 mm; ...

– barieră de vapori care are mai puțin de 11,6 MJ/mp, grosimea mai mică de 1,00 mm și masa pe unitatea de suprafață mai mică de 1 kg/mp; ...

– termoizolație cu grosime de minimum 20 cm, clasa de reacție la foc A1, cu densitatea minimă 150 kg/mc; ...

– membrană hidroizolantă care trebuie să îndeplinească numai clasa de performanță la foc exterior, astfel: minimum B_ROOF (T3) pentru nivelul II și/sau III de stabilitate la incendiu sau C_ROOF (T3) pentru nivelul IV de stabilitate la incendiu. ...

...

(c) (**) - Constituie excepție de la încadrare construcțiile de producție-depozitare parter cu risc mic și mijlociu de incendiu, la care structura (stâlpi, grinzi, pereți structurali) poate avea rezistență la foc de 15 minute. ...

(d) (***) - Este obligatorie asigurarea și a minimum condițiilor prevăzute pentru suporturi standardizate de panouri sau sisteme de învelitoare ale acoperișurilor în pantă prevăzute la Nr. Crt. 10 lit. b). ...

(e) "-" - Fără performanțe determinate la foc. ...

(f) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință. ...

(g) În scopul verificării cerințelor de rezistență la foc ale elementelor structurale secundare, proiectantul trebuie să verifice că prăbușirea acestor elemente prin efectul incendiului nu va compromite: capacitatea portantă a altor elemente structurale care fac parte din structură (în condiții de incendiu), eficacitatea compartimentării elementelor structurale, operarea sistemelor active de protecție împotriva incendiilor, evacuarea în siguranță a utilizatorilor precum și siguranța echipelor de intervenție. ...

Articolul 2.1.3.3.

(1) Nivelul de stabilitate la incendiu al construcției sau al compartimentului de incendiu, este determinat de elementul său cu cea mai defavorabilă încadrare.

(b) Exemple streașină înfundată. Respectând aceleași principii de delimitare minimală prin planșeu rezistent la foc (conform Art. 2.1.3.4 ., în funcție de încadrarea construcției în nivel de stabilitate la incendiu), se pot alege și soluții arhitecturale cu streașină semiînfundată sau neînfundată. ...

...

b) învelitorile acoperișurilor de orice fel, cu excepția panourilor de învelitoare precizate la Tabelul 2 nr. crt. 10. și Tabelul 3 nr. crt. 10, precum și termoizolațiile și hidroizolațiile montate deasupra unui suport continuu rezistent la foc conform Tabelul 2 nr. crt. 3 și nr. crt. 4 și Tabelul 3 nr. crt. 3 și nr. crt. 4; ...

c) luminatoarele dispuse pe acoperiș, a căror arie însumată (în proiecție orizontală) este mai mică de 25% din aria spațiului în care sunt dispuse, dar nu mai mult de 25 mp, indiferent de clasa lor de reacție la foc; ...

d) luminatoarele atriumurilor (indiferent de aria lor) sau luminatoarele dispuse în acoperiș cu aria mai mare de 25% din aria spațiului în care sunt amplasate, atunci când sunt realizate cu structuri din profile având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componentelor nesubstanțiale, a izolatorilor și garniturilor, prevăzute cu panouri de umplere din elemente de vitraj/sticlă simplu sau izolant sau din produse clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0; ...

e) contravântuirile structurilor, platformele și elementele metalice necesare funcțional sau tehnologic, care nu sunt luate în calcul la rezistența și stabilitatea construcției în caz de incendiu; ...

f) elementele constructive ale marchizelor, windfangurilor, verandelor, pridvoarelor, cerdacurilor și serelor; ...

g) componentele nesubstanțiale, garniturile, izolatorii, elementele de vitraj simplu sau izolant (realizate din sticlă) ale ușilor și ferestrelor exterioare, inclusiv cele inserate în pereții cortină; ...

h) ușile și ferestrele exterioare, inclusiv cele inserate în pereții cortină. ...

i) parapetele, panourile și pereții interiori despărțitori funcționali având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 din cadrul unor grupări de spații de tip open space, cu suprafața maxim normată; ...

j) parapetele și/sau panourile din materiale combustibile dacă înălțimea însumată a panourilor pline combustibile este de cel mult 1,20 m din cadrul unor grupări de spații de tip open space, cu suprafața maxim normată. Parapetele și/sau panourile din materiale combustibile de cel mult 1,20 m trebuie să îndeplinească și următoarele condiții: – minimum clasa de reacție la foc D-s2,d0 sau a căror finisaje îndeplinesc criteriile de performanță la foc minim K2 10 (la niv. IV și/sau V de stabilitate la incendiu); ...

– minimum clasa de reacție la foc C-s2,d0 sau a căror finisaje îndeplinesc criteriile de performanță la foc minim K2 30 (la niv. III de stabilitate la incendiu); ...

– minimum clasa de reacție la foc B-s1,d0 sau a căror finisaje îndeplinesc criteriile de performanță la foc minim K2 60 (la niv. II de stabilitate la incendiu); ...

– nu se admit (la niv. I de stabilitate la incendiu). ...

...

Articolul 2.1.3.5.

(1) Se poate reduce rezistența la foc a elementelor de construcție clasa de reacție la foc A1, până la minimum 15 minute, pentru pereți și planșee, stâlpi, grinzi, ferme, contravântuiri și șarpante ale acoperișurilor construcțiilor și compartimentelor de incendiu cu înălțimi obișnuite, care nu delimitează căi de evacuare a utilizatorilor, considerându-se că acestea îndeplinesc condițiile pentru nivelul II de stabilitate la incendiu, la: a) parcajele supraterane deschise pentru autoturisme cu înălțimea liberă de maximum 15 m, cu aria construită (Ac) de maximum 3.000 mp și maxim 3 niveluri supraterane; ...

b) construcțiile de producție și/sau depozitare cu regim de înălțime parter, având risc mic de incendiu, în condițiile în care densitatea de sarcină termică rezultată din substanțele și materialele combustibile din spațiile respective nu depășește 420 MJ/mp (materialele și substanțele combustibile nu trebuie amplasate comasat lângă elementele structurale astfel încât să poată conduce la afectarea acestora) cu aria construită de cel mult 2.000 mp; ...

c) construcțiile parter de depozitare, în vrac, a cerealelor cu aria construită (Ac) de cel mult 2.000 mp; ...

d) construcțiile de producție și/sau depozitare supraterane cu densitatea sarcinii termice (q) de maximum 840 MJ/mp, aria construită (Ac) de cel mult 2.000 mp și înălțimea liberă de maximum 15 m, atunci când sunt prevăzute cu instalații automate de stingere a incendiilor; ...

e) construcțiile civile, cu maximum trei niveluri supraterane, aria construită (Ac) de cel mult 600 mp și densitatea sarcinii termice (q) de maximum 420 MJ/mp, care nu adăpostesc persoane ce nu se pot evacua singure (definite conform terminologie); ...

f) construcțiile deschise destinate activităților sportive cu densitatea sarcinii termice (q) de maximum 420 MJ/mp. ...

d) se asigură evitarea aprinderii materialelor combustibile din vecinătatea canalelor de ventilare-condiționare, a conductoarelor și conductelor metalice, din cauza căldurii transmise prin conductibilitate (stabilirea unor trasee corespunzătoare, termoizolare etc.); ...

e) conductele din mase plastice pentru canalizare se vor prevedea cu sisteme/elemente de obturare cu închidere automată, rezistente la foc minimum EI cu aceeași valoare cât rezistența la foc normată a pereților care separă compartimentele de incendiu în conformitate cu Art. 2.3.2.1.2 . . ...

(2) Traversarea pereților de sectorizare, prevăzuți pentru protecția contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu, de către conducte, canale de ventilare-condiționare, conductoare și cabluri electrice, este admisă numai dacă: a) spațiile libere în jurul conductelor, cablurilor, conductoarelor electrice etc., inclusiv cele montate în canale, se închid cu materiale având aceeași rezistență la foc cu a pereților pe care îi intersectează (rezistența la foc minimum prevăzută de Tabelul 2 Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru pereții de sectorizare prevăzuți pentru protecția contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu); ...

b) canalele de ventilare-condiționare care traversează peretele de sectorizare sunt incombustibile pe cel puțin 1 m de o parte și de alta a peretelui, iar golul dintre perete și acestea se etanșează cu materiale în alcătuiri rezistente la foc minimum EI cu aceeași valoare cât rezistența la foc normată a pereților pe care îi intersectează; în zona de traversare, canalele de ventilare-condiționare sunt prevăzute cu sisteme de obturare cu închidere automată, clapete, rezistente la foc minimum EI X (ho i <-> o) S, în care "X" are aceeași valoare cât rezistența la foc a pereților pe care îi intersectează; ...

c) trecerea conductelor, conductoarelor și a canalelor de ventilare se realizează astfel încât să nu producă dislocări ale unor porțiuni de perete din cauza dilatării lor sub efectul temperaturii; ...

d) se asigură evitarea aprinderii materialelor combustibile din vecinătatea canalelor de ventilare-condiționare, a conductoarelor și conductelor metalice, din cauza căldurii transmise prin conductibilitate (stabilirea unor trasee corespunzătoare, termoizolare etc.). ...

...

2.3.2.2. Protecția golurilor funcționale din pereții rezistenți la foc care separă compartimente de incendiu 2.3.2.2.1. Prevederi generale

Articolul 2.3.2.2.1.1.

(1) Pereții rezistenți la foc care separă compartimente de incendiu trebuie să fie plini (fără goluri în suprafața lor). Practicarea unor goluri (străpungeri) în acești pereți este admisă numai atunci când activitatea sau funcționalitatea impun prevederea lor (pentru circulație, transport, supraveghere etc.). Golurile respective sunt protejate corespunzător prevederilor normate, iar suprafața totală a golurilor nu trebuie să fie mai mare de 25% din cea a peretelui de compartimentare rezistent la foc care separă compartimente de incendiu (perete antifoc).

(2) Golurile de circulație, transport, supraveghere etc. din pereții rezistenți la foc care separă compartimente de incendiu, se protejează obligatoriu cu elemente de închidere rezistente la foc (uși, obloane, cortine, încăperi tampon ventilate în suprapresiune sau tamburi deschiși), conform prevederilor normativului.

...

2.3.2.2.2. Uși, obloane, cortine

Articolul 2.3.2.2.2.1.

(1) Ușile, obloanele și cortinele rezistente la foc care protejază golurile funcționale din pereții antifoc (EI-M 180/ REI 180), trebuie să fie rezistente la foc minimum 90 de minute, astfel: a) Ușile rezistente la foc inclusiv dispozitivele lor de închidere care protejază golurile funcționale din pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc EI-M 180/ REI 180), trebuie să fie rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI2 90-C5S_200; ...

b) Obloanele rezistente la foc inclusiv dispozitivele lor de închidere care protejază golurile funcționale din pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc EI-M 180/ REI 180), trebuie să fie rezistente la foc minimum EI_2 90-C3; ...

c) Cortinele care protejază golurile funcționale din pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc EI-M 180/ REI 180), trebuie să fie rezistente la foc minimum EI 90. ...

(2) Indicele "C" reprezintă clasa de autoînchidere/închidere automată și se precizează în documentația tehnică de proiectare în conformitate cu Tabelul 1.

f) atunci când încăperile tampon protejate sunt prevăzute cu instalații de ventilare în suprapresiune, presiunea pe ușile închise nu va depăși 80 Pa; criteriul de calcul utilizat va fi clasa conform SR EN 12101-13 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 13: Sisteme cu presiune diferențială (SPD). Metode de proiectare și de calcul, instalare, încercări în vederea recepției, încercări periodice și mentenanță și SR EN 12101-6 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 6: Specificații pentru sisteme cu presiune diferențială. Kituri; ...

g) finisajele pereților și pardoselilor trebuie să fie cel puțin A2-s1,d0, respectiv A2fl-s1; ...

h) încăperile tampon vor avea o suprafață minimă de 3 mp, iar distanța dintre mânerele de acționare a ușilor va fi de minimum 2 m; ...

i) rezistența minimă la foc a pereților încăperilor tampon protejate prevăzute în pereți rezistenți la foc stabiliți în normativ, va fi asigurată conform prevederilor specifice din normativ. Acolo unde rezistența minimă la foc a pereților nu se regăsește în normativ, pentru ușile încăperilor tampon prevăzute, pereții acestora (cu excepția peretelui către încăperea cu densitate de sarcina termică sau risc) vor asigura: – rezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților încăperii tampon EI 60/ REI 60 prevăzute cu uși EI_2 30-C5S_200; ...

– rezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților încăperii tampon EI 90/ REI 90 prevăzute cu uși EI_2 45-C5S_200; ...

– rezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților încăperii tampon EI 120/ REI 120 prevăzute cu uși EI_2 60-C5S_200. ...

...

j) rezistența minimă la foc a pereților încăperilor tampon protejate, prevăzute în pereți rezistenți la foc la construcțiile de producție și/sau depozitare (cu excepția peretelui către încăperea cu densitate de sarcină termică sau risc de explozie volumetrică), este minimum EI/REI 90, iar ușile încăperii tampon vor fi minimum EI_2 90-C5S_200. ...

...

2.3.2.2.4. Tamburi deschiși

Articolul 2.3.2.2.4.1.

(1) În cazurile în care, din cauza necesităților funcționale sau tehnologice, nu se poate realiza protecția golurilor din pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) cu uși, obloane, cortine sau încăperi tampon protejate, pot fi prevăzuți tamburi deschiși.

(2) Tamburii deschiși care protejază goluri din pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc), vor îndeplini următoarele condiții: a) lățimea tamburului va fi egală cu cea a golului protejat, iar lungimea va fi de minimum 4 m; ...

b) pereții laterali și planșeele tamburului vor fi fără goluri, cu rezistența la foc de minimum EI/REI 60 pentru pereți și REI 60 pentru planșee, conform prevederilor din Tabelul 15; ...

c) în tambur se prevăd sprinklere deschise (drencere) cu acționare automată și/sau manuală în caz de incendiu, amplasate câte unul la fiecare 1 mp de suprafață orizontală a tamburului, debitul total de apă fiind de minimum 0,5 l/s pentru fiecare mp și timp de funcționare conform normativului de profil, dar minimum 60 de minute (conform timpului de funcționare prevăzut în Tabelul 15); ...

d) tamburii se pot amplasa integral alipiți de o parte sau de alta a peretelui de separare a compartimentelor de incendiu sau intercalat, de o parte și alta a peretelui antifoc, respectând lățimea stabilită la lit. a) . ...

Tabelul 15: Pereți și planșee la tamburi deschiși și echiparea acestora În cazul pereților antifoc care separă compartimentele de incendiu

Rezistența la foc a pereților antifoc care separă compartimentele de incendiu

Rezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților * tamburului deschis (minute)

Rezistența la foc (REI) minimă a planșeului tamburului deschis

Echipare cu instalații de sprinklere deschise - timp de funcționare (minute)

a) pentru construcțiile cu regim de înălțime parter, cu excepția clădirilor destinate persoanelor care nu se pot evacua singure și a clădirilor cu săli aglomerate determinată în funcție de densitatea sarcinii termice, conform Tabelului 6

EI-M 60/ REI 60

(q ≤ 420 MJ/mp)

EI 60/REI 60

Conform prevederi din Tabelul 2, nr. crt. 3 și Tabelul 3, nr. crt. 3

Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească planșeele (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu, fără a fi mai mici de REI 60.

60

EI-M 90/REI 90

(420 MJ/mp < q ≤ 630 MJ/mp)

EI 60/REI 60

60

EI-M 120/ REI 120

(630 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mp)

EI 60/REI 60

60

EI-M180/ REI 180

(840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mp)

EI 90/REI 90

60

EI-M 240/REI 240

Pentru limitarea propagării incendiilor în construcții, pentru încăperile sau compartimentele de incendiu care sunt precizate în normativ, este obligatorie prevederea unui sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți, realizat conform prevederilor acestuia.

...

2.3.3.3. Planșee rezistente la foc din interiorul compartimentelor de incendiu

Articolul 2.3.3.3.1.

În cadrul construcțiilor și compartimentelor de incendiu, se asigură separarea: a) încăperilor din cadrul construcțiilor civile și compartimentelor de incendiu civile conform prevederilor privind performanțele comune și cele specifice, potrivit fiecărei categorii de incendiu a clădirilor, tip, funcțiune și destinație, corespunzător densității sarcinii termice (q) din încăperile adiacente; ...

b) încăperilor din cadrul construcțiilor de producție și/sau depozitare și compartimentelor de incendiu civile conform prevederilor privind performanțele comune și cele specifice construcțiilor de producție și/sau depozitare, corespunzător densității sarcinii termice (q) din încăperile adiacente. ...

...

2.3.3.4. Protecția golurilor din pereții rezistenți la foc și planșeele rezistente la foc din interiorul compartimentelor de incendiu

Articolul 2.3.3.4.1.

(1) Protejarea golurilor de circulație funcțională și de evacuare din pereții rezistenți la foc (EI sau REI, după caz) și planșeele rezistente la foc (REI), se asigură corespunzător condițiilor stabilite în normativ și în reglementările tehnice specifice.

(2) Indicele "C" reprezintă, clasa de autoînchidere/închidere automată și se precizează în documentația tehnică de proiectare în conformitate cu Tabelul 1.

Articolul 2.3.3.4.2.

(1) În cadrul construcțiilor și compartimentelor de incendiu golurile de comunicare și circulație funcțională și de evacuare din pereții de separare a încăperilor față de restul construcției ,se protejează potrivit prevederilor normativului.

(2) În cazurile justificate tehnic, în care nu se pot utiliza elemente constructive de protecție rezistente la foc, protecția golurilor din planșee poate fi asigurată prin prevederea pe conturul golului a unor ecrane continue minimum DH 60 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu și minimum DH 30 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu cu înălțimea de minimum 50 cm (dispuse sub planșeu) și cu perdele de sprinklere amplasate corespunzător, având durata de funcționare de minimum 60 minute (în conformitate cu prevederile normativului P118:2/2013), în condițiile în care construcția este prevăzută cu astfel de instalații.

Articolul 2.3.3.4.3.

(1) În construcțiile cu pod, golurile prevăzute în planșeele spre pod sau în pereții care comunică cu volumul podului, se protejează cu elemente de închidere, normal închise, rezistente la foc minimum: – EI 60 pentru nivelul I de stabilitate la incendiu; ...

– EI 45 pentru nivelul II de stabilitate la incendiu; ...

– EI 30 pentru nivelul III de stabilitate la incendiu; ...

– EI 20 pentru nivelul IV de stabilitate la incendiu. ...

(2) Pentru a nu se lua în considerare șarpanta și suportul învelitorii construcțiilor cu pod, acestea trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute la Art. 2.1.3.4, lit. a) .

...

...

2.3.4. Elemente rezistente la foc și rezistente la explozie volumetrică și protecția golurilor funcționale din acestea 2.3.4.1. Dispoziții generale

Articolul 2.3.4.1.1.

Încăperile, compartimentele, construcțiile și zonele cu risc de explozie volumetrică se precizează în documentația tehnică, având în vedere posibilitatea prezenței amestecurilor de aer cu gaze, vapori sau praf combustibil în concentrații care prezintă pericol de explozie, în timpul funcționării normale a instalațiilor aferente construcțiilor.

Articolul 2.3.4.1.2.

(1) Alcătuirea și dimensionarea elementelor de construcție rezistente la explozie volumetrică se determină prin calcul, astfel încât acestea să nu se prăbușească sub efectul suprapresiunii care se produce în caz de explozie volumetrică în încăperile respective, funcție de suprafețele de decomprimare asigurate (ferestre, panouri rabatabile, luminatoare, acoperișuri zburătoare etc.).

(2) Elementele de construcție rezistente la foc și la explozie trebuie să împiedice și propagarea incendiului din spațiile învecinate spre încăperile cu pericol de explozie volumetrică. Rezistențele la foc ale pereților (REI) și ale planșeelor (REI) se stabilesc în funcție de densitatea sarcinii termice (q) din încăperile adiacente, conform prevederilor normativului.

Articolul 2.3.4.1.3.

(1) Acoperișul construcțiilor și încăperilor cu risc de explozie volumetrică trebuie să fie fără pod.

(2) Nu sunt admise plafoane autoportante sau suspendate și zone neventilate care să faciliteze producerea concentrațiilor periculoase de aer cu gaze, vapori sau praf combustibil, iar în încăperile cu degajări de praf combustibil, finisajele trebuie să permită curățarea ușoară a suprafețelor acestora.

(3) Stratul de uzură al pardoselilor și plintele trebuie executate din materiale care, la lovire, nu produc scântei capabile să inițieze aprinderea amestecurilor explozive. Pardoseala și plinta incintei trebuie să fie conductoare din punct de vedere electrostatic, iar în cazul lichidelor inflamabile, acestea trebuie proiectate într-un mod în care să fie impermeabile la lichide.

(4) Tâmplăria, inclusiv sistemele ei de acționare, trebuie să fie certificată conform Directivei 2014/34/UE - ATEX

Articolul 2.3.4.1.4.

(1) Se asigură goluri pentru decomprimare în caz de explozie cu aria totală A_ex, dispuse în pereții exteriori sau în acoperiș, de minimum 0,05 mp la 1 mc din volumul încăperii respective. Adoptarea unui procent mai mic este admisă pe baza unui calcul justificativ, din care să rezulte că prin aceasta, stabilitatea clădirii nu este afectată.

(2) Structurile portante ale spațiilor cu risc de explozie trebuie proiectate astfel încât distrugerea elementelor lor individuale să nu poată duce la prăbușire progresivă.

(3) Dacă sunt utilizate suprafețele zonelor de descărcare a presiunii (a golurilor de decomprimare în caz de explozie) descrise la alin. (1) , atunci sarcina statică de 3 kN/mp care se aplică structurilor portante primare, trebuie aplicată în toate direcțiile din spațiul interior ca o sarcină extraordinară.

(4) Golurile pentru decomprimare în caz de explozie se amplasează în vecinătatea surselor probabile de explozie volumetrică, avându-se în vedere ca efectul exploziei în exteriorul construcției să nu afecteze construcții învecinate sau căi publice de circulație.

(5) Golurile prevăzute pentru decomprimare, pot fi deschise sau închise. Elementele de închidere trebuie să cedeze sub efectul presiunii datorate exploziei și pot fi constituite din panouri sau porțiuni de perete sau acoperiș de tip ușor (dislocabile sau rabatabile), ferestre și/sau luminatoare cu geam simplu de cel mult 3 mm grosime (nearmat).

(6) Încăperile în care se amplasează centrale termice (în care se montează aparate consumatoare de combustibili gazoși) se prevăd cu goluri pentru decomprimare în caz de explozie conform reglementărilor tehnice specifice (suprafețe vitrate: ferestre, luminatoare cu geamuri, uși cu geamuri sau goluri sau suprafețe asimilate acestora: panouri care conform specificației tehnice date de producători cedează la presiuni datorate exploziei de cel puțin 1180 Pa = 0,0118 bar). Încăperile în care se amplasează centrale termice sunt considerate cu risc mijlociu de incendiu.

Articolul 2.3.4.1.5.

(1) Sarcinile aplicabile pereților rezistenți la foc și explozie (în lipsa unor calcule specifice) care separă spații cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică, pot fi considerate: a) 6 kN/mp dacă distanța dintre peretele deflector și peretele rezistent la explozie este mai mare sau egală de 3 m și mai mică sau egală de 5 m; ...

b) 5 kN/mp dacă distanța dintre peretele deflector și peretele rezistent la explozie este mai mare de 5 m și mai mică sau egală de 10 m; ...

c) 3 kN/mp dacă distanța dintre peretele deflector și peretele rezistent la explozie este mai mare de 10 m și mai mică sau egală de 20 m; ...

d) 1 kN/mp dacă distanța dintre peretele deflector și peretele rezistent la explozie este > 20 m. ...

(2) Dimensiunile pereților trebuie să fie proiectate pentru sarcina statică aplicată în direcția golurilor de decomprimare în caz de explozie. Din cauza efectului presiunii negative, 20% din sarcini trebuie luate în considerare și în direcția opusă celei de aerisire.

(3) Calculul sarcinilor aplicabile pereților rezistenți la explozie se va face de către ingineri constructori.

...

2.3.4.2. Pereți rezistenți la foc și rezistenți la explozie volumetrică

Articolul 2.3.4.2.1.

Pereții care separă încăperile cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică de restul construcției, vor fi fără goluri, rezistenți la foc și la explozie, cu excepția golurilor funcționale.

Articolul 2.3.4.2.2.

Pereții rezistenți la foc care separă spații cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică trebuie să îndeplinească atât condițiile de rezistență la foc, cât și cele specifice rezistenței la explozie volumetrică (REI, clasa de reacție la foc A1).

...

2.3.4.3. Protecția golurilor funcționale din pereții rezistenți la foc și rezistenți la explozie volumetrică

Articolul 2.3.4.3.1.

(1) Practicarea unor goluri în pereții rezistenți la foc și la explozie volumetrică sau străpungerea pereților de către conducte, tuburi, cabluri etc., nu este admisă decât în cazuri excepționale, impuse de necesități funcționale sau tehnologice, și numai dacă sunt luate măsurile de protecție prevăzute în normativ și reglementările tehnice specifice.

(2) Golurile de comunicare funcțională prevăzute în pereții rezistenți la foc și la explozie volumetrică, se protejează prin încăperi tampon ventilate în suprapresiune. Aceeași prevedere se aplică și pentru comunicarea între încăperi cu pericol de explozie volumetrică, în cazurile în care comunicarea directă ar prejudicia securitatea la incendiu sau atunci când încăperile sunt situate în compartimente de incendiu diferite.

(3) Încăperile tampon protejate, ventilate în suprapresiune, pentru protecția golurilor din pereții rezistenți la explozie volumetrică, se realizează similar celor menționați la pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc), recomandându-se ca acestea să fie amplasate spre spațiile mai puțin periculoase.

(4) Ușile încăperii tampon protejate, vor fi rezistente la foc minimum EI1 90-C5S_200 și vor fi certificate conform Directivei 2014/34/UE - ATEX Încăperile tampon protejate trebuie să fie ventilate în suprapresiune permanentă, având cel puțin 50 Pa.

(5) La încăperile tampon ventilate în suprapresiune care protejează goluri de comunicare între spații în care se produc degajări de gaze, vapori sau praf cu pericol de explozie volumetrică, se iau măsuri pentru ca, în timpul exploatării normale, să fie împiedicată trecerea degajărilor dintr-o parte în cealaltă.

...

2.3.4.4. Planșee rezistente la foc și rezistente la explozie volumetrică

Articolul 2.3.4.4.1.

Planșeele rezistente la foc și la explozie volumetrică, precum și elementele lor de susținere, vor fi astfel dimensionate și realizate încât să nu fie dislocate de suflul exploziei.

Articolul 2.3.4.4.2.

Planșeele rezistente la foc care separă spații cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică, trebuie să îndeplinească atât condițiile de rezistență la foc, cât și cele specifice rezistenței la explozie volumetrică (REI, clasa de reacție la foc A1).

...

...

2.3.5. Elemente etanșe la foc

Articolul 2.3.5.1.

(1) Elementele orizontale sau verticale de protecție etanșe la foc (E) trebuie să îndeplinească condițiile normativului, prevăzându-se în cazurile și condițiile prevăzute în normativ și în reglementările tehnice specifice.

(2) Golurile din elementele de construcție etanșe la foc se protejează cu uși, obloane sau cortine etanșe la foc (E), conform prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice.

...

2.3.6. Limitarea propagării incendiului pe fațadă și acoperiș 2.3.6.1. Prevederi generale privind limitarea propagării pe fațadă

Articolul 2.3.6.1.1.

Închiderile perimetrale de orice fel ale construcțiilor se alcătuiesc și se realizează în așa fel încât să întârzie propagarea incendiilor de la un nivel la altul, atât prin exteriorul închiderii perimetrale (pe fațadă), cât și prin interiorul construcției (Figura 41).

Figura 41 - Propagarea incendiilor de la un nivel

la altul (pe fațade sau prin interior)

Articolul 2.3.6.1.2.

(1) Pentru întârzierea propagării incendiilor între nivelurile construcției se va adopta una din următoarele soluții: a. tâmplărie cu elemente vitrate fără performanțe la foc montată pe parapeți - pereți exteriori (neportanți) și/sau părți din pereții exteriori (neportanți) rezistenți la foc, clasificați din exterior spre interior (o->i); ...

b. zone continui dispuse în planul peretelui cortină, rezistente la foc, clasificate din exterior spre interior (o->i); ...

c. perete cortină sau panou de tâmplărie (minimum EI 30, integral (o<->i)) rezistent la foc; ...

d. zone continui (ecrane) de protecție, clasificate D_600 sau DH; ...

e. sisteme active de stingere a incendiilor (perdea de apă) amplasate în interior, la o distanță de maximum 30 cm de închiderea perimetrală, iar spațiile libere dintre planșee și peretele cortină se etanșează cu sisteme de etanșare rezistente la foc clasificate, având aceeași rezistență la foc cu a planșeului, dar nu mai mult de 120 de minute. ...

(2) Zonele verticale pentru întârzierea propagării incendiilor prin exteriorul închiderilor perimetrale ale construcției (pe fațadă), pot fi înlocuite de zone orizontale exterioare continui, rezistente la foc, clasificate pe criteriul RE dacă sunt necirculabile sau REI dacă sunt circulabile.

(3) Măsurile pasive prevăzute pentru întârzierea propagării incendiilor prin exteriorul închiderii perimetrale (pe fațadă) precum și prin interiorul construcției, vor avea rezistența la foc mai mare sau egală de 30 de minute, cu excepțiile prevăzute (privind clădirile de locuit reprezentând unități individuale precum și condominiul format din una sau mai multe construcții, cu înălțimea h < 8 m, unde "h" reprezintă cota ultimului planșeu accesibil al construcției, față de nivelul de referință).

(4) Ancorarea de structura clădirii a pereților cortină trebuie să respecte condițiile impuse peretelui cortină, condiții prevăzute în fișele tehnice din documentele de calitate specifice.

(2) Scările pot fi deschise (neînchise în case de scări) dacă asigură evacuarea a cel mult două niveluri succesive supraterane ale construcției, în condițiile prevăzute de normativ.

(3) Fac excepție de la prevederile stipulate în alin. (1) scările deschise monumentale, ale supantelor, mezaninelor, lojelor, balcoanelor și alte situații explicitate în normativ, precum și circulațiile perpendiculare pe gradene. La acestea se vor prevedea măsuri specifice funcție de numărul de utilizatori, destinația sau tipul clădirii în care se dispun. La clădirile de producție și/sau depozitare accesul utilizatorilor la mașini, utilaje, pasarele, platforme deschise, supante etc., care nu constituie locuri permanente de lucru, se realizează conform măsurilor specifice acestora.

...

2.4.3. Circulații comune orizontale

Articolul 2.4.3.1.

(1) Circulațiile comune orizontale funcționale și de evacuare a utilizatorilor construcțiilor (coridoare, holuri, degajamente protejate, tuneluri de evacuare etc.), se separă față de restul clădirii corespunzător destinației și densității sarcinii termice (q), potrivit prevederilor normate.

(2) Circulațiile comune orizontale de evacuare se conformează pentru incendii izbucnite în exteriorul lor.

Articolul 2.4.3.2.

(1) Pereții și planșeele de separare a circulațiilor comune orizontale funcționale și de evacuare din clădiri civile față de restul construcției, vor corespunde prevederilor privind performanțele specifice destinației și tipului acestor clădiri. Pereții și planșeele de separare a circulațiilor comune orizontale față de încăperile de depozitare vor îndeplini și condițiile specifice respectivelor riscuri de incendiu, adoptând valoarea cea mai mare.

(2) Pereții de separare față de restul construcției a circulațiilor comune orizontale funcționale și de evacuare din clădiri civile înalte, foarte înalte și cu săli aglomerate, precum și în alte situații stabilite în normativ, vor respecta condițiile specifice acestora.

(3) În construcțiile de producție și/sau depozitare, pereții de separare a circulațiilor comune orizontale funcționale și de evacuare a utilizatorilor față de restul construcției, vor îndeplini și condițiile specifice respectivelor riscuri de incendiu și/sau explozie volumetrică din încăperile adiacente.

(4) La realizarea separărilor în spațiile (de lucru - pentru funcțiunea administrativă sau de alt tip conform funcțiune) deschise, pentru activități care necesită o comunicare frecventă sau în spațiile deschise cu același risc de incendiu și destinație (proprie sau complementară) de tip open space, trebuie să se țină cont de următoarele cerințe: a) panourile de compartimentare trebuie realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componentelor nesubstanțiale, a elementelor de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant și a garniturilor de vitrare; panourile de compartimentare trebuie să asigure o suprafață minimă vitrată de 50 % din aria lor pe latura pe care este amplasată ușa. Vitrajele pe latura pe care este amplasată ușa se vor amplasa deasupra treimii inferioare a panourilor de compartimentare, urmărind asigurarea vizibilității în zona ochilor utilizatorilor. Peste vitraje pe latura pe care este amplasată ușa este interzisă aplicarea de folii pentru obturarea privirii sau a amplasării de obiecte de mobilier lângă acestea. ...

b) panourile de compartimentare nu trebuie să influențeze funcționarea instalațiilor de protecție împotriva incendiilor; ...

c) circulațiile comune orizontale rezultate în urma separărilor (delimitate de pereți rezistenți la foc) trebuie prevăzute cu sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu (conform prevederi normate), iar în cazul utilizării evacuării mecanice a fumului se prevăd sisteme cu deschidere automată comandată de centrala de detecție, semnalizare și avertizare incendiu, dacă nu au ferestre directe cu ochiuri mobile spre exterior prin care să se evacueze fumul în caz de incendiu; ...

d) lungimea căii de evacuare se calculează pornind de la punctul cel mai îndepărtat (la maximum 40 cm față de perete) al spațiilor de tip open space până la intrarea în cel mai apropiat spațiu protejat (încăpere tampon protejată, degajament protejat, scară de evacuare etc.) sau până la ieșirea în exterior, și trebuie să fie maximul valorii stabilite de normativ pentru 2 direcții, atunci când acestea sunt necesare, având în vedere panourile de separare și mobilierul fix; în situația scărilor deschise, lungimea de evacuare se măsoară până la prima treaptă a acestora; este necesar ca pentru spațiile de tip deschis să se asigure minimum două căi de evacuare distincte și independente; ...

e) finisajele spațiilor de tip deschis trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute pentru circulațiile orizontale de evacuare; ...

f) parapetele, panourile și pereții interiori despărțitori funcționali având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 din cadrul unor grupări de spații (de lucru - pentru funcțiunea administrativă sau de alt tip conform funcțiune) deschise, pentru activități care necesită o comunicare frecventă de tip open space sau de spații cu același risc de incendiu și destinație (proprie sau complementară), cu suprafața maxim normată pot fi utilizați în raport cu orice nivel de stabilitate la incendiu; ...

g) parapetele și/sau panourile din materiale combustibile prevăzute la Art. 2.1.3.4 lit. (i) pot fi utilizate în raport cu nivelurile de stabilitate la incendiu astfel: – minimum clasa de reacție la foc D-s2,d0 sau a căror finisaje îndeplinesc criteriile de performanță la foc minim K_2 10 (la niv. IV și/sau V de stabilitate la incendiu); ...

– minimum clasa de reacție la foc C-s2,d0 sau a căror finisaje îndeplinesc criteriile de performanță la foc minim K_2 30 (la niv. III de stabilitate la incendiu); ...

– minimum clasa de reacție la foc B-s1,d0 sau a căror finisaje îndeplinesc criteriile de performanță la foc minim K_2 60 (la niv. II de stabilitate la incendiu); ...

– nu se admit (la niv. I de stabilitate la incendiu). ...

...

Articolul 2.4.3.3.

(1) Golurile de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor, practicate în pereții de separare a circulațiilor comune orizontale față de restul construcției, se protejează cu elemente de închidere alcătuite și realizate conform prevederilor normativului.

(2) Golurile de circulație dispuse în pereții de separare a circulațiilor comune orizontale din clădiri civile, se protejează conform prevederilor privind performanțele specifice destinației și tipului acestor clădiri.

(3) Golurile de circulație dispuse în pereții de separare a circulațiilor comune orizontale din construcțiile de producție și/sau depozitare, se protejează corespunzător riscurilor de incendiu specifice încăperilor adiacente.

Articolul 2.4.3.4.

(1) Degajamentele protejate precum și tunelurile de evacuare trebuie să fie cu lungime maximă de 200 m și trebuie separate de restul construcției cu elemente A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc corespunzător densității sarcinii termice a încăperilor adiacente, prin pereți rezistenți la foc (EI/REI), planșee rezistente la foc (REI) conform încadrării în nivelul de stabilitate la incendiu al construcției și uși rezistente la foc EI -C5S_200, fără a fi mai mici de: a) pereți EI/REI 120 și uși EI_2 60-C5S_200, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I; ...

b) pereți EI/REI 90 și uși EI_2 45-C5S_200, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II; ...

c) pereți EI/REI 60 și uși EI_2 30-C5S_200 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III; ...

d) pereți EI/REI 45 și uși EI_2 20-C5S_200 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV; ...

e) pereți EI/REI 30 și uși EI_2 15-C5S_200 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu V. ...

(2) În situația în care degajamentele protejate constituie puncte de staționare ale persoanelor cu disabilități, trebuie separate de restul construcției cu elemente A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc corespunzător densității sarcinii termice a încăperilor adiacente, prin pereți rezistenți la foc (EI/REI), planșee rezistente la foc (REI) conform încadrării în nivelul de stabilitate la incendiu al construcției și uși rezistente la foc EI -C5S_200, fără a fi mai mici de: a) pereți EI/REI 180 și uși EI_2 90-C5S_200, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I; ...

b) pereți EI/REI 180 și uși EI_2 90-C5S_200, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II care nu sunt prevăzute cu instalație automată de stingere și pereți EI/REI 120 și uși EI_2 60-C5S_200, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II care sunt prevăzute cu instalație automată de stingere; ...

c) pereți EI/REI 90 și uși EI_2 45-C5S_200 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III care nu sunt prevăzute cu instalație automată de stingere și pereți EI/REI 60 și uși EI_2 30-C5S_200, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III care sunt prevăzute cu instalație automată de stingere; ...

d) pereți EI/REI 60 și uși EI_2 30-C5S_200 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV (pereți EI/REI 60 și uși EI_2 30-C5S_200 în clădirile pentru învățământ preșcolar cu nivelul de stabilitate la incendiu IV); ...

e) pereți EI/REI 30 și uși EI_2 15-C5S_200 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu V. ...

(3) Densitatea sarcinii termice a încăperilor adiacente degajamentelor protejate și a tunelurilor pot genera modificarea performanțelor de rezistență la foc din alineatele precedente, cu condiția ca acestea să nu fie mai mici decât cele prevăzute la alin. (1) și (2) .

Ascensoarele pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, se prevăd suplimentar, în situațiile în care nu se asigură puncte de staționare a persoanelor cu dizabilități în case de scări închise sau încăperi tampon protejate sau degajamente protejate sau coridoare protejate, pe fiecare nivel al clădirii în vederea salvării ulterioare a acestora de către persoane calificate.

...

2.4.4.4. Ascensoare pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri)

Articolul 2.4.4.4.1.

Ascensoarele pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri), se prevăd obligatoriu în situațiile stabilite în normativ și se realizează conform prevederilor privind performanțele specifice.

Articolul 2.4.4.4.2.

Ascensoarele pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri) se pot prevedea și suplimentar la cererea beneficiarilor, precum și în situația în care la construcții trebuie să se ia măsuri suplimentare de securitate la incendiu.

...

...

2.4.5. Plafoane autoportante sau suspendate și pardoseli supraînălțate

Articolul 2.4.5.1.

(1) Plafoanele autoportante sau suspendate pline (cu suprafață continuă închisă) combustibile și pardoselile supraînălțate combustibile (acolo unde acestea sunt admise), vor avea continuitatea întreruptă la limita pereților rezistenți la foc ai încăperii, inclusiv la limita panourilor funcționale opace sau vitrate de delimitare, precum și în dreptul rosturilor de tasare-dilatare sau seismice ale construcției.

(2) Întreruperea continuității se realizează cu fâșii continui din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu lățimea de minimum un 1 m dispuse în planul plafonului (suspendat sau autoportant) sau a pardoselii supraînălțate sau prin spații libere cu lățimea de minimum un 1 m dispuse în planul plafonului (suspendat sau autoportant).

Articolul 2.4.5.2.

(1) În cazul plafoanelor suspendate sau autoportante pline (cu suprafața continuă închisă) continuitatea golului dintre plafon și planșeu se întrerupe prin diafragme continui (cu funcție de limitare a propagării fumului pe spații extinse) realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 dispuse la distanțe de maximum 30 m pe două direcții perpendiculare atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant) și planșeul de rezistență nu este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere. În toate cazurile se vor avea în vedere prevederile Art. 8.1.2 . Traversarea diafragmelor de către instalațiile construcției se va realiza cu asigurarea etanșeității cu elemente incombustibile fără rezistență la foc impusă.

(2) Întreruperea continuității golului dintre plafon și planșeu nu este obligatorie la plafoanele cu suprafață deschisă sau modular demontabilă, de tip perforat, lamelar, fagure sau grătar (plafoane suspendate care nu sunt pline), la canalele de ventilare/condiționare și la podurile construcțiilor, precum și în cazul protejării cu instalații de stingere automate tip sprinkler a spațiului dintre plafon și planșeu.

(3) Plafoanele cu suprafața continuă sau discontinuă/modulară, de tip perforat, lamelar, fagure sau grătar (atât cele pline, cât și cele care nu sunt pline) se realizează din materiale încadrate în clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. Se admit și materiale încadrate în clasă de reacție la foc diferită (conform prevederilor din Tabelul 17) în încăperi care nu sunt situate în clădiri înalte și foarte înalte, nu constituie spații cu aglomerări de persoane sau săli aglomerate, și sunt separate de restul construcției cu pereți rezistenți la foc potrivit nivelului de stabilitate. Tabelul 17: Clase de performanță privind reacția la foc a materialelor folosite pentru plafoane Nivel de stabilitate la incendiu

Plafoane

la coridoare și la holuri

la case de scări închise

la încăperi

I

A1 sau A2-s1,d0

A1 sau A2-s1,d0

min B-s1,d0

II

A1 sau A2-s1,d0

A1 sau A2-s1,d0

min B-s2,d0

III

min B-s1,d0

A1 sau A2-s1,d0

min B-s3,d0

IV

min C-s1,d0

min B-s1,d0

min C-s3,d0

V

min D-s1,d0

min C-s1,d0

min d0

Articolul 2.4.5.3.

Aparatele electrice, corpurile de iluminat și în general, sursele de încălzire trebuie montate față de finisajele combustibile prevăzute la pereți, plafoane și pardoseli, fie la distanțele normate, fie cu luarea măsurilor de protecție stabilite în normele aplicabile.

Articolul 2.4.5.4.

(1) Pardoselile supraînălțate se realizează din produse de construcție corespunzătoare prevederilor normate.

(2) Pe căile de circulație comună, funcțională și de evacuare a utilizatorilor diferitelor spații sau funcțiuni ale construcțiilor, precum și în încăperi, rezistența la foc a pardoselii supraînălțate se stabilește în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu.

(1) La acoperișurile verzi se va asigura: a) grosimea minimă și alcătuirea substratului pentru vegetație; ...

b) utilizarea tipurilor de plante care nu prezintă risc de incendiu; ...

c) prevederea unor fâșii perimetrale continui de minimum 50 cm lățime, între zona de vegetație și marginea învelitorii, atice, balustrade, luminatoare, străpungeri etc., executate din produse/materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0; ...

d) realizarea unor bariere cu înălțimea de cel puțin 30 cm la un interval de cel mult 40 m, executate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 de cel puțin 1 m lățime sau, alternativ, realizarea unor fâșii orizontale continui de protecție de minimum 10 m lățime pentru acoperișurile verzi extensive și de minimum 1 m lățime pentru acoperișurile verzi intensive, la un interval de cel mult 40 m, executate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, prevăzute între zonele de vegetație sau prevederea unei clase de performanță la foc exterior B_(ROOF) (T4) pentru acoperișuri/ pentru fâșiile orizontale continui anterioare; ...

e) întreruperea continuității componentelor combustibile ale acoperișurilor verzi cel puțin în dreptul rosturilor de tasare-dilatare sau seismice ale construcției, conform prevederilor din reglementările tehnice specifice. ...

(2) Având în vedere faptul că, cel puțin una din scările de evacuare din clădirile înalte și, cel puțin două dintre scările de evacuare ale clădirii foarte înalte, trebuie să aibă acces pe terasa peste ultimul nivel (care reprezintă refugiu pentru utilizatorii tipurilor de clădiri menționate în eventualitatea unei situații excepționale), spațiul terasei verzi (grădină) din imediata vecinătate a scărilor care debușează pe acoperiș (terasă), în suprafață de min 20 mp sau min 1/5 din suprafața acoperișului (la acoperișuri terasă cu suprafața mai mare de 100 mp), va fi dalat cu elemente incombustibile, conform reglementării tehnice Ghid privind proiectarea și execuția acoperișurilor verzi la clădiri noi și existente, indicativ GP 120-2013.

Articolul 2.4.8.2.2.

Nivelul de stabilitate la incendiu al construcțiilor cu acoperiș verde se stabilește conform Art. 2.1.3.2 ., Tabelul 2 și Art. 2.1.3.3 ., referitoare la condițiile minime privind reacția și rezistența la foc a panourilor de învelitoare și a suportului continuu al învelitorii combustibile.

...

...

2.4.9. Atriumuri

Articolul 2.4.9.1.

(1) Atriumurile pot fi neacoperite sau acoperite (conform terminologie). Prevederile prezentului normativul se referă la atriumurile închise perimetral și acoperite sau neacoperite, cu înălțimea de minimum patru niveluri ale construcției în care sunt dispuse, și cu lățimea de cel puțin √7H din înălțimea lor (în care H reprezintă cea mai mică înălțime a atriumului).

(2) Atriumurile mai înguste (lățimea mai mică de √7H) care nu îndeplinesc condiția precizată în alin. (1) , pot fi realizate numai dacă se iau măsuri suplimentare de securitate la incendiu care să împiedice transmiterea focului de la un nivel la altul prin efectul de coș.

Articolul 2.4.9.2.

(1) Atriumul al cărui volum liber este închis pe toate fețele laterale și a cărui lățime minimă este mai mică sau egală cu înălțimea feței celei mai înalte și care este deschis la partea superioară cel puțin 90%, este considerat atrium descoperit (Figura 2 din terminologie).

(2) Atriumul ale cărui dimensiuni sunt precizate la alin. (1) și care este acoperit total sau parțial (mai mult de 10%) este considerat atrium acoperit. La această categorie se disting două tipuri de atriumuri acoperite: ● atriumurile acoperite deschise sunt volume în care unul sau mai multe niveluri sunt deschise permanent către volumul central (Figura 2 din terminologie);

● atriumurile acoperite închise sunt volumele unde toate nivelurile (cu excepția nivelului inferior) sunt închise lateral prin pereți, chiar dacă în acești pereți de la nivelul inferior există goluri, sau dacă nivelurile au balcoane, cursive sau o circulație orizontală deschisă între pereți și volumul atriumului.

(3) Prevederile de la Art. 2.4.9.3 . până la Art. 2.4.9.10 . din normativ se referă la atriumurile acoperite și neacoperite, care au proiecția la sol a lățimii celei mai mici de cel puțin √7H (în care H este cea mai mică înălțime a atriumului) și care au cel puțin patru niveluri pe una sau mai multe laturi ale clădirii adiacente atriumului. Atriumurile acoperite, precum și cele neacoperite care nu se încadrează în condițiile de mai sus, respectă, suplimentar, prevederile Art. 2.4.9.11 .

Articolul 2.4.9.3.

Închiderile perimetrale ale atriumurilor spre exteriorul construcției trebuie să respecte criteriile de performanță stabilite în Tabelul 2 pentru pereți exteriori, cu excepția pereților cortină care nu trebuie să fie cu rezistență la foc.

Articolul 2.4.9.4.

(2) La realizarea unor atriumuri acoperite mai înguste (lățimea mai mică de √7H ) decât cele de la Art. 2.4.9.1 . efectul de coș în caz de incendiu se mărește și este necesar să se ia una din următoarele măsuri suplimentare: a) pereții prevăzuți la Art. 2.4.9.6 . trebuie să fie rezistenți corespunzător densității sarcinii termice (q) din spațiile adiacente, conform prevederilor Art. 2.3.1.2 . și din Tabelul 5 dar minimum EI 90 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu, respectiv minimum EI 60 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu; ...

b) realizarea, la limita atriumului, a unor ecrane continue dispuse sub planșee, având înălțimea de cel puțin 50 cm și rezistența la foc minimum DH 90 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu, respectiv minimum DH 60 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu, precum și perdele de apă perimetrale cu intrarea automată în funcțiune și cu durata minimă de funcționare 60 minute. ...

(3) La atriumurile neacoperite se aplică dispozițiile privind limitarea propagării incendiului pe fațadă.

...

2.4.10. Galerii, canale, estacade

Articolul 2.4.10.1.

(1) Atunci când trec peste construcții și sunt destinate evacuării utilizatorilor, galeriile, canalele și estacadele se prevăd în porțiunile respective, cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120 și planșee rezistente la foc minimum REI 90. Se admite utilizarea galeriilor, estacadelor și a pasarelelor destinate evacuării utilizatorilor, și pentru conducte de transport lichide sau gaze al căror amestec nu poate iniția incendiu sau explozie volumetrică sau care nu afectează evacuarea în cazul avarierii lor.

(2) În galerii, canale sau estacade nu este admisă montarea neseparată a conductelor sau a sistemelor de transport pentru lichide sau gaze al căror amestec poate iniția incendiu sau explozie volumetrică.

(3) Galeriile, canalele și estacadele închise cu aria construită mai mare de 800 mp prin care se transportă materiale sau substanțe combustibile, vor avea asigurate posibilități de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, prin tiraj natural-organizat (minimum 1% suprafață utilă/aerodinamică liberă din aria pardoselii încăperii) sau prin ventilare mecanică. Galeriile, estacadele și pasarelele destinate evacuării utilizatorilor închise și cu lungimi mai mari de 50 m, vor avea asigurate posibilități de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, prin tiraj natural-organizat (minimum 1% suprafață utilă/aerodinamică din aria pardoselii încăperii) sau prin ventilare mecanică.

(4) La intrarea în clădiri a canalelor, galeriilor și estacadelor închise de orice fel, golurile respective se protejează în funcție de natura materialelor din care sunt realizate și a celor transportate, de destinația spațiilor spre care acced și de rolul peretelui în asigurarea securității la incendiu a construcției, cu elemente rezistente la foc active sau pasive de securitate la incendiu minimum EI 60.

(5) Fac excepție de la alin. (4) galeriile, canalele și estacadele deschise realizate din elemente rezistente la foc R 15 prin care se transportă materiale incombustibile, situație în care protejarea golurilor este obligatorie numai atunci când acestea traversează pereți rezistenți la foc care delimitează compartimente de incendiu.

...

2.4.11. Ghene pentru instalații

Articolul 2.4.11.1.

În interiorul construcțiilor, pereții tuturor ghenelor verticale pentru instalații (conducte, cabluri, tuburi, țevi etc.), trapele și ușile de vizitare ale acestora, trebuie să fie realizate din materiale incombustibile iar golurile de trecere a instalațiilor aferente construcției, precum și dintre acestea și elementul străpuns, trebuie protejate cu materiale/sisteme în alcătuiri rezistente la foc minimum EI conform cerințelor din Tabelul 2 nr. crt. 3 și Tabelul 3 nr. crt. 3 pentru planșee, cu excepția cazurilor precizate în normativ la tipuri de clădiri și în reglementările tehnice specifice.

Articolul 2.4.11.2.

(1) Atunci când golurile ghenelor de trecere a instalațiilor aferente construcției, precum și dintre acestea și elementul străpuns, sunt protejate cu materiale/sisteme în alcătuiri rezistente la foc minimum EI conform cerințelor din Tabelul 2 nr. crt. 3 și Tabelul 3 nr. crt. 3 pentru planșee, ghenele verticale pentru instalații se separă de restul clădirii cu înălțime obișnuită prin pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum: – EI/REI 30, iar ușile sau trapele de vizitare ale acestora vor fi realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 la clădirile cu nivelul I, II sau III de stabilitate la incendiu; ...

– EI/REI 15, iar ușile sau trapele de vizitare ale acestora vor fi realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 la clădirile cu nivelul iv de stabilitate la incendiu. ...

În toate cazurile, ușile sau trapele de vizitare ale acestora nu vor fi amplasate în case de scări de evacuare.

c) conductele de evacuare a căldurii trebuie să fie etanșe la foc E 30_(i<->o), ve sau ho în interiorul încăperii deservite, iar la trecerile prin pereți și planșee, precum și prin interiorul încăperilor cu altă destinație, conductele de evacuare a căldurii aferente hotelor, trebuie realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 și trebuie să asigure rezistența la foc egală cu cea a elementelor străpunse, dar nu mai puțin de EI 60 h_(o i<->o), sau EI 60 ve_(i<->o), funcție de poziția în care sunt montate (vertical sau orizontal); ...

d) ventilatoarele de evacuare aferente hotelor trebuie să fie rezistente la foc F_400 90; ...

e) racordurile dintre ventilatoarele de evacuare aferente și conducte, trebuie să fie cel puțin clasa de reacție la foc A2-s1,d0; ...

f) conductele de evacuare trebuie să fie independente de orice altă extracție sau ventilație și exclusive pentru fiecare bucătărie. ...

(5) Conductele exterioare clădirii aferente hotelor, se prevăd în dreptul unor porțiuni pline incombustibile ale clădirii cu lățimea minimă de 1,00 m măsurată de la marginea exterioară a conductei.

Articolul 2.4.12.2.

(1) Hotele de captare a degajărilor de căldură produse de echipamente, dispozitive, aparate etc., trebuie să fie realizate din materiale clasa A1 sau A2-s1,d0 de reacție la foc și izolate față de elementele și materialele combustibile situate la distanță mai mică de 1 m.

(2) Tubulatura aferentă acestora trebuie să fie realizată din materiale clasa A1 de reacție la foc și rezistente la foc E 30_(i<->o), ve sau ho și izolate față de elementele și materialele combustibile situate la distanță mai mică de 1 m.

(3) La trecerile prin pereți și planșee, precum și prin interiorul încăperilor cu altă destinație, conductele de evacuare a căldurii aferente hotelor, trebuie realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 și trebuie să asigure rezistența la foc egală cu cea a elementelor străpunse, dar nu mai puțin de EI 60 h_(0 i<->o), sau EI 60 ve_(i<->o), în funcție de poziția în care sunt montate (vertical sau orizontal).

...

2.4.13. Alcătuiri constructive specifice riscului de explozie volumetrică

Articolul 2.4.13.1.

La alcătuirea construcțiilor cu risc de explozie volumetrică amplasate independent, se recomandă utilizarea elementelor de construcție ușoare, iar acoperișul acestor clădiri trebuie să fie fără pod.

Articolul 2.4.13.2.

(1) Atunci când în mod justificat tehnic sunt dispuse în construcții cu alte destinații - încăperi cu risc de explozie volumetrică - acestea se separă de restul construcției cu pereți și planșee rezistente la explozie volumetrică, clasa de reacție la foc A1, alcătuite și dimensionate conform prevederilor normate.

(2) Planșeele și elementele lor de susținere trebuie calculate, proiectate și executate astfel încât să nu fie deplasate de suflul exploziei.

Articolul 2.4.13.3.

Încăperile și spațiile cu pericol de explozie nu vor avea plafoane suspendate sau autoportante și zone neventilate care să faciliteze producerea concentrațiilor periculoase de aer cu gaze, vapori sau praf combustibil. În încăperile cu degajări de praf combustibil, finisajul va permite curățirea ușoară a suprafețelor.

Articolul 2.4.13.4.

(1) În pereții de separare rezistenți la explozie volumetrică, este admisă practicarea numai a golurilor strict necesare funcțional, și numai dacă sunt protejate corespunzător prevederilor prezentului normativ și reglementărilor tehnice specifice.

(2) Străpungerea pereților rezistenți la explozie de către conducte, conductoare sau cabluri electrice, este admisă numai în cazuri de strictă necesitate și în condițiile luării măsurilor de protecție care să asigure împiedicarea trecerii vaporilor, gazelor și prafului combustibil pe lângă acestea.

Articolul 2.4.13.5.

Construcțiile și încăperile cu risc de explozie volumetrică se prevăd cu goluri pentru decomprimare în caz de explozie, alcătuite și dimensionate conform prevederilor normate. Golurile pentru decomprimare se amplasează în vecinătatea surselor de explozie, avându-se în vedere ca efectul suflului exploziei în exteriorul construcției să nu afecteze obiecte învecinate sau căi publice de circulație.

Articolul 2.4.13.6.

Golurile ce se prevăd pentru decomprimare în caz de explozie pot fi neînchise sau închise. Elementele de închidere a golurilor pentru decomprimare se realizează astfel încât să cedeze la presiunea datorată exploziei volumetrice, dar la cel mult 118 daN/mp.

Articolul 2.4.13.7.

La construcțiile, încăperile și zonele cu pericol de explozie volumetrică este obligatorie precizarea și marcarea zonării riscurilor de explozie volumetrică, precum și măsurile de protecție asigurate, conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice.

Articolul 2.4.13.8.

În spațiile în care se pot produce amestecuri explozive de aer cu gaze, vapori sau praf, stratul de uzură al pardoselilor trebuie să fie executat din materiale care, la lovire, să nu producă scântei capabile să inițieze aprinderea respectivelor amestecuri explozive.

Articolul 2.4.13.9.

În încăperi și spații cu pericol de explozie, tâmplăria și sistemele de acționare a acesteia se vor realiza sau proteja astfel încât, prin manevrare, să nu producă scântei capabile să inițieze aprinderea amestecurilor explozive.

Articolul 2.4.13.10.

Delimitarea zonelor până la care se extind măsurile de protecție impuse de riscurile de explozie volumetrică (zonarea mediilor cu pericol de explozie), are în vedere posibilitatea prezenței amestecurilor de aer cu gaze, vapori sau praf în concentrații cu risc de explozie în timpul funcționării normale.

...

2.4.14. Încăperi și spații destinate instalațiilor aferente construcțiilor

Articolul 2.4.14.1.

(1) Încăperile centralelor termice și a punctelor termice aferente sistemelor de încălzire centrală cu apă caldă sau supraîncălzită, precum și ale centralelor termice alimentate cu energie electrică se separă de restul construcției cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 90 și planșee rezistente la foc minimum REI 90, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepțiile admise în normativul de profil (centralele termice individuale se pot amplasa în interiorul clădirii sau pe terasa acesteia, respectând, în principal, prevederile cuprinse în reglementările tehnice referitoare la proiectarea, execuția și exploatarea centralelor termice mici, de securitate la incendiu în clădiri, a prescripțiilor tehnice specifice Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat ISCIR etc.).

(2) Centralele termice mici cu tiraj forțat cu puteri instalate până la 0,3 MW (Pi < 300 kW) se pot monta și pot funcționa în clădiri de locuit (băi, bucătării) și în clădiri publice obișnuite (în interiorul unor încăperi special realizate), fără a fi obligatorie separarea de alte încăperi cu pereți și planșeu conform alin. (1) , dar cu respectarea prevederile cuprinse în reglementările tehnice referitoare la proiectarea, execuția și exploatarea centralelor termice mici, a prescripțiilor tehnice specifice ISCIR.

(3) Accesul în încăperile centralelor termice aferente clădirilor de locuit cu capacitatea peste 0,3 MW (Pi > 300 kW) se poate realiza direct din exterior, iar atunci când din punct de vedere tehnic acest lucru nu este posibil, accesul din construcție se protejează obligatoriu cu un spațiu tampon.

(4) Centralele termice murale cu cameră etanșă se instalează pe pereți incombustibili iar atunci când nu este posibil acest lucru, montarea pe materiale combustibile a centralelor termice murale se face interpunând materiale incombustibile între acestea și materialul combustibil sau elementele de distanțare care pot fi: tencuială de minimum 1 cm grosime sau plăci din materiale electroizolante incombustibile cu grosimea de minimum 0,5 cm, cu o lățime care depășește cu cel puțin 3 cm pe toate laturile centralei termice murale sau elemente de susținere din materiale incombustibile (de exemplu: console metalice etc.) care distanțează centrala termică murală cu cel puțin 3 cm pe toate laturile față de elementul combustibil.

(5) La clădirile cu înălțimi diferite, încăperea centralei termice se amplasează pe acoperișul terasă al clădirii situat la cea mai mare înălțime. Centralele termice amplasate pe terase trebuie să respecte următoarele condiții: a) la clădirile cu înălțimi diferite, încăperea centralei termice se amplasează pe acoperișul terasă al clădirii situat la cea mai mare înălțime; ...

b) montarea centralei termice pe terasă se face fără a afecta siguranța și buna funcționalitate a clădirii precum și structura de rezistență a acesteia; ...

c) accesul în centralele termice situate pe terasa clădirii este posibil doar de pe terasă sau din casa scării, printr-un spațiu tampon; nu se admite accesul direct de la un etaj inferior prin deschideri sau trape în pardoseala centralei termice; ...

d) centralele termice individuale mici (cu o putere instalată Pi mai mică de 300 kW) se pot amplasa în interiorul clădirii sau pe terasa acesteia, respectând, în principal prevederile cuprinse în reglementările tehnice referitoare la proiectarea, execuția și exploatarea centralelor termice mici, a prescripțiilor tehnice specifice ISCIR etc.; ...

e) centralele termice medii (cu capacități între 0,3 MW și 2 MW) se recomandă să se amplaseze la nivelurile superioare parterului (să se facă numai la ultimul etaj al clădirii sau pe terasa acesteia, în incinte individuale sau alăturate altor spații tehnice); ...

f) în centralele termice amplasate pe terasa clădirii se pot utiliza cazane funcționând cu combustibil gazos și lichid cu condiția limitării stocului de combustibil la valoarea echivalentă rezervorului de zi, cu capacitate de maximum 2 mc; rezervorul de combustibil lichid de consum zilnic nu se montează deasupra cazanelor, ci lateral, la o distanță de cel puțin 2,50 m de injectoare și nu pe direcția eventualelor rateuri de gaze sau pe direcția de evacuare a gazelor de ardere, la deschiderea clapetelor de explozie; ...

g) pentru centralele termice amplasate pe terasa clădirii se recomandă utilizarea cazanelor cu suprapresiune în camera de ardere care necesită pentru evacuarea gazelor de ardere coșuri de fum cu înălțimi reduse. ...

(6) Golurile de comunicare funcțională cu restul construcției a încăperilor menționate la alin. (1) ÷ (4) , se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 15-C5S_200 cu deschidere în exteriorul încăperii.

(7) Centralele termice mici, cu o putere instalată (Pi) mai mică de 300 kW, care utilizează combustibil gazos și la care evacuarea gazelor de ardere se realizează prin tiraj forțat, pot fi instalate în încăperi cu altă destinație, în condițiile reglementărilor tehnice specifice, fără a le fi aplicabile dispozițiile alin. (1) ÷ (6) ; prescripțiile constructive privind condițiile de amplasare a centralelor termice mici (de apartament, de scară de bloc etc.), cu capacitatea sub 0,3 MW (Pi < 300 kW), sunt prevăzute în reglementările tehnice de proiectare, execuție și exploatare a centralelor termice mici

(8) Centralele termice înglobate în clădiri, în mod obligatoriu, nu se amplasează: a) în și sub încăperi cu risc foarte mare de incendiu sau cu risc de explozie volumetrică și nici alipite acestora, cu excepțiile admise prin reglementarea specifică; ...

b) în și sub săli aglomerate și căi de evacuare ale sălilor aglomerate, sub scene și sub încăperi cu aglomerări de persoane; ...

c) în și sub încăperile de zi și dormitoarele colectivităților pentru copii de vârstă preșcolară, precum și alipite lor; ...

d) alipit, în și sub săli de clasă, laboratoare sau săli de gimnastică din clădiri pentru învățământ; ...

e) în clădiri de spitale sau cu caracter spitalicesc, sub saloane de bolnavi sau sub săli de operații și nici alipite acestora; ...

f) la subsolul și demisolul clădirilor, în cazul în care se folosește drept combustibil gazul petrolier lichefiat (GPL); ...

g) în interiorul clădirilor înalte și foarte înalte, exceptând porțiunile de clădire care nu ating această înălțime, cu excepția centralelor termice mici de apartament, cu o putere instalată (Pi) mai mică de 300 kW, care utilizează combustibil gazos și la care evacuarea gazelor de ardere se realizează prin tiraj forțat; ...

h) în spații cu risc mare și foarte mare de incendiu din clădiri civile, cu excepția clădirilor sau a porțiunilor acestora cu funcțiuni comerciale, a centralelor termice mici, cu o putere instalată (Pi) mai mică de 300 kW care utilizează combustibil gazos și la care evacuarea gazelor de ardere se realizează prin tiraj forțat; ...

i) în spații cu risc foarte mare de incendiu din clădiri de producție. ...

(9) Centralele termice mici, cu o putere instalată (Pi) mai mică de 300 kW, care utilizează combustibil gazos și la care evacuarea gazelor de ardere se realizează prin tiraj forțat, pot fi instalate în construcții/spații de producție și depozitare, cu condiția separării încăperilor distincte ale acestora, cu elemente de separare conform dispozițiilor din alin. (1) ÷ (6).

(10) Amplasarea centralelor termice care utilizează drept combustibil gaze naturale se face și cu respectarea prevederilor normelor tehnice specifice privind proiectarea, executarea și exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale iar amplasarea centralelor termice cu combustibil gaze petroliere lichefiate se face și cu respectarea prevederilor normelor tehnice specifice privind proiectarea și executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate.

(11) La centralele termice care utilizează gazele naturale și gaze petroliere lichefiate, suprafața ferestrelor exterioare trebuie să satisfacă și condițiile prevăzute de normele tehnice pentru proiectarea, executarea și exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale și a gazelor petroliere lichefiate, privind raportul dintre suprafața vitrată și volumul sălii cazanelor, iar poziționarea suprafețelor vitrate necesare se determină astfel încât să nu blocheze în caz de explozie, căile de evacuare și cele de acces pentru intervenție.

(12) Centralele termice echipate cu cazane de apă fierbinte și abur cu presiunea mai mare de 0,5 bar respectă și condițiile tehnice prevăzute în prescripțiile tehnice specifice ISCIR.

(13) Centralele termice nu se amplasează pe traseele căilor de evacuare.

Articolul 2.4.14.2.

(1) Încăperile pentru ventilatoare, filtre, camere de desprăfuire și cicloane prin care se vehiculează gaze, vapori, praf sau deșeuri combustibile, se separă față de restul construcției cu pereți rezistenți la foc și la explozie minimum EI/REI 180 și, după caz, cu planșee minimum REI 120.

(2) Calea de acces la încăperile menționate la alin. (1) se asigură direct din exterior iar atunci când din punct de vedere tehnic acest lucru nu este posibil, accesul din construcție se protejează obligatoriu cu încăpere tampon protejată, ventilată în suprapresiune, alcătuită și realizată corespunzător prevederilor normativului.

Articolul 2.4.14.3.

(1) Atunci când se prevăd pe acoperiș, încăperile centralelor de ventilare/ condiționare/climatizare se separă față de alte destinații ale construcției prin elemente rezistente la foc minimum EI/REI pentru pereți și REI pentru planșee, iar golurile de acces se protejează cu uși EI-Sa, cu excepția celor care debușează spre exterior, conform prevederilor normativului de profil.

(2) La clădirile cu înălțimi diferite, în cazul în care încăperea centralelor de ventilare sau climatizare sau unitățile exterioare sunt amplasate pe acoperișul clădirii mai joase, acestea trebuie să fie dispuse la o distanță de cel puțin 4 m față de pereții exteriori ai clădirii mai înalte, dacă în aceștia sunt prevăzute goluri. În situația în care nu se poate respecta distanța de 4 m, golurile menționate anterior se protejează cu elemente EI_2 60-C2S_a, iar peretele în care sunt dispuse golurile va fi rezistent la foc minim REI/EI 60 (A1 sau A2-s1,d0) pe o zona de minim 8 m măsurată pe verticală și orizontală de la conturul exterior al centralelor/agregatelor de ventilare și climatizare sau încăperea centralelor de ventilare sau climatizare trebuie să aibă pereți rezistenți la foc de cel puțin REI/EI 60 (A1 sau A2- s1,d0), golurile din acești pereți să fie protejate cu elemente EI_2 60-C2Sa, iar acoperișul trebuie să aibă rezistența la foc de minimum REI 60 și învelitoare A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0.

(3) Ventilatoarele de evacuare a fumului și gazelor fierbinți trebuie să fie instalate în una din următoarele variante: a) la exteriorul clădirii, conform prevederilor de la capitolul dedicat din normativ; ...

b) în cazuri excepționale într-un spațiu tehnic, separat de restul construcției prin elemente de construcție din clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu pereți EI 60 și planșee rezistente la foc REI 60; ușa de acces în încăpere trebuie să fie EI 60-C3S_a atunci când tubulatura este etanșă sau rezistentă la foc 30 sau 60 de minute (mono sau multi). Atunci când se prevăd tubulaturi diferite, spațiul tehnic trebuie separat de restul construcției prin elemente de construcție din clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu pereți EI 120 și planșee rezistente la foc REI 60; ușa de acces în încăpere trebuie să fie EI 60-C3S_a. ...

(4) În elementele de separare față de restul construcției a încăperilor centralelor de ventilare/condiționare/climatizare, nu este admisă practicarea altor goluri decât cele pentru acces, precum și pentru conductele, cablurile și tubulaturile aferente spațiilor care se ventilează/ climatizează/condiționează, protejate corespunzător prevederilor prezentului normativ și reglementărilor tehnice de specialitate.

(5) Traversarea pereților rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) de către conducte, canale de ventilare-condiționare este admisă numai dacă se îndeplinește condiția de etanșare/obturare cu materiale în alcătuiri rezistente la foc minimum 180 de minute. Atunci când această condiție nu poate fi îndeplinită prin caracteristicile maxime ale materialelor disponibile, se pot realiza ghene care, prin însumare cu rezistența la foc a materialelor disponibile, să rezulte condiția însumată de alcătuire rezistentă la foc de 3 ore, în condiții preconizate de utilizare finală (testate).

(8) Posturile de transformare se pot monta în una din următoarele variante: a) în încăperi proprii, separate de restul construcției prin pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, fără goluri (cu excepția celor funcționale) cu rezistență la foc minimum (R)EI 180 și planșee minimum REI 90 având asigurat acces doar din exterior; ...

b) în clădiri deschise (șoproane) realizate integral din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 ori pe platforme deschise, amplasate la distanțele minime de siguranță precizate în Art. 2.2.1.2 . și Tabelul 4 (considerând postul de transformare amplasat pe platforma deschisă cu nivelul II de stabilitate la incendiu) dar minimum 6 m față de clădire. ...

...

2.4.15. Camere de pubele, compactoare și crematorii pentru deșeuri

Articolul 2.4.15.1.

(1) Camerele de pubele ale compactoarelor și ale crematoriilor pentru deșeuri uscate și umede, se separă față de restul construcției, cu elemente de construcție verticale și orizontale clasa de reacție la foc A1, rezistente la foc minimum EI/REI 180 pentru pereți și REI 90 pentru planșee iar golul de acces din construcție va fi protejat cu ușă rezistentă la foc și etanșă la fum EI_2 90-C5S_200. Fac excepție situațiile precizate în normativ, în care comunicarea este admisă numai prin încăperi tampon protejate, alcătuite corespunzător și ventilate în suprapresiune.

(2) Camerele de pubele și camerele compactoarelor pentru deșeuri uscate și umede cu suprafața utilă mai mare de 36 mp vor avea asigurată evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat (minimum 1% suprafață utilă/aerodinamică liberă din aria pardoselii încăperii pentru evacuarea fumului, prin trape verticale sau orizontale) sau prin ventilare mecanică, conform prevederilor normativului.

(3) La clădirile înalte și foarte înalte golurile de acces din clădire se prevăd cu încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune, având uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 60- C3S_200, iar camerele de pubele se separă de restul construcției cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 180 și planșee minimum REI 120, clasa de reacție la foc A1.

Articolul 2.4.15.2.

(1) Tuburile pentru deșeuri sau pentru alte materiale (lenjerii etc.) sau substanțe, se realizează din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, iar accesul din nivelurile construcției se asigură din exterior (logii, balcoane, cursive, terase) sau în încăperi din interiorul clădirii realizate cu pereți rezistenți la foc REI/EI 180 și planșee REI 90, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.

(2) La clădirile cu regim de înălțime obișnuit, golurile de acces din clădire la încăperile cu tubulaturi pentru deșeuri sau pentru alte materiale (lenjerii etc.) sau substanțe, se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 în suprateran, respectiv uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 120-C5S_200 în subteran.

(3) La clădirile înalte și foarte înalte precum și la clădirile cu săli aglomerate, golurile de acces din clădire la încăperile cu tubulaturi pentru deșeuri sau pentru alte materiale (lenjerii etc.), se protejează cu încăperi tampon, ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200, separate față de construcție cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 60 și planșee minimum REI 60, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 în suprateran, respectiv cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 90-C5S_200, separate față de construcție cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120 și planșee minimum REI 90, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 în subteran.

...

2.4.16. Încăperi de depozitare

Articolul 2.4.16.1.

(1) Încăperile de depozitare a materialelor și substanțelor combustibile pot fi înglobate în construcții civile sau de producție atunci când considerente funcționale o impun, dacă au asigurate condițiile și măsurile de securitate la incendiu stabilite în normativ și în reglementările tehnice specifice aplicabile.

(2) În construcțiile supraterane sau subterane civile nu este admisă manipularea, prelucrarea sau depozitarea materialelor și substanțelor cu risc de explozie volumetrică, precum și amplasarea atelierelor în care se utilizează astfel de materiale, cu excepția celor din laboratoare, farmacii, spitale etc.

Articolul 2.4.16.2.

(1) Încăperile de depozitare a materialelor și substanțelor combustibile cu aria utilă mai mare de 36 mp înglobate în construcții civile, se separă obligatoriu față de restul construcției, prin pereți și planșee A1 sau A2-s1,d0, conform prevederilor din Tabelul 21. Tabelul 21: Condiții minime de separare a încăperilor de depozitare cu aria utilă > 36 mp din construcții civile Niv. stab.

Elemente de constructie

DENSITATEA DE SARCINĂ TERMICĂ

q < 420 MJ/mp

420 MJ/mp ≤ q < 840 MJ/mp

840MJ/mp≤ q < 1.680 MJ/mp

≥ 1.680 MJ/mp

I*

Pereți

EI/REI 60 (45) #

EI/REI 120 (90) #

EI/REI 180 (120) #

EI/REI 240 (180)#

Planșee

**

**

REI 120 (90) #

REI 180 (120) #

Uși

EI_2 30-C3S_200

(EI_2 20-C3S_200) #

EI_2 60-C3S_200

(EI_2 45-C3S_200) #

EI_2 90-C3S_200 sau încăperi tampon 2 x EI_2 45-C3S_200

(EI_2 60-C3S_200 sau încăperi tampon 2 x EI_2 30-C3S_200) #

EI_2 120-C3S_200 sau încăperi tampon 2 x EI_2 60-C3S_200

(EI_2 90-C3S_200 sau încăperi tampon 2 X EI_2 45-C3S_200) #

II

Pereți

EI/REI 45 (30) #

EI/REI 90 (60)#

EI/REI 120 (90) #

EI/REI 180

Planșee

**

**

REI 90

REI 120

Uși

EI_2 20-C3S_200

(EI_2 15-C3S_200) #

EI_2 45-C3S_200

(EI_2 30-C3S_200) #

EI_2 60-C3S_200 sau încăperi tampon, 2 x EI_2 30-C3S_200

(EI_2 45-C3S_200 sau încăperi tampon 2 x EI_2 20-C3S_200) #

EI_2 90-C3S_200 sau

încăperi tampon 2 x EI_2 45-C3S_200

III

Pereți

EI/REI 30

EI/REI 60 (45)#

EI/REI 90 (60) #

EI/REI 120

Planșee

**

**

REI 60

REI 90

Uși

EI_2 15-C3S_200

(EI_2 20-C3S_200) #

EI_2 30-C3S_200

(EI_2 20-C3S_200) #

EI_2 45-C3S_200

(EI_2 30-C3S_200) #

EI_2 60-C3S_200

IV

Pereți

EI/REI 15

EI/REI 45

EI/REI 60

EI/REI 90

Planșee

**

REI 30

REI 45

REI 60

Uși

C3S_200

EI_2 20-C3S_200

EI_2 30-C3S_200

EI_2 45-C3S_200

V

Pereți

EI/REI 15

EI/REI 30

EI/REI 45

EI/REI 90

Planșee

**

REI 15

REI 30

REI 60

Uși

C3

EI_2 15-C3S_200

EI_2 20-C3S_200

EI_2 45-C3S_200

Note Tabelul 21: (a) * - Nu se referă la clădiri înalte sau foarte înalte; ...

(b) ** - Conform încadrare planșee în nivel de stabilitate la incendiu; ...

(c) # - Valorile din paranteze se aplică în cazurile în care încăperile sunt echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor. ...

(2) Încăperile de depozitare a produselor și substanțelor combustibile cu aria utilă mai mică sau egală de 36 mp situate în clădiri civile, se separă față de restul clădirii prin pereți și planșee A1 sau A2-s1,d0, conform prevederilor din Tabelul 22, indiferent de densitatea de sarcină termică. Tabelul 22: Condiții minime de separare a încăperilor de depozitare cu aria util ≤ 36 mp din construcții civile Niv. stab.

Elemente de constructie

Rezistența la foc

clădiri echipate cu instalații de stingere

clădiri neechipate cu instalații de stingere

I

Pereți

EI/REI 90

EI/REI 120

Planșee

REI 90

REI 120

Uși

EI_2 45 (cu excepția celor din clădirile de locuit)

EI_2 60 (cu excepția celor din clădirile de locuit)

II

Pereți

EI/REI 60

EI/REI 90

Planșee

REI 60

REI 90

Uși

EI_2 30 (cu excepția celor din clădirile de locuit)

EI_2 45 (cu excepția celor din clădirile de locuit)

III

Pereți

EI/REI 45

EI/REI 60

Planșee

REI 45

REI 60

Uși

EI_2 20 (cu excepția celor din clădirile de locuit)

EI_2 30 (cu excepția celor din clădirile de locuit)

IV

Pereți

EI/REI 30

EI/REI 30

Planșee

REI 30

REI 30

Uși

EI_2 15 (cu excepția celor din clădirile de locuit)

EI_2 20 (cu excepția celor din clădirile de locuit)

(3) Încăperile de depozitare din clădiri civile cu aria utilă mai mare de 36 mp și sarcina termică mai mare de 105 MJ/mp de incendiu se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat (trape orizontale sau verticale), va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.

Articolul 2.4.16.3.

(1) În construcții de producție, încăperile de depozitare a materialelor și substanțelor combustibile cu aria utilă mai mare de 36 mp, se separă obligatoriu față de restul construcției, prin elemente de construcție cu rezistența la foc conformă prevederilor Art. 2.3.1.2 . și Tabelul 5 dar minimum: a) EI/REI 180 pentru pereți și cel puțin REI 120 pentru planșee, atunci când încăperile au risc mare sau foarte mare de incendiu iar golurile de comunicare cu restul construcției se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 90-C3S_200; ...

b) EI/REI 120 pentru pereți și cel puțin REI 90 pentru planșee, atunci când încăperile au risc mijlociu de incendiu iar golurile de comunicare cu restul construcției se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 60-C3S_200; ...

c) EI/REI 30 pentru pereți și cel puțin REI 30 pentru planșee, atunci când încăperile au risc mic de incendiu iar golurile de comunicare cu restul construcției se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 15-C3S_200. ...

(2) Încăperile de depozitare care prezintă risc/pericol de explozie volumetrică se dispun pe cât posibil în zone distincte ale construcției (se recomandă a se face la ultimul nivel suprateran al construcției), conform prevederilor privind performanțele comune și cele specifice, și numai cu asigurarea măsurilor de protecție corespunzătoare.

(3) Pereții și planșeele care separă încăperile de depozitare, camerele tehnice, anexele tehnico- sociale, laboratoarele și atelierele anexă față de încăperile cu riscuri foarte mari de incendiu, trebuie să reziste la incendiu funcție de densitatea sarcinii termice (q) și după caz și la explozie volumetrică, iar golurile de comunicare strict funcționale din pereți se prevăd cu încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C3S_200.

(4) Încăperile de depozitare cu aria utilă mai mare de 36 mp și sarcina termică mai mare de 105 MJ/mp se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafață utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică se respectă prevederile prezentului normativ și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.

Articolul 2.4.16.4.

La construcțiile de depozitare trebuie asigurate condițiile și măsurile de securitate la incendiu stabilite în prevederile generale ale normativului, performanțele comune și specifice, precum și cele stabilite în reglementările tehnice specifice aplicabile.

Articolul 2.4.16.5.

(1) Este admisă prevederea în construcție a unei încăperi pentru depozitarea a maximum 10 mc lichide combustibile sau maximum 20 mc combustibil solid necesare consumului funcțional al instalațiilor aferente, grup electrogen, centrală de încălzire cu aer cald etc., precum și a celor necesare funcționării unor echipamente hidraulice (ascensoare, platforme, elevatoare etc.), dacă se asigură: a) separarea încăperii față de restul construcției, prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120 și planșee rezistente la foc minimum REI 120, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0; ...

b) accesul pentru vizitare direct din exterior protejat cu element de închidere rezistent la foc și etanș la fum minimum EI_2 45-C3S_200 sau printr-un gol practicat în elementele de separare față de restul construcției, protejat cu încăperi tampon ventilate în suprapresiune prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 30-C3S_200. În ambele situații, la golurile de acces se prevăd parapete sau praguri etanșe cu înălțimea stabilită astfel încât în caz de avarie să nu fie posibilă scurgerea lichidului combustibil în afara încăperii de depozitare; ...

c) prevederea rezervoarelor pentru lichide combustibile cu conductă de preaplin și conductă de aerisire cu opritor de flăcări, dispuse în exteriorul construcției. ...

(2) La aceste încăperi nu este obligatorie prevederea panourilor de decomprimare și a dispozitivelor de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu.

(3) În clădirile civile care nu sunt înalte și foarte înalte, precum și în cele de producție și/sau depozitare se admite depozitarea a maximum 10 mc de combustibil lichid necesar folosirii în centrala termică din clădire (combustibil lichid ușor, motorină, păcură). Depozitarea se face, obligatoriu, în încăperi separate de restul clădirii prin pereți, uși și planșee realizate conform prevederilor normate. Se prevăd praguri pentru evitarea împrăștierii lichidelor revărsate în caz de avarie, asigurarea golirii rapide și instalații de semnalizare și stingere a incendiului. La aceste încăperi nu se prevăd dispozitive pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu și nici panouri de deburare (de decomprimare pentru explozie).

Articolul 2.4.16.6.

(1) În încăperea centralei termice din orice construcție, se poate amplasa un rezervor de zi pentru lichid combustibil necesar arderii, cu capacitatea de maximum 2 mc, montat în lateralul cazanelor, la o distanță de cel puțin 2,50 m de injectoare și nu deasupra cazanelor sau pe direcția eventualelor rateuri de gaze sau pe direcția de evacuare a gazelor de ardere, la deschiderea clapetelor de explozie.

(2) În afară de rezervorul de zi sau a celui admis la Art. 2.4.16.5 . pentru construcțiile civile cu înălțime obișnuită, nu se admit alte stocuri de combustibil lichid amplasate în centrala termică.

Articolul 2.4.16.7.

(1) În încăperea centralei termice care funcționează cu combustibili solizi poate fi amplasat un buncăr de zi pentru combustibil solid, cu capacitatea maximă de 2 mc.

(2) Buncărele pentru combustibil solid cu capacitatea de 2 mc și pâlniile de alimentare ale instalațiilor de ardere aferente centralelor termice, trebuie să fie realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.

Articolul 2.4.16.8.

(1) Buncărele pentru combustibil solid cu capacitate mai mare de 2 mc, se separă de restul construcției prin pereți și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc corespunzătoare prevederilor din Art. 2.4.16.5. , iar golurile de comunicare cu restul construcției se protejează cu elemente de închidere conform prevederilor aceluiași articol și au o capacitate corespunzătoare consumului pentru un schimb, pentru fiecare unitate de cazan.

(2) Pentru centralele termice cu cărbune, se recomandă ca alimentarea cazanelor cu combustibil, precum și îndepărtarea cenușii, să se facă mecanic. La depozitele de zgură și cenușă cu capacitatea peste 50 mc se prevăd instalații fixe de stingere cu apă (hidranți).

Articolul 2.4.16.9.

(1) Camerele frigorifice de tip box-in-box nu se consideră încăperi de depozitare, iar în aceste condiții se prevăd sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți din încăperea în care sunt amplasate camerele frigorifice, potrivit prevederilor normativului.

(3) Încăperile din construcții în care sunt amplasate camere frigorifice cu aria utilă mai mare de 36 mp și sarcina termică mai mare de 105 MJ/mp se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice (conform Figura 53). Suprafața utilă/ aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafață pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/ sau ale reglementărilor tehnice de specialitate. Figura 53 - Camere frigorifice de tip box-in-box

Note Figura 53: (a) Camerele frigorifice se prevăd cu pereți rezistenți la foc în funcție de densitatea sarcinii termice, conform Art. 2.3.1.2 . și Tabelul 5. ...

(b) Pentru clădiri de depozite frigorifice se vor avea în vedere Art. 6.1.4.6 . și Art. 6.1.4.7 . ...

(3) Echiparea cu instalații de detectare, semnalizare, alarmare și stingere automată a incendiilor se face atât pentru spațiul în care sunt amplasate camerele, cât și în camerele frigorifice, luând în considerare caracteristicile compartimentului/clădirii în care sunt amplasate.

...

2.4.17. Panouri publicitare amplasate pe fațadele clădirilor

Articolul 2.4.17.1.

(1) Panourile publicitare pot fi amplasate pe fațadele construcțiilor sau pe terasele acestora, care se testează ca produs finit, proiectează și execută în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice specifice, dacă îndeplinesc cerințele legale privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate, precum și măsurile de securitate la incendiu specifice, astfel încât să nu inițieze incendii.

(2) Se interzice dispunerea panourilor publicitare luminoase deasupra ieșirilor de evacuare în exterior ale utilizatorilor construcțiilor, distanța minimă a amplasării panourilor publicitare luminoase față de orice deschidere din fațadă trebuie să fie de cel puțin 1 m.

– puterea maximă de încărcare nu depășește valorile maxime care sunt date de producător pentru o baterie nouă și încărcare la 100% capacitate pentru acumulatoarele acide cu plumb și alcaline, încăperea este bine ventilată, iar volumul liber este de cel puțin 2,5 ori mai mare decât debitul orar de aer care ar fi necesar pentru ventilare (în conformitate cu SR EN IEC 62485-2). Dacă volumul liber este mai mic, trebuie să fie realizată ventilarea corespunzătoare natural organizată sau mecanică. ...

Articolul 2.4.19.3.

(1) Se pot instala în aceeași cameră mai multe baterii de acumulatoare doar de același tip (acide, respectiv alcaline).

(2) Este interzis a se monta, temporar sau definitiv, în încăperi comune sau cu ventilație comună, baterii de acumulatoare cu acid sulfuric și baterii de acumulatoare cu hidroxid de potasiu, cu excepția bateriilor de acumulatoare formate din elemente etanșe.

(3) Acumulatoarele se vor dispune, de regulă, pe un singur nivel (indicat la parter), montându- se pe pardoseală și/sau pe postamente (socluri) sau cu condiția asigurării stabilității acestora, în funcție de zonele cu grad de intensitate seismică în care este amplasată construcția astfel încât să fie asigurată rezistența la seism.

(4) În încăperea de baterii de acumulatoare acestea se vor dispune pe șiruri, cu distanțare între ele și față de pereți. Între șiruri și pereți trebuie să existe un spațiu liber de minimum 50 mm pentru circulația aerului iar pentru fiecare șir de acumulatoare montate trebuie să existe o circulație de acces cel puțin pe o parte. Lățimea liberă a circulațiilor de acces trebuie să fie de cel puțin 1,5 ori adâncimea bateriei, dar nu mai puțin de 1 flux (80 cm) când sunt situate pe o singură parte și minimum 1 m (recomandabil 1,20 m) atunci când sunt situate pe ambele părți cu prevederea eventualelor ferestre la capetele circulațiilor. Corpurile de iluminat trebuie poziționate la o distanță față de acumulatoare de cel puțin 1 m, și se amplasează numai deasupra circulațiilor dintre șirurile de acumulatoare.

(5) În încăperea de baterii de acumulatoare, amplasarea elementelor și a conductoarelor sub tensiune trebuie făcută astfel încât o persoană să nu poată atinge simultan două părți neizolate aflate sub tensiune (de exemplu, prevederea unei distanțe între părți mai mare de 1,80 m sau dacă se iau măsuri de protecție la atingerile directe).

(6) În imediata apropiere a bateriei trebuie să se respecte distanța de siguranță în care este interzisă amplasarea de dispozitive care produc scântei sau incandescente (temperatura maximă la suprafață 300°C), calculată conform SR EN IEC 62485-2.

(7) Umiditatea relativă din camera de baterii de acumulatoare nu trebuie să depășească 90%, fără a face condens.

Articolul 2.4.19.4.

(1) Spațiile de depozitare a bateriilor litiu-ion protejate cu instalație automată de stingere cu sprinklere conform standardului SR EN 12845 trebuie să îndeplinească următoarele: – suprafața de depozitare trebuie limitată la maximum 20 mp; ...

– înălțimea de depozitare trebuie limitată la 1,80 m; ...

– zonele de depozitare trebuie separate prin culoare de cel puțin 3,00 m lățime; ...

– trebuie menținută o stare de încărcare a bateriei ≤ 60 %. ...

(2) Spațiile de depozitare a bateriilor litiu-ion protejate cu instalație automată de stingere cu sprinklere cu răspuns rapid (conform standardelor SR EN 12845 și SR EN 12259-13 sau o reglementare tehnică echivalentă), trebuie să îndeplinească următoarele: – suprafața de depozitare trebuie limitată la maximum 20 mp; ...

– înălțimea de depozitare trebuie limitată la trei niveluri înălțime (maximum 4,50 m înălțime în rafturi sau paletizate), nefiind permis a se depozita alte mărfuri deasupra acestora; ...

– zonele de depozitare trebuie să aibe înălțimea maximă de 12 m. ...

(3) Pentru depozitarea bateriilor litiu-ion în construcții care nu sunt prevăzute cu instalații automate de sprinklere, trebuie ca: – încăperile/construcțiile de depozitare să fie destinate utilizării speciale doar în acest scop; ...

– containerele sau carcasele amplasate în exterior, trebuie să fie incombustibile și poziționate la cel puțin 6 m de alte echipamente, clădiri, structuri și depozite (dacă dispozițiile specifice nu recomandă distanță mai mare). ...

(5) Pentru toate încăperile și compartimentele de depozitare a bateriilor cu litiu-ion trebuie prevăzute sisteme de detectare a fumului (detecție de fum și monoxid de carbon (CO)), inclusiv (recomandabil) conform normativului de profil, sisteme de stingere prin inundare.

(6) Pentru toate încăperile și compartimentele de depozitare a bateriilor cu litiu-ion trebuie prevăzute sisteme de evacuare a fumului.

Articolul 2.4.19.5.

(1) Conformarea camerelor și/sau a spațiilor destinate depozitării și încărcării acumulatorilor se face în sensul de a preveni formarea unei concentrații explozive de hidrogen (amestecul de hidrogen în aer este exploziv dacă acesta conține între 4% și 75% hidrogen, în volume), astfel: a) pereții și planșeele trebuie să fie minimum REI 180, clasa de reacție la foc A1, iar golurile de comunicare strict funcționale din pereți se prevăd cu încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C3S_200, fiind interzisă protejarea prin modalități diferite, cu excepția celor care comunică cu încăperi de aceeași funcțiune (depozitare), la care se prevăd uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C4S_200, precum și pentru situațiile prevăzute la Art. 2.4.19.6 .; ...

b) camerele de acumulatoare trebuie să fie ventilate, indiferent dacă bateriile se găsesc în încărcare, în descărcare sau în repaus; ...

c) străpungerea pereților de către conducte, conductoare sau cabluri electrice, este interzisă, cu excepția cablurilor electrice care deservesc instalațiile propriu-zise ale acestor încăperi; instalațiile de cabluri sau paturile de cabluri electrice care deservesc instalațiile propriu-zise amplasate deasupra acumulatoarelor, este recomandat să nu treacă pe deasupra bateriilor; instalația electrică din cameră se execută în funcție de standardele de montaj (de la SR HD 60364-1, SR HD 60364-4 până la SR HD 603647); ...

d) stratul de uzură al pardoselilor trebuie să fie executat din materiale care, la lovire, să nu producă scântei capabile să inițieze aprinderea respectivelor amestecuri explozive; ...

e) pardoseala se va proiecta astfel încât să preia sarcina bateriei, inclusiv viitoarele extinderi; în cazul bateriilor cu electrolit lichid, pardoseala trebuie să fie impermeabilă și rezistentă chimic la acțiunea electrolitului sau celulele/blocurile bateriei se vor așeza în rastele ce asigură colectarea locală a scurgerilor accidentale de electrolit; în cazul în care se instalează baterii de acumulatoare formate din elemente etanșe, în care, în cazul spargerii vaselor, nu se poate scurge electrolit (de exemplu, elemente cu electrolitul imobilizat în gel), nu este necesar ca stratul de pardoseală și postamentele să fie rezistente la electrolit; ...

f) pardoseala trebuie să fie plană și capabilă să susțină greutatea bateriilor; în cazul în care se vor așeza în rastele ce asigură colectarea locală a scurgerilor accidentale de electrolit, trebuie să fie prevăzute cu un prag înălțat etanș la lichid, cu o înălțime minimă de 10 cm pentru a preveni curgerea lichidelor în zonele adiacente; când sunt prevăzute praguri etanșe la lichid, acestea pot fi omise la deschiderile ușilor prin instalarea unui șanț cu grătar deschis care se conectează la un sistem de canal de scurgere autorizat pentru deversare; în acest caz trebuie luată în calcul o metodă normată de neutralizare a electrolitului deversat; ...

g) tâmplăria și sistemele de acționare a acesteia vor corespunde cerințelor Directivei 2014/34/UE - ATEX; ...

h) nu vor avea plafoane suspendate sau autoportante și zone neventilate care să faciliteze producerea concentrațiilor periculoase de aer cu gaze, vapori sau praf combustibil; ...

i) este interzisă amplasarea sub încăperi umede (băi, spălătorii, WC-uri, pompe de apă etc); ...

j) înălțimea liberă a camerei acumulatoarelor trebuie să fie de minimum 2,10 m cu condiția ca aceasta să fie egală cu înălțimea minimă indicată de către furnizorul acumulatoarelor (dacă aceasta este mai mare) și trebuie să depășească cu cel puțin 75 cm înălțimea maximă a bateriei montate pe postament (sau mai mult, conform indicațiilor fișelor de produs); ...

k) pereții, planșeele și pardoselile camerelor de acumulatoare trebuie să fie rezistente la umiditate și electrolit în cazul în care se instalează baterii de acumulatoare formate din elemente neetanșe; ...

l) ferestrele camerelor de acumulatoare trebuie să fie protejate în exterior cu grilaj sau plasă metalică cu ochiuri mici sau să fie din sticlă armată, iar acestea pot avea geamuri mate sau geamuri Low-e; ...

m) ușile camerelor de acumulatoare și ale încăperilor tampon ventilate în suprapresiune trebuie să se deschidă spre exterior și trebuie să fie dotate cu mânere sau bare antipanică. ...

(2) Depozitele de baterii din construcții cu altă funcțiune trebuie să fie separate de alte zone printr-o construcție cu pereți și planșee rezistente la foc și explozie minimum REI 180 clasa de reacție la foc A1, iar golurile de comunicare strict funcționale din pereți se prevăd cu încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90- C3S_200, fiind interzisă protejarea prin modalități diferite, cu excepția celor care comunică cu încăperi de aceeași funcțiune (depozitare), la care se prevăd uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C4S_200, precum și pentru situațiile prevăzute la Art. 2.4.19.6 .

Articolul 2.4.19.6.

Se admite accesul direct în camera acumulatoarelor, fără încăperea tampon ventilată în suprapresiune, atunci când: – accesul se face din exterior; în această situație se vor lua măsuri pentru a preveni pătrunderea apei de ploaie și a zăpezii în camera acumulatoarelor (de exemplu, prin prevederea unei copertine în exterior sau prin retragerea intrării față de linia pereților exteriori); ...

– acumulatoarele sunt de tip închis cu recombinare, iar accesul se face dintr-o încăpere de trecere sau dintr-un coridor în care nu există instalații tehnologice și personalul nu lucrează permanent; ...

– bateriile de acumulatoare sunt etanșe. ...

Articolul 2.4.19.7.

(1) Pentru înlăturarea pericolului de explozie prin diluarea amestecului de hidrogen în aer precum și prin diluarea și evacuarea degajării de electrolit în aer în vederea reducerii gradului de agresivitate, camerele de acumulatoare trebuie să fie ventilate (de ex., indiferent dacă sunt sigilate sau nu, toate bateriile cu plumb-acid pot emite gaze explozive - mai ales în timpul încărcării - așa că este obligatorie o ventilare adecvată, hidrogenul gazos emis în timpul încărcării fiind exploziv). Atunci când este emis în atmosfera înconjurătoare, se poate crea un amestec exploziv dacă concentrația de hidrogen depășește 4 % vol hidrogen în aer.

(2) În scopul diluării gazelor (hidrogen și oxigen) generate în timpul încărcării și descărcării și a eliminării riscului de explozie, încăperile bateriilor trebuie ventilate în conformitate cu standardul SR EN IEC 62485-2 (pentru informații suplimentare a se consulta anexa). Sistemul de ventilare trebuie să fie proiectat pentru a face față condițiilor de încăpere umedă. Scopul ventilării unei locații (UPS/sursa de alimentare neîntreruptibilă "uninterruptible power supply") sau a carcasei bateriei este de a menține concentrația de hidrogen sub 4 % vol. - prag de limită inferioară de explozie (LEL/ limita inferioară explozivă "Lower Explosive Limit") de hidrogen. Încăperile și carcasele bateriilor trebuie considerate protejate împotriva exploziilor, atunci când prin ventilare naturală sau forțată (artificială, mecanică), concentrația de hidrogen este menținută sub această limită de siguranță (LEL).

(3) Debitul minim de aer pentru ventilarea spațiului sau incintei bateriei se va calcula conform standardului SR EN IEC 62485-2.

(4) Puterea maximă de încărcare nu trebuie să depășească valorile maxime admise care sunt date de producător pentru o baterie nouă și încărcare la 100% capacitate pentru acumulatoarele acide cu plumb și alcaline, încăperea trebuie să fie bine ventilată, iar volumul liber să fie de cel puțin 2,5 ori mai mare decât debitul orar de aer care ar fi necesar pentru ventilare (introducerea și evacuarea aerului se pot face pe aceeași parte a încăperii). Dacă volumul liber este mai mic, trebuie să fie realizată ventilarea corespunzătoare natural organizată sau mecanică.

...

...

SECȚIUNEA V

2.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu 2.5.1. Dispoziții generale

Articolul 2.5.1.1.

Prevederile prezentului normativul constituie condiții ce trebuie respectate la proiectarea și realizarea căilor de evacuare a utilizatorilor construcțiilor cu orice destinație, în scopul apărării vieții, integrității și proprietății utilizatorilor, obiectiv prioritar al securității la incendiu.

Articolul 2.5.1.2.

(1) În construcții, compartimente de incendiu și încăperi, vor fi asigurate căi de evacuare a utilizatorilor, prin care aceștia, în caz de incendiu, să poată ajunge în exteriorul clădirii, la nivelul terenului sau al unor suprafețe carosabile, pe distanța normată și în condiții de securitate. Pentru persoanele care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie: copii de vârstă preșcolară, bătrâni, bolnavi sau persoane cu dizabilități/handicap), se asigură condiții de evacuare asistată, conform prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice.

(2) În condițiile și pe distanța normată de evacuare, calitatea neviciată a aerului pe căile de evacuare a utilizatorilor se asigură prin efectul conjugat al măsurilor de stabilitate la incendiu, de limitare a propagării incendiilor și, după caz, al celor de evacuare a fumului în caz de incendiu.

(3) Pentru circulațiile funcționale a cel mult 5 utilizatori pe nivel din clădirile civile cu înălțime obișnuită și a circulațiilor funcționale aferente locurilor/încăperilor în care prezența utilizatorilor apare întâmplător sau sunt vizitate de cel mult 8 ori pe schimb (pentru control sau verificare), precum și în toate situațiile în care la fiecare nivel al construcției de producție și/sau depozitare se pot afla simultan maximum 10 utilizatori, îndeplinirea condițiilor prevăzute privind lungimea normată nu este obligatorie.

Articolul 2.5.1.3.

(1) Circulațiile funcționale care îndeplinesc condițiile de dispunere, alcătuire și realizare stabilite în normativ și asigură condiții de ieșire a utilizatorilor clădirii (prin uși, coridoare, degajamente protejate, holuri, vestibuluri, tuneluri, case de scări, terase, pasaje etc.), la nivelul terenului ori al unor suprafețe carosabile exterioare sau în locuri sigure din interiorul clădirii, constituie căi de evacuare a utilizatorilor.

(2) Căile de circulație prevăzute pentru funcționarea normală a construcțiilor trebuie astfel dispuse, alcătuite și realizate încât să asigure condiții corespunzătoare de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu. Căi special destinate evacuării utilizatorilor în caz de incendiu se prevăd numai atunci când cele funcționale sunt insuficiente sau nu satisfac condițiile normate de securitate la incendiu.

(3) Pot fi utilizate pentru evacuare și trecerile prin încăperi sau spații alăturate prin care se poate circula, dacă se respectă lungimea de evacuare normată într-o singură direcție (coridor înfundat) sau dacă trecerile respective nu constituie singura cale de evacuare a utilizatorilor.

Articolul 2.5.1.4.

(1) Nu sunt considerate căi de evacuare în caz de incendiu: a) ascensoarele cu excepția celor utilizate pentru evacuarea asistată, ușile glisante, ușile culisante neautomate sau care nu au asigurată și deschiderea obișnuită (pe balamale sau pivoți), ușile ghilotină, ușile care se pot bloca în poziție închisă din cauza acțiunii incendiului, cortinele care nu permit trecerea utilizatorilor, trecerile destinate garniturilor de tren care transportă încărcături periculoase (pasarele), galeriile și tunelurile prin care se transportă sau vehiculează substanțe cu risc de incendiu, explozie, intoxicare, asfixiere sau abur cu presiune mai mare de 1 bar; ...

b) circulațiile pe acoperișuri și cele de pe terasele care nu au asigurate și marcate căile de evacuare sigure până la nivelul terenului și al căror planșeu nu îndeplinește condiția normată. ...

(2) Ușile încuiate în timpul funcționării normale a construcției pot constitui a doua cale de evacuare a utilizatorilor unei porțiuni de construcție sau a întregii clădiri, atunci când alcătuirea și dimensionarea lor corespund prevederilor normativului și care pot fi descuiate prin dispozitivele de ieșire (dispozitive de ieșire antipanică acționate mecanic sau dispozitive pentru ieșiri de urgență acționate mecanic conform prevederilor normate). De asemenea, ușile care sunt închise cu sisteme electromagnetice, este obligatoriu să poată fi acționate și din zona care se evacuează (precum și automat, din centrala de detecție semnalizare).

(3) Ușile de evacuare închise cu sisteme sau dispozitive electromagnetice sau cu contacte magnetice incluse de încuiere (uși prevăzute cu "control acces") pot fi realizate astfel încât să poată fi deschise local (prin acționarea unui buton amplasat lângă ușă, în cutie cu geam care se poate sparge) și centralizat de la dispeceratul de securitate la incendiu (în clădirile în care acestea există) și automat prin centrala de semnalizare a incendiilor în caz de incendiu.

(4) Pentru mai puțin de 5 utilizatori, în cazul în care se folosesc uși culisante, glisante, secționale, chepenguri etc., acestea vor îndeplini următoarele: dimensiunile libere ale chepengurilor trebuie să fie minimum 80 cm x 80 cm, cu dispozitive de deschidere manuală (care nu permit blocarea) prevăzute pe ambele părți ale acestuia, scări din oțel realizate conform normelor specifice; porți/uși secționale cu sisteme de culisare din oțel care au comandă manuală în cazul întreruperii alimentării cu energie electrică, uși culisante cu sisteme de culisare metalice etc.

Articolul 2.5.1.5.

Utilizarea draperiilor, perdelelor, cortinelor etc., care pot întrerupe căile de evacuare, este interzisă. Pe căile de evacuare nu se admit uși false sau placări cu oglinzi, cu excepția grupurilor sanitare, în interiorul cărora se pot prevedea oglinzi.

Articolul 2.5.1.6.

Documentațiile tehnice de proiectare ale construcțiilor vor avea marcate traseele căilor de evacuare ale utilizatorilor.

...

2.5.2. Dispunere, alcătuire, finisaje

Articolul 2.5.2.1.

(5) Se admite evacuarea a mai mult de 5 persoane prin uși culisante în care sunt practicate uși pietonale dacă se îndeplinesc următoarele condiții simultane: – sistemul de ghidare al ușii culisante va fi amplasat în exteriorul spațiului evacuat. Excepție fac ușile exterioare la care se admite ca sistemul de ghidare să fie amplasat pe interiorul fațadei; ...

– sensul de deschidere al ușii pietonale va fi întotdeauna înspre spațiul în care se face evacuarea și niciodată înspre spațiul evacuat, pentru a nu se bloca la culisarea ușii principale. Excepție fac ușile pietonale exterioare care se vor deschide astfel încât să nu se blocheze prin deschiderea ușilor culisante; ...

– ușile pietonale se amplasează la capătul opus sensului de închidere astfel încât indiferent în ce poziție se poate bloca ușa culisantă, golul rezultat intre perete și ușa culisantă va avea o lățime mai mare sau egală cu cea minimum necesară pentru evacuarea utilizatorilor; ...

– pragul ușii pietonale va fi de maximum 25 cm. ...

(6) Se admite evacuarea a maxim 10 persoane din spațiile de producție sau depozitare prin uși secționale (glisante) în care sunt practicate uși pietonale. Pragul la ușa pietonală va fi de maxim 25 cm.

(7) Ușile încăperilor care debușează în circulațiile comune orizontale deschise spre atrium, se alcătuiesc și echipează conform prevederilor normativului referitoare la comunicarea intre spațiile cu destinații diferite și căile de evacuare prin atrium.

(8) Deschiderea ușilor de la intrarea în clădirile de locuit supraterane cu înălțimi obișnuite, indiferent de numărul de utilizatori, se poate realiza spre interior.

(9) Montarea feroneriei pe ușile de evacuare, conform SR EN 1906, SR EN 1125 și SR EN 179, nu trebuie să afecteze deplasarea prin golul de ușă, respectiv să îngusteze lățimea liberă necesară evacuării fluxurilor de evacuare rezultate din calcul.

Articolul 2.5.5.3.

(1) Ușile de acces în casele de scări de evacuare închise, vor avea asigurate sisteme de autoînchidere (-C), cu excepția ușilor de acces din apartamentele de locuit, iar ușile rezistente la foc se prevăd cu sisteme de autoînchidere (-C) sau, după caz, cu închidere automată în caz de incendiu.

(2) Ușile de acces în/din spațiile prevăzute cu suprapresiune, vor fi echipate cu sisteme/ dispozitive de autoînchidere (-C).

Articolul 2.5.5.4.

(1) Pe căile de evacuare a utilizatorilor pot fi prevăzute turnichete (fără proeminențe la nivelul pardoselii) care au sisteme automate de pivotare și asigură lățimi corespunzătoare unităților de trecere (fluxurilor) de evacuare, iar atunci când nu îndeplinesc aceste condiții, în imediata lor apropiere se prevăd circulații (porți) sau uși cu deschidere de tip obișnuit pe balamale sau pivoți, care să asigure trecerea unităților (fluxurilor) de evacuare rezultate din calcul. Suma fluxurilor independente rezultate din lățimilor turnichetelor care au sisteme automate de pivotare trebuie să fie cel puțin egală cu suma fluxurilor necesare care debușează înaintea turnichetelor.

(2) Porțile din zona turnichetelor se realizează astfel încât să poată fi deschise manual (prin acționarea unui buton amplasat lângă acestea, în cutie cu geam care să se poată sparge) și automat prin centrala de semnalizare a incendiilor, în caz de incendiu. Deschiderea ușilor se poate face selectiv din recepție, dar și centralizat de la dispeceratul de securitate la incendiu (în clădirile în care acesta este prevăzut).

Articolul 2.5.5.5.

(1) Ușile prin care se asigură evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu la nivelul terenului sau al unei suprafețe carosabile dar neutilizate în circulația funcțională curentă, precum și ale construcțiilor cu mai mult de 500 de utilizatori pe nivel, se prevăd cu sisteme de deschidere automată în caz de incendiu și cu bare antipanică.

(2) Ușile prin care se asigură evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu la nivelul terenului sau al unei suprafețe carosabile, precum și ușile de pe traseele de evacuare ale acestora din clădirile înalte, foarte înalte și cu săli aglomerate, se prevăd cu sisteme de deschidere automată în caz de incendiu și cu bare antipanică.

Articolul 2.5.5.6.

Se recomandă ca în proximitatea ușii de acces și evacuare care este ultima zonă de pe traseul de evacuare a persoanelor (dintr-o construcție sau compartiment de incendiu) aflată în exterior, respectiv în imediata apropiere a ușii finale de evacuare unde, încă, se pot manifesta efectele incendiului, să se realizeze copertine de protecție. (2) În toate situațiile, ușa de acces și evacuare se va proteja cu o copertină care rezistă la acțiune mecanică executată din materiale incombustibile, clasa A1, A2 s1,d0, cu rezistență la foc R 15 recomandabil pentru funcțiuni administrative, cultură, cult și învățământ, respectiv R 30 pentru funcțiuni de tip sănătate, turism, săli aglomerate, clădiri înalte și foarte înalte.

(1) Scările de evacuare se proiectează și se realizează astfel încât să asigure evacuarea utilizatorilor de la ultimul nivel suprateran sau subteran al clădirii, până la nivelul ieșirii în exterior (la nivelul terenului sau a unor suprafețe exterioare carosabile sau pe o terasă care îndeplinește condițiile normate, de pe care evacuarea poate fi continuată până la nivelul terenului). Utilizatorii caselor de scări de evacuare închise trebuie să poată ajunge, fără a le mai părăsi, direct sau prin intermediul unui hol sau coridor realizat corespunzător prevederilor privind performanțele specifice destinației și tipului de clădire, până la nivelul ieșirii în exterior.

(2) Fac excepție scările din interiorul apartamentelor de locuit și scările întrerupte la care evacuarea din punctul de întrerupere până la nivelul terenului poate fi continuată în siguranță prin terase sau prin alte case de scări sau holuri cu acces direct în exterior. Legătura directă între două scări interioare întrerupte, trebuie să se realizeze printr-un palier comun.

(3) Atunci când este obligatorie asigurarea a minimum două căi de evacuare, accesul utilizatorilor la cel puțin două scări de evacuare trebuie să fie posibil fără a trece prin casa vreuneia din ele, iar atunci când este admis ca o scară să fie deschisă, a doua scară va fi obligatoriu închisă.

(4) Holurile în care debușează liber scări de evacuare, pot fi asimilate cu casele de scări închise, dacă sunt destinate numai pentru circulație sau așteptare, sunt separate față de restul construcției la fel ca scara de evacuare și îndeplinesc condițiile prevăzute pentru ușile de circulație și evacuare ale scării. Ușile camerelor adiacente holului se prevăd cu dispozitive de autoînchidere (C).

Articolul 2.5.6.1.4.

(1) Ieșirea din casele scărilor de evacuare la nivelul terenului sau al unor suprafețe exterioare carosabile, se asigură obligatoriu: a) direct în exterior; ...

b) prin hol sau vestibul cu lungime normată de evacuare pentru fiecare tip și/sau funcțiune de clădire și protejat conform condițiilor normate, în condițiile în care raportul între lățimea și lungimea acestuia nu depășește 1/2; ...

c) prin coridor cu lungime normată de evacuare într-o direcție (coridor înfundat) pentru fiecare tip și/sau funcțiune de clădire și protejat conform condiții normate, în condițiile în care este singura cale de evacuare din casa de scări, până la ieșirea directă în exterior; ...

d) prin degajament protejat (coridor, tunel de evacuare) cu lungimea de maximum 200 m, prevăzut cu sistem pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu sau cu suprapresiune și alcătuit din elemente care au rezistențe la foc corespunzătoare densității sarcinii termice (q) din încăperile adiacente și/sau alcătuit conform condițiilor minime pe care trebuie să le îndeplinească pereții și planșeele de separare a coridoarelor din clădiri, fără a fi însă mai mici de EI/REI 120 pentru pereți și REI normat pentru planșee în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu (dar minimum REI 60, pentru planșee). Atunci când elementele care au rezistențe la foc se regăsesc în destinațiile specifice detaliate în normativ, alcătuirea degajamentului protejat va îndeplini condițiile de performanță cele mai severe prevăzute în normativ pentru respectivele funcțiuni. Golurile de circulație funcțională și de evacuare din pereții degajamentului, se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 90-C5S_200 spre încăperile cu densitatea sarcinii termice (q) mai mare de 840 MJ/mp, cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 60-C5S_200 spre încăperile cu densitatea sarcinii termice (q) mai mare de 420 MJ/mp și cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 30- C5S_a spre încăperile cu densitatea sarcinii termice (q) mai mică de 420 MJ/mp. Atunci când elementele de separare a golurilor de circulație funcțională și de evacuare din pereții degajamentului, se regăsesc în destinațiile specifice detaliate în normativ, se asigură cele mai severe măsuri de protecție normate. ...

(2) Atunci când sunt obligatorii minimum două căi de evacuare a utilizatorilor construcției, se asigură ieșiri distincte, separate, ale acestora spre exterior.

Articolul 2.5.6.1.5.

(1) Înclinarea rampelor scărilor de evacuare, suprafața și forma treptelor și a podestelor, trebuie să permită circulația ușoară și sigură a utilizatorilor, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice aplicabile.

(2) Scările în spirală sunt considerate căi de evacuare numai pentru o singură unitate de trecere (flux) de evacuare a utilizatorilor, atunci când îndeplinesc condițiile de alcătuire și dimensionare prevăzute în normativ și reglementările tehnice specifice scărilor.

Tabelul 30: Număr minim simultan de persoane din clădiri pentru cultură Nr. crt.

Destinație / funcțiune

Observații

Nivel de referință

Arie utilă (mp)/pers.

Destinație / funcțiune arie considerată în calcul

Spor %

Personal pentru care se acordă spor

1

Expoziții cu caracter temporar care funcționează în localuri permanente

La orice nivel al construc ției

4,50

Arii accesibile publicului

10

Personal de prezentare al exponatelor și personal de întreținere

2

Expoziții cu caracter permanent

4,50

Arii accesibile publicului

10

3

Săli de expoziție

4,50

5

4

Muzee

5,00

5

5

Galerii de artă

5,00

5

6

Săli de lectură în biblioteci cu rafturi pe pereți

La spațiile cu locuri, numărul simultan de persoane se poate preciza conform numărului de locuri pe scaune (conform arie aferentă a fiecărui loc stabilit prin proiect) plus sporul de personal.

3,00

Săli de lectură

5

Personal de deservire, întreținere etc.

7

Săli de lectură în biblioteci cu depozit separat

3,00

5

8

Săli pentru cultură

1,00 (sau conf. obs.)

Săli pentru spectacole, adunări etc.

10

9

Centre și complexuri culturale

10

10

Teatre

10

11

Cinematograf, operă, operetă etc.

10

12

Săli polivalente

10

13

Încăperi cu diverse funcțiuni / destinații

Conform încadrare „Încăperi specifice mai multor funcțiuni / destinații de clădiri civile”, destinații / funcțiuni din diferitele clădiri sau prin asimilare cu cele existente.

Notă Tabelul 30: Numărul de persoane poate fi determinat și prin mobilarea propusă, dar valorile din tabel sunt minimale și obligatorii.

Tabelul 31: Număr minim simultan de persoane din clădiri pentru învățământ Nr. crt.

Destinație / funcțiune

Observații

Nivel de referință

Arie utilă (mp)/pers.

Destinație / funcțiune arie considerată în calcul

Spor %

Personal pentru care se acordă spor

1

Sală de clasă

Numărul simultan de persoane se poate preciza și conform numărului de locuri pe scaune plus sporul de personal.

La orice nivel al construcției

2,50 (sau conf. Obs.)

3

2

Laborator/atelier

3,50 (sau conf. Obs.)

3

Sală multimedia, reprezentații, club teatru

4,00 (sau conf. Obs.)

4

Bibliotecă

2,50 (sau conf. Obs.)

5

Alimentație elevi

2,00 (sau conf. Obs.)

5

6

Administrativ

2,00 (sau conf. Obs.)

-

-

7

Medical

8,00 (sau conf. Obs.)

100

8

Săli de sport

8,00

Săli de învățământ

10

Cadru didactic

9

Vestiare

2,00 (sau conf. Obs.)

-

10

Încăperi cu diverse funcțiuni / destinații

Conform încadrare „Încăperi specifice mai multor funcțiuni / destinații de clădiri civile”, destinații/funcțiuni din diferitele clădiri sau prin asimilare cu cele existente.

Note Tabelul 31: (a) Pentru sălile de sport prevăzute cu gradene se va lua în considerare doar suprafața din afara zonei de joc. Numărul de persoane determinat conform tabelului se va cumula cu numărul de jucători și de arbitri potrivit sportului practicat. ...

(b) Numărul de persoane poate fi determinat și prin mobilarea propusă, dar valorile din tabel sunt minimale și obligatorii. ...

Tabelul 32: Număr minim simultan de persoane din clădiri pentru turism Nr. crt.

Destinație / funcțiune

Observații

Nivel de referință

Arie utilă (mp)/pers.

Destinație / funcțiune arie considerată în calcul

Spor %

Personal pentru care se acordă spor

1

Hoteluri, hosteluri, moteluri, vile, bungalouri, cabane, pensiuni etc.

Numărul simultan de persoane se poate preciza conform numărului de locuri de cazare plus sporul de personal.

La orice nivel al construcției

8,0015,00 sau conf. obs.

Camere de cazare, dormitoare, priciuri etc.

15

Personal de serviciu, administrativ, vizitatori etc.

2

Încăperi cu diverse funcțiuni / destinații

Conform încadrare „încăperi specifice mai multor funcțiuni /destinații de clădiri civile ”, destinații/funcțiuni din diferitele clădiri sau prin asimilare cu cele existente.

Tabelul 33: Număr minim simultan de persoane din clădiri de cult Nr. crt.

Destinație / funcțiune

Observații

Nivel de referință

Arie utilă (m2)/pers.

Destinație / funcțiune arie considerată în calcul

Spor %

Personal pentru care se acordă spor

1

Catedrale, biserici, lăcașuri de cult, sinagogi, temple, case de rugăciuni etc.), ansambluri mănăstirești

Numărul simultan de persoane se poate preciza conform numărului de locuri de activitate.

La orice nivel al construcției

conf. obs. (dar nu mai puțin de 2)

Spații de cult accesibile publicului.

5

Personal de serviciu

2

Încăperi cu diverse funcțiuni/ destinații

Conform încadrare „Încăperi specifice mai multor funcțiuni / destinații de clădiri civile”, destinații/funcțiuni din diferitele clădiri sau prin asimilare cu cele existente.

Tabelul 34: Număr minim simultan de persoane din clădiri de sport Nr. crt.

Destinație / funcțiune

Observații

Nivel de referință

Arie utilă (mp)/pers.

Destinație / funcțiune arie considerată în calcul

Spor %

Personal pentru care se acordă spor

1

Clădiri cu tribune

Numărul simultan de persoane se poate preciza conform numărului de locuri pe scaune plus sporul de personal.

La orice nivel al construcției

(conf obs.)

Săli de sport

5

Personal de deservire / securitate / vânzare / supraveghere.

2

Încăperi cu diverse funcțiuni / destinații

Conform încadrare „încăperi specifice mai multor funcțiuni / destinații de clădiri civile”, destinații/funcțiuni din diferitele clădiri sau prin asimilare cu cele existente.

Note Tabelul 34: (a) Pentru sălile de sport se va lua în considerare suprafața din afara zonei de joc. Numărul de persoane determinat conform tabelului se va cumula cu numărul de jucători și de arbitri potrivit sportului practicat. ...

(b) Numărul de persoane poate fi determinat și prin mobilarea propusă, dar valorile din tabel sunt minimale și obligatorii. ...

Tabelul 35: Număr minim simultan de persoane din construcții civile supraterane cu înălțimi obișnuite, montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat Nr. crt.

Destinație / funcțiune

Observații

Nivel de referință

Arie (mp)/pers.

Destinație / funcțiune arie considerată în calcul

Spor %

Personal pentru care se acordă spor

1

Cabane, refugii, hoteluri, moteluri, pensiuni, sanatorii etc.

Numărul simultan de persoane se poate preciza conform numărului de locuri de cazare plus sporul de personal.

La orice nivel al construcți ei

Conf. obs.

Arii accesibile publicului

Conf. încadrare

Conform încadrare

2

Încăperi cu diverse funcțiuni / destinații

Conform încadrării în spații pentru comerț, administrative, de artă / cultură, sănătate, învățământ, turism, sport etc.Conform încadrare „încăperi specifice mai multor funcțiuni/destinații de clădiri civile”, destinații/funcțiuni din diferitele clădiri sau prin asimilare cu cele existente.

Tabelul 36: Număr minim simultan de persoane din parcaje pentru autoturisme Nr. crt.

Destinație / funcțiune

Observații

Nivel de referință

Arie (mp)/ pers.

Destinație / funcțiune arie considerată în calcul

Spor %

Personal pentru care se acordă spor

1

Parcaje supraterane

Conform normativelor de specialitate (15% din numărul de autoturisme prevăzute prin proiect și 2 persoane în fiecare autoturism).

Parcare

-

Personal de securitate / supraveghere.

2

Parcaje subterane

3

Încăperi cu diverse funcțiuni / destinații

Conform încadrare „încăperi specifice mai multor funcțiuni / destinații de clădiri civile”, destinații/funcțiuni din diferitele clădiri sau prin asimilare cu cele existente.

– căile de circulație și acces de tip înfundat cu lungimi mai mari de 100 m, vor avea suficient spațiu asigurat pentru manevră și întoarcere a autospecialelor de intervenție (inclusiv în interiorul amplasamentelor), indiferent de destinația și regimul de înălțime ale construcțiilor; ...

– în situația în care accesul carosabil accesibil autospecialelor de intervenție depășește lungimea de 30,00 m, se vor asigura două benzi de circulație cu lățimea totală de min 7,0 m. Varianta a) la cel puțin o fațadă a clădirii (pentru construcțiile cu înălțimea cuprinsă între 15,00 m < h < 28,00 m, măsurată de la nivelul de referință până la cota de călcare a ultimului nivel folosit de utilizatori);

Varianta b) la cel puțin două fațade ale clădirii (pentru construcțiile cu înălțimea h > 28,00 m, măsurată de la nivelul de referință până la cota de călcare a ultimului nivel folosit de utilizatori);

Figura 65 - Accesul autospecialelor de

intervenție la clădiri cu înălțimea mai mare de 15 m (măsurată de la nivelul

de referință până la cota de călcare a ultimului nivel folosit de utilizatori)

...

Articolul 2.6.3.

Caracteristicile tehnice ale autospecialelor de pompieri necesare dimensionării drumurilor și planșeelor pe care au acces acestea, vor fi următoarele: – lățime: 2,55 m; ...

– înălțime: 4,00 m; ...

– raza minimă de viraj: 11,00 m; ...

– panta maximă: 30%; ...

– masa maximă: 50.000 kg; ...

– lățimea locului de calare până la: 8,20 m; ...

– forța de apăsare a calei pe carosabil: autospeciala se consideră masă maximă operaționalizată 50.000 kg, iar calarea se face în 4 puncte (suprafața pe care o are o cală este de 0,80 mp). ...

Articolul 2.6.4.

(1) Căile exterioare de acces și circulație trebuie să permită intervenția autospecialelor în caz de incendiu (fără obstacole), la construcții, instalații, depozite de materiale și substanțe combustibile, precum și accesul la sursele de alimentare cu apă.

(2) În situația incintelor construite la care accesul din drumurile publice are încrucișări cu căi ferate sau de metrou suprateran, se vor asigura două căi de acces din drumurile publice, unul din accese realizându-se printr-o zonă care să nu intersecteze calea ferată sau de metrou suprateran.

Articolul 2.6.5.

(1) Curțile interioare cu aria mai mare de 800 mp, închise pe toate laturile de construcții și situate la nivelul terenului sau al circulațiilor carosabile adiacente sau cu o diferență de nivel de cel mult 50 cm față de acestea, se prevăd cu cel puțin o cale de acces carosabilă pentru autospecialele de intervenție în caz de incendiu, având gabaritul de minimum 4,00 m lățime și 4,50 m înălțime.

(2) Curțile interioare cu aria cuprinsă între 200 mp și 800 mp, închise pe toate laturile de construcții și situate la diferențe de nivel mai mari de 50 cm față de nivelul terenului sau al circulațiilor carosabile adiacente, se prevăd cu acces pietonal pentru personalul de intervenție în caz de incendiu, având lățimea liberă de minimum 1,50 m și înălțimea liberă de minimum 2,10 m.

Articolul 2.6.6.

(1) La clădirile înalte și foarte înalte, în exteriorul pereților cortină, se marchează vizibil locurile pe unde pot pătrunde în clădire formațiile de intervenție în caz de incendiu, utilizând suprafețele carosabile adiacente accesibile autospecialelor de intervenție.

(2) La construcțiile închise perimetral cu pereți cortină sau prevăzute cu fațade duble "double skin", circulațiile carosabile vor fi orizontale în dreptul panourilor de fațadă marcate pentru accesul personalului de intervenție în caz de incendiu.

(3) Panourile vitrate din închiderile perimetrale ale construcțiilor cu pereți cortină sau din fațadele ventilate și cele duble ale clădirilor înalte și foarte înalte (și recomandabil la toate celelalte construcții) prin care se poate accede în circulațiile comune orizontale sau în încăperi cu acces permanent în circulațiile comune pentru intervenția personalului de intervenție direct din exterior, vor avea asigurate următoarele caracteristici: – înălțime: minimum 1,50 metri; ...

– lățime: minimum 90 cm; ...

– distanța între deschideri succesive situate la același nivel: de la 10,00 la 20,00 de metri; ...

– să fie dispuse pe fiecare nivel al clădirii începând cu primul etaj; ...

– distanțe minime de 4 m măsurate în proiecția orizontală a fațadei între ochiurile mobile de pe un nivel și cele ale nivelurilor situate imediat deasupra și dedesubt, cu excepția celor cu acces la căile comune de circulații orizontale; ...

– panourile de obturare sau ramele ochiurilor mobile trebuie să se poată deschide/sparge și să rămână întotdeauna accesibile din exterior și din interior. Acestea trebuie să fie ușor de observat din exterior de către serviciile de intervenție. ...

Articolul 2.6.7.

(1) Față de numărul minim de fațade accesibile și accese corespunzătoare prin străzi sau spații deschise conform prevederilor normate (conform funcțiune sau tip de clădire) este recomandabil să fie îndeplinite și următoarele condiții: a) pentru construcțiile cu mai mult de 3.500 de persoane: să dispună de două fațade deservite de două căi de circulație sau recomandabil de trei fațade, fiind întotdeauna îndeplinite următoarele două condiții: 1) lungimea fațadelor accesibile mașinilor de intervenție trebuie să fie mai mare de 50% din perimetrul clădirii; ...

2) să existe posibilitatea realizării accesului la nivelul etajului direct din exterior cu ajutorul echipelor de intervenție folosind autospeciala de salvare de la înălțime prin intermediul unor panouri sau ferestre marcate corespunzător ce se pot deschide sau sparge cu ușurință și prin intermediul cărora se poate accede la o circulație comună orizontală sau spații libere de tip open space. Dacă această condiție nu poate fi îndeplinită, construcția trebuie obligatoriu să aibă trei fațade accesibile distribuite pe tot perimetrul său și deservite de căi de circulație; ...

...

b) pentru construcțiile care au între 2.501 și 3.500 persoane: trebuie să asigure accesul echipelor de intervenție cu autospeciala de salvare de la înălțime la nivelul etajelor pe două fațade prin spații de tip open space sau circulații comune orizontale. Dacă această condiție nu este îndeplinită, construcția este recomandabil să aibă o a treia fațadă accesibilă deservită de o cale de circulație. ...

(2) Indiferent de numărul persoanelor, la construcțiile destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie) prevăzute cu locuri pentru dormit, trebuie să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori.

(3) Este recomandabil ca la construcțiile care au suprafața desfășurată între 15.000 mp și 25.0 mp să se asigure căi de acces și de intervenție pentru autospecialele de intervenție în caz de incendiu, cel puțin integral pe două (2) laturi alăturate și pe a treia latură parțial și, totodată, cel puțin pe 75% din perimetrul pereților exteriori, iar pentru construcțiile care au suprafața desfășurată mai mare de 25.000 mp, să se asigure căi de acces și de intervenție pentru autospecialele de intervenție în caz de incendiu, integral pe toate laturile, pe 100% din perimetrul pereților exteriori.

Articolul 2.6.8.

(1) În dreptul intrărilor în construcții și al zonelor prevăzute pentru intervenție în caz de incendiu din exterior, precum și în locurile marcate pentru amplasarea și alimentarea cu apă a autospecialelor de intervenție, nu sunt admise amenajări temporare sau permanente, sau spații de parcare sau garare a altor autovehicule.

(2) Căile de circulație funcțională, de evacuare și de intervenție în caz de incendiu din interiorul construcțiilor vor fi marcate, astfel încât să fie ușor de recunoscut și de utilizat în caz de incendiu.

(3) Racordurile fixe aferente instalațiilor de stingere prevăzute corespunzător reglementărilor tehnice de specialitate vor avea în vedere racordarea autospecialelor la maxim 40,00 m față de acestea, în toate situațiile în care este prevăzută instalație automată de stingere. În situația alimentării autospecialelor de intervenție direct din rezerva de apă prin absorbție cu ajutorul unor tuburi semirigide, se va asigura o distanță maximă față de racord de 6,00 m.

...

SECȚIUNEA VII

2.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor, serviciul pentru situații de urgență

Articolul 2.7.1.

(1) Construcțiile se echipează cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor, precum și cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului, conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate.

(2) Echiparea cu instalații de stingere și/sau cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului a clădirilor existente la care aceste instalații nu sunt obligatorii (cum sunt lucrările de intervenție efectuate asupra construcțiilor existente, atunci când în mod justificat tehnic nu pot fi îndeplinite unele prevederi ale normativului), poate constitui măsură compensatorie de protecție, în sensul prevederilor Art.1.1.4. alin. (2) .

Articolul 2.7.2.

Clădirile civile se prevăd cu stingătoare, conform normativului și reglementărilor tehnice specifice.

Articolul 2.7.3.

Serviciul pentru situații de urgență se prevede în situațiile stabilite în reglementarea tehnică specifică.

...

...

CAPITOLUL 3

3. PERFORMANȚE SPECIFICE UNOR FUNCȚIUNI ALE CONSTRUCȚIILOR CIVILE SUPRATERANE CU ÎNĂLȚIMI OBIȘNUITE

SECȚIUNEA I

3.1. Dispoziții comune 3.1.1. Condiții generale de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu)

Articolul 3.1.1.1.

(2) Suprafața aerodinamică liberă a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din aria încăperii supraterane care se prevede cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu și minimum 2% la încăperile situate în subteran.

(3) Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și ale reglementărilor tehnice specifice.

Articolul 3.2.3.6.

(1) Încăperile depozitelor principale și recepțiile pentru produse alimentare sau nealimentare, aferente clădirilor sau spațiilor comerciale (supraterane sau subterane), se compartimentează față de restul clădirii cu elemente rezistente la foc, corespunzătoare densității sarcinii termice (q) a acestora, dar minimum EI/REI 180 pentru pereți și minimum REI 90 pentru planșee.

(2) Golurile de circulație funcțională și de evacuare din aceste elemente despărțitoare rezistente la foc, se protejează cu elemente de închidere rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 90- C5S_200.

(3) Încăperile depozitelor principale și recepțiile pentru produse alimentare sau nealimentare, cu suprafața utilă mai mare de 36 mp, cu densitatea sarcinii termice mai mare de 105 MJ/mp, aferente clădirilor sau spațiilor comerciale, se prevăd cu sisteme independente de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice.

Articolul 3.2.3.7.

(1) Încăperile de depozitare cu suprafața utilă mai mare de 36 mp, se separă față de vecinătăți prin elemente de construcție având performanța la foc prevăzută la Art. 2.4.16.2. alin. (1) , dar nu mai puțin de REI/EI 180 la pereți și REI 90 pentru planșee, respectiv EI_2 90-C5S_200 la uși.

(2) Încăperile de depozitare cu suprafața utilă mai mică de 36 mp, se separă față de vecinătăți prin elemente de construcție având performanța la foc prevăzută la Art. 2.4.16.2. alin. (2) , dar nu mai puțin de REI/EI 120 la pereți și REI 60 pentru planșee, respectiv EI_2 60-C5S_200 la uși.

(3) Încăperile depozitelor cu aria utilă mai mare de 36 mp și sarcina termica mai mare de 105 MJ/mp, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile prezentului normativ și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.

Articolul 3.2.3.8.

(1) Depozitele de mână aferente sălilor de vânzare (reprezentând maximum 20% din produsele expuse și aria de cel mult 10% din cea a sălii de vânzare a spațiului comercial de pe nivel, dar nu mai mare de 36 mp arie utilă), pot fi separate de spațiile accesibile publicului numai prin mobilier sau prin pereți funcționali fără rezistență la foc.

(2) Evacuarea fumului din depozitele de mână aferente sălilor de vânzare se face prin sistemele de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică a sălilor de vânzare/spațiilor comerciale (atunci când acestea se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți). Pereții funcționali de la depozitele de mâna aferente sălilor de vânzare, trebuie prevăzuți cu gol la partea superioară, iar spațiul delimitat de depozitul de mână prin pereți funcționali trebuie prevăzut cu admisie de aer.

(3) Depozitele de mână aferente fiecărei săli de vânzare nu trebuie să depășească însumate maximum 20% din produsele expuse și aria de cel mult 10%, dar maximum 36 mp arie utilă, din cea a sălii de vânzare deservite. La o suprafață cu arie utilă de depozitare mai mare de 36 mp se aplică prevederile din Art. 3.2.3.7. alin. (1) și Tabelul 21.

Articolul 3.2.3.9.

Spațiile de vânzare mai mari de 200 mp destinate cumpărătorilor, se separă de încăperile anexă care nu sunt accesibile cumpărătorilor (anexe sociale sau funcționale, birouri etc.), prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 60 și, după caz, cu planșee rezistente la foc REI 60, iar golurile de circulație funcțională și de evacuare din acești pereți se protejează cu elemente de închidere rezistente la foc minimum EI_2 30-C4S200. Încăperile anexă care nu sunt accesibile cumpărătorilor se separă în același fel între ele.

Articolul 3.2.3.10.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1) , în clădirile de sănătate se admite utilizarea finisajelor combustibile la pereți minim B-s2,d0, lipit pe suprafață incombustibilă, respectiv la pardoseli minim B-n-s1, lipită pe suprafață incombustibilă, inclusiv pe căile de evacuare.

Articolul 3.2.4.8.

Lungimea maximă de evacuare admisă a traseului de parcurs pe căile de evacuare în clădirile pentru sănătate (cu excepția sălilor aglomerate, a clădirilor înalte și foarte înalte), se asigură ținând seama și de necesitatea transportării bolnavilor cu targa sau cu căruciorul conform prevederilor din Tabelul 67 și Tabelul 68.

Tabelul 67: Lungimi de evacuare în clădiri pentru sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite (la care este necesar transportul bolnavilor cu targa sau cu căruciorul) Nr. crt.

Clădiri pentru sănătate

Nivel de stabilitate la incendiu asigurat

Lungime maximă de evacuare

Observații

în două direcții diferite

într-o direcție (coridor înfundat)

metri

metri

1.

Spitale, policlinici, centre medicale de diagnostic și tratament, centre medicale și de sănătate multifuncționale, clinici și unități medicale ambulatorii similare policlinicilor, sanatorii, cămine de bătrâni și persoane cu dizabilități etc..

I și/sau II

38

18

La construcțiile cu înălțimi obișnuite de sănătate în care nu este necesar transportul bolnavilor cu targa sau caruciorul, se respectă valorile din Tabelul 68.

III

18

12

IV

12

8

V*

8

6

Note Tabelul 67: (a) La clădirile pentru sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite (la care este necesar transportul bolnavilor cu targa sau cu căruciorul) care nu sunt săli aglomerate, clădiri înalte sau clădiri foarte înalte, dar sunt echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (holuri și coridoare) și case de scări, lungimile normate de evacuare a utilizatorilor sectoarelor de clădiri (sectorizarea se face prin elemente cu rol de securitate la incendiu conform cerințelor prevăzute de Art. 3.1.3.3. , Art. 3.1.3.4 . și Tabelul 45) care sunt accesibile doar personalului de deservire, întreținere, administrativ, precum și a personalului de securitate/supraveghere (cu excepția celor utilizate de către bolnavi) se pot majora cu 25%. ...

(b) * - Numai clădiri parter. ...

Tabelul 68: Lungimi de evacuare în clădiri pentru sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite (la care nu este necesar transportul bolnavilor cu targa sau cu căruciorul) Nr. crt.

Clădiri pentru sănătate

Nivel de stabilitate la incendiu asigurat

Lungime maximă de evacuare

Observații

în două direcții diferite

într-o direcție (coridor înfundat)

metri

metri

1.

Spitale, policlinici, centre medicale de diagnostic și tratament, centre medicale și de sănătate multifuncționale, clinici și unități medicale ambulatorii similar policlinicilor, sanatorii, cămine de bătrâni și persoane cu dizabilități etc..

I și/sau II

40

20

-

III

24

16

IV

15

10

V*

10

6

Note Tabelul 68: (a) La clădirile sau sectoarele de clădiri pentru sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite (la care nu este necesar transportul bolnavilor cu targa sau cu căruciorul) care nu sunt săli aglomerate, clădiri înalte sau clădiri foarte înalte, dar sunt echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (holuri și coridoare) și case de scări, lungimile normate de evacuare a utilizatorilor sectoarelor de clădiri (sectorizarea se face prin elemente cu rol de securitate la incendiu conform cerințelor prevăzute de Art. 3.1.3.3 ., Art. 3.1.3.4 . și Tabelul 45), lungimile normate de evacuare se pot majora cu 25%. ...

(b) * - Numai clădiri parter. ...

Articolul 3.2.4.9.

(1) În cadrul construcțiilor civile de sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite, se asigură separarea încăperilor de restul construcției potrivit prevederilor privind performanțele comune și cele specifice, iar atunci când norma nu dispune, prin pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului potrivit Art. 2.1.3.2 . și Tabelul 2.

(2) În cadrul unor grupări de încăperi deschise (spații deschise de lucru pentru activități care necesită o comunicare frecventă) de tip open space care nu sunt utilizate de persoane care nu se pot evacua singure, definite conform terminologie (spații administrative precum și vestiarele personalului, incluse în funcțiunea de sănătate) cu suprafața maximă normată, cu risc mic de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară/spații și circulații funcționale delimitate cu parapete, panouri sau pereții interiori despărțitori funcționali), se prevăd minimum pereți despărțitori de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului față de spațiile adiacente (cu excepția celor către căile de evacuare care respectă prevederile specifice și a celor către încăperi cu risc mai mare generat de densitatea sarcinii termice din încăperi adiacente), care trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 minimum: a) EI/REI 120 prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 în construcțiile civile de sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu I; ...

b) EI/REI 90 prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 45-C5S_200 în construcțiile civile de sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu II; ...

c) EI/REI 60 prevăzuți cu uși etanșe la foc și etanșe la fum E 30-C5S_a în construcțiile civile de sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu III; ...

d) EI/REI 30 prevăzuți cu uși etanșe la foc și etanșe la fum E 15-C5S_a în construcțiile civile de sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu IV; ...

e) EI/REI 15 prevăzuți cu uși C5 în construcțiile civile de sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu V. ...

(3) Grupările de încăperi cu risc mic de incendiu și aceeași destinație, incluzând și destinații colaterale, inclusiv cele de comunicări funcționale orizontale (precum vestiare + grupuri sanitare; birouri + sas acces) precum și cele specifice funcțiunii de sănătate (camera RMN + camera de comandă + sas acces; cameră CT+ cameră de comandă + sas acces etc.) compartimentate între ele cu panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile folosite ca separări funcționale și/sau izolante fonic sau pereți interiori despărțitori funcționali, se admit în limita următoarelor arii construite în cadrul construcțiilor de sănătate cu înălțimi obișnuite: – maximum 600 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open space să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului clădirii/compartimentului de incendiu respectiv, pentru construcții de sănătate încadrate în nivelul I de stabilitate la incendiu; ...

– maximum 400 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open space să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului clădirii/compartimentului de incendiu respectiv pentru construcții de sănătate încadrate în nivelul II de stabilitate la incendiu; ...

– maximum 200 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open space să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului clădirii/compartimentului de incendiu respectiv pentru construcții de sănătate încadrate în nivelul III de stabilitate la incendiu; ...

– maximum 100 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open space să fie de maximum 25% din cea a ariei construite a nivelului clădirii/compartimentului de incendiu respectiv pentru construcții de sănătate încadrate în nivelul IV de stabilitate la incendiu; ...

– maximum 50 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open space să fie de maximum 25% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții de sănătate încadrate în nivelul V de stabilitate la incendiu. ...

(4) La construcțiile de sănătate cu înălțimi obișnuite, echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, cu sisteme sau instalații de evacuare a fumului și instalații de stingere tip sprinkler, se admite majorarea ariilor construite ale grupărilor de încăperi prevăzute la alin. (3) cu 25%.

(5) Pereții despărțitori prevăzuți între grupările de încăperi menționate la alin. (3) , precum și între acestea și alte spații ale clădirii (dispuși la limita față de circulațiile comune de evacuare - coridoare, degajamente protejate, încăperi tampon ventilate în suprapresiune, scări închise etc. precum și față de spații cu risc diferit de incendiu - conform densităților sarcinilor termice (q) din spațiile adiacente și/sau densităților sarcinilor termice (q) cele mai mari din spațiile pe care le despart și/sau cele cu risc diferit de incendiu provenit din funcțiune), vor avea clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și încadrarea privind rezistența la foc minimum (dacă densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente nu generează performanțe mai mari) a pereților de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului (de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu (REI/EI), conform încadrării construcției/compartimentului de incendiu în nivelul de stabilitate la incendiu precizate în Tabelul 2 nr. crt. 5.

(6) Spațiile de același tip utilizate de persoane care nu se pot evacua singure, situate în clădiri de sănătate (clădiri de spitale sau cu caracter spitalicesc - spitale, maternități, policlinici, staționare medicale, dispensare, centre medicale și de sănătate multifuncționale, clinici și unități medicale ambulatorii similare policlinicilor, centre medicale de diagnostic și tratament, aziluri sau cămine pentru bătrâni și persoane cu dizabilități, ospicii pentru alienați mintal, sanatorii etc.) constituite în grupări de încăperi deschise, nu sunt admise, cu excepțiile precizate.

(7) Încăperile de dormit sau spitalizare (saloane, rezerve, cabinete medicale etc.), cu excepția celor care necesită supraveghere permanentă (ATI, UPU etc.) nu se pot constitui în grupări de tip open-space, acestea trebuind să fie delimitate între ele prin minimum pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului (EI) conform încadrării construcției/compartimentului de incendiu în nivel de stabilitate (dacă funcțiunea sau densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente nu generează performanțe mai mari).

(8) Obligatoriu camerele de operații împreună cu destinațiile colaterale ale acestora (spălătoare, depozite de mână, de instrumentar medical specific etc.) conform Figura 68, precum și spațiile care necesită supraveghere permanentă (ATI) și recomandabil altor încăperi (UPU etc.), se vor constitui fiecare în grupare de tip open space în limita suprafețelor precizate la Art. 3.2.4.9. alin. (3) și se prevăd cu pereți rezistenți la foc EI/REI 120 și uși (culisante) rezistente la foc cu autoînchidere EI_2 60-C5S_200. Figura 68 - Concept de apărare "pe loc "

Articolul 3.2.4.10.

La clădirile pentru sănătate înalte sau foarte înalte și la cele cu săli aglomerate se respectă și prevederile privind performanțele specifice acestora.

Articolul 3.2.4.11.

(1) Clădirile pentru sănătate supraterane cu înălțime obișnuită și cu locuri de spitalizare, vor avea asigurate căi de acces și intervenție a autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin integral pe două (2) laturi alăturate și, totodată, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori.

(2) Clădirile pentru sănătate supraterane cu înălțime obișnuită fără locuri de spitalizare, vor avea asigurat accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe o latură și, totodată, cel puțin pe 25% din perimetrul pereților exteriori.

(3) În conformitate cu capacitatea maximă simultană a clădirii pentru sănătate trebuie avute în vedere și prevederile Art. 2.6.7. alin. (1) și (2) .

...

3.2.5. Clădiri pentru cultură supraterane

Articolul 3.2.5.1.

(1) Clădirile pentru cultură supraterane cu înălțimi obișnuite (expoziții, muzee, biblioteci, cluburi, săli, centre și complexuri culturale, cinematografe, teatre, săli polivalente etc.), se conformează astfel încât să îndeplinească condițiile de corelare între destinație, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, aria construită (Ac) și numărul de niveluri, conform prevederilor din Art. 3.1.2.6 ., Art. 3.1.2.7 . și Tabelul 41 și Tabelul 42.

(2) Se recomandă ca, prin alcătuirea construcțiilor pentru cultură, să se asigure nivelurile de stabilitate la incendiu I, II sau III, în funcție de numărul utilizatorilor, de importanța clădirilor și de valorile de patrimoniu adăpostite.

Articolul 3.2.5.2.

Căile de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu din clădirile pentru cultură supraterane cu înălțimi obișnuite, vor îndeplini condițiile normate corespunzătoare nivelului de stabilitate la incendiu asigurat, numărului maxim simultan de utilizatori și destinației.

Articolul 3.2.5.3.

Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile pentru cultură supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 69.

(2) În condițiile asigurării funcționalității specifice, se vor lua măsuri de limitare a surselor potențiale de izbucnire a incendiilor și reducere a materialelor și a substanțelor combustibile din spațiile și zonele accesibile utilizatorilor.

Articolul 3.2.6.4.

(1) Încăperile auxiliare și anexe (centrale termice, stații tehnice, gospodării de combustibil, grupuri electrogene etc.) aferente, se dispun independent, sau atunci când se comasează cu clădirea de învățământ, se separă prin pereți și planșee rezistente la foc conform prevederilor normativului. Acolo unde acestea nu sunt în mod expres specificate, se aplică prevederile din Art. 2.3.1.2 . și Tabelul 5 și ale reglementărilor tehnice specifice. Spațiile auxiliare și anexele vor avea căi de acces separate de cele aferente construcției pentru învățământ.

(2) Nu este admisă amplasarea centralelor și a punctelor termice în, sub sau deasupra încăperilor pentru învățământ.

(3) În spațiile auxiliare și anexe se vor respecta regulile și măsurile specifice de securitate în caz de incendiu, stabilite în funcție de destinația și riscul de incendiu al acestora.

(4) Se interzice folosirea sau depozitarea lichidelor sau a gazelor combustibile în alte locuri decât cele special amenajate și în cantitățile stabilite, precum și fără respectarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor specifice acestora.

Articolul 3.2.6.5.

(1) Clădirile pentru învățământ supraterane cu înălțimi obișnuite se realizează din materiale și elemente de construcție rezistente la foc, conformându-se astfel încât să îndeplinească condițiile de corelare între destinație, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, aria construită (Ac) și numărul de niveluri, potrivit prevederilor din Art. 3.1.2.6. , Art. 3.1.2.7 . și Tabelul 41 și Tabelul 42.

(2) Finisajele, tratamentele și izolațiile termice și fonice din spațiile accesibile utilizatorilor trebuie să aibă clasa de reacție la foc minimum C-s1,d0.

(3) Limitarea propagării fumului în spațiile, încăperile, coridoarele și scările de evacuare, se asigură prin prevederea unor elemente despărțitoare verticale și orizontale (pereți EI sau REI, după caz, planșee REI), alcătuite și dimensionate conform prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice, protejându-se corespunzător golurile de circulație funcțională și de evacuare din acestea.

(4) În spațiile accesibile copiilor preșcolari și a celor din învățământul primar și secundar este admisă utilizarea numai a elementelor de construcție, a materialelor, a finisajelor, panourilor de tâmplărie (uși și ferestre interioare și exterioare), tratamentelor și izolațiilor termice și fonice clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 sau B-s1,d0, cu excepția panourilor de tâmplărie (uși, ferestre) metalice sau din lemn cu vitraj de sticlă.

(5) Prin excepție de la prevederile alin. (4) , în clădirile de învățământ se admite utilizarea finisajelor combustibile la pereți minim B-s2,d0, lipit pe suprafață incombustibilă, respectiv la pardoseli minim B_n-s1, lipită pe suprafață incombustibilă, inclusiv pe căile de evacuare.

Articolul 3.2.6.6.

Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile pentru învățământ secundar, terțiar, nonuniversitar și universitar supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 73.

Tabelul 73: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile pentru învățământ primar, secundar, terțiar, nonuniversitar și universitar supraterane cu înălțimi obișnuite Nivel de stabilitate la incendiu

Niveluri de comportare la foc admise la case de scări închise

Pereți

Planșee (care separă față de restul construcției casele de scări)

Uși

I h<28m

EI/REI 180

A1 sau A2-s1,d0

REI 120

A1 sau A2-s1,d0

E 60-C5S_200

II

EI/REI 180

A1 sau A2-s1,d0

REI 120

A1 sau A2-s1,d0

E 45-C5S_200

II (+)

EI/REI 120

A1 sau A2-s1,d0

REI 90

A1 sau A2-s1,d0

E 45-C5S_200

III

EI/REI 90

A1 sau A2-s1,d0

REI 60

A1 sau A2-s1,d0

E 30-C5S_a

III (+)

EI/REI 60

A1 sau A2-s1,d0

REI 45

A1 sau A2-s1,d0

E 30-C5S_a

IV

EI/REI 45

A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0

REI 30

A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0

E 15-C5S_a

V

EI/REI 30

A1, A2-s1,d0, sau B-s1,d0

REI 15

A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0

C5

Note Tabelul 73: (a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice. ...

(b) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință. ...

Articolul 3.2.6.7.

(5) Rampele scărilor închise aferente porțiunilor subterane, se separă de rampele scărilor porțiunilor supraterane în care este înglobat parcajul, cu pereți rezistenți la foc El/REI 180 la parcajele din clădiri supraterane înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate și El/REI 120 la parcajele din clădiri supraterane care nu se încadrează la cele anterioare. În peretele de separare a rampelor subterane de cele supraterane, se poate asigura circulația funcțională a utilizatorilor printr-un gol dispus la nivelul parterului sau al palierului intermediar dintre parter și primul nivel subteran de parcare, protejat cu ușă rezistentă la foc El 90-C. Se recomandă asigurarea ieșirii din casele de scări de evacuare ale porțiunii subterane a parcajului,direct în exterior, la nivelul terenului sau al unor suprafețe carosabile, separat de ieșirile porțiunii supraterane a parcajului.

(6) Este interzis să se prevadă una sau două trepte izolate pe circulațiile de evacuare spre scări sau ieșiri în exterior.

(7) Scările de evacuare din porțiunile subterane închise se prevăd cu sistem independent de evacuare a fumului în caz de incendiu.

Articolul 3.2.11.9.

La stabilirea locurilor de parcare a autoturismelor în parcajele supraterane și subterane pentru maxim 10 autoturisme, se au în vedere următoarele: a) parcarea autoturismelor se va asigura numai în spațiile destinate și marcate pentru aceasta, fără a stânjeni circulația funcțională și intervenția în caz de incendiu; ...

b) staționarea a trei motociclete, scutere sau ATV -uri, se consideră echivalentul unui loc de parcare pentru autoturism; ...

c) respectarea prevederilor normativului și a reglementărilor tehnice specifice, considerând parcajul un tot unitar, indiferent de numărul compartimentelor și nivelurilor acestuia; ...

d) locurile de parcare situate în afara parcajului suprateran, nu se iau în calcul la stabilirea capacității de primire a parcajului. ...

Articolul 3.2.11.10.

(1) Numărul căilor de acces pentru autoturisme în parcajele supraterane, se stabilește în funcție de tipul parcajului, respectiv: a) Parcaj tip P1: de la 11 la 100 de autoturisme; ...

b) Parcaj tip P2: între 101 și 300 de autoturisme; ...

c) Parcaj tip P3: între 301 și 1.000 de autoturisme; ...

d) Parcaj tip P4: peste 1.000 autoturisme. ...

(2) La parcajele supraterane tip P1 se asigură, conform reglementării tehnice specifice, un acces cu un fir de circulație pe sens sau două platforme-elevatoare (pentru accesele la parcaje cu maxim 20 autoturisme, se poate prevede o platformă elevatoare) și la parcajele supraterane tip P2 se asigură minimum două accese cu un fir de circulație pe sens sau un acces cu două fire de circulație, precum și indiferent de tip la parcajele accesibile numai personalului special angajat pentru efectuarea parcării (în care publicul nu are acces).

(3) La parcajele supraterane tip P3 sau P4 se asigură, conform reglementării tehnice specifice, minimum două accese din care cel puțin un fir de circulație pe sensul de intrare și două fire de circulație pe sensul de ieșire (în cazul plății la ieșire) sau două fire de circulație în sensul de intrare și un fir de circulație pe sensul de ieșire (în cazul plății la intrare).

(4) În interiorul parcajelor supraterane închise, este admisă prevederea anexelor funcționale parcajului, precum și a unor zone pentru activitățile conexe autorizate, similar precizărilor din Normativul de securitate la incendiu a parcajelor subterane pentru autoturisme, indicativ NP 127:2009.

(5) Locurile de parcare a autoturismelor în parcaj se marchează și numerotează vizibil pe pardoseală, semnalizându-se cu indicatoare de orientare.

Articolul 3.2.11.11.

(1) Rampele de acces și de circulație a autoturismelor în parcajele supraterane, trebuie să fie libere pe înălțimea de minimum 2,15 m (măsurată perpendicular pe rampă).

(2) Înălțimea maximă a autoturismelor care pot intra în parcaj se precizează în exterior, la fiecare rampă de acces în parcaj.

Articolul 3.2.11.12.

Parcajele pentru autoturisme vor avea asigurate posibilități de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu, cu distanțe normate stabilite în Tabelul 88.

Tabelul 88: Lungimi de evacuare în parcaje pentru autoturisme Nr. crt.

Construcție (clădire) civilă

Nivel de stabilitate la incendiu asigurat

Lungime maximă de evacuare

Observații

în două direcții diferite

într-o direcție (coridor înfundat)

metri

metri

1.

Parcaj pentru autoturisme

I și/sau II

40 (50)

25 (30)

-

III

30

20

IV și/sau V

16

12

h) la parcajele supraterane de tipul P1, P2, P3 și P4, este obligatorie echiparea cu perdele de sprinklere deschise pentru protecția golurilor de acces la puțurile platformelor elevatoare, dacă în parcaj este prevăzută instalație automată de stingere cu sprinklere. ...

Articolul 3.2.11.20.

La parcajele supraterane în care publicul și personalul angajat nu are acces, în cazul cărora dispunerea autoturismelor pe locurile de parcare se asigură cu sisteme de distribuție automatizate, altele decât ascensoarele sau platformele elevatoare de acces la nivelurile supraterane de parcare, se asigură următoarele: a) pentru parcajele supraterane deschise pentru autoturisme se respectă prevederile Art. 2.1.3.5 (1) alin. a) ; parcajele supraterane deschise pentru autoturisme, cu aria construită (Ac) mai mare de 3.000 mp și mai mult de 3 niveluri supraterane se vor conforma pentru nivelul I sau II de securitate la incendiu în acord cu Tabelul 2; ...

b) parcajele supraterane închise pentru autoturisme se vor conforma pentru nivelul I sau II de securitate la incendiu în acord cu Tabelul 2; ...

c) se prevăd scări pentru intervenție și salvare, minimum una la 3.000 mp de parcaj, indiferent de lungimea de evacuare asigurată. ...

Articolul 3.2.11.21.

(1) La parcajele supraterane închise, pentru mai mult de 10 autoturisme, evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu se realizează potrivit prevederilor Normativului de securitate la incendiu a parcajelor subterane pentru autoturisme, indicativ NP 127:2009.

(2) Parcajele închise pentru autoturisme, cu capacitatea mai mare de 5 locuri de parcare, dar maxim 10 locuri, trebuie să aibă realizată evacuarea fumului și a gazelor fierbinți produse în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, asigurând o arie aerodinamică liberă de 1% din suprafața utilă a parcajului, sau prin ventilare mecanică.

(3) La parcajele deschise supraterane, golurile de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți dispuse în pereții exteriori, se iau în considerare numai pentru adâncimea de maximum 30 m, situație în care se consideră că au asigurate condițiile pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți. Dacă golurile de evacuare a fumului dispuse în pereții exteriori, nu îndeplinesc cerința menționată mai sus, atunci este necesară evacuarea fumului și gazelor fierbinți din parcajele deschise supraterane potrivit prevederilor normativului NP 127-2009.

Articolul 3.2.11.22.

La parcajele supraterane cu mai mult de 8 niveluri, se asigură cel puțin un ascensor de intervenție în caz de incendiu (de pompieri) pentru fiecare dintre separările menționate la Art. 3.2.11.5. alin. (1), ușor accesibil de la nivelul terenului, compartimentat și prevăzut cu apel prioritar pentru pompieri.

Articolul 3.2.11.23.

(1) Pentru intervenție în caz de incendiu, la parcajele supraterane închise sau deschise, se asigură cel puțin o cale de acces carosabilă corespunzătoare traficului greu, care să permită circulația și intervenția autospecialelor de stingere a incendiilor.

Articolul 3.2.11.24.

(1) Parcajele se echipează cu instalații de protecție împotriva incendiilor potrivit prevederilor reglementărilor tehnice specifice și ale prezentului normativ.

(2) Parcajele cu mai mult de 10 autoturisme se prevăd cu iluminat de siguranță pentru evacuare, alcătuit și realizat potrivit prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate aplicabile și prezentului normativ.

(3) Circulațiile carosabile din parcajele supraterane, inclusiv rampele auto, se prevăd cu instalație de iluminat de siguranță, alimentată și realizată corespunzător prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate aplicabile, astfel încât să asigure nivelul minim de iluminare necesar circulației în condiții de securitate. Corpurile de iluminat de siguranță se montează atât la partea superioară, cât și la partea inferioară a spațiilor de circulație, după caz, în pardoseală. În spațiile utilitare aferente parcajului suprateran, iluminatul de siguranță se realizează conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate aplicabile.

(4) Iluminatul de siguranță pentru evacuarea utilizatorilor din clădire va fi constituit din puncte luminoase dispuse la partea superioară și inferioară a căilor de evacuare, cu funcționare timp de minimum 60 de minute pentru parcaje supraterane deschise și 180 de minute pentru parcaje supraterane închise. În situația amplasării parcajelor supraterane deschise în clădiri înalte, foarte înalte, sau cu săli aglomerate din categoria S1 și S2, sau în cadrul următoarelor funcțiuni: spații comerciale, cult, cultură, primire turistică, învățământ, gări și aerogări, centre de asistență socială, sănătate cu spitalizare, iluminatul de siguranță pentru evacuarea utilizatorilor va avea timpul de funcționare de minimum 180 de minute.

(4) Elementele de structură ale standurilor, tribunelor, podiumurilor etc., se realizează din materiale cu clasele de reacție la foc minim A2, d0 sau d1.

(5) Folosirea decorațiunilor florale din materiale sintetice trebuie limitată; în caz contrar, acestea trebuie realizate cel puțin din materiale cu clasele de reacție la foc minim C-s1÷s3,d0 sau d1.

(6) Se interzice delimitarea spațiilor de-a lungul traseelor căilor de evacuare cu lanțuri, sfori etc., la o înălțime mai mică de 1 m. Pe mijloacele de delimitare a spațiilor se prevăd obiecte de marcare, semnalizare - stegulețe, panglici, fanioane etc.

Articolul 3.3.3.2.

(1) Amenajările neacoperite în aer liber pentru mai mult de 200 utilizatori vor avea asigurate minimum 2 căi de evacuare, corespunzător dispuse, alcătuite și dimensionate, prin care aceștia să poată ajunge la nivelul terenului înconjurător sau al circulațiilor carosabile adiacente.

(2) Lungimea maximă de evacuare admisă a traseului de parcurs pe căile de evacuare de la cel mai îndepărtat loc până la un acces la nivelul terenului sau până la o circulație carosabilă, va fi de maximum 200 m, atunci când evacuarea se asigură în două direcții, și maximum 100 m, atunci când evacuarea se asigură într-o direcție.

(3) Lățimile circulațiilor de evacuare se determină prin calcul, conform prevederilor normativului.

Articolul 3.3.3.3.

(1) Amenajările în aer liber se realizează în perimetrele delimitate ca spații stabilite de primării, cu acordul inspectoratelor pentru situații de urgență și, după caz, al celorlalte autorități, conform legii.

(2) În cadrul tuturor amenajărilor temporare în spații deschise, la montarea utilităților cum ar fi energie electrică, apă, gaze, traseul aerian trebuie realizat la o înălțime de cel puțin 3,5 metri, astfel încât accesul mijloacelor de intervenție să nu fie incomodat.

(3) Spațiile cu destinație de parcare trebuie organizate la o distanță de siguranță față de amenajare.

Articolul 3.3.3.4.

(1) Corturile cu regim de înălțime parter vor îndeplini condițiile reglementării tehnice specifice. - Normativ Privind criterii minime de performanță a corturilor din punct de vedere al cerinței securitatea la incendiu indicativ RTC 2 - 2022.

(2) Corturile în care se amenajează un nivel (etaj), alte niveluri de călcare, cu excepția supantelor și gradenelor prevăzute în normativul de profil, trebuie să îndeplinească următoarele condiții: – pentru a fi considerat cort, membrana trebuie să constituie minim 75% din anvelopa clădirii; ...

– pot fi amenajate doar pentru următoarele funcțiuni: a) civile: alimentație publică, evenimente, târguri, circuri, activități sportive sau expoziții; ...

b) de producție și/sau depozitare. ...

...

– să fie prevăzute cu structură de rezistență minimum R 30 (inclusiv cea a nivelului) și suprafață maximă de 1.500 mp; ...

– se amplasează la o distanță egală sau mai mare de 1,5 H LEA de liniile electrice aeriene cu tensiunea nominală egală sau mai mare de 1,1 kV; ...

– membrana de cort trebuie să asigure clasa de reacție la foc minimum B-s2,d0; ...

– cablurile de ancorare a structurii trebuie realizate din materiale încadrate în clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0; ...

– trebuie prevăzute cu minimum două căi de evacuare; ...

– corturile se consideră construcții nivelul II de stabilitate la incendiu cu structura metalică parțial protejată, iar lungimea căilor de evacuare măsurată din orice punct din interiorul cortului până la cea mai apropiată ieșire în exterior, luând în considerare elementele de mobilier sau orice alt obstacol întâlnit pe căile de evacuare trebuie să respecte prevederile privind performanțele specifice fiecărei destinații, fără a fi obligatorie rigidizarea meselor și scaunelor de pardoseală sau între ele, astfel: a) la cele cu funcțiuni civile: alimentație publică, târguri, circuri, activități sportive, evenimente, expoziții - maximum 20 m într-o direcție și maximum 40 m în două direcții; ...

b) de producție și/sau depozitare: – cu risc mic sau mijlociu - maximum 20 m într-o direcție și maximum 40 m în două direcții; ...

– cu risc mare - maximum 20 m într-o direcție și maximum 35 m în două direcții la parter și maximum 25 m în două direcții la etaj; ...

– cu risc foarte mare - maximum 20 m într-o direcție și maximum 30 m în două direcții la parter și maximum 25 m în două direcții la etaj; ...

– lățimea liberă minimă a oricărei ieșiri spre exterior, în funcție de numărul maxim de utilizatori, trebuie să fie conform normativului de profil iar înălțimea liberă minimă trebuie să fie de minimum 2,10 m; ...

– se respectă celelalte prevederi din normativul de profil referitoare la amplasare (structuri anexe/spații pentru prepararea/încălzirea hranei, precum și cele în care se utilizează foc deschis), căi de evacuare, decorațiuni și finisaje, echipare, instalații, condiții de exploatare care nu contravin celor de mai sus. ...

...

...

Articolul 3.3.3.5.

(1) La amenajările temporare în structuri gonflabile (structuri ale căror pereți sau învelitoare sunt susținute de aer introdus sub presiune direct sau prin intermediul armăturilor gonflabile), se au în vedere următoarele: – amenajările temporare în structuri gonflabile, pentru mai mult de 30 de utilizatori, se realizează numai în aer liber; ...

– în structurile destinate amenajărilor temporare în aer liber nu trebuie să se realizeze spații și instalații pentru: scene cu decoruri sau podea din materiale combustibile și/sau biblioteci; ...

– structurile trebuie amplasate pe suprafețe care nu prezintă risc de incendiu; ...

– în cazul în care structurile din cadrul amenajărilor temporare adăpostesc peste 300 de persoane, ele trebuie să se găsească în apropierea unei surse de apă care să asigure un debit de cel puțin 18 mp/oră și la o distanță de cel mult 200 metri; debitul de apă trebuie asigurat cel puțin o oră; în situația în care condițiile anterioare nu pot fi îndeplinite, organizatorul are obligația de a-și asigura o capacitate echivalentă, cu ajutorul unor mijloace de intervenție adecvate; ...

– în jurul structurilor din cadrul amenajărilor temporare se asigură un perimetru de siguranță cu o lățime de minimum 1 metru, marcat cu cordițe, benzi, bariere; zona se semnalizează și marchează corespunzător; accesul se interzice și în zonele de ancorare a structurilor și în zona ventilatoarelor; ...

– se evită pe cât posibil amplasarea în pantă a structurilor din cadrul amenajărilor temporare. ...

– distanța dintre structurile din cadrul aceleiași amenajări trebuie să fie de cel puțin 4 metri, dacă cele două structuri prezintă același tip de risc de incendiu sau 8 metri, dacă cele două structuri prezintă riscuri diferite de incendiu (distanțele se măsoară pe orizontală de la piciorul structurilor); pentru fiecare structură se asigură două căi de acces, de preferat pe laturi opuse; staționarea vehiculelor pe aceste căi este interzisă; ...

– următoarele aparate sunt interzise în interiorul structurilor gonflabile: aparate cu flacără deschisă, elemente incandescente sau susceptibile să degaje elemente incandescente, aparate care funcționează cu gaze combustibile și generatoare de aer cald în schimb direct; ...

– se respectă celelalte prevederi din normativul de profil referitoare la amplasare (structuri anexe/spații pentru prepararea/încălzirea hranei, precum și cele în care se utilizează foc deschis), căi de evacuare, decorațiuni și finisaje, echipare, instalații, condiții de exploatare care nu contravin celor de mai sus. ...

Articolul 3.3.3.6.

(1) În cadrul oricărui mod de amenajare, indiferent de tipul evenimentului organizat, trebuie să fie asigurate marcarea și semnalizarea: a) căilor de acces, evacuare și intervenție; ...

b) locurilor pentru fumat; ...

c) locurilor de adunare; ...

d) locurilor de parcare; ...

e) mijloacelor inițiale de intervenție. ...

(2) Pe căile de evacuare se prevăd indicatoare de orientare și se asigură iluminat de siguranță potrivit reglementărilor tehnice de specialitate.

Articolul 3.3.3.7.

(1) Prima intervenție este asigurată cu stingătoare portative adecvate riscului de incendiu local, care se amplasează vizibil, ușor accesibil, de regulă în apropierea căilor de acces/evacuare.

(2) Dotarea minimă cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor pentru amenajări temporare în spații închise: – un stingător portativ la fiecare 200 mp, dar nu mai puțin de două pe nivel (distanța maximă parcursă pentru a ajunge la un stingător trebuie să nu depășească 15 metri); ...

– un stingător portativ pentru acoperirea fiecărui pericol localizat (sau grupuri de pericole de aceeași natură): a) pentru echipamente electrice (tablouri electrice, echipamente electronice sau informatice etc.) - un stingător cu CO_2, pentru focar minim 55B; ...

b) pentru încăperi în care se depozitează lacuri, vopsele, polistiren, grăsimi și uleiuri - un stingător cu pulbere, pentru focar minim 21A, 113B; ...

c) pentru depozite cu o înălțime mai mare de 3 m sau pentru depozitarea de paleți, cartoane, mase plastice, deșeuri, bene cu gunoi - un stingător cu apă pulverizată, pentru focar minim 21A, 113B; ...

...

– în bucătării se recomandă ca fiecare aparat de gătit să fie echipat cu pătură antifoc; ...

– un stingător mobil de minimum 50 de kg/l pentru fiecare structură din cadrul amenajărilor temporare, cu suprafața mai mare de 500 mp. ...

(3) Dotarea minimă cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor pentru amenajări temporare în aer liber: – un stingător portativ cu pulbere la fiecare instalație sau utilaj de agrement; ...

– un stingător portativ pentru echipamente electrice (tablouri electrice, echipamente electronice sau informatice etc.) - un stingător cu CO_2, pentru focar minim 55B; ...

– în bucătării se recomandă ca fiecare aparat de gătit să fie echipat cu pătură antifoc; ...

– un stingător mobil de minimum 50 de kg/l pentru fiecare structură din cadrul amenajărilor temporare, cu suprafața mai mare de 500 mp; ...

– două stingătoare portative pentru fiecare scenă amenajată, fiecare pentru focar minim 34A, 144B. ...

Articolul 3.3.3.8.

Amenajările neacoperite în aer liber vor avea asigurate condiții de acces și intervenție a autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe 2 laturi.

...

3.3.4. Campinguri

Articolul 3.3.4.1.

Campingurile (amenajările pentru amplasarea corturilor, rulotelor, căsuțelor provizorii etc.), cu sau fără construcții utilitare, vor respecta prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice.

Articolul 3.3.4.2.

Construcțiile utilitare și anexe ale campingurilor (comerț, cluburi, discoteci, restaurante, agrement, grupuri sociale, centrale și spații tehnice etc.), vor respecta prevederile privind performanțele specifice prevăzute în normativ și în reglementările tehnice de specialitate.

Articolul 3.3.4.3.

Campingurile se recomandă să fie amplasate la distanțe de minimum 50 m față de construcții învecinate, inclusiv față de drumuri internaționale sau naționale și la minimum 100 m față de linii curente de cale ferată.

Articolul 3.3.4.4.

(1) Prin organizarea incintelor campingurilor se va asigura realizarea unor platforme de campare cu aria de maximum 1.000 mp, delimitate de circulații carosabile marcate corespunzător, care să permită intervenția utilajelor de stingere a incendiilor.

(2) Pentru limitarea propagării incendiilor între platformele de campare (fiecare având maximum 1.000 mp), se asigură cel puțin distanța de siguranță normată între construcții cu nivelul V de stabilitate la incendiu.

Articolul 3.3.4.5.

Se recomandă ca la campingurile cu aria totală mai mare de 3.000 mp să se prevadă mijloace de alarmare a utilizatorilor și cu posibilități de alertare a unităților de intervenție în caz de incendiu.

Articolul 3.3.4.6.

(1) Se recomandă ca la campingurile cu aria de 5.000 mp și mai mult, să se asigure instalații de stingere a incendiilor cu rețele de hidranți exteriori de incendiu sau să se asigure bazine de apă și pompe mobile sau fixe de stingere. Debitul de stingere a incendiului va fi de minimum 5 l/s, pentru o perioadă de funcționare de 60 de minute.

(2) Campingurile și construcțiile utilitare acestora, se echipează și dotează cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor, conform prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice de specialitate.

Articolul 3.3.4.7.

Campingurile vor avea asigurate posibilități de acces și intervenție a autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe o latură.

Articolul 3.3.4.8.

La campinguri se constituie și organizează servicii pentru situații de urgență potrivit reglementărilor tehnice specifice.

...

...

...

CAPITOLUL 4

4. PERFORMANȚE SPECIFICE CLĂDIRILOR CIVILE SUPRATERANE ÎNALTE, FOARTE ÎNALTE SAU CU SĂLI AGLOMERATE

SECȚIUNEA I

4.1. Clădiri civile supraterane înalte 4.1.1. Condiții generale de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu)

Articolul 4.1.1.1.

(1) Clădirile civile supraterane înalte, inclusiv porțiunile acestora cu înălțimi mai mici decât limita care determină încadrarea în tip de clădiri înalte, vor avea asigurat nivelul I de stabilitate la incendiu.

(2) Nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii se determină conform prevederilor din Art. 2.1.3.2 . și Tabelul 2.

...

4.1.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor

Articolul 4.1.2.1.

(1) Comasarea între ele sau cu alte construcții civile înalte în cadrul aceluiași compartiment de incendiu, este interzisă.

(2) Distanțele minime de siguranță la incendiu ce trebuie asigurate între clădiri civile supraterane înalte și alte construcții, sunt stabilite conform normativului, în Art. 2.2.1.2 . și Tabelul 4.

(3) Clădirile civile supraterane înalte se pot compartimenta pe toată înălțimea lor cu pereți antifoc în limita ariei construite (Ac) de maximum 3.500 mp în oricâte compartimente de incendiu. În cadrul unui compartiment de incendiu al clădirii înalte cu aria construită (Ac) de maximum 3.500 mp se pot prevedea maximum trei porțiuni volumetrice ale acestora (conform Figura 69), cu aria totală desfășurată (Ad) a fiecărei porțiuni volumetrice de maximum 3.500 mp (fără posibilitatea de majorare), porțiuni constituite din unul până la trei niveluri construite succesive delimitate de planșee antifoc și, după caz, pereți antifoc, de compartimentul de incendiu în care sunt inserate.

(4) În cadrul unui compartiment de incendiu neechipat cu instalație automată de stingere a incendiilor cu apă tip sprinkler, cu aria construită (Ac) de maximum 3.500 mp se poate prevedea o singură porțiune volumetrică a acestuia (conform Figura 8 Varianta b)), cu aria totală desfășurată (Ad) de maximum 3.500 mp (fără posibilitatea de majorare), porțiune constituită din unul până la trei niveluri construite succesive delimitate de planșee antifoc și, după caz, pereți antifoc, în condițiile în care toate compartimentele sunt echipate cu instalație de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală și nu sunt echipate cu instalație automată de stingere a incendiilor cu apă, tip sprinkler. În condițiile în care compartimentele nu sunt echipate cu instalație automată de stingere a incendiilor cu apă tip sprinkler și instalație de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, în cadrul unui compartiment de incendiu cu aria construită (Ac) de maximum 3.500 mp se poate prevedea o singură porțiune volumetrică a acestuia (conform Figura 8 Varianta a)), cu aria totală desfășurată (Ad) de maximum 2.500 mp (fără posibilitatea de majorare), porțiune constituită din unul până la trei niveluri construite succesive delimitate de planșee antifoc și după caz, pereți antifoc. Figura 69 - Compartimentare antifoc și arii compartimente de incendiu

la clădirile și compartimentele de incendiu supraterane civile înalte

(4) Ariile construite aferente clădirilor sau compartimentelor de incendiu pe toată înălțimea lor normate la 3.500 mp, pot fi majorate cu 50% atunci când sunt echipate cu instalații de stingere a incendiilor cu apă tip sprinkler, suplimentar față de prevederile normativului de profil.

Articolul 4.1.2.2.

(1) Pereții antifoc care separă compartimente de incendiu vor fi EI-M 180/REI 180 clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și după caz, planșeele care separă compartimente de incendiu vor fi REI, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu rezistența la foc stabilită în funcție de densitatea sarcinii termice (q) din încăperile adiacente potrivit prevederilor din Art. 2.3.1.2 . și Tabelul 5, dar minimum 120 de minute (REI 120).

(2) Comunicarea funcțională se poate asigura prin goluri practicate în pereții rezistenți la foc EI-M 180/REI 180 de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc), prin încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și echipate cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_1 60-C5S_200.

...

4.1.3. Limitarea propagării incendiilor

Articolul 4.1.3.1.

În clădirile civile înalte nu se recomandă amplasarea încăperilor cu riscuri mari de incendiu, iar atunci când acestea sunt justificate funcțional, se dispun în zone distincte și numai cu prevederea măsurilor de protecție corespunzătoare, respectiv compartimentare față de restul clădirii cu elemente verticale și orizontale rezistente la foc alcătuite și dimensionate corespunzător riscului de incendiu și densității sarcinii termice (q), echipate cu instalații automate de semnalizare și de stingere a incendiilor etc.

Articolul 4.1.3.2.

Încăperile cu riscuri foarte mari de incendiu nu sunt admise în clădirile supraterane înalte, cu excepția celor separate conform Art. 4.1.4.8 . și Tabelul 90.

Articolul 4.1.3.3.

În cadrul construcțiilor civile supraterane înalte, se asigură separarea încăperilor de restul construcției potrivit prevederilor privind performanțele comune precum și a celor specifice precizate în acest capitol, iar atunci când norma nu dispune, prin pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului și/sau prin pereți de sectorizare potrivit prevederilor din Art. 2.1.3.2 . și Tabelul 2, în funcție de regimul de înălțime al acestora.

Articolul 4.1.3.4.

(1) La separarea grupărilor de încăperi de birouri deschise tip open-space față de alte încăperi, cu suprafața normată conform alin. (2) , cu risc mic de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară/birouri și circulații funcționale delimitate cu parapete, panouri sau pereții interiori despărțitori funcționali clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0), se prevăd minimum pereți despărțitori de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului față de spațiile adiacente (cu excepția celor către căile de evacuare care respectă prevederile specifice și a celor către încăperi cu risc mai mare generat de densitatea sarcinii termice din încăperi adiacente), care trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 minimum EI/REI 120 prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200.

(2) Grupările de încăperi de birouri deschise tip open-space delimitate în interiorul grupării prin panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile (clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componentelor nesubstanțiale, a elementelor de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant și a garniturilor de vitrare) folosite ca separări funcționale și/sau izolante fonic sau pereți interiori despărțitori funcționali (clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0) se admit cu arie construită nelimitată în cadrul construcțiilor administrative din clădiri înalte, cu condiția ca aria construită a grupărilor de încăperi de birouri deschise să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului compartimentului respectiv pentru construcții administrative de tip înalt.

(3) Grupările de încăperi de birouri deschise tip open-space prevăzute la alineatele precedente, vor avea asigurate minimum două căi de evacuare, distincte și independente, astfel dispuse și alcătuite încât să poată fi ușor accesibile utilizatorilor pentru construcțiile administrative înalte încadrate în nivelul I de securitate la incendiu cu funcțiune administrativă (birouri). Căile de evacuare a utilizatorilor vor respecta condițiile de alcătuire prevăzute în normativ și lungimile de evacuare normate.

(4) Grupările de încăperi de birouri deschise tip open space vor respecta și cerințele prevăzute la Art. 2.4.3.2. alin. (4) și la Art. 2.5.14.1 .

Articolul 4.1.3.5.

(1) Spațiile de vânzare cu densitatea sarcinii termice (q) mai mică de 840 MJ/mp se separă de încăperile anexă care nu sunt accesibile cumpărătorilor (anexe sociale sau funcționale, birouri etc.), prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120 și, după caz, cu planșee rezistente la foc REI 120, iar golurile de circulație funcțională și de evacuare din acești pereți, se protejază cu elemente de închidere rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 60-C5S_200. Încăperile anexă care nu sunt accesibile cumpărătorilor precum și spațiile de vânzare, se separă în același fel între ele. Nu este admisă constituirea de grupări de spații deschise tip open space formate din grupări de spații cu risc mare, mijlociu sau mic de incendiu cu funcțiune comercială în clădiri înalte.

(2) Spațiile de vânzare cu densitatea sarcinii termice (q) mai mare sau egală de 840 MJ/mp (cu risc mare sau foarte mare de incendiu) sunt admise doar dacă sunt separate conform Tabelul 90 (de delimitare cu pereți, planșee și uși sau încăperi tampon ventilate în suprapresiune, neadmițându- se excepții). Spațiile de vânzare cu densitatea sarcinii termice peste 2.940 MJ/mp nu sunt admise.

(3) La spațiile de vânzare cu densitatea sarcinii termice (q) mai mică de 840 MJ/mp din clădiri înalte se admite înlocuirea pereților rezistenți la foc dintre spațiile de vânzare către circulații comune orizontale (coridoare și holuri) prevăzute cu sisteme mecanice independente de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți, cu ecrane continui DH 90 amplasate la marginea elementelor de rezistență către circulații comune orizontale, având înălțimea egală cu aceea a rezervorului de fum, dar minimum 1 m (fumul din rezervorul de fum trebuie să nu se extindă la zonele de fum învecinate din circulații).

(5) Pereții rezistenți la foc dintre spațiile de vânzare cu risc mare și foarte mare de incendiu și circulațiile comune orizontale de evacuare (coridoare și holuri) din construcțiile civile de comerț supraterane înalte, trebuie să respecte Tabelul 90, dar minimum EI/REI 180 și, după caz, cu planșee rezistente la foc minimum REI 120, iar golurile de circulație funcțională și de evacuare din acești pereți se protejază cu elemente de închidere rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 90-C5S_200.

Articolul 4.1.3.6.

(1) La separarea grupărilor de încăperi deschise tip open-space care nu sunt utilizate de persoane care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie) (cu excepția spațiilor administrative precum și vestiarele personalului, incluse în funcțiunea de sănătate) față de alte încăperi, cu suprafața maximă normată, cu risc mic de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară/spații și circulații funcționale delimitate cu parapete, panouri sau pereții interiori despărțitori funcțional clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0), se prevăd minimum pereți despărțitori de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului față de spațiile adiacente (cu excepția celor către căile de evacuare care respectă prevederile specifice și a celor către încăperi cu risc mai mare generat de densitatea sarcinii termice din încăperi adiacente), care trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 minimum EI/REI 120 prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 în construcțiile civile supraterane înalte.

(4) Densitatea sarcinii termice totale (q) rezultată din materiale și elemente de construcție, finisaje, mobilier și alte materiale adăpostite în încăperi, se recomandă să nu depășească 840 MJ/mp.

Articolul 4.1.4.2.

(1) Închiderile perimetrale ale clădirilor înalte vor fi astfel proiectate și realizate încât să asigure limitarea propagării focului de la un nivel la altul, potrivit prevederilor Art. 2.3.6.1.2. și Art. 2.3.6.1.3. pentru întârzierea propagării incendiilor între nivelurile construcției prin exteriorul închiderii perimetrale (pe fațade), iar pentru întârzierea propagării incendiilor prin interiorul construcției, spațiile libere dintre planșee și peretele cortină se etanșează cu sisteme având aceeași rezistență la foc conform prevederilor generale, dar minimum EI 90.

(2) Pentru limitarea propagării focului de la un nivel la altul, prin exteriorul construcției (pe fațadă), pereții cortină utilizați la clădirile înalte trebuie să îndeplinească cerințele subcapitolului 2.4.7.1.1. referitoare la clădiri înalte.

(3) La clădirile înalte, cel puțin până la înălțimea de 28 m față de terenul înconjurător sau de carosabil, în exteriorul pereților cortină se marchează distinct locurile pe unde pot pătrunde în clădire formațiile de intervenție în caz de incendiu.

Articolul 4.1.4.3.

(1) Plafoanele cu suprafața continuă sau discontinuă/modulară, de tip perforat, lamelar, fagure sau grătar (atât cele pline, cât și cele care nu sunt pline) din clădirile înalte se realizează din materiale încadrate în clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. În plus plafoanele (autoportante sau suspendate) pline (cu suprafața continuă) vor fi rezistente la foc EI 30 (a←→b). Este obligatorie prevederea plafoanelor rezistente la foc EI 30 (a←b) pe căile comune de evacuare din clădirile înalte, atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență nu este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere, sau a plafoanelor rezistente la foc EI 30 (a←b) pe căile comune de evacuare din clădirile înalte, atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere.

(2) În cazul plafoanelor pline (cu suprafața continuă închisă) suspendate sau autoportante, continuitatea spațiului dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență va fi întrerupt cu diafragme continue minimum DH 30, dispuse la maximum 30 m pe două direcții perpendiculare, atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență nu este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere. În acest caz, plafoanele (autoportante sau suspendate) pline (cu suprafața continuă), vor fi rezistente la foc EI 30 (a←→b), conform Figura 70. În toate cazurile, se vor avea în vedere prevederile Art. 8.1.2 . Figura 70 - Întrerupere cu diafragme a plafoanelor cu suprafața continuă sau discontinuă/ modulară la clădiri înalte (atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență nu este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere conform SR EN 12845)

(3) În cazul plafoanelor pline (cu suprafața continuă închisă) suspendate sau autoportante, continuitatea spațiului dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență nu va fi întreruptă cu diafragme continue atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere. În acest caz plafoanele (autoportante sau suspendate) pline (cu suprafața continuă) vor fi rezistente la foc EI 30 (a←→b), conform Figura 71. În toate cazurile, se vor avea în vedere prevederile Art. 8.1.2 . Figura 71 - Plafoane cu suprafața continuă sau discontinuă/modulară la clădiri înalte la care nu este necesară întreruperea cu diafragme (atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere conform SR EN 12845)

Articolul 4.1.4.4.

(1) Finisajele interioare ale pereților, plafoanelor și pardoselilor încăperilor (cu excepția căilor comune de circulație funcțională și evacuare a utilizatorilor) din cadrul clădirilor înalte, trebuie să fie clasa de reacție la foc minimum B-s1,d0, respectiv minimum B_FL-s1.

2 x EI_2 45-C3S200

încăperi tampon protejate

2 x EI_2 60-C3S200

încăperi tampon protejate

2 x EI_2 60-C3S200

Observații

Încăperile cu risc foarte mare de incendiu (cu excepția celor cu pericol/risc de explozie volumetrică), cu densitatea sarcinii termice 1.680 MJ/mp ≤ q < 2.940 MJ/mp, cu suprafața utilă ≤ 36 mp se admit doar în compartiment separat al clădirii înalte, alăturat, cu regim obișnuit de înălțime sau doar în jumătatea inferioară a clădirii înalte

Încăperile cu risc foarte mare de incendiu (cu excepția celor cu pericol/risc de explozie volumetrică), cu densitatea sarcinii termice 1.680 MJ/mp ≤ q < 2.940 MJ/mp, cu suprafața utilă > 36 mp se admit doar în compartiment separat al clădirii înalte, alăturat, cu regim obișnuit de înălțime sau într-o arie de maximum 400 mp, doar în jumătatea inferioară a clădirii înalte.

Încăperile cu pericol/risc de explozie volumetrică nu se admit în compartimentele clădirii înalte, cu excepția celor permise prin alte reglementări specifice. La activitățile permise cu risc de explozie volumetrică dispuse tehnic sau funcțional la toate nivelurile construcției (inclusiv pe terasa ultimului nivel al construcției civile înalte), este obligatorie asigurarea măsurilor corespunzătoare de compartimentare către alte spații și funcțiuni cu elemente rezistente la foc și explozie volumetrică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice aplicabile (de exemplu centrale termice amplasate pe clădiri). În construcțiile civile înalte, nu este admisă manipularea, prelucrarea sau depozitarea materialelor și substanțelor cu risc de explozie volumetrică, precum și amplasarea atelierelor în care se utilizează astfel de materiale, cu excepția celor stabilite prin reglementări specifice (laboratoare, farmacii, spitale etc.).

Încăperile cu destinație de depozitare cu densitatea sarcinii termice mai mare de 210 MJ/mp și mai mică de 420 MJ/mp vor avea pereții EI/REI 60 și ușile din acestea vor fi EI_2 30-C3S_200.

Încăperile de depozitare cu aria utilă mai mare de 36 mp și sarcina termică mai mare de 105 MJ/mp se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.

Articolul 4.1.4.9.

(1) Elementele de compartimentare dintre spațiile de parcare a autoturismelor și clădirile înalte de care se alipesc sau în care se înglobează, trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc minimum EI/REI 240 pentru pereți și minimum REI 180 pentru planșee.

(2) În acești pereți de compartimentare se admite practicarea golurilor de comunicare funcțională, dacă sunt separate prin încăperi tampon protejate ventilate în suprapresiune, echipate cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 și prevăzute cu suprapresiune sau cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu.

Articolul 4.1.4.10.

(1) Ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, de marfă, tip monte-charge și alte sisteme de transport materiale pe verticală din clădirile înalte, vor fi realizate conform legislației specifice și vor avea puțuri de ascensoare proprii, separate de restul construcției prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120, pentru ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, respectiv EI/REI 180 pentru celelalte tipuri de ascensoare sau sisteme și, după caz, planșee rezistente la foc minimum REI 120, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. În pereții puțurilor de ascensoare sunt admise numai golurile funcționale de acces din nivelurile clădirii (uși de palier).

(2) Într-un puț se pot amplasa maximum trei cabine de ascensor prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor.

Articolul 4.1.4.11.

(1) La nivelurile supraterane ale clădirii înalte, accesul la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor se asigură prin uși de palier (ale ascensoarelor) rezistente la foc EI 90;

(2) La nivelurile subterane ale clădirii înalte, accesul la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși etanșe la foc și la fum E 30-C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 90 la ușile ascensoarelor; în acest caz încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 90.

(1) La separarea grupărilor de încăperi de birouri deschise tip open-space față de alte încăperi cu suprafața normată conform alin. (2) , cu risc mic de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară/birouri și circulații funcționale delimitate cu parapete, panouri sau pereții interiori despărțitori funcționali clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0), se prevăd minimum pereți despărțitori de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului față de spațiile adiacente (cu excepția celor către căile de evacuare care respectă prevederile specifice, și a celor către încăperi cu risc mai mare generat de densitatea sarcinii termice din încăperi adiacente), care trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 minimum: a) EI/REI 120, prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 în construcțiile civile foarte înalte cu nivelul de stabilitate la incendiu I cu înălțimea h, 45 m ≤ h < 75 m; ...

b) EI/REI 180, prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 în construcțiile civile foarte înalte cu nivelul de stabilitate la incendiu I cu înălțimea h, h ≥ 75 m. ...

(2) Grupările de încăperi de birouri deschise tip open-space, delimitate în interiorul grupării prin panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile (clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componentelor nesubstanțiale, a elementelor de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant și a garniturilor de vitrare) folosite ca separări funcționale și/sau izolante fonic sau pereți interiori despărțitori funcționali (clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0) se admit în limita următoarelor arii construite în cadrul clădirilor administrative foarte înalte: a) nelimitat, cu condiția ca aria construită a grupărilor de încăperi de birouri deschise să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv, pentru construcții administrative încadrate în nivelul I de securitate la incendiu cu înălțimea h, 45 m ≤ h < 75 m și nicio grupare prevăzută cu condițiile stipulate la alin. (1) lit. a) să nu depășească 2.500 mp; ...

b) nelimitat, cu condiția ca aria construită a grupărilor de încăperi de birouri deschise să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv, pentru construcții administrative încadrate în nivelul I de securitate la incendiu cu înălțimea h, 75 m ≤ h < 125 m și nicio grupare prevăzută cu condițiile stipulate la alin. (1) lit. b) să nu depășească 1.875 mp; ...

c) nelimitat, cu condiția ca aria construită a grupărilor de încăperi de birouri deschise să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv, pentru construcții administrative încadrate în nivelul I de securitate la incendiu cu înălțimea h, h ≥ 125 m și nicio grupare prevăzută cu condițiile stipulate la alin. (1) lit. b) să nu depășească 1.250 mp. ...

(3) Grupările de încăperi de birouri deschise tip open-space prevăzute la alineatele precedente, vor avea asigurate minimum două căi de evacuare, distincte și independente, astfel dispuse și alcătuite încât să poată fi ușor accesibile utilizatorilor pentru construcțiile administrative foarte înalte încadrate în nivelul I de securitate la incendiu cu funcțiune administrativă (birouri). Căile de evacuare a utilizatorilor vor respecta condițiile de alcătuire prevăzute în normativ și lungimile de evacuare normate.

(4) Grupările de încăperi de birouri deschise tip open-space vor respecta și cerințele prevăzute la Art. 2.4.3.2. alin. (4) și la Art. 2.5.14.1.

Articolul 4.2.3.5.

(1) Spațiile de vânzare cu densitatea sarcinii termice (q) mai mică de 840 MJ/mp, se separă de încăperile anexă care nu sunt accesibile cumpărătorilor (anexe sociale sau funcționale, birouri etc.), prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120 și, după caz, cu planșee rezistente la foc REI 120, iar golurile de circulație funcțională și de evacuare din acești pereți se protejază cu elemente de închidere rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 60-C5S_200. Încăperile anexă care nu sunt accesibile cumpărătorilor precum și spațiile de vânzare, se separă în același fel între ele. Nu este admisă constituirea de grupări de spații deschise tip open-space formate din grupări de spații cu risc mare, mijlociu sau mic de incendiu cu funcțiune comercială, în clădiri foarte înalte.

(2) Spațiile de vânzare cu densitatea sarcinii termice (q) mai mare sau egală de 840 MJ/mp (cu risc mare de incendiu), sunt admise doar dacă sunt îndeplinite condițiile din Tabelul 94 (de delimitare cu pereți, planșee și uși sau încăperi tampon ventilate în suprapresiune, neadmițându-se excepții). Spațiile de vânzare cu densitatea sarcinii termice peste 1.680 MJ/mp nu sunt admise.

(3) La spațiile de vânzare cu densitatea sarcinii termice (q) mai mică de 840 MJ/mp din clădiri foarte înalte, se admite înlocuirea pereților rezistenți la foc dintre spațiile de vânzare către circulații comune orizontale (coridoare și holuri) prevăzute cu sisteme mecanice independente de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți, cu ecrane continui DH 120, amplasate la marginea elementelor de rezistență către circulații comune orizontale, având înălțimea egală cu aceea a rezervorului de fum, dar minimum 1 m (fumul din rezervorul de fum trebuie să nu se extindă la zonele de fum învecinate din circulații).

(4) Pereții rezistenți la foc dintre spațiile de vânzare cu risc mare de incendiu și circulațiile comune orizontale de evacuare (coridoare și holuri) din construcțiile civile foarte înalte, trebuie să respecte Tabelul 96, dar minimum EI/REI 180 și, după caz, cu planșee rezistente la foc minimum REI 120, iar golurile de circulație funcțională și de evacuare din acești pereți se protejază cu elemente de închidere rezistente la foc minimum EI_2 90-C5S_200.

Articolul 4.2.3.6.

(1) La separarea grupărilor de încăperi deschise tip open-space care nu sunt utilizate de persoane care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie) (cu excepția spațiilor administrative, precum și vestiarele personalului grupate cu toaletele incluse în funcțiunea de sănătate) față de alte încăperi cu suprafața maximă normată, cu risc mic de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară/spații și circulații funcționale delimitate cu parapete, panouri sau pereții interiori despărțitori funcțional clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0), se prevăd minimum pereți despărțitori de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului față de spațiile adiacente (cu excepția celor către căile de evacuare, care respectă prevederile specifice, și a celor către încăperi cu risc mai mare generat de densitatea sarcinii termice din încăperi adiacente), care trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, minimum: a) EI/REI 120, prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 în construcțiile civile supraterane foarte înalte cu nivelul de stabilitate la incendiu I cu înălțimea h, h < 75m; ...

b) EI/REI 180, prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 în construcțiile civile supraterane foarte înalte cu nivelul de stabilitate la incendiu I cu înălțimea h, h ≥ 75m. ...

(2) Grupările de încăperi cu risc mic de incendiu și aceeași destinație, incluzând și destinații colaterale, inclusiv cele de comunicări funcționale orizontale (precum vestiare + grupuri sanitare; birouri + sas acces), precum și cele specifice funcțiunii de sănătate (camera RMN + camera de comandă + sas acces; cameră computer tomograf + camera de comandă + sas acces etc.) compartimentate între ele cu panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile, folosite ca separări funcționale și/sau izolante fonic sau pereți interiori despărțitori funcționali, se admit în limita următoarelor arii construite în cadrul construcțiilor de sănătate foarte înalte: – maximum 400 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open-space să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului clădirii/compartimentului de incendiu respectiv pentru construcții foarte înalte cu funcțiune de sănătate încadrate în nivelul I de stabilitate la incendiu cu înălțimea h, 45m ≤ h < 75 m; ...

– maximum 300 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open-space să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului clădirii/compartimentului de incendiu respectiv pentru construcții foarte înalte cu funcțiune de sănătate încadrate în nivelul I de stabilitate la incendiu cu înălțimea h, 75m ≤ h < 125 m; ...

– maximum 200 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open-space să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului clădirii/ compartimentului de incendiu respectiv pentru construcții foarte înalte cu funcțiune de sănătate încadrate în nivelul I de stabilitate la incendiu cu înălțimea h, h ≥ 125 m. ...

(1) Închiderile perimetrale ale clădirilor foarte înalte vor fi astfel proiectate și realizate încât să asigure limitarea propagării focului de la un nivel la altul, în condițiile Art. 2.3.6.1.2 . și Art. 2.3.6.1.3. , pentru întârzierea propagării incendiilor între nivelurile construcției prin exteriorul închiderii perimetrale (pe fațade), iar pentru întârzierea propagării incendiilor prin interiorul construcției, spațiile libere dintre planșee și peretele cortină se etanșează cu sisteme având aceeași rezistență la foc cu a planșeului, dar minimum EI 120.

(2) Pentru limitarea propagării focului de la un nivel la altul, prin exteriorul construcției (pe fațadă), pereții cortină utilizați la clădirile foarte înalte trebuie să îndeplinească cerințele subcapitolului 2.4.7.1. referitoare la clădiri foarte înalte.

(3) La clădirile foarte înalte, cel puțin până la înălțimea de 42 m față de terenul înconjurător sau de carosabil în exteriorul pereților cortină, se marchează distinct locurile pe unde pot pătrunde în clădire formațiile de intervenție în caz de incendiu.

(4) La clădirile foarte înalte cu înălțimea h, h ≥ 75 m, cel puțin până la înălțimea de 72 m față de terenul înconjurător sau de carosabil în exteriorul pereților cortină, se marchează distinct locurile pe unde pot pătrunde în clădire formațiile de intervenție în caz de incendiu.

Articolul 4.2.4.3.

(1) Plafoanele cu suprafața continuă sau discontinuă/modulară, de tip perforat, lamelar, fagure sau grătar (atât cele pline, cât și cele care nu sunt pline) din clădirile foarte înalte, se realizează din materiale încadrate în clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. În plus plafoanele (autoportante sau suspendate) pline (cu suprafața continuă) vor fi rezistente la foc EI 60 (a←b). Este obligatorie prevederea plafoanelor rezistente la foc minimum EI 60 (a←→b) pe căile comune de evacuare din clădirile foarte înalte, atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență nu este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere sau a plafoanelor rezistente la foc minimum EI 60 (a←b) pe căile comune de evacuare din clădirile foarte înalte atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere.

(2) În cazul plafoanelor pline (cu suprafața continuă închisă) suspendate sau autoportante, continuitatea spațiului dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență va fi întrerupt cu diafragme continue minimum DH 60, dispuse la maximum 30 m pe două direcții perpendiculare, atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență nu este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere. În acest caz plafoanele (autoportante sau suspendate) pline (cu suprafața continuă) vor fi rezistente la foc EI 60 (a←→b), conform Figura 73. În toate cazurile se vor avea în vedere prevederile Art. 8.1.2 . Varianta b) întrerupere cu diafragme continue DH 60 care depășesc cota plafonului suspendat sau autoportant cu min 50 cm (variantă fără traforuri)

Figura 73 - Întrerupere cu diafragme a plafoanelor cu suprafața continuă sau discontinuă/modulară la clădiri foarte înalte (atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență nu este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere conform SR EN 12845)

(3) În cazul plafoanelor pline (cu suprafața continuă închisă) suspendate sau autoportante, continuitatea spațiului dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență nu va fi întrerupt cu diafragme continue atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere. În acest caz plafoanele (autoportante sau suspendate) pline (cu suprafața continuă) vor fi rezistente la foc EI 60 (a←b), conform Figura 74. În toate cazurile se vor avea în vedere prevederile Art. 8.1.2 . Figura 74 - Plafoane cu suprafața continuă sau discontinuă/modulară la clădiri foarte înalte la care nu este necesară întreruperea cu diafragme (atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere conform SR EN 12845)

Articolul 4.2.4.4.

(1) Finisajele interioare ale pereților, plafoanelor și pardoselilor încăperilor (cu excepția căilor comune de circulație funcțională și evacuare a utilizatorilor) din cadrul clădirilor foarte înalte, trebuie să fie clasa de reacție la foc minimum B-s1,d0, respectiv minimum B_FL-s1.

Tabelul 94: Condiții minime de separare a încăperilor de depozitare cu densitatea sarcinii termice ≥ 420 MJ/mp din clădirile civile supraterane foarte înalte Niv. de stab.

ÎNCĂPERI DE DEPOZITARE

≤ 36 mp arie utilă

> 36 mp arie utilă

RISC MIJLOCIU

RISC MARE

RISC MIJLOCIU

RISC MARE

420 MJ/mp ≤ q < 840 MJ/mp

840 MJ/mp ≤ q < 1.680 MJ/mp

420 MJ/mp ≤ q < 840 MJ/mp

840 MJ/mp ≤ q < 1.680 MJ/mp

I

h ≥ 125 m

Pereți

EI/REI 120

EI/REI 180

EI/REI 180

EI/REI 240

Planșee

REI 120

REI 180

REI 180

REI 180

Uși rezistente la foc și etanșe la fum

EI_2 90-C3S_200 sau încăperi tampon

2 x EI_2 45-C3S_200

încăperi tampon protejate,

2 x EI_2 60-C3S_200

EI_2 120-C3S_200 sau încăperi tampon 2 x EI_2 60-C3S_200

încăperi tampon protejate,

2 x EI_2 90-C3S_200

I

h ≥ 125 m

Încăperile cu risc mare de incendiu (cu excepția celor cu risc foarte mare și a celor cu pericol/risc de explozie volumetrică, care nu sunt admise), cu densitatea sarcinii termice 840 MJ/mp ≤ q < 1.680 MJ/mp, cu suprafața utilă > 36 mp se admit doar în compartiment separat al clădirii foarte înalte, alăturat, cu regim obișnuit de înălțime (pot avea pereții EI/REI 180 și planșee REI 120) sau într-o arie de maximum 400 mp doar în pătrimea inferioară (sfertul inferior) a clădirii foarte înalte. Încăperile de depozitare cu densitatea sarcinii termice mai mare de 210 MJ/mp și mai mică de 420 MJ/mp, cu suprafața utilă ≤ 36 mp vor avea pereții EI/REI 90 și ușile din acestea vor fi EI_2 45- C3S_200 , iar cele cu suprafața utilă > 36 mp vor avea pereții EI/REI 120 și ușile din acestea vor fi EI_2 60-C3S_200.

I

75m ≤ h < 125 m

Pereți

EI/REI 120

EI/REI 180

EI/REI 180

EI/REI 180

Planșee

REI 120

REI 180

REI 120

REI 180

Uși rezistente la foc și etanșe la fum

EI_2 60-C3S_200 sau încăperi tampon

2 x EI_2 30-C3S_200

încăperi tampon protejate,

2 x EI_2 45-C3S_200

EI_2 90-C3S_200 sau încăperi tampon

2 x EI_2 45-C3S_200

încăperi tampon protejate,

2 x EI_2 60-C3S_200

I

75m ≤ h < 125m

Încăperile cu risc mare de incendiu (cu excepția celor cu risc foarte mare și a celor cu pericol/risc de explozie volumetrică, care nu sunt admise), cu densitatea sarcinii termice 840 MJ/mp ≤ q < 1.680 MJ/mp,cu suprafața utilă > 36 mp se admit doar în compartiment separat al clădirii foarte înalte, alăturat, cu regim obișnuit de înălțime (pot avea pereții EI/REI 180 și planșee REI 180) sau într-o arie de maximum 400 mp doar în treimea inferioară a clădirii foarte înalte.

Încăperile de depozitare cu densitatea sarcinii termice mai mare de 210 MJ/mp și mai mică de 420 MJ/mp cu suprafața utilă ≤ 36 mp vor avea pereții EI/REI 90 și ușile din acestea vor fi EI_2 45-C3S_200 iar cele cu suprafața utilă > 36 mp vor avea pereții EI/REI 120 și ușile din acestea vor fi EI_2 60-C3S_200.

I

45m ≤ h < 75m

Pereți

EI/REI 90

EI/REI 120

EI/REI 120

EI/REI 180

Planșee

REI 120

REI 120

REI 120

REI 180

Uși rezistente la foc și etanșe la fum

EI_2 45-C3S_200 sau încăperi tampon

2 x EI_2 20-C3S_200

încăperi tampon protejate,

2 x EI_2 30-C3S_200

EI_2 60-C3S200 sau încăperi tampon

2 x EI_2 30-C3S_200

încăperi tampon protejate,

2 x EI_2 45-C3S_200

I

45m ≤ h < 75m

Încăperile cu risc mare de incendiu (cu excepția celor cu risc foarte mare și a celor cu pericol/risc de explozie volumetrică, care nu sunt admise), cu densitatea sarcinii termice 840 MJ/mp ≤ q < 1.680 MJ/mp,cu suprafața utilă > 36 mp se admit doar în compartiment separat al clădirii foarte înalte, alăturat, cu regim obișnuit de înălțime sau într-o arie de maximum 400 mp doar în jumătatea inferioară a clădirii foarte înalte.

Încăperile de depozitare cu densitatea sarcinii termice mai mare de 210 MJ/mp și mai mică de 420 MJ/mp cu suprafața utilă ≤ 36 mp vor avea pereții EI/REI 60 și ușile din acestea vor fi EI_2 30-C3S_200 iar cele cu suprafața utilă > 36 mp vor avea pereții EI/REI 90 și ușile din acestea vor fi EI_2 45- C3S_200.

Obs.

Încăperile cu risc foarte mare de incendiu sau risc de explozie volumetrică nu se admit în compartimentele clădirii foarte înalte, cu excepția celor permise prin alte reglementări specifice. La activitățile permise cu risc de explozie volumetrică dispuse tehnic sau funcțional la toate nivelurile construcției (inclusiv pe terasa ultimului nivel al construcției civile foarte înalte), este obligatorie asigurarea măsurilor corespunzătoare de compartimentare către alte spații și funcțiuni cu elemente rezistente la foc și explozie volumetrică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice aplicabile. (de exemplu centrale termice amplasate pe clădiri). În construcțiile civile înalte nu este admisă manipularea, prelucrarea sau depozitarea materialelor și substanțelor cu risc de explozie volumetrică, precum și amplasarea atelierelor în care se utilizează astfel de materiale, cu excepția celor stabilite prin reglementări specifice (laboratoare, farmacii, spitale etc.). Încăperile cu densitatea sarcinii termice peste 1.680 MJ/mp nu sunt admise.

Încăperile de depozitare cu aria utilă mai mare de 36 mp și sarcina termică mai mare de 105 MJ/mp se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/ sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.

Articolul 4.2.4.9.

(1) Elementele de compartimentare dintre spațiile de parcare a autoturismelor și clădirile foarte înalte de care se alipesc sau în care se înglobează, trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și rezistente la foc minimum EI/REI 240 pentru pereți și minimum REI 180 pentru planșee.

(2) În acești pereți de compartimentare se admite practicarea golurilor de comunicare funcțională, dacă sunt separate prin încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune, echipate cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 120-C5S_200.

Articolul 4.2.4.10.

(1) Ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, de marfă, tip monte-charge și alte sisteme de transport materiale pe verticală din clădirile foarte înalte, vor fi realizate conform legislației specifice și vor avea puțuri de ascensoare proprii, separate de restul construcției prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 180, pentru ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, respectiv EI/REI 240 pentru celelalte tipuri de ascensoare sau sisteme și, după caz, planșee rezistente la foc minimum REI 180, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. În pereții puțurilor de ascensoare sunt admise numai golurile funcționale de acces din nivelurile clădirii (uși de palier).

(2) Într-un puț se pot amplasa maximum două cabine de ascensor prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor.

Articolul 4.2.4.11.

(1) La nivelurile supraterane ale clădirii foarte înalte, accesul la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor se asigură prin uși de palier (ale ascensoarelor) rezistente la foc EI 120.

(2) La nivelurile subterane ale clădirii foarte înalte, accesul la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și la fum EI_2 45-C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 120 la ușile ascensoarelor; în acest caz încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 120.

(3) Fac excepție subsolurile cu risc mic de incendiu, care se separă la fel cu nivelurile supraterane.

Articolul 4.2.4.12.

(1) La nivelurile supraterane ale clădirii foarte înalte, accesul la ascensoarele de marfă, tip monte-charge și la alte sisteme de transport materiale pe verticală se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 120 la ușile de palier ale ascensoarelor; încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 120.

(3) Elementele de separare din interiorul clădirii și compartimentelor de incendiu sau funcționale ale clădirii cu săli aglomerate, trebuie să îndeplinească și condițiile determinate de densitatea sarcinii termice (q) și prevederile din Tabelul 102. Tabelul 102: Elemente de separare din interiorul clădirii și compartimentelor de incendiu sau funcționale ale clădirilor cu săli aglomerate Nr. crt.

Destinația elementului

Nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii

Condiții minime de rezistență (minute) și reacție la foc

Observații

pereți

planșee

1.

Planșeele nivelurilor intermediare amenajate în interiorul sălilor aglomerate (logii, balcoane, supante, platforme etc.)

I, II, III

-

REI* A1 sau A2-s1,d0

* Se respectă condițiile nivelului de stabilitate la incendiu asigurat la construcție conform Tabelul 2

2.

Elemente ce separă de restul construcției încăperile accesibile publicului din săli polivalente, teatre, cinematogarafe, expoziții, magazine, centre și complexuri comerciale etc., (cu excepția planșeelor peste subsol)

I

EI 120 A1 sau A2-s1,d0

REI 90 A1 sau A2-s1,d0

Pentru căile comune de circulație funcțională și evacuare ale acestora se respectă condițiile de performanță la foc ale pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de circulație funcțională și de evacuare orizontale și verticale, dacă clădirea în care este dispusă sala aglomerată nu impune cerințe mai restrictive.

II

REI 60 A1 sau A2-s1,d0

III

EI 60 A1 sau A2-s1,d0

REI 45 A1 sau A2-s1,d0

3.

Planșeele peste subsol sau demisol, la încăperile accesibile publicului și la căile lor comune de circulație funcțională și de evacuare, precum și la ateliere

I, II

-

REI 180 A1 sau A2-s1,d0

În săli de alimentație publică, pot fi REI 60, cu excepția planșeelor peste parcaje și depozite de materiale combustibile

III

-

REI 120 A1 sau A2-s1,d0

4.

Elemente de separare între depozitele de materiale și/sau substanțe combustibile aferente sălii aglomerate și restul construcției

I, II, III

Minimum EI 180 A1 sau A2-s1,d0

minimum REI 120 A1 sau A2- s1,d0

Golurile de comunicare funcțională se protejază cu elemente minimum EI_2 90-C3S_200

Notă Tabelul 102: "-" - Fără performanțe determinate la foc.

Articolul 4.3.3.2.

Pereții și planșeele de separare a spațiilor închise pentru parcarea autoturismelor, față de clădiri ori porțiuni de clădiri cu săli aglomerate indiferent de destinație, trebuie să fie rezistente la foc minimum EI/REI 240 pentru pereți și respectiv REI 180 pentru planșee. În acești pereți de separare a parcajelor, se admit numai goluri de circulație funcțională și evacuare, protejate cu încăperi tampon, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200.

...

4.3.4. Alcătuiri constructive 4.3.4.1. Prevederi generale

Articolul 4.3.4.1.1.

(1) Elementele decorative interioare și finisajele, precum și tratamentele și izolațiile termice și acustice ale sălilor aglomerate trebuie să fie din clasa de reacție la foc minimum B-s1,d0 și respectiv minimum B_FL-s1, alcătuite potrivit prevederilor din normativ.

(2) Continuitatea golurilor dintre finisajele sau tratamentele termice sau acustice și elementele suport ale acestora (pereți, parapeți sau planșee), trebuie întreruptă prin diafragme (care pot fi realizate din aceleași materiale), în celule cu dimensiuni de maximum 3 m x 3 m, astfel încât să se evite formarea de curenți favorabili dezvoltării incendiilor.

Articolul 4.3.4.1.2.

(1) În sălile aglomerate și spațiile lor anexă în care publicul are acces, plafoanele cu suprafața continuă sau discontinuă/modulară, de tip perforat, lamelar, fagure sau grătar (atât cele pline, cât și cele care nu sunt pline) se realizează din materiale încadrate în clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. Plafoanele (autoportante sau suspendate) pline (cu suprafața continuă nedemontabilă) vor fi rezistente la foc EI 30 (a←→b). Este obligatorie prevederea plafoanelor rezistente la foc minimum EI 30 (a←→b) în sălile aglomerate și spațiile lor anexă în care publicul are acces, precum și pe căile comune de evacuare ale sălilor aglomerate, atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență nu este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere sau a plafoanelor rezistente la foc minimum EI 30 (a←b) în sălile aglomerate și spațiile lor anexă în care publicul are acces precum și pe căile comune de evacuare ale sălilor aglomerate, atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere.

(2) Continuitatea spațiului dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență, va fi întrerupt cu diafragme continue minimum DH 30, dispuse la maximum 30 m pe două direcții perpendiculare, atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență nu este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere. În toate cazurile se vor avea în vedere prevederile Art. 8.1.2 .

Articolul 4.3.4.1.3.

(1) Sălile aglomerate cu orice destinație, precum și încăperile de depozitare aferente acestora cu aria utilă mai mare de 36 mp și sarcina termică mai mare de 105 MJ/mp, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/ aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafață pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.

(2) Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin tiraj natural - organizat, va fi cel puțin 1% din aria sălii aglomerate.

(3) Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și ale reglementărilor tehnice de specialitate.

Articolul 4.3.4.1.4.

(1) Dispozitivele cu deschidere automată (gurile) pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu, se prevăd în treimea superioară a sălii (încăperii) și se repartizează cât mai uniform față de aria protejată. Ele pot comunica direct cu exteriorul sau prin ghene de evacuare a fumului cu secțiunea echivalentă cu a gurilor de evacuare.

(2) Ghenele prevăzute pentru tubulaturi colectoare de evacuare a fumului în caz de incendiu vor fi din materiale A1 sau A2-s1,d0 și vor avea pereții rezistenți la foc minimum EI 30 în interiorul sălii, EI/REI 90 la trecerea prin alte destinații, iar ghenele pentru tubulaturi colectoare de evacuare a fumului minimum EI/REI 180. În toate cazurile în care, ghenele pentru tubulaturi trec prin alte destinații, ușile (trapele) de vizitare ale acestora vor fi din materiale A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum jumătate din rezistența la foc a pereților, dar minim EI 45.

(3) Dispozitivele cu deschidere automată pentru evacuarea fumului trebuie acționate și prin comenzi manuale, ușor accesibile de la nivelul sălii și din încăperea serviciului pentru situații de urgență.

(4) Încăperile din care se evacuează fumul în caz de incendiu vor avea asigurate admisii de aer dispuse la partea lor inferioară (în apropierea pardoselii), conform prevederilor normativului.

(5) Ghenele prevăzute pentru instalații (cu excepția celor de la alin. (2) ) vor îndeplini condițiile de la Art. 2.4.11.2. alin. (1) , (2) , (4) și (5) .

...

4.3.4.2. Dispoziții specifice

Articolul 4.3.4.2.1.

(1) Teatrele cu mai mult de 600 locuri și scenă amenajată, vor avea separată scena și anexele sale (buzunare, depozite, ateliere, cabine artiști etc.) față de sală, prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 240 și planșee rezistente la foc minimum REI 120, iar golul portal de comunicare funcțională între sală și scenă, va fi protejat cu cortină de siguranță EI 90. La teatrele tip arenă, se separă numai anexele.

(2) Față de alte spații în care publicul are acces (foaiere, holuri, coridoare, vestibuluri etc.), separarea scenei și a anexelor sale, se realizează cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 180 și planșee rezistente la foc minimum REI 90.

(3) Atunci când scenele au suprafața de maximum 50 mp, încăperile pentru artiști pot avea uși de comunicare directă cu sala sau scena.

(4) În pereții rezistenți la foc EI/REI 240 ce separă sala teatrului față de scena amenajată, în afara golului portal, se pot practica două goluri de circulație funcțională (câte unul de fiecare parte a portalului), protejate cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 sau cu încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 45-C5S_200.

(5) La sălile care au portalul spre scenă protejat cu cortină de siguranță, căile de acces funcționale dintre scenă și încăperile pentru reflectoare, loji, regie etc., care comunică liber cu sala, se separă prin încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune, realizate cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120 și planșee rezistente la foc minimum REI 120, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200.

Articolul 4.3.4.2.2.

(1) Pereții și planșeele care separă scena și buzunarele scenei de anexele lor, vor fi rezistenți la foc minimum EI/REI 90 pentru pereți și REI 90 pentru planșee.

(2) Golurile de circulație funcțională din pereții care separă scena și buzunarele scenei față de anexele acestora (ateliere, cabine, birouri etc.), inclusiv cele din pereții care separă căile de circulație funcțională și evacuare aferente, se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 45-C5S_200.

(3) Planșeele cabinelor pentru artiști și ale depozitelor de materiale combustibile amplasate sub scenă, trebuie să fie rezistente la foc minimum REI 90 pentru cabine și mimimum REI 180 pentru depozite.

(4) Pereții care separă depozitele pentru materiale combustibile și atelierele anexe cu risc mare de incendiu față de restul clădirii teatrului, vor fi rezistenți la foc minimum EI/REI 240 și fără alte goluri decât cele strict necesare circulației funcționale, protejate cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 90-C5S_200.

(5) Acoperișul scenei și structurile de rezistență ale pasarelelor și grătarelor scenei se pot executa din materiale A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc R 15.

(6) Golurile de acces din clădire la pasarelele scenei se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 90-C5S_200.

(7) Grătarele pasarelelor pot fi realizate din materiale clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0.

(8) Planșeele care separă scena sau buzunarele scenei de alte încăperi situate deasupra lor, trebuie să fie rezistente la foc de minimum REI 120.

Articolul 4.3.4.2.3.

(1) Proiecția filmelor pe bază de nitroceluloză, trebuie să se facă din cabine special amenajate, atunci când se utilizează mai mult de un aparat de proiecție a filmelor neinflamabile (peliculă de siguranță) sau de proiecție digitală, precum și indiferent de numărul aparatelor la proiecția filmelor pe bază de nitroceluloză.

(2) Pereții și planșeele cabinei de proiecție pentru peliculă pe bază de nitroceluloză cu mai mult de un aparat de proiecție a filmelor și ale depozitelor aferente cabinei de proiecție, vor fi rezistenți la foc de minimum EI/REI 90 pentru pereți și REI 60 pentru planșee.

(3) Cabina de proiecție pentru peliculă pe bază de nitroceluloză cu mai mult de un aparat de proiecție nu trebuie să comunice direct cu sala în care se află publicul decât prin vizete de proiecție și observare, închise etanș contra fumului cu geamuri și protejate cu obloane EI 30, care prin închidere în caz de incendiu, să acționeze aprinderea automată a luminii din sală.

(4) Dacă pentru proiecția peliculelor de siguranță se folosesc becuri incandescente sau becuri cu descărcări în gaze cu o putere mai mică de 2.000 W, cabina de proiecție poate comunica cu sala în care se află publicul prin uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 30-C5S_a, iar vizetele nu trebuie să fie protejate cu obloane EI 30 decât dacă depășesc suprafața de 0,16 mp.

(5) Comunicarea cabinei de proiecție pentru pelicule de siguranță și a anexelor sale cu căile de circulație funcțională și evacuare ale publicului, se asigură numai prin încăperi tampon protejate.

(6) Ușile cabinei de proiecție, ale încăperilor de derulare și aparataj electric, precum și cele ale încăperii tampon prin care comunică cu restul clădirii, trebuie să fie rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 45-C5S_a.

(7) Cabinele de proiecție digitală cu mai mult de un aparat de proiecție a filmelor, trebuie să fie separate de restul clădirii prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 60 și planșee rezistente la foc minimum REI 60, iar ușile de comunicare cu restul clădirii vor fi rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 30-C5S_a.

Articolul 4.3.4.2.4.

Deasupra scenelor amenajate ale sălilor de teatru nu se prevăd sau amenajează încăperi cu alte destinații.

Articolul 4.3.4.2.5.

Sălile de teatru cu mai mult de 600 locuri și scenă amenajată vor avea prevăzute: a) cortine de siguranță între scenă și sală, rezistente la foc minimum EI 90. Cortinele de siguranță trebuie să poată fi coborâte prin comenzi automate și manuale, local sau de la distanță, în cel mult 40 de secunde; ...

b) încăpere proprie aferentă serviciului pentru situații de urgență, care va avea acces ușor (facil) și sigur din exterior în caz de incendiu și acces la scenă și încăperile unde sunt necesare manevre sau intervenții în caz de incendiu, în condițiile în care este obligatorie constituirea acestor servicii; ...

c) posibilități de acces și intervenție în caz de incendiu la părțile superioare ale scenei, la nivelul podiumului de joc și la subsolul scenei, prin scări interioare închise sau prin scări exterioare deschise, iar golurile de acces vor fi protejate cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 45-C5S_200. ...

Articolul 4.3.4.2.6.

(1) Scenele prevăzute cu cortină de siguranță, buzunarele scenelor cu aria mai mare de 100 mp și fosele pentru orchestră cu peste 50 de locuri, vor avea obligatoriu două ieșiri de evacuare distincte de cele ale sălii teatrului, iar la scenele fără cortină de siguranță, una din ieșirile de evacuare poate fi asigurată prin sala teatrului. La sălile tip arenă, căile de evacuare ale publicului constituie și căi de evacuare ale actorilor.

(2) Căile de evacuare ale balcoanelor și lojelor din sălile cu scene de teatru, cele ale încăperilor de servire a publicului, precum și cel puțin una dintre cele ale supantelor pentru mai mult de 100 persoane din orice sală aglomerată, vor avea trasee separate de sală.

(3) Buzunarele scenei și depozitele, vor avea cel puțin o cale de evacuare asigurată pe traseu separat de scenă.

Articolul 4.3.4.2.7.

(1) Scenele cu suprafața mai mare de 150 mp și buzunarele acestora cu înălțimea mai mare de 10 m, vor avea asigurată evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, cu dispozitive (opace sau transparente) de evacuare a fumului amplasate la partea superioară a scenei (deasupra grătarelor), cu suprafața utilă/aerodinamică liberă totală, de minimum 5% din aria pardoselii sau prin ventilare mecanică.

(2) Dispozitivele de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu din scenele cu suprafața mai mare de 150 mp și buzunarele acestora, vor fi cu acționare automată și acționări manuale din locuri ușor accesibile și de la serviciul pentru situații de urgență constituit conform reglementării tehnice specifice.

...

...

4.3.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu

Articolul 4.3.5.1.

(1) Pentru evacuarea utilizatorilor sălilor aglomerate, este obligatorie asigurarea a cel puțin două căi de evacuare, distincte și judicios distribuite, pentru: a) fiecare nivel al sălilor aglomerate, precum și nivelurile de supante, lojii și balcoane pentru mai mult de 100 utilizatori; ...

b) foaiere, alimentație publică, garderobe și alte încăperi de servire a publicului, cu aria mai mare de 200 mp. ...

(2) Sălile aglomerate cu capacitatea maximum simultană mai mare de 600 utilizatori, vor avea asigurate minimum trei căi de evacuare.

(3) La sălile aglomerate de spectacole cu scene sau podiumuri de joc, circulația de evacuare va fi astfel organizată încât publicul utilizator să nu se deplaseze pentru evacuare în direcția scenei sau a podiumului de joc sau evacuarea publicului să fie prin scenă sau podiumul de joc, cu excepția situațiilor în care sunt dispuse locuri pentru spectatori în scenă sau pe podium.

(4) Gabaritele trecerilor de evacuare din interiorul sălilor aglomerate vor corespunde numărului unităților (fluxurilor) de trecere care se evacuează prin acestea.

Articolul 4.3.5.2.

Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile cu săli aglomerate de tip S1 supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 103.

Tabelul 103: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile cu săli aglomerate de tip S1 supraterane cu înălțimi obișnuite Nivel de stabilitate la incendiu

Niveluri de comportare la foc admise la case de scări închise

Pereți

Planșee (care separă față de restul construcției casele de scări)

Uși (cu excepția celor către sălile aglomerate)

I h<28m

EI/REI 180

A1 sau A2-s1,d0

REI 120

A1 sau A2-s1,d0

EI_2 90-C5S_200

II

EI/REI 180

A1 sau A2-s1,d0

REI 120

A1 sau A2-s1,d0

EI_2 60-C5S_200

II (+)

EI/REI 120

A1 sau A2-s1,d0

REI 90

A1 sau A2-s1,d0

EI_2 60-C5S_200

III

EI/REI 90

A1 sau A2-s1,d0

REI 60

A1 sau A2-s1,d0

EI_2 45-C5S_200

III (+)

EI/REI 60

A1 sau A2-s1,d0

REI 45

A1 sau A2-s1,d0

EI_2 30-C5S_200

Note Tabelul 103: (a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice. ...

(b) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință. ...

Articolul 4.3.5.3.

Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale, coridoare, din clădirile cu săli aglomerate de tip S1 supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 104.

(2) Încăperile de la alin. (1) se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.

...

5.6. Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu

Articolul 5.6.1.

(1) Pentru asigurarea condițiilor corespunzătoare de intervenție și salvare a utilizatorilor în caz de incendiu, clădirile civile subterane independente vor avea acces din circulațiile publice și circulații rutiere în incintă, alcătuite, protejate și marcate conform prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice aplicabile.

(2) Platformele exterioare pentru parcarea autovehiculelor situate în vecinătatea construcțiilor, vor fi amplasate în afara gabaritului liber necesar pentru intervenție și pentru evacuarea utilizatorilor, al căilor de acces a autospecialelor în caz de incendiu la construcție și la sursele de alimentare cu apă.

Articolul 5.6.2.

Pentru asigurarea condițiilor corespunzătoare de intervenție și salvare în caz de incendiu, se prevăd accese din exterior pe două laturi și circulații interioare corespunzător alcătuite, protejate și marcate.

...

5.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor

Articolul 5.7.1.

(1) Clădirile civile subterane independente se echipează cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor, precum și cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului, conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate.

(2) Clădirile civile subterane independente se dotează cu stingătoare, asigurând un stingător portativ cu performanța de stingere minimă 21A și 113B pentru o arie desfășurată de maximum 200 mp, dar minimum două stingătoare pe fiecare nivel al clădirii, conform prevederilor normativului și reglementărilor tehnice specifice.

...

...

CAPITOLUL 6

6. PERFORMANȚE SPECIFICE CONSTRUCȚIILOR DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE

SECȚIUNEA I

6.1. Performanțe comune construcțiilor de producție și/sau depozitare 6.1.1. Condiții generale de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu al construcției)

Articolul 6.1.1.1.

(1) La proiectarea și realizarea construcțiilor de producție și/sau depozitare, se respectă prevederile prezentului normativ.

(2) Acolo unde în alte reglementări tehnice se menționează categoriile de pericol de incendiu, construcțiile de producție/depozitare pot fi definite astfel: – Categoria A de pericol de incendiu (substanțe a căror aprindere sau explozie poate să aibă loc în urma contactului cu oxigenul din aer, cu apa sau cu alte substanțe ori materiale sau lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor până la 28°C, gaze sau vapori cu limita inferioară de explozie până la 10%, atunci când acestea pot forma cu aerul amestecuri explozive) și categoria B de pericol de incendiu (lichide cu temperatura de inflamibilitate a vaporilor cuprinsă între 28-100°C, gaze sau vapori cu limita inferioară de explozie mai mare de 10%, atunci când acestea pot forma cu aerul amestecuri explozive ori fibre, praf sau pulberi, care se degajă în stare de suspensie în cantități ce pot forma cu aerul amestecuri explozive): posibilități de incendiu și explozie volumetrică; Nu determină încadrarea în categoriile A și B de pericol de incendiu: ● folosirea substanțelor solide, lichide sau gazoase drept combustibili pentru ardere;

● scăpările și degajările de gaze, vapori sau praf care sunt în cantități ce nu pot forma cu aerul amestecuri explozive.

În asemenea situații încadrarea se face în categoria de pericol de incendiu C, D sau E, în funcție de densitatea sarcinii termice și pericolul de incendiu în ansamblu);

...

– Categoria C de pericol de incendiu (substanțe și materiale combustibile solide sau lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor mai mare de 100°C): posibilități de incendiu/ardere, cu densitatea sarcinii termice q > 105 MJ/mp; Nu determină încadrarea în categoria C (BE2) de pericol, oricare din următoarele situații: ● folosirea substanțelor solide, lichide sau gazoase drept combustibili pentru ardere;

● utilizarea lichidelor combustibile cu temperatura de inflamabilitate peste 100°C la comenzi hidraulice, răcire, ungere, filtre și tratamente termice, în cantități de max. 2 mc, cu condiția luării unor măsuri locale pentru limitarea propagării incendiului;

● folosirea echipamentului electric, care conține până la 60 Kg ulei pe unitatea de echipament, precum și a fluxurilor de cabluri cu mai puțin de 3,5 Kg material combustibil/ml pe flux;

● materialele și substanțele combustibile din spațiul respectiv, inclusiv cele din utilaje care nu se încadrează la punctul 2 sau cele utilizate la transportul ori depozitarea materialelor combustibile, a unor ambalaje, palete sau rafturi combustibile, dacă nu depășesc în totalitate 105 MJ/mp.

În situațiile de mai sus, încadrarea se face în funcție de pericolul de incendiu în ansamblu, în categoria D sau E de pericol de incendiu;

...

– Categoria D de pericol de incendiu: existența focului deschis sub orice formă, în absența substanțelor combustibile (substanțe sau materiale incombustibile în stare fierbinte, topite sau incandescente, cu degajări de căldură radiantă, flăcări sau scântei) ori substanțe și materiale combustibile cu posibilități de incendiu/ardere, cu densitatea sarcinii termice q ≤ 105 MJ/mp; ...

– Categoria E de pericol de incendiu: existența unor materiale sau substanțe incombustibile în stare rece sau a substanțelor combustibile în stare de umiditate înaintată, peste 80%, cu densitatea sarcinii termice q ≤ 105 MJ/mp. ...

Articolul 6.1.1.2.

(1) Zonele, încăperile, compartimentele de incendiu și construcțiile de producție și/sau depozitare, vor avea determinate și precizate riscurile de incendiu, conform prevederilor Art. 2.1.2.2 . și Art. 2.1.2.5 .

(2) Atunci, când în construcțiile de producție și/sau depozitare sunt utilizate sau depozitate lichide combustibile, se respectă și măsurile de securitate la incendiu specifice acestora.

(3) La instalațiile tehnologice de producție și/sau depozitare amplasate în aer liber, riscurile de incendiu se determină independent pentru fiecare instalație care prezintă caracteristici diferite din punct de vedere al securității la incendiu și la care se asigură condițiile de securitate și nivelurile de performanță corespunzătoare acestora, precizându-se zonele în care sunt obligatorii măsuri de protecție specifice. Inginerul tehnolog trebuie să stabilească și să delimiteze zonele periculoase (de protecție și zone Ex) și respectiv de echipare și dotare cu sisteme de siguranță și de securitate la incendiu specifice tipurilor de materii prime, produse finite prevăzute în normativele de specialitate.

Articolul 6.1.1.3.

(1) În funcție de riscurile de incendiu determinate și precizate obligatoriu în documentație, la construcțiile de producție și/sau depozitare se asigură performanțele normate.

(2) Delimitarea zonelor în care se asigură măsurile specifice de securitate la incendiu impuse de riscurile foarte mari de incendiu și explozie volumetrică, este obligatorie și se are în vedere posibilitatea prezenței amestecurilor de aer cu gaze, vapori sau praf în concentrații cu pericol de explozie în timpul funcționării normale.

Articolul 6.1.1.4.

(1) Construcțiile și compartimentele de incendiu de producție și/sau depozitare, vor avea determinat și precizat nivelul de stabilitate la incendiu asigurat.

(2) Condițiile minime pe care trebuie să le îndeplinească construcția pentru încadrarea în nivelul de stabilitate la incendiu, sunt precizate în Art. 2.1.3.2 . și în Tabelul 3.

...

6.1.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor

Articolul 6.1.2.1.

Construcțiile de producție și/sau depozitare se amplasează la distanțele normate față de construcții învecinate, conform prevederilor din Art. 2.2.1.2 . și Tabelul 4, sau se compartimentează față de acestea cu elemente de construcție rezistente la foc pentru separarea compartimentelor de incendiu, corespunzătoare riscurilor de incendiu și densității sarcinii termice (q).

Articolul 6.1.2.2.

În funcție de nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, ariile construite ale construcțiilor și compartimentelor de incendiu de producție și/sau depozitare (Ac), se conformează potrivit prevederilor din Tabelul 114.

(3) În interiorul compartimentelor de incendiu, se prevăd elemente de separare orizontale și/sau verticale rezistente la foc, care să împiedice propagarea ușoară a focului și a fumului pe arii mari construite.

Articolul 6.1.3.2.

(1) Grupările de încăperi cu același risc de incendiu și aceeași destinație se admit în limita următoarelor arii construite în cadrul construcțiilor de producție și/sau depozitare: – maximum 600 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open-space să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții de producție și/sau depozitare încadrate în nivelul I de stabilitate la incendiu; ...

– maximum 400 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open-space să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții de producție și/sau depozitare încadrate în nivelul II de stabilitate la incendiu; ...

– maximum 200 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open-space să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții de producție și/sau depozitare încadrate în nivelul III de stabilitate la incendiu. ...

Grupările de încăperi cu același risc de incendiu și aceeași destinație nedelimitate între ele încadrate în nivelul IV-V de stabilitate la incendiu, nu se admit în cadrul construcțiilor de producție și/sau depozitare.

(2) În construcțiile și compartimentele de incendiu, separarea spațiilor se realizează prin pereți rezistenți la foc conform densității de sarcină termică dar minimum EI/REI 60 și după caz, planșee minimum REI 60, iar golurile de comunicare funcțională din acestea se protejează cu elemente de închidere rezistente la foc și etanșe la fum minimum jumătate din rezistența la foc a pereților, dar minim EI_(2)30-C3S_200.

Articolul 6.1.3.3.

(1) Anexele tehnico-sociale, laboratoarele și atelierele anexă (exceptând grupurile sanitare), se separă cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 90 față de încăperile cu riscuri mijlocii de incendiu, iar golurile de comunicare funcțională din acești pereți se protejează cu elemente de închidere rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 45-C3S_200. Planșeele de separare vor fi rezistente la foc minimum REI 45, iar eventualele goluri din acestea se protejează cu elemente de închidere rezistente la foc minimum EI 45.

(2) Anexele tehnico-sociale, laboratoarele și atelierele anexă (exceptând grupurile sanitare), se separă față de încăperile cu risc de incendiu mare și foarte mare cu pereți și planșee având rezistența la foc corespunzătoare riscurilor și densităților sarcinilor termice (q) din încăperile adiacente, iar golurile funcționale din elementele de separare vor fi protejate cu elemente de închidere rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C3S_200.

(3) Pereții și planșeele care separă anexele tehnico-sociale, laboratoarele și atelierele anexă față de încăperile cu riscuri foarte mari de incendiu și explozie volumetrică, trebuie să reziste la incendiu funcție de densitatea sarcinii termice (q) și la explozie volumetrică, iar golurile de comunicare strict funcționale din pereți se prevăd cu încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C3S_200 dispuse șicanat.

Articolul 6.1.3.4.

Scările închise de evacuare a utilizatorilor și ascensoarele, se separă de restul construcției cu pereți și planșee rezistente la foc, conform prevederilor normativului.

Articolul 6.1.3.5.

În spațiile de producție cu riscuri mijlocii sau mici de incendiu, se pot realiza încăperi de birouri din elemente incombustibile și geamuri, destinate exclusiv personalului care conduce nemijlocit producția (maiștri, supraveghetori, conducere etc.).

Articolul 6.1.3.6.

Pentru limitarea propagării focului și a fumului în construcțiile și compartimentele de incendiu închise, încăperile de producție și/sau depozitare cu suprafața utilă mai mare de 36 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.

Articolul 6.1.3.7.

Este obligatorie asigurarea evacuării fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu la construcțiile, compartimentele și încăperile de producție și/sau depozitare cu riscuri mari sau foarte mari de incendiu, precum și la construcțiile supraterane închise de producție și/sau de depozitare, cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m sau la construcțiile (încăperile) de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp, în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială (cu acoperiș și pereți de închidere perimetrală plini, în care se prevăd numai goluri psihologice și uși de acces).

Articolul 6.1.3.8.

(1) Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu, se asigură prin tiraj natural-organizat sau ventilare mecanică, și se realizează conform prevederilor normate.

(2) Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu se asigură din fiecare nivel al construcției de producție și/sau depozitare.

Articolul 6.1.3.9.

(1) Casele de scări închise, care asigură evacuarea utilizatorilor, inclusiv cele cu ferestre spre exterior pe fiecare nivel pentru ventilare și iluminare naturală, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu (cu evacuare natural-organizată prin trape orizontale sau verticale și admisie de aer conform prevederi normate), iar încăperile tampon de acces la acestea (acolo unde acestea trebuie prevăzute), vor avea ventilare în suprapresiune.

(2) Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu din casele de scări supraterane închise și la încăperile tampon ale acestora (acolo unde acestea trebuie prevăzute) se asigură prin tiraj natural organizat sau se pun în suprapresiune.

(3) Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu din casele de scări subterane închise și la încăperile tampon ale acestora (acolo unde acestea trebuie prevăzute) se asigură numai prin tiraj natural organizat sau acestea se pun în suprapresiune.

Articolul 6.1.3.10.

Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu a încăperilor și spațiilor de depozitare, va fi independentă de alte spații, indiferent de modul în care se realizează (prin tiraj natural-organizat sau ventilare mecanică).

Articolul 6.1.3.11.

Canalele de evacuare a fumului care străbat spații sau încăperi cu alte destinații sau riscuri de incendiu decât cele pentru care sunt prevăzute, vor avea pereții astfel realizați încât să îndeplinească condițiile de rezistență la foc impuse de destinațiile și riscurile de incendiu respective, dar minimum EI 60.

...

6.1.4. Alcătuiri constructive

Articolul 6.1.4.1.

(1) Construcțiile de producție și/sau depozitare se alcătuiesc astfel încât să îndeplinească condițiile de performanță admise în normativ.

(2) Prin modul de alcătuire, dispunere și realizare, elementele de construcție utilizate nu trebuie să propage focul.

(3) Golurile interioare ale elementelor de construcție vor avea continuitatea întreruptă conform normativului, astfel încât să nu favorizeze propagarea ușoară a fumului și a focului în construcție.

Articolul 6.1.4.2.

(1) Construcțiile și încăperile de producție și/sau depozitare închise, încadrate în risc mijlociu de incendiu determinat de carcteristicile substanțelor și materialelor, trebuie realizate cu pereți și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.

(2) Elementele de construcție care separă de restul construcției spații cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică, vor fi rezistente la foc și la explozie.

Articolul 6.1.4.3.

(1) Încăperile de depozitare cu suprafața utilă mai mare de 36 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți și se alcătuiesc, realizează și compartimentează față de restul construcției cu elemente rezistente la foc.

(2) Încăperile de depozitare dispuse în subteran, indiferent de suprafață și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți și se alcătuiesc, realizează și compartimentează față de restul construcției cu elemente rezistente la foc.

(3) Încăperile de depozitare de la alin. (1) și (2) se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural- organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.

Articolul 6.1.4.4.

Plafoanele autoportante sau suspendate nu sunt admise la încăperi și spații închise încadrate cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică.

Articolul 6.1.4.5.

Grinzile, rampele, podestele și treptele scărilor interioare de circulație funcțională și de evacuare la platforme de lucru sau supante fără locuri permanente de muncă, pot fi realizate din materiale R 15 clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1, d0 și neînchise în case de scări.

Articolul 6.1.4.6.

(1) Depozitele frigorifice de tip box in box (cu temperatura interioară t < 4°C) cu suprafața mai mică de 100 mp nu se compartimentează cu elemente cu performanță la foc și nu se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți.

(2) Depozitele frigorifice de tip box in box (cu temperatura interioară t < 4°C) cu suprafața mai mare de 100 mp se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți la construcția/ spațiul în care acestea sunt amplasate în condițiile în care nu se asigură echiparea acestora cu instalații automate de reducere a oxigenului.

(3) Aceste categorii de depozitare nu se echipează cu instalație de stingere cu hidranți interiori.

Articolul 6.1.4.7.

Construcțiile de depozite frigorifice dedicate (cu temperatura interioară t < 4°C) nu se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți.

Articolul 6.1.4.8.

(1) Depozitele automatizate fără locuri permanente de activitate (de lucru) nu se echipează cu instalație de hidranți interiori.

(2) La depozitele automatizate fără locuri permanente de activitate (de lucru), la care rafturile de depozitare fac parte din structura de rezistență a clădirii, structura clădirii (stâlpi, grinzi, ferme, contravântuiri și șarpante ale acoperișurilor) poate fi realizată din metal fără caracteristici de performanță privind rezistența la foc (structură metalică neprotejată), cu condiția asigurării obligatorii a unei instalații automate de stingere a incendiului cu sprinklere sau de reducere a oxigenului.

Articolul 6.1.4.9.

Depozitele prevăzute cu instalație de reducere a oxigenului nu se prevăd cu sisteme pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți.

...

6.1.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu

Articolul 6.1.5.1.

(1) Construcțiile de producție și/sau depozitare vor avea asigurate căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu, dispuse, alcătuite și dimensionate potrivit prevederilor normativului.

(2) La depozitele fără personal permanent de lucru, circulațiile funcționale nu trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute pentru căile de evacuare în caz de incendiu.

Articolul 6.1.5.2.

În construcțiile de producție și/sau depozitare, pot fi considerate căi de evacuare a utilizatorilor și cele care trec prin: a) încăperi sau spații cu riscuri mici de incendiu, dacă servesc la evacuarea utilizatorilor spațiilor de producție învecinate sau din anexele tehnico-sociale ale acestora; ...

b) încăperi sau spații cu risc mijlociu, mare sau foarte mare de incendiu, fără explozie volumetrică, dacă servesc la evacuarea utilizatorilor spațiilor învecinate și nu constituie singura lor cale de evacuare, situație în care a doua cale de evacuare poate fi constituită tot de un spațiu cu risc mijlociu, mare sau foarte mare de incendiu dacă traseele sunt distincte și separate între ele prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 60 iar golurile de circulație din aceștia sunt protejate cu elemente de închidere rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 45-C5S_200; ...

c) încăperi sau spații cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică, dacă servesc la evacuarea utilizatorilor spațiilor de producție sau depozitare cu același risc de incendiu și nu constituie singura lor posibilitate de evacuare. ...

Articolul 6.1.5.3.

Evacuarea utilizatorilor birourilor amplasate în spațiile de producție și destinate celor care conduc nemijlocit producția (maiștri, supraveghetori, conducere etc.) și a birourilor de recepție ale depozitelor, se poate asigura prin spațiile respective de producție sau depozitare.

Articolul 6.1.5.4.

(1) Scările de evacuare a utilizatorilor din construcții de producție și/sau depozitare supraterane se separă față de restul construcției cu pereți rezistenți la foc minimum: a) EI/REI 180 și clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I; ...

b) EI/REI 120 si clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II; ...

c) EI/REI 90 si clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III; ...

d) EI/REI 45 și clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV; ...

e) EI/REI 30 și clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0, B-s1,d0 sau C-s1,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu V. ...

(3) Comasarea cu alte construcții de producție și/sau depozitare se poate realiza în limitele compartimentelor de incendiu stabilite la Art. 6.1.2.2 și Tabelul 114, asigurându-se separarea funcțiunilor diferite cu elemente de construcție verticale și orizontale cu rezistențe la foc determinate în funcție de densitatea sarcinii termice (q) din spațiile adiacente, dar nu mai puțin de REI 180 sau EI 180-M pentru pereți și REI 120 pentru planșee.

Articolul 6.2.2.5.

Porțiunile de construcție sau grupările de încăperi cu risc mare sau foarte mare de incendiu, se recomandă să fie dispuse adiacent închiderilor perimetrale ale construcției și, pe cât posibil grupate, în clădirile de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m.

Articolul 6.2.2.6.

Încăperile de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp și în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, cu riscuri mari sau foarte mari de incendiu, vor fi dispuse, pe cât posibil, în zone distincte ale construcției.

Articolul 6.2.2.7.

(1) În construcțiile de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m, încăperile și compartimentele de incendiu cu aria utilă mai mare de 36 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.

(2) Dispozitivele de evacuare a fumului prin tiraj natural-organizat, vor avea aria utilă/ aerodinamică liberă totală de minimum 1% din aria pardoselii încăperii în care se prevăd sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți.

Articolul 6.2.2.8.

(1) În construcțiile, compartimentele de incendiu și încăperile de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp și în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, încăperile și compartimentele de incendiu cu aria utilă mai mare de 36 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.

(2) Dispozitivele de evacuare a fumului prin tiraj natural-organizat, vor avea aria utilă/ aerodinamică liberă totală de minimum 1% din aria pardoselii încăperii în care se prevăd sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți.

Articolul 6.2.2.9.

Construcțiile de producție și/sau depozitare supraterane închise, cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m, și construcțiile și încăperile de producție și/sau depozitare supraterane închise, cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, vor avea asigurate căi de evacuare a utilizatorilor în număr corespunzător, dimensionate, distribuite, alcătuite și realizate potrivit prevederilor normativului.

Articolul 6.2.2.10.

(1) În interiorul construcției de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m, se asigură și hidranți de incendiu amplasați la nivelul pardoselii sau îngropați în pardoseală, în cutii speciale, corespunzătoare, astfel amplasați încât să poată fi utilizați pentru stingere.

(2) La construcțiile de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m, la care nu se poate asigura protecția întregii suprafețe de la hidranții de incendiu exteriori, se prevăd hidranți de incendiu interiori pe tunelurile sau degajamentele protejate speciale de evacuare.

Articolul 6.2.2.11.

(5) Depozitele de azotat de amoniu se realizează numai din materiale de construcții fără goluri, clasa de reacție la foc A1 și se recomandă amplasarea față de alte construcții la distanțele minime stabilite.

Articolul 6.3.1.5.

(1) Prin depozite sau încăperi de depozitare a materialelor sau substanțelor nu este admisă trecerea (traversarea) conductelor pentru gaze sau lichide combustibile, de încălzire sau de apă, precum și a rețelelor electrice, aferente altor consumatori (din afara acestor spații).

(2) Prin excepție și pe baza justificării tehnice, trecerile respective vor fi realizate în canale proprii, închise cu elemente de construcție rezistente la foc minimum EI/REI 180.

(3) Este interzisă pozarea conductelor pentru apă sau pentru produse care conțin apă sau pe care poate condensa apa, în depozite pentru materiale sau substanțe care reacționează periculos cu apa.

Articolul 6.3.1.6.

(1) Construcțiile depozitelor pentru materiale sau substanțe vor avea asigurate căi de acces, circulație funcțională și de evacuare în caz de incendiu, astfel dimensionate și realizate încât să asigure evacuarea utilizatorilor și să permită intervenția de stingere a incendiilor.

(2) La construcțiile de depozitare fără locuri permanente de lucru (vizitabile de maximum 8 ori pe schimb), nu este obligatorie îndeplinirea condițiilor specifice căilor de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu.

Articolul 6.3.1.7.

(1) În construcțiile pentru depozitarea materialelor sau substanțelor, se pot depozita lichide combustibile în rezervoare sau recipiente (ambalaje) în cazurile și condițiile prevăzute în normativ și reglementările tehnice specifice, avându-se în vedere și prevederile din Anexa 8.2 privind "Categorii de lichide inflamabile - în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului european și al Consiliului din 16 decembrie 2008"(Prevederi generale privind clasificarea lichidelor inflamabile/Considerații suplimentare privind clasificarea lichidelor inflamabile/Categorii de depozite de lichide inflamabile)".

(2) Indiferent de modul de depozitare al lichidelor combustibile, este obligatorie precizarea categoriei depozitului, zonarea riscurilor de incendiu și, după caz, de explozie volumetrică, și asigurarea măsurilor de protecție specifice prevăzute în normativ și în reglementările tehnice specifice, astfel încât să se asigure limitarea propagării incendiilor și condițiile stingerii cu operativitate a incendiilor.

(3) Atunci când construcțiile de depozitare sunt de tip special, respectiv supraterane închise, cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m sau supraterane închise cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp și în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, se respectă și măsurile de securitate la incendiu specifice acestora.

Articolul 6.3.1.8.

Încăperile de depozitare cu aria utilă mai mare de 36 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.

...

6.3.2. Depozite închise de materiale și substanțe combustibile

Articolul 6.3.2.1.

(1) Construcțiile închise pentru depozite de materiale și substanțe combustibile (depozitele închise), vor avea nivelul de stabilitate la incendiu asigurat în funcție de riscul de incendiu și clasa de periculozitate a produselor depozitate, fiind astfel conformate încât să îndeplinească condițiile de corelare admise între nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, numărul de niveluri și aria construită (Ac), potrivit prevederilor din Art. 6.1.2.2 . și Tabelul 114.

(2) În cazul în care construcția închisă a depozitului este supraterană închisă cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m sau supraterană închisă cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp și în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, este obligatorie și respectarea prevederilor privind performanțele specifice acestor tipuri speciale de construcții.

Articolul 6.3.2.2.

(1) Construcțiile închise de depozitare etajate vor avea planșee cu rezistența la foc REI corespunzătoare densității sarcinii termice (q) în acord cu Tabelul 5 coroborat cu Tabelul 3 (se alege cea mai mare valoare dintre cele două) astfel realizate încât să împiedice propagarea incendiilor între nivelurile construcției.

(2) Fac excepție de la alin. (1) construcțiile de depozitare cu platforme de stocare mecanizate și fără locuri permanente de lucru, la care platformele (totale sau parțiale) pot fi din materiale și elemente incombustibile, atunci când sunt prevăzute instalații automate de stingere a incendiului la toate nivelurile.

Articolul 6.3.2.3.

(1) Construcțiile închise pentru depozitarea lichidelor combustibile se realizează din materiale și elemente de construcție rezistente la foc corespunzător prevederilor normativului și a reglementărilor tehnice specifice, asigurându-se compartimentarea încăperilor de depozitare cu capacitatea a maximum 50 mc de lichide din clasele L I sau L II (respectiv echivalentul acestora pentru lichide din clasa L III), cu pereți rezistenți la foc EI/REI și, după caz, rezistenți la explozie volumetrică.

(2) Construcțiile pentru depozitarea lichidelor combustibile vor avea precizată zonarea riscurilor de incendiu și explozie volumetrică.

Articolul 6.3.2.4.

Depozitele închise pentru materiale și substanțe combustibile vor fi astfel conformate la incendiu încât să nu faciliteze propagarea focului pe arii mari, iar spațiile cu riscuri foarte mari de incendiu, pe cât posibil, vor fi dispuse în zone distincte.

Articolul 6.3.2.5.

(1) Construcțiile și încăperile închise pentru depozitarea materialelor și substanțelor combustibile se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat sau ventilare mecanică, precum și, după caz, cu panouri de decomprimare la cele și cu risc de explozie volumetrică, conform prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice.

(2) Dispozitivele de evacuare a fumului prin tiraj natural-organizat, vor avea aria utilă/aerodinamică liberă totală de minimum 1% din aria pardoselii încăperii în care se prevăd sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți.

(3) Panourile de decomprimare ale depozitelor cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică, vor avea suprafața necesară asigurării raportului normat în conformitate cu Art. 2.3.4.1.4 . și Art. 2.3.4.1.5 .

Articolul 6.3.2.6.

(1) Depozitele închise pentru materiale și substanțe combustibile vor avea asigurate căi de evacuare a utilizatorilor în număr corespunzător, dimensionate, distribuite, alcătuite și realizate potrivit prevederilor normativului.

(2) La depozitele închise fără locuri permanente de lucru (vizitabile de maximum 8 ori pe schimb), nu este obligatorie îndeplinirea condițiilor specifice căilor de evacuare în caz de incendiu.

Articolul 6.3.2.7.

Pentru intervenția din exterior în caz de incendiu, construcțiile închise de depozitare pentru materiale și substanțe combustibile cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp, vor avea asigurate căi de acces și intervenție a autospecialelor, cel puțin pe două laturi astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori, iar depozitele închise cu aria construită mai mică pot avea acces numai pe o latură, astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu cel puțin pe 25% din perimetrul pereților exteriori.

...

...

SECȚIUNEA IV

6.4. Performanțe specifice depozitelor supraterane deschise de materiale și substanțe combustibile

Articolul 6.4.1.

Amplasarea depozitelor deschise de materiale și substanțe combustibile solide, lichide sau gazoase se realizează potrivit prevederilor normativului și reglementărilor tehnice specifice, asigurându-se limitarea propagării ușoare a incendiului și condițiile corespunzătoare de intervenție în caz de incendiu. Depozitele deschise de materiale solide combustibile se amplasează față de vecinătăți la distanțe de minimum 10 m.

Articolul 6.4.2.

Depozitele de lichide combustibile categoria D6, clasa L III (depozite constituite din rezervoare supraterane), se amplasează la minimum 30 m distanță față de construcții, iar depozitele categoria D7 la 20 m. Atunci când rezervoarele sunt îngropate, distanțele se pot reduce cu 50%.

Articolul 6.4.3.

În cazul depozitării pe aceeași platformă exterioară a materialelor și substanțelor combustibile din șorțuri diferite, se va asigura dispunerea organizată a produselor astfel încât să nu favorizeze propagarea incendiilor pe suprafețe mari.

Articolul 6.4.4.

(1) Depozitele deschise de lichide combustibile se amplasează în zone situate mai jos decât obiectele învecinate, iar atunci când, din motive justificate tehnic, amplasarea se face la o cotă mai ridicată, se iau măsuri care să împiedice scurgerea lichidelor combustibile spre obiecte învecinate și transmiterea incendiului la acestea.

(2) În cazul amplasării depozitelor deschise de lichide combustibile în vecinătatea unor ape (mare, râu, lac, iaz etc.), se iau măsuri pentru împiedicarea scurgerii lichidelor combustibile spre acestea, dar și pentru evitarea inundării depozitelor.

Articolul 6.4.5.

Depozitele deschise de lichide combustibile vor avea precizată zonarea riscurilor de incendiu și explozie.

Articolul 6.4.6.

(1) Rezervoarele (sau grupurile de rezervoare) supraterane sau semiîngropate pentru lichide combustibile care nu au pereți dubli, vor avea cuvă de retenție mărginită de diguri sau pereți continui, care să reziste la solicitările mecanice și termice produse în timpul incendiilor.

(2) Cuvele de retenție se dimensionează și realizează în așa fel încât să nu permită deversarea lichidelor combustibile în afara lor.

Articolul 6.4.7.

Depozitarea lichidelor combustibile în ambalaje sau recipiente, se poate face pe platforme deschise executate din materiale clasa de reacție la foc A1, situate deasupra nivelului terenului înconjurător și delimitate cu rigole de scurgere.

Articolul 6.4.8.

(1) Pentru intervenția din exterior în caz de incendiu, depozitele deschise pentru materiale și substanțe combustibile cu aria mai mare de 600 mp, vor avea asigurat acces și circulații de intervenție pe patru laturi astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, integral pe 100 % din perimetrul depozitului exterior. Depozitele deschise cu aria mai mică de 600 mp pot avea acces numai pe trei laturi, astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe 75% din perimetrul depozitului exterior.

(2) Accesul personalului de intervenție la depozitele deschise pentru materiale și substanțe combustibile se asigură prin circulațiile funcționale ale acestora, marcate corespunzător.

...

...

CAPITOLUL 7

7. PERFORMANȚE ALE CONSTRUCȚIILOR CU FUNCȚIUNI MIXTE 7.1. Condiții comune de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu al construcției)

Articolul 7.1.1.

(1) La construcțiile cu funcțiuni mixte (civile, de producție și/sau de depozitare), funcțiunile diferite se separă între ele potrivit cerințelor funcționale și prevederilor normativului.

(2) Funcțiunea distinctă (civilă, de producție și/sau depozitare) care depășește 50% din aria desfășurată totală a construcției (Ad), determină încadrarea acesteia în construcție cu funcțiuni mixte civile sau în construcție cu funcțiuni mixte de producție și/sau depozitare.

(3) În cazul în care suprafețele celor două funcțiuni sunt egale, clădirea va fi considerată ca fiind cu funcțiunea de producție și/sau depozitare.

(4) Atunci când în clădire sunt mai multe destinații diferite civile, respectiv de producție și/sau depozitare, funcțiunea cu aria totală desfășurată cea mai mare din cea a construcției (Ad), determină funcțiunea civilă sau funcțiunea de producție sau de depozitare a clădirii.

Articolul 7.1.2.

Corespunzător încadrării construcției, se asigură măsurile de securitate la incendiu prevăzute în normativ pentru construcții civile sau pentru construcții de producție și/sau depozitare, iar pentru fiecare porțiune din construcție se respectă și măsurile de protecție specifice destinației respective.

Articolul 7.1.3.

(1) Zonele, încăperile, compartimentele de incendiu și construcțiile cu funcțiuni mixte, vor avea determinate și precizate riscurile de incendiu specifice, conform prevederilor Art. 2.1.2.2 . și Art. 2.1.2.5.

(2) Cel mai periculos risc de incendiu care reprezintă peste 30% din aria desfășurată (Ad) a unei porțiuni de construcție (separată cu pereți și planșee rezistente la foc), determină riscul de incendiu pentru întreaga porțiune.

(3) Cel mai periculos risc de incendiu al unei porțiuni de construcție, a cărui arie desfășurată (Ad) reprezintă mai mult de 30% din aria desfășurată (Ad) a construcției respective, determină riscul de incendiu al întregii construcții cu funcțiuni mixte.

Articolul 7.1.4.

Construcțiile cu funcțiuni mixte vor avea determinat și precizat nivelul de stabiltate la incendiu conform prevederilor din Art. 2.1.3.2 . și Tabelul 3, ținând seama și de condițiile specifice tipului de construcție (înaltă, foarte înaltă sau cu săli aglomerate, tipuri obișnuite sau speciale de construcții de producție/ depozitare).

...

7.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor

Articolul 7.2.1.

(1) Construcțiile cu funcțiuni mixte se amplasează la distanțele de siguranță prevăzute în Art. 2.2.1.2 . și Tabelul 4, având în vedere ansamblul constituit și riscul de incendiu al construcției.

(2) Atunci când nu se pot asigura distanțele de siguranță normate, construcția se compartimentează față de vecinătăți corespunzător prevederilor normativului.

Articolul 7.2.2.

(2) Scopul pentru care este proiectat trebuie să fie definit clar, și documentația de proiectare trebuie să indice dacă sistemele de evacuare a fumului și gazelor fierbinți vor servi ca: – modalitate de protejare a căilor de evacuare (pentru mențierea căilor de acces și evacuare libere de fum și căldură radiantă); sau ...

– modalitate de protejare a bunurilor (echipament de protecție și dotări pentru reducerea pagubelor cauzate de produsele de descompunere termică, gazele fierbinți și radiația termică); sau ...

– modalitate de control a temperaturii gazelor fierbinți din fum care afectează, de exemplu, structura clădirii, fațadele sau suprafețele vitrate; sau ...

– modalitate de facilitare a operațiunilor de stingere prin crearea unui strat liber de fum; sau ...

– o combinație a oricăror dintre cele anterioare. ...

(3) Evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, se realizează prin tiraj natural- organizat sau prin ventilare mecanică. Prin evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu prin sistem natural-organizat sau sistem mecanic, se urmărește extragerea fumului din partea superioară a incintei incendiate și înlocuirea procentuală a volumului de fum extras cu aer proaspăt.

(4) Sistemele de evacuare a fumului ale nivelurilor supraterane ale clădirii, trebuie să fie independente de cele ale nivelurilor subterane.

(5) Nu este admisă evacuarea fumului prin sisteme naturale și mecanice simultan în același rezervor de fum.

(6) Un sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți trebuie să fie alcătuit din: a) un sistem de evacuare naturală cu un sistem de alimentare naturală cu aer de admisie; sau ...

b) un sistem mecanic de evacuare cu un sistem natural de alimentare cu aer de admisie; sau ...

c) un sistem de evacuare naturală cu un sistem mecanic de alimentare cu aer de admisie; sau ...

d) un sistem mecanic de evacuare și un sistem mecanic de alimentare cu aer de admisie (sistem în tandem). ...

Ultimele două variante nu trebuie proiectate decât dacă se dispune de o descriere detaliată și tehnică care să arate cum funcționează sistemul în condiții de calcul.

Articolul 8.1.2.

(1) Alternativ prevederilor prezentului normativ, proiectarea complexă a sistemelor de control al fumului și gazelor fierbinți pentru structuri nestandardizate sau clădiri unde dimensiunile mari, forma sau configurația fac necesare controlul fumului și conform criteriilor de proiectare sau la solicitarea autorităților competente se cer niveluri de performanță adecvate privind înălțimea stratului de aer fără fum, temperatura din stratul de aer, influențe externe etc., (la clădiri înalte și foarte înalte, la mall-uri cu unul sau mai multe etaje; super/hypermagazine; clădiri industriale cu unul sau mai multe etaje și clădiri de depozitare protejate cu sprinklere; clădiri cu atrium și clădiri mixte complexe; parcaje auto închise; scări; încăperi tampon, teatre etc.), precum și la orice altă investiție se dorește, se poate face pe baza standardului SR CEN/TR 12101-5 - Sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți. Partea 5: Ghid de recomandări funcționale și metode de calcul pentru sisteme de ventilare pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți precum și pe baza standardelor SR EN 12101-6 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 6: Specificații pentru sisteme cu presiune diferențială. Kituri și SR EN 12101-13 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 13: Sisteme cu presiune diferențială (SPD). Metode de proiectare și de calcul, instalare, încercări în vederea recepției, încercări periodice și mentenanță.

(2) Acolo unde normativul prevede ventilare în suprapresiune, proiectarea și calculul sistemului se poate face alternativ pe baza standardelor SR EN 12101-6 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 6: Specificații pentru sisteme cu presiune diferențială. Kituri și SR EN 12101-13 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 13: Sisteme cu presiune diferențială (SPD). Metode de proiectare și de calcul, instalare, încercări în vederea recepției, încercări periodice și mentenanță.

(3) Punerea în suprapresiune se realizează astfel încât presiunea pe uși să nu fie mai mică de 30 Pa și să nu depășească 80 Pa.

Articolul 8.1.3.

(1) Sistemul de evacuare a fumului și gazelor fierbinți poate fi realizat cu tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică.

(2) Sistemul de evacuare a fumului și gazelor fierbinți este constituit din guri de admisie a aerului, dispuse la partea inferioară (în treimea inferioară) a spațiului protejat, ecrane continue rezistente la foc minimum DH 30, coborâte sub acoperiș sau sub planșeul superior al spațiului respectiv minimum 50 cm și guri de evacuare a fumului și gazelor fierbinți, dispuse în treimea superioară a pereților sau în acoperiș.

(3) Golurile de introducere (admisie) a aerului și cele de evacuare a fumului se repartizează alternat, distribuindu-se cât mai uniform în spațiul protejat, astfel încât să asigure circulația aerului și evacuarea fumului, îndeplinind condițiile specifice prevăzute în normativ.

(4) Introducerile de aer se pot asigura prin: a) scări neînchise în case de scări; ...

b) goluri practicate în fațade, permanent deschise sau cu deschidere automată, de exemplu uși, ferestre (în cazul coridoarelor), trape verticale de fum, ventilatoare prevăzute pentru admisia de aer; ...

c) ușile cu deschidere automată ale încăperilor care se prevăd cu sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, practicate în pereții exteriori ai construcției; ...

d) goluri de introducere permanent deschise sau cu deschidere automată, racordate sau nu la canale și ghene; ...

e) o combinație a oricăror dintre cele enumerate la pct. b) , c) , d) ; sau ...

f) o sursă de alimentare de introducere mecanică care utilizează ventilatoare (și tubulatură dacă se indică). ...

(5) Aerul de admisie trebuie să fie totdeauna sub stratul de fum când el intră în contact cu fumul și nu trebuie să fie utilizată simultan aceeași deschidere ca ieșire (evacuare) și ca intrare (admisie). Golurile de admisie a aerului trebuie să fie poziționate pentru a asigura ca aerul introdus să nu influențeze vreun strat de fum în rezervorul de fum, permițând astfel gazelor fierbinți din fum să se răcească și să coboare sau să devină mai turbulente.

(6) Evacuarea fumului se asigură prin goluri în acoperiș sau în pereții exteriori, conform prevederilor normate.

(7) Sistemul de control al fumului și a gazelor fierbinți nu este obligatoriu în zonele situate la mai puțin de 30 m de pereții exteriori ai construcției care au în treimea superioară goluri permanent deschise sau protejate cu dispozitive care se deschid automat în caz de incendiu și asigură suprafața liberă normată pentru evacuarea fumului prin tiraj natural-organizat, iar în pereții exteriori au dispozitive pentru introducerea de aer proaspăt dimensionate corespunzător normativului.

Articolul 8.1.4.

(1) Dispozitivele de protecție a golurilor de introducere sau de evacuare, trebuie realizate cu acționare automată și manuală, conform prevederilor normativului. Acționarea automată a dispozitivelor de protecție va fi întotdeauna dublată de comandă manuală. Comanda manuală se va realiza atât centralizat, pentru toate sistemele de evacuare a fumului și gazelor fierbinți din compartimentul de incendiu în care s-a detectat incendiul, cât și local. La construcțiile echipate cu instalații automate de stingere, se asigură posibilități de acționare pentru personalul existent în spațiul protejat și care să poată comanda manual sistemele de evacuare a fumului și gazelor fierbinți.

(2) Dispozitivele de acționare a elementelor de închidere a golurilor de admisie și de evacuare trebuie să asigure: a) deschiderea golurilor și canalelor din volumul protejat; ...

b) oprirea ventilatoarelor care nu sunt prevăzute pentru evacuarea fumului în caz de incendiu; ...

c) pornirea ventilatoarelor de evacuare a fumului și a celor de introducere a aerului de compensare, după caz. ...

(3) Comanda manuală a dispozitivelor de deschidere, poate fi realizată prin sistem mecanic, electric, pneumatic sau hidraulic.

(4) În funcție de tipul construcției și prevederile privind performanțele specifice, comanda manuală centralizată trebuie amplasată la serviciul pentru situații de urgență (atunci când trebuie prevăzut) sau la un acces principal al construcției.

(5) Comanda automată a dispozitivelor de protecție a golurilor trebuie asigurată de instalația de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului sau de dispozitive locale, atunci când nu se prevede o astfel de instalație.

Articolul 8.1.5.

Intrarea în funcțiune a oricărui sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, va întrerupe automat funcționarea instalațiilor normale de ventilare și climatizare ale construcției.

Articolul 8.1.6.

Intrarea în funcțiune a oricărui sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, se va face după intrarea în funcțiune a instalațiilor automate de stingere.

Articolul 8.1.7.

(1) Instalațiile de evacuare a fumului în caz de incendiu sunt incompatibile cu instalațiile de stingere cu gaze sau pulberi pentru care se prevăd sisteme de ventilare a spațiilor în care a fost refulat agentul de stingere.

(2) În utilizare se vor respecta regulile de verificare și întreținere a sistemelor de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu.

Articolul 8.1.8.

(1) Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți (evacuarea fumului și gazelor fierbinți: natural-organizată, mecanică sau mixtă, sau sisteme cu presiune diferențială (SPD) funcție de destinația și/sau tipul clădirii, încăperii sau spațiului) în caz de incendiu, se asigură la: a) săli aglomerate; ...

b) scene cu suprafața mai mare de 150 mp și buzunarele acestora cu înălțimi mai mari de 10 m; ...

c) case de scări închise și încăperi tampon (prin suprapresiune) de acces la scări din clădirile supraterane civile înalte, foarte înalte și clădirile de sănătate (indiferent de regimul de înălțime), precum și puțurile ascensoarelor de evacuare a persoanelor cu dizabilități sau cu căruciorul și ascensoarelor pentru evacuarea bolnavilor cu căruciorul, cu targa sau cu patul cu rotile; ...

d) case de scări închise (prin suprapresiune sau cu evacuare natural-organizată prin trape și admisie de aer conform prevederi normate) și circulații comune orizontale care nu au ferestre directe spre exterior prin care să se evacueze fumul în caz de incendiu, din clădiri/compartimente de incendiu cu săli aglomerate; ...

e) case de scări închise supraterane, inclusiv cele care au ferestre direct spre exterior și asigură evacuarea utilizatorilor a mai mult de un nivel al clădirii și case de scări închise subterane, inclusiv cele care au ferestre deschizibile direct spre exterior, cu evacuare natural-organizată prin trape și admisie de aer conform prevederi normate (atunci când nu sunt prevăzute cu SPD); ...

f) case de scări închise dispuse în clădiri subterane, inclusiv cele care au ferestre deschizibile direct spre exterior, cu evacuare natural-organizată prin trape și admisie de aer conform prevederi normate (atunci când nu sunt prevăzute cu SPD); ...

g) atriumuri închise, conform prevederi normate; ...

h) degajamente protejate sau tuneluri pentru evacuarea utilizatorilor din construcții cu orice destinație (prevăzute cu sistem pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu sau prin suprapresiune) sau din încăperi tampon; ...

i) încăperi, compartimente și clădiri de producție și/sau depozitare cu aria utilă mai mare de 36 mp și cu densitatea sarcinii termice mai mare de 105 MJ/mp; ...

j) încăperi de depozitare a materialelor și/sau a substanțelor combustibile, din clădiri civile, cu densitatea sarcinii termice (q) peste 105 MJ/mp și aria utilă mai mare de 36 mp; ...

k) parcaje pentru autovehicule subterane, potrivit reglementării tehnice specifice, iar la cele supraterane, conform dispozițiilor normativului; ...

l) parcaje deschise conform Art. 3.2.11.21 alin. (3) ; ...

m) încăperi cu risc foarte mare de incendiu situate în subteran, indiferent de aria lor; ...

n) încăperi cu aria utilă mai mare de 36 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp situate în subteran; ...

o) încăperi din clădirile civile subterane în care se pot afla simultan mai mult de 50 de utilizatori și căile lor de evacuare prin care se pot evacua simultan mai mult de 50 de utilizatori, precum și la spațiile comerciale amenajate în subsolurile clădirilor supraterane cu mai mult de 50 de utilizatori, inclusiv a căilor de evacuare închise aferente acestora prin care se pot evacua simultan mai mult de 50 de utilizatori; ...

p) circulații comune orizontale cu lungimea mai mare de 30 m care nu au ferestre direct spre exterior prin care să se evacueze fumul în caz de incendiu (amplasate astfel încât să asigure evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu pe maximum 30 m adâncime a circulațiilor comune orizontale), atunci când încăperile adiacente nu sunt prevăzute cu ferestre sau evacuări de fum prin sistem natural-organizat sau mecanic. Atunci când încăperile adiacente sunt prevăzute cu ferestre sau cu sistem pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, circulațiile comune orizontale nu mai necesită sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu; ...

q) circulații comune orizontale din clădiri înalte conform Art. 4.1.5.12 . și din clădiri foarte înalte conform Art. 4.2.5.12 .; ...

r) construcții supraterane închise de producție și/sau de depozitare, cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m (încăperile, compartimentele de incendiu și construcțiile cu aria utilă mai mare de 36 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp); ...

s) construcții de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp și în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, cu acoperiș și pereți de închidere perimetrală plini, în care se prevăd numai goluri psihologice și uși de acces (încăperile, compartimentele de incendiu și construcțiile cu aria utilă mai mare de 36 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp); ...

t) alte construcții, încăperi și spații menționate în normativ. ...

(4) Atunci când în cuprinsul normativului se menționează echiparea cu sistem pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu cu evacuare natural-organizată și admisie de aer conform prevederilor normate din încăperi cu densitatea sarcinii termice mai mare de 105 MJ/mp, obligatoriu evacuarea fumului se realizează prin trape verticale și/sau orizontale, directe în exterior prin care se evacuează fumul. Trapele trebuie să aibă aria aerodinamică liberă de minimum procentul normat și trebuie prevăzute cu acționare manuală dispusă la minimum 1,50 m față de pardoseală. Se prevede și acționare automată în situația în care clădirea este echipată cu sistem de detectare automată a incendiilor. Admisia de aer se face prin dispozitive amplasate pe fațade diferite sau opuse celor pe care se amplasează dispozitivele de evacuare a fumului (trape verticale), în condițiile prevăzute de către normativ.

(5) Încăperile tampon se presurizează în conformitate cu standardele SR EN 12101-6 -Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 6: Specificații pentru sisteme cu presiune diferențială. Kituri și SR EN 12101-13 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 13: Sisteme cu presiune diferențială (SPD). Metode de proiectare și de calcul, instalare, încercări în vederea recepției, încercări periodice și mentenanță.

Articolul 8.1.10.

(1) Evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu trebuie să asigure circulația ascendentă a aerului în încăpere și evacuarea fumului în raport cu aerul introdus.

(2) Evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu se asigură prin tiraj natural- organizat sau ventilare mecanică. Suprafața aerodinamică liberă a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat va fi cel puțin 1% din aria încăperii.

(3) Sistemul de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu se realizează prin prevederea gurilor de evacuare a fumului și gurilor de admisie a aerului proaspăt, dispuse alternat.

(4) Gurile de evacuare a fumului în caz de incendiu, alcătuite și dimensionate potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice de specialitate, se amplasează în treimea superioară a pereților încăperii, cu partea inferioară a grilei amplasată la minim 1,80 m față de pardoseală sau în acoperiș prevăzute în treimea superioară a șarpantei, raportată la înălțimea maximă a șarpantei. Gurile de evacuare a fumului pot comunica direct cu exteriorul sau prin canale (conducte rezistente la foc de evacuare a fumului) sau prin ghene de evacuare a fumului (Figura 78), luând în calcul pierderile de presiune pe tubulaturi și ghene.

(5) Introducerea aerului se realizează prin guri de admisie a aerului dispuse la partea inferioară (în treimea inferioară a pereților) a încăperilor/spațiilor prevăzute cu sistem de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu, având marginea lor superioară la cel mult 1 m față de pardoseală pentru încăperi/spații cu înălțimea liberă de maxim 3 m, guri ce pot comunica cu exteriorul direct sau prin canale sau prin ghene de admisie a aerului (Figura 78). Introducerea aerului se realizează prin guri de admisie a aerului dispuse în treimea inferioară a pereților a încăperilor/spațiilor prevăzute cu sistem de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu pentru încăperi/spații cu înălțimea liberă mai mare de 3 m, guri ce pot comunica cu exteriorul direct sau prin canale sau prin ghene de admisie a aerului (Figura 78).

(6) Admisia aerului pentru oricare sistem de evacuare a fumului în caz de incendiu, poate fi naturală sau, dacă este mecanică, trebuie să reprezinte 75% din debitul volumic de fum evacuat (cu o toleranță de plus sau minus 10%). În cazul sistemului cu tiraj natural-organizat, suprafața aerodinamică a gurilor de introducere a aerului de compensare va fi minim 75% din suprafața liberă a dispozitivelor de evacuare a fumului și gazelor fierbinți. La stabilirea debitelor de calcul în variantele mixte, introducere aer compensare natural și evacuare mecanică se va considera o viteză de 1 m/s la gurile/dispozitivele de introducere, respectiv introducere aer compensare mecanic și evacuare naturală, se va considera o viteza de 1 m/s la gurile/dispozitivele de evacuare.

(7) Încăperile care au uși sau grile directe în exteriorul clădirii și îndeplinesc condiția de la alin. (6) , se consideră că asigură admisia de aer necesară evacuării fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu, dacă acestea sunt echipate cu dispozitive automate și manuale de deschidere în caz de incendiu.

(8) Gurile de evacuare a fumului în caz de incendiu și cele de admisie a aerului, pot fi permanent deschise (grile) sau închise, cu dispozitive care se deschid automat în caz de incendiu (trape verticale sau orizontale sau voleți) și sunt prevăzute și cu acționări manuale.

Note Tabelul 118: (a) * - golul dintre planșeu și conducte se etanșează cu materiale în alcătuiri rezistente la foc minimum EI cu aceeași valoare cât rezistența la foc normată a planșeelor pe care le intersectează. ...

(b) ** - golul dintre planșeul antifoc și conducte se etanșează cu materiale în alcătuiri rezistente la foc minimum EI cu aceeași valoare cât rezistența la foc normată a planșeului antifoc pe care le intersectează. ...

(c) *** - până la apariția conductelor testate pe verticală single, se vor utiliza conductele testate pe verticală multicompartiment. ...

(2) În situația utilizării canalelor colectoare comune (conducte rezistente la foc) de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu a tuturor nivelurilor supraterane sau subterane ale clădirilor, ghenele verticale prin care canalele colectoare ale sistemului de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu respective, traversează alte niveluri ale construcției, vor îndeplini condițiile prevăzute la Art. 2.4.11.2 . și cerințele specifice fiecărei destinații raportat la caracteristicile construcției potrivit normativului (exemplu: clădiri înalte și foarte înalte, parcaje subterane etc.).

(3) În situația utilizării canalelor colectoare comune (conducte rezistente la foc) de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu a tuturor nivelurilor supraterane sau subterane ale clădirilor înalte sau foarte înalte, ghenele se vor proteja cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2- s1,d0 rezistenți la foc minimum EI 180, iar trapele și ușile de vizitare practicate în pereții ghenelor verticale trebuie să fie realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc EI 90.

(4) Voleții prevăzuți la intrarea în canalul colector vor fi normal închiși, în poziție de așteptare.

Articolul 8.1.15.

În construcțiile prevăzute cu luminatoare, evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu se poate asigura prin ochiuri mobile ale acestora, care au prevăzută deschiderea automată în caz de incendiu și îndeplinesc condițiile specifice dispozitivelor de evacuare a fumului, respectiv a trapelor orizontale de fum. Admisia aerului natural-organizat se va realiza perimetral, corespunzător normativului.

Articolul 8.1.16.

Ecranele de fum nu sunt obligatorii atunci când sunt îndeplinite simultan următoarele condiții: – densitatea sarcinii termice în încăperea respectivă nu este mai mare de 420 MJ/mp; ...

– panta acoperișului față de proiecția orizontală a acestuia formează un unghi mai mare de 20° și nu e prevăzută cu elemente de separare orizontale, conform Figura 13 din terminologie; ...

– sunt prevăzute trape în treimea superioară a șarpantei, raportată la înălțimea maximă a șarpantei. ...

...

8.2. Evacuarea fumului prin tiraj natural - organizat

Articolul 8.2.1.

(1) Evacuarea fumului prin tiraj natural-organizat se realizează prin introduceri de aer și goluri de evacuare a fumului care pot comunica cu exteriorul direct sau prin canale sau prin ghene, astfel dispuse, dimensionate și realizate încât să asigure circulația controlată a aerului în volumul protejat și evacuarea fumului.

(2) Introducerea aerului se realizează prin goluri de admisie cu aria aerodinamică liberă utilă de 75% din aria aerodinamică liberă utilă a evacuărilor, iar evacuarea fumului prin goluri în fațade (libere sau închise cu dispozitive care se deschid automat în caz de incendiu), prin canale și ghene, ori prin dispozitive (trape) cu deschidere automată dispuse în treimea superioară a șarpantei, raportată la înălțimea maximă a șarpantei, sau în treimea superioară a pereților exteriori ai încăperii (atunci când tavanul are o înclinare mai mică de 20°). Dispozitivele de evacuare a fumului prin tiraj natural- organizat asigură evacuarea fumului pe maximum 30 m adâncime a încăperii.

(3) Dispozitivele pentru introducerea aerului proaspăt pentru compensare în caz de incendiu, vor avea o suprafață liberă utilă normată, raportată la aria utilă a dispozitivelor pentru evacuare a fumului pe care o protejează, conform prevederilor normativului.

(4) Golurile de ventilare naturală permanent deschise, practicate în treimea inferioară a pereților exteriori, se însumează la suprafața liberă necesară compensării aerului în caz de incendiu.

(5) Golurile de introducere (admisie) a aerului se dispun în toate cazurile în treimea inferioară a pereților încăperii/spațiului și se repartizează alternat (între ele), distribuindu-se cât mai uniform în spațiul protejat, având marginea lor superioară la cel mult 1 m față de pardoseală în cazul încăperilor/spațiilor cu înălțimea liberă de maxim 3 m.

Articolul 8.2.2.

(1) Dispozitivele pentru evacuarea fumului în caz de incendiu, vor avea o arie aerodinamică liberă utilă normată, raportată la suprafața încăperii pe care o protejează, conform prevederilor normativului.

(2) Golurile de ventilare naturală permanent deschise, practicate în acoperiș sau în treimea superioară a pereților exteriori, se însumează la suprafața liberă necesară evacuării fumului.

(3) Dispozitivele de protecție a golurilor pentru admisie și evacuare (voleți, panouri, trape etc.) trebuie să fie (în poziție de așteptare), etanșe la foc pentru cele de introducere a aerului și rezistente la foc pentru cele de evacuare a fumului, cu rezistența la foc cel puțin egală cu a canalului în care sunt montate, dar minimum performanța la foc prevăzută la Art. 8.1.10 alin. (11) . Pentru dispozitivele prevăzute în acoperiș sau în pereții exteriori, aceste condiții nu sunt obligatorii.

Articolul 8.2.3.

Dispozitivele de evacuare a fumului și gazelor fierbinți, trebuie să îndeplinească următoarele cerințe: a) clasa de fiabilitate Re 300 (300 de cicluri) iar dispozitivele cu funcțiune dublă (utilizate și pentru ventilarea normală) se supun la 10.000 de cicluri de deschidere în situație de ventilare; ...

b) clasificarea încărcării din zăpadă este minimum SL 250 (25 daN/mp) pentru zone cu altitudinea sub 400 m și minimum SL 500 (50 daN/mp) pentru înălțimi cuprinse între 400 m și 800 m și obligativitatea asocierii cu dispozitive care împiedică acumularea zăpezii; la altitudini mai mari de 800 m, clasificarea încărcării din zăpadă este minimum SL 500 (50 daN/mp) și panta acoperișului (precum și a dispozitivelor) față de proiecția orizontală a acestuia formează un unghi mai mare de 45°; ...

c) clasa T (-0,5) pentru temperatura mediului de (-0,5°C); ...

d) clasa B_300 30 (300°C pe timp de 30 de minute) pentru expunerea la căldură. ...

Articolul 8.2.4.

(1) Trapele de evacuare a fumului prevăzute în canalele de evacuare a fumului care se deschid automat pentru extragerea fumului, trebuie să aibă o rezistență la foc cel puțin din clasa B_300 30. Canalul de evacuare a fumului în care este instalată trapa de evacuare a fumului, trebuie să fie rezistent la foc minimum EI 30. Clasa de rezistență la foc a trapelor de evacuare a fumului trebuie să fie egală sau mai mare față de cea a canalului de evacuare a fumului în care sunt instalate.

(2) Trapele, atunci când trebuie prevăzute, conform prevederilor normate, pot fi utilizate în sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți pentru o singură cameră și/sau un singur rezervor de fum.

(3) Rezervoarele de fum trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute la Art 8.1.3 . și Art. 8.1.13 .

(4) Se prevede o trapă de evacuare a fumului la maxim 200 mp din suprafața pardoselii, conform SR CEN/TR 12101-4.

(5) Zona totală a clădirii și/sau zonele de fum racordate la un canal colector de evacuare a fumului și gazelor fierbinți pe fiecare etaj nu trebuie să depășească suprafața zonei de fum maxime permise în conformitate cu Art. 8.1.13 .

Articolul 8.2.5.

Atunci când camera principală echipată cu sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți conține una sau mai multe camere cu suprafața utilă mai mică de 36 mp, instalarea de sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în camerele mai mici este opțională, camerele mai mici trebuind să fie prevăzute cu aceleași sisteme de protecție active precum camera principală. În acest caz, cantitatea de fum trebuie calculată în funcție de suprafața însumată cu camerele interioare, conform procentului în funcție de densitatea de sarcină termică din acestea.

Articolul 8.2.6.

(1) Aria aerodinamică liberă a gurilor de introducere a aerului reprezintă aria totală a secțiunii transversale neobstrucționate (aria liberă geometrică), măsurată în planul în care aria este minimă și în unghi drept cu direcția fluxului de aer/fum, înmulțită cu coeficientul de curgere.

(2) În lipsa unor încercări standardizate, coeficientul de curgere (de debit) pentru gurile de introducere a aerului, se alege conform prevederilor din Tabelul 119, în conformitate cu SR EN 12101-2. Tabelul 119: Valorile coeficientului de curgere pentru gurile de introducere a aerului Tipul deschiderii

Unghiul deschiderii (grad)(1)

Coeficient de curgere

Deschidere liberă (gol, gură etc.)

-

0.7

Unghiul de deschidere al elementelor de protecție a gurilor de introducere a aerului

≥ 90°

0.7

Grile/jaluzele de protecție a gurilor de introducere a aerului

90°

0.65

Unghiul de deschidere al elementelor de protecție a gurilor de introducere a aerului

≥ 60°

0.5

≥ 45°

0.4

≥ 30°

0.3

Note Tabelul 119: (a) (1) - Unghiul de deschidere față de axa verticală, cu o toleranță de ± 50. ...

(b) "-" - Nu se aplică. ...

(3) Determinarea suprafeței utile de deschidere trebuie realizată în conformitate cu procedura de evaluare simplă sau cu procedura experimentală. Suprafața utilă de deschidere obținută prin procedura de evaluare simplă trebuie determinată de un laborator de încercări notificat/acreditat. Coeficientul de curgere (de debit) pentru dipozitivele de evacuare a fumului montate în fațadă, utilizând procedura de evaluare simplă, pentru diferitele valori ale unghiului de deschidere a se alege conform prevederilor din Tabelul 120. Tabelul 120: Valorile coeficientului de curgere (de debit) pentru dispozitivele automate de evacuare a fumului montate în fațade (trape verticale de fum) Unghiul de deschidere (grade)

Dispozitive automate de evacuare a fumului montate în fațade (trape verticale de fum) cu deschidere spre exterior

Dispozitive automate de evacuare a fumului montate în fațade (trape verticale de fum) cu deschidere spre interior

30°

0,25

0,20

45°

0,30

0,25

60°

0,40

0,30

90°

0,50

0,40

Note Tabelul 120: (a) Suprafața utilă de deschidere trebuie determinată în conformitate cu SR EN 12101-2. ...

(b) Dispozitivele automate de evacuare a fumului montate pe acoperiș (trape orizontale de fum) trebuie încercate fără sau cu vânt lateral, iar dispozitivele automate de evacuare a fumului montate în fațade (trape verticale de fum) pot fi încercate doar fără vânt lateral. ...

...

8.3. Evacuarea fumului prin ventilare mecanică

Articolul 8.3.1.

(1) Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți prin ventilare mecanică, se asigură prin evacuarea mecanică a fumului și introducerea mecanică a aerului, astfel încât să existe o circulație controlată a aerului și o evacuare controlată a fumului în spațiul protejat. În situația în care evacuarea fumului se realizează prin ventilare mecanică și introducerea aerului de compensare se face natural, sistemul de evacuare a fumului și gazelor fierbinți se poate considera ca fiind mixt, acesta reprezentând un caz particular a sistemului de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți prin ventilare mecanică.

(2) Introducerea naturală a aerului se realizează conform prevederilor normate, iar cea mecanică prin guri de introducere racordate prin canale (ghene) la un ventilator de introducere.

(3) Evacuarea fumului se realizează conform prevederilor normate, iar cea mecanică se asigură prin guri racordate prin canale (ghene), la ventilatorul de evacuare (extragere).

(4) Viteza aerului la gurile de introducere nu va depăși 5 m/s, iar gurile de introducere mecanică a aerului trebuie să asigure minimum 75% din debitul volumic evacuat (cu o toleranță de plus sau minus 10%).

(5) Gurile de evacuare a fumului trebuie să fie protejate cu voleți etanși la foc la introduceri, și rezistenți la foc la evacuări, în poziția de așteptare. Nu este obligatorie prevederea voleților atunci când canalele sau ghenele de evacuare sunt aferente unui singur nivel construit.

(6) Raportul dintre latura mare și cea mică a unei guri de introducere sau de evacuare nu va fi mai mare de 2.

(7) Dispozitivele de acționare a voleților se realizează conform prevederilor normate și, în caz de incendiu, să asigure punerea automată în funcțiune a ventilatoarelor de evacuare a fumului.

(8) Camerele pentru ventilatoare de evacuare a fumului și gazelor fierbinți atunci când sunt în mod excepțional prevăzute, trebuie separate de alte imobile, încăperi și instalații tehnice conform Art. 2.4.14.3. alin. (3) . Nu este necesară prevederea de camere conform precizărilor anterioare, dacă trapele sau gurile de evacuare a fumului sunt instalate în exteriorul clădirii.

Articolul 8.3.2.

Sistemul de ventilare normală sau de climatizare al construcției, poate fi utilizat și pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți produse în caz de incendiu, dacă îndeplinește condițiile normate pentru evacuare fum.

...

8.4. Tubulaturi de evacuare a fumului și de admisie a aerului, ghene, ventilatoare

Articolul 8.4.1.

(1) Indiferent de sistemul adoptat pentru evacuarea fumului în caz de incendiu, tubulatura de evacuare a fumului și cea de admisie a aerului vor fi distincte.

(2) Secțiunea tubulaturilor va fi cel puțin egală cu cea a gurilor la care sunt racordate, iar raportul dintre laturile secțiunilor nu va fi mai mare de 2.

(3) În interiorul încăperilor care se prevăd cu sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți, tubulaturile de evacuare a fumului și cele de admisie a aerului trebuie să fie realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s2,d0 și criteriul de performanță minimum E_600 30(ve și/sau ho)S_single, iar elementele de construcție de/cu care se fixează tubulatura, trebuie să aibă o rezistență la foc cel puțin egală cu a acesteia, după criteriile aplicabile lor.

(4) Ventilatoarele de introducere a aerului proaspăt în caz de incendiu prin ventilare mecanică, se montează în exteriorul clădirii, astfel încât elementele de construcție pe care sunt dispuse liber, să aibă o rezistență la foc de minim REI/EI 60 (A1 sau A2-s1,d0) sau se ecranează pe minim 3 m față de anvelopa construcției cu elemente rezistente la foc de minim REI/EI 60 (A1 sau A2-s1,d0) sau se amplasează în interiorul construcțiilor în încăperi prevăzute cu pereți REI/EI 60 (A1 sau A2-s1,d0), planșee REI 60 (A1 sau A2-s1,d0) și uși EI 60-C, cu autoînchidere, la clădiri nivelul III, IV și/sau V de stabilitate la incendiu.

(5) Ventilatoarele de introducere a aerului proaspăt în caz de incendiu prin ventilare mecanică, se montează în exteriorul clădirii, astfel încât elementele de construcție pe care sunt dispuse liber să aibă o rezistență la foc de minim REI/EI 120 (A1 sau A2-s1,d0) sau se ecranează pe minim 3 m față de anvelopa construcției cu elemente rezistente la foc de minim REI/EI 120 (A1 sau A2-s1,d0) sau se amplasează în interiorul construcțiilor în încăperi prevăzute cu pereți REI/EI 120 (A1 sau A2- s1,d0), planșee REI 120 (A1 sau A2-s1,d0) și uși EI 120-C, cu autoînchidere, la clădiri nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu.

(6) Ventilatoarele de introducere a aerului proaspăt în caz de incendiu prin tiraj mecanic, vor fi rezistente la foc clasa F_400 120 în situația montării în spațiul deservit. La construcțiile echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu apă, se pot prevedea ventilatoare de introducere a aerului proaspăt în caz de incendiu clasa F_200 120, în situația montării în spațiul deservit.

Articolul 8.4.3.

Ventilatoarele de introducere a aerului și de evacuare a fumului în caz de incendiu, se alimentează cu energie electrică obligatoriu din două surse independente.

Articolul 8.4.4.

Starea de funcționare și de nefuncționare a ventilatoarelor aferente sistemelor de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, va fi semnalizată în locuri unde permanența este asigurată și la serviciul pentru situații de urgență (atunci când este prevăzut).

Articolul 8.4.5.

Ghenele verticale de evacuare a fumului în caz de incendiu, vor avea capetele exterioare prin care se evacuează fumul, amplasate la partea superioară a construcțiilor sau a porțiunilor de clădiri supraterane și dispuse la distanțe de minimum 1,5 m față de elemente combustibile.

Articolul 8.4.6.

(1) Ghenele verticale de evacuare a fumului în caz de incendiu, vor avea capetele exterioare prin care se evacuează fumul, amplasate la partea superioară a clădirilor sau a porțiunilor de clădiri supraterane respective. Elementele de construcție din jurul gurilor de evacuare a fumului (ghene verticale de evacuare a fumului și trape de evacuare a fumului) trebuie protejate/realizate cu/din produse pentru construcții având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 pe o distanță de cel puțin: a) 2 m lateral (de jur împrejur) când sunt instalate în acoperiș; ...

b) 1 m lateral (de jur împrejur) și minimum 2 m deasupra, când se amplasează în pereții exteriori. ...

(2) Între prizele de aer proaspăt și capetele exterioare ale ghenelor de evacuare a fumului, se asigură distanțe de minimum 8 m (măsurată pe orizontală). Capetele ghenelor de evacuare a fumului se amplasează astfel încât, pe cât posibil, vântul dominant să nu conducă fumul spre prizele de aer.

(3) Distanța de la marginea gurilor de evacuare a fumului dispuse în acoperișul construcțiilor, trebuie să fie (conform Figura 80) cel puțin: a) 4 m față de pereți rezistenți la foc care separă compartimente de incendiu, în condițiile în care cele două compartimente de incendiu au același regim de înălțime; ...

b) 2,5 m față de pereții exteriori; ...

c) 6 m față de pereți exteriori cu suprafețe vitrate fără rezistență la foc ai unei porțiuni de clădire/clădire adiacentă, mai înalte/nivel retras, dacă aceasta nu se constituie ca și compartiment distinct de incendiu (în situația comasării clădirilor) sau față de pereți rezistenți la foc care separă compartimente de incendiu în condițiile în care cele două compartimente de incendiu au regim de înălțime diferit; ...

Figura 80 - Amplasarea în acoperișul/pe terasa construcțiilor a

dispozitivelor de evacuare a fumului și gazelor fierbinți

...

8.5. Case de scări închise si circulații comune orizontale închise

Articolul 8.5.1.

(1) Scările supraterane închise care asigură evacuarea utilizatorilor se prevăd cu sistem de evacuare a fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat sau se pun în suprapresiune.

c) porțiunile de circulație comună orizontală cuprinse între o gură de admisie a aerului și o gură de evacuare a fumului, trebuie să aibă asigurat un debit de extragere (la gură) de minimum 0,5 mc/s pentru fiecare unitate de trecere (flux) de evacuare a circulației comune orizontale din zona care se prevede cu sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți. ...

Figura 83 - Evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu

din circulațiile comune orizontale, prin ventilare mecanică

Articolul 8.5.6.

(1) Degajamentele protejate se prevăd cu sistem pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu sau se pun în suprapresiune față de încăperile adiacente cu care comunică, potrivit prevederilor normativului și reglementărilor tehnice de specialitate.

(2) Circulațiile comune orizontale care nu au ferestre directe în exterior prin care să se evacueze fumul (considerându-se acoperitoare amplasate pe o adâncime de maxim 30 m), se prevăd cu sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică sau se pun în suprapresiune față de încăperile adiacente cu care comunică, potrivit prevederilor normativului și reglementărilor tehnice de specialitate.

Articolul 8.5.7.

(1) Punerea în suprapresiune a circulațiilor funcționale comune orizontale trebuie astfel realizată astfel încât presiunea pe uși să nu depășească 80 Pa.

(2) Punerea în suprapresiune a degajamentelor orizontale protejate, încăperilor tampon și a caselor de scări protejate, trebuie realizată astfel încât presiunea pe uși să fie în acord cu SR EN 12101-13 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 13: Sisteme cu presiune diferențială (SPD). Metode de proiectare și de calcul, instalare, încercări în vederea recepției, încercări periodice și mentenanță și SR EN 12101-6 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 6: Specificații pentru sisteme cu presiune diferențială. Kituri.

Articolul 8.5.8.

La clădirile înalte sau foarte înalte, circulațiile comune orizontale au asigurată evacuarea fumului și gazelor fierbinți potrivit prevederilor din prezentul normativ. Casele de scări închise și încăperile tampon se pun în suprapresiune, proiectarea și calculul sistemului se face alternativ și pe baza standardelor SR EN 12101-13 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 13: Sisteme cu presiune diferențială (SPD). Metode de proiectare și de calcul, instalare, încercări în vederea recepției, încercări periodice și mentenanță și SR EN 12101-6 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 6: Specificații pentru sisteme cu presiune diferențială. Kituri

Articolul 8.5.9.

(1) Pentru casele de scări închise, degajamentele protejate, tunelurile de evacuare și încăperile tampon, puse în suprapresiune, proiectarea și calculul sistemului se face alternativ și pe baza standardelor SR EN 12101-13 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 13: Sisteme cu presiune diferențială (SPD). Metode de proiectare și de calcul, instalare, încercări în vederea recepției, încercări periodice și mentenanță și SR EN 12101-6 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 6: Specificații pentru sisteme cu presiune diferențială. Kituri

(2) Viteza aerului trebuie să fie de cel puțin 1 m/s în dreptul ușilor de acces la nivelul incendiat și al celor de acces în scară din exteriorul clădirii, considerând celelalte uși închise.

(3) Degajamentele protejate, tunelurile de evacuare și încăperile tampon se presurizează prin conductă separată de cea pentru casa scării. Presiunea în casa de scară trebuie să fie graduală, cu cel puțin 5 Pa mai mare față de presiunea din spațiile presurizate cu care comunică direct. La celelalte spații presurizate cu care comunică direct trebuie menținut gradientul de minimum 5 Pa mai mult față de presiunea din spațiile anterioare de pe circuitul căii de evacuare către casa de scară.

...

8.6. Atriumuri

Articolul 8.6.1.

Evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu din atriumurile închise, trebuie asigurată astfel: a) când densitatea sarcinii termice (q) este mai mică de 105 MJ/mp, evacuarea fumului se realizează prin sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat cu dispozitive cu deschidere automată, care să asigure o suprafață liberă de minimum 1% din aria celui mai mare nivel al atriumului delimitat de pereți (fără a se lua în considerare cel de acces în atrium), dar minimum 2 mp sau prin sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin ventilare mecanică, corespunzător alcătuit și dimensionat; ...

b) când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 105 MJ/mp, evacuarea fumului se realizează prin sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat cu dispozitive cu deschidere automată care să asigure o suprafață liberă de minimum 5% din aria celui mai mare nivel al atriumului delimitat de pereți (fără a se lua în considerare cel de acces în atrium) sau prin sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin ventilare mecanică, corespunzător alcătuit și dimensionat; ...

c) atunci când adiacent atriumului se prevăd spații cu funcțiuni de sănătate, cazare, învățământ, comerț, indiferent de sarcina termică, atriumurile se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat cu dispozitive cu deschidere automată care să asigure o suprafață liberă de minimum 5% din aria celui mai mare nivel al atriumului delimitat de pereți (fără a se lua în considerare cel de acces în atrium) dar minimum 2 mp sau prin sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin ventilare mecanică, corespunzător alcătuit și dimensionat. ...

Articolul 8.6.2.

(1) La partea inferioară a atriumurilor se asigură admisii de aer.

(2) În cazul evacuării fumului prin tiraj natural-organizat, aria aerodinamică liberă utilă a admisiilor de aer trebuie să asigure o suprafață liberă de minimum 75% din suprafața liberă a dispozitivelor de evacuare a fumului, iar introducerea mecanică nu va depăși viteza de 5 m/s pe grilă.

(3) În cazul evacuării fumului prin ventilare mecanică, gurile de introducere mecanică a aerului trebuie să asigure minim 75% din debitul volumetric evacuat (cu o toleranță de plus sau minus 10 %), iar viteza aerului la gurile de introducere nu va depăși 5 m/s pe grilă.

(4) Acționările automate ale dispozitivelor pentru evacuarea fumului și de admisie a aerului, trebuie să fie controlate de un sistem de detectare, semnalizare și alertare a incendiului.

(5) Acționările automate ale dispozitivelor de evacuare a fumului și a celor de admisie a aerului, vor fi dublate de comenzi manuale dispuse la nivelul acceselor din exterior în atrium și de la serviciul pentru situații de urgență (atunci când este asigurat).

...

8.7. Metoda simplificată de calcul pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu

Articolul 8.7.1.

(1) Pentru limitarea propagării incendiilor, în construcții se prevede sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți, realizat conform prevederilor normativului, prevăzut cu rezervoare de fum alcătuite conform Art. 8.1.12 . și Art. 8.1.13 . și ecrane sau pereți perimetrali (ce asigură minimum aceeași performanță la foc cu cea a ecranelor), prin metoda simplificată de calcul pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu.

Articolul 8.7.2.

Sistemul de evacuare a fumului și gazelor fierbinți este constituit din guri de admisie a aerului, dispuse la partea inferioară (în treimea inferioară a pereților) a spațiului protejat, ecrane continue rezistente la foc minimum DH 30, sau elemente constructive structurale cu rezistența la foc minimum 30 minute, coborâte sub acoperiș sau sub planșeul superior al spațiului respectiv minimum 50 cm și guri de evacuare a fumului și gazelor fierbinți, dispuse în treimea superioară a pereților sau în acoperiș.

Articolul 8.7.3.

(1) Dispunerea ecranelor coborâte sub acoperiș sau sub planșeul superior al spațiului protejat, în sistemul de calcul simplificat de evacuare prin tiraj natural-organizat, se realizează în funcție de densitatea sarcinii termice din spațiul respectiv, conform prevederilor din Tabelul 121.

(2) Ecranele continui se fixează de elementele de rezistență ale construcției din zona riscului potențial de incendiu. Tabelul 121: Dispunere a ecranelor continui în sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat Densitatea sarcinii termice “q” (MJ/mp)

Raportul dintre suma ariilor libere ale gurilor de evacuare a fumului și aria încăperii

q ≤ 420 MJ/mp

1: 100

420 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mp

1: 100 la 1: 80

840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mp

1: 80 la 1: 66,(6)

1.680 MJ/mp < q ≤ 4.200 MJ/mp

1: 66,(6) la 1: 40

q > 4.200 MJ/mp

1:30

Notă Tabelul 121: Pentru valorile intermediare de calcul a densității sarcinii termice, raportul se determină prin interpolare liniară.

Articolul 8.7.4.

(1) Golurile pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu, se distribuie cât mai uniform în spațiul protejat și pot fi permanent deschise sau închise (protejate cu dispozitive cu deschidere automată în caz de incendiu și cu acționări manuale).

(2) Deschiderea dispozitivelor de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu, se poate face individual sau în grup.

(3) Atunci când există goluri pentru evacuarea fumului practicate în acoperiș, în treimea superioară a șarpantei, raportată la înălțimea maximă a șarpantei, sau în treimea superioară a pereților exteriori ai încăperii (atunci când tavanul are o înclinare mai mică de 20°), acestea se însumează la suprafața necesară evacuării fumului și a gazelor fierbinți produse în caz de incendiu.

Articolul 8.7.5.

Dispozitivele de evacuare prin tiraj natural-organizat a fumului și a gazelor fierbinți prevăzute în normativ, trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute în normativ și în seria de standarde europene SR EN 12101 precum și SR CEN/TR 12101-4 și SR CEN/TR 12101-5.

Articolul 8.7.6.

La evacuarea fumului și gazelor fierbinți prin ventilare mecanică, se respectă următoarele condiții: a) dispunerea ecranelor se realizează corespunzător prevederilor normate pentru sistemul de evacuare prin tiraj natural-organizat și vor fi continui, alcătuite și dispuse încât să realizeze o casetare a spațiului de sub acoperiș sau planșeul superior; ...

b) gurile de evacuare se dispun uniform distribuit, astfel încât să se asigure cel puțin o gură la maximum 200 mp; ...

c) funcție de densitatea sarcinii termice (q), debitul de extragere va fi de cel puțin 1 mc/s și maximum 3 mc/s pentru 100 mp, conform prevederilor din Tabelul 122: Tabelul 122: Debit de extragere a fumului și gazelor fierbinți prin ventilare mecanică Densitatea sarcinii termice “q” (MJ/mp)

Debitul de extragere (mc/s)

q ≤ 420 MJ/mp

1

420 MJ/mp <q ≤ 840 MJ/mp

De la 1 la 1,25

840 MJ/mp<q ≤ 1.680 MJ/mp

De la 1,25 la 1,50

1.680 MJ/mp <q ≤ 4.200 MJ/mp

De la 1,50 la 2,50

q > 4.200 MJ/mp

3

Notă Tabelul 122: Pentru valorile intermediare de calcul a densității sarcinii termice, debitul de extragere se determină prin interpolare liniară sau se alege valoarea maximă

...

d) la un ventilator de evacuare pot fi racordate maximum două rezervoare de fum delimitate de ecrane, iar debitul ventilatorului poate fi redus la debitul necesar celui mai mare rezervor de fum racordat. ...

Articolul 8.7.7.

(1) Admisiile de aer pot fi naturale sau mecanice și se dispun la partea de jos în treimea inferioară a spațiului protejat (având marginea lor superioară la cel mult 1 m față de pardoseală pentru încăperi/spații cu înălțimea liberă de maxim 3 m), recomandându-se amplasarea acestora în zone opuse gurilor de evacuare sau fațade.

(2) Nu se admite traversarea ecranelor de către elemente combustibile.

Articolul 8.7.8.

(1) În spațiile cu plafoane suspendate sau autoportante pline, ecranele ce delimitează rezervoarele de fum coboară de la intradosul acoperișului și depășesc planul plafonului suspendat sau autoportant plin, cu minimum 50 cm.

(2) Plenumul prevăzut cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere, delimitat de ecrane, intradosul acoperișului și plafonul suspendat sau autoportant plin, constituie rezervoare de fum independente de cele dispuse sub plafonul suspendat sau autoportant plin, care se echipează cu sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți independent de cele de sub plafoanele suspendate sau autoportante pline, și se dimensionează în mod corespunzător. Nu se admite trecerea fumului și a gazelor fierbinți din rezervorul de fum dispus sub plafonul suspendat sau autoportant plin, prin rezervorul de fum dispus în plenum, decât prin canale/tubulaturi rezistente la foc potrivit normativului.

Articolul 8.7.9.

(1) În toate situațiile, acționarea automată a dispozitivelor de evacuare a fumului și gazelor fierbinți (trape, cupolete, grile etc.) va fi dublată de acționare manuală.

(2) În mod similar și concomitent cu acționarea dispozitivelor de evacuare a fumului și gazelor fierbinți se va face și acționarea dispozitivelor de introducere aer de compensare, după caz.

...

CAPITOLUL 9

INTERVENȚII LA CONSTRUCȚII EXISTENTE CARE CONSTITUIE FOND CONSTRUIT ANTERIOR DATEI INTRĂRII ÎN VIGOARE A PREZENTULUI NORMATIV

Articolul 9.1.

Intervențiile la construcțiile existente care nu se extind, se fac păstrând performanța la foc a elementelor de construcții care se înlocuiesc în conformitate cu reglementările aplicabile la data realizării lor (în acord cu Anexa 10 "Construcții existente" din normativ), iar echiparea cu instalații cu rol de securitate la incendiu se face potrivit reglementărilor tehnice în vigoare.

Articolul 9.2.

Lucrările de extindere la construcțiile existente se realizează în concordanță cu reglementările tehnice precizate în Anexa 10 "Construcții existente". Echiparea cu instalații cu rol de securitate la incendiu se face potrivit reglementărilor tehnice în vigoare.

Articolul 9.3.

Pentru construcțiile existente se prevăd următoarele: a) În situația intervențiilor la construcțiile existente care nu presupun extinderea acestora se prevăd următoarele măsuri: – în situația menținerii destinațiilor construcțiilor (precum a funcțiunii, încadrării în construcție civilă, de producție, de depozitare, mixtă, etc. și/sau tipului de clădire: înaltă, foarte înaltă, cu săli aglomerate, etc.), conformarea la foc a construcției se va face potrivit cerințelor din Anexa 10 privind construcții existente; ...

– în situația în care se schimbă destinația construcțiilor (precum a funcțiunii, încadrării în construcție civilă, de producție, de depozitare, mixtă, etc. și/sau tipului de clădire: înaltă, foarte înaltă, cu săli aglomerate, etc.), construcția se poate conforma fie potrivit reglementărilor tehnice generale privind construcțiile noi dacă acest lucru este fezabil tehnic și economic, fie se asigură măsuri de îmbunătățire a cerințelor privind securitatea la incendiu sau alternative de protecție (pasive, active sau combinații ale acestora) care să vizeze îmbunătățirea cerințelor care nu pot fi respectate, în baza unei/unor expertize tehnice privind cerința fundamentală securitate la incendiu (construcții și/sau instalații). Chiar dacă nu se schimbă destinația, clădirea se poate conforma și cerințelor reglementărilor în vigoare privind construcțiile noi, dacă beneficiarul dorește acest lucru și acest lucru este fezabil tehnic si economic. ...

...

b) În situația intervențiilor la construcțiile existente care presupun extinderea acestora, măsurile se realizează în concordanță cu precizările specifice prezentate în Anexa 10 privind construcții existente. ...

Articolul 9.4.

Pentru construcțiile existente (cu excepția lucrărilor de extindere ale acestora), se pot prevedea măsuri de îmbunătățire a cerinței securitate la incendiu, precum: – utilizarea materialelor și produselor de construcții clasa de reacție la foc minim C-s3,d1, dar minimum conform prevederilor normate; ...

– utilizarea elementelor, materialelor și produselor de construcții cu performanță privind rezistența la foc mai mare față de prevederile normate; ...

– diminuarea densității de sarcina termică în toate spațiile clădirii existente; ...

– echiparea clădirii cu instalațiile cu rol de securitate la incendiu suplimentar față de cele prevăzute în reglementările tehnice în vigoare; ...

– închiderea scărilor interioare deschise în case de scări închise și prevederea de sisteme pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu a acestora; ...

– prevederea de sisteme pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu a circulațiilor comune orizontale de evacuare cu lungimi mai mari de 30 m în toată clădirea; ...

– echiparea clădirii cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu, iar acolo unde suprafața desfășurată este mai mare de 7.000 mp sau clădirea este prevăzută cu mai mult de 5 niveluri supraterane și în care persoanele rămân pe timpul nopții; cu excepția clădirilor de locuit, aceasta va avea și sistem de alarmare vocală; ...

– echiparea cu instalații de stingere a incendiilor cu sprinklere acolo unde suprafața desfășurată este mai mare de 7.000 mp sau clădirea este prevăzută cu mai mult de 5 niveluri supraterane, cu excepția clădirilor de locuit, dacă aceasta nu este obligatorie potrivit reglementării specifice; ...

– echiparea construcției cu coloane uscate, suplimentar cerințelor normativului specific; ...

– echiparea construcției cu ascensoare pentru evacuarea persoanelor cu dizabilități sau pentru intervenție, după caz, conformate în raport cu prevederile prezentului normativ; si a celorlalte reglementari tehnice aplicabile ...

– prevederea de dispozitive de protecție la curent diferențial rezidual (DDR) în acord cu reglementările tehnice în vigoare sau suplimentar față de cele prevăzute conform specificațiilor Normativului pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor, indicativ I7-2011; ...

– prevederea de dispozitive de protecție împotriva defectelor cu arc electric (prin deconectare automată la apariția unui defect de arc electric - AFDD) în acord cu reglementările tehnice în vigoare sau suplimentar față de cele prevăzute în reglementările tehnice în vigoare, conform recomandărilor din SR EN 62606 și SR HD 60364-4-42 precum și specificațiilor Normativului pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor, indicativ I7-2011; ...

– prevederea unui sistem de protecție împotriva trăsnetului (SPT) pentru o construcție și alegerea nivelului de protecție împotriva trăsnetului prin instalație exterioară și/sau instalație interioară a sistemului de protecție împotriva trăsnetului (IPT) în acord cu reglementările tehnice în vigoare sau suplimentar față de cele prevăzute în reglementările tehnice în vigoare; ...

(22) Pereții de sectorizare atunci când sunt poziționați între două sau mai multe compartimente de incendiu, vor fi conformați ca pereți antifoc. Tabelul 125: Suprafața construită maxim admisă între spații delimitate de pereți de sectorizare Suprafața construită maxim admisă între spații delimitate de pereți de sectorizare, mp

Funcțiune

Numărul de niveluri supraterane maxim admise / înălțime totală (până la coamă)

Nivel de stabilitate la incendiu

I

II

Locuințe

Locuințe unifamiliale

Locuințe unifamiliale max. P+E sau P+M

5.000

4.000

Locuințe unifamiliale max P+2E sau P+E+M

4.500

3.500

Locuințe unifamiliale > P+2E și ≤ P+5E sau

Locuințe unifamiliale cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1)

3.500

3.000

Locuințe unifamiliale> P+5E sau

Locuințe unifamiliale cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1)2)

3.000

2.500

Locuințe încadrate >12 niveluri supraterane (înalte sau foarte înalte)

2.500

Nu se admite

Locuințe semicolective, sau colective (blocuri de locuințe, cămine de familiști și nefamiliști, case locuit destinate copiilor fără adăpost)

Locuințe semicolective P+E sau P+M

4.500

4.000

Blocuri de locuințe semicolective ≤ P+2E (sau ≤ 10 m înălțime totală până la coamă/atic) 1)

4.000

3.500

Blocuri de locuințe colective > P+2E și < P+5E

sau

Blocuri de locuințe colective cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1)

3.500

3.000

Blocuri de locuințe semicolective ≥ P+5E sau

Blocuri de locuințe colective cu mai puțin de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) 2)

3.000

2.500

Blocuri de locuințe încadrate >12 niveluri supraterane (înalte sau foarte înalte)

2.500

Nu se admite

Administrative

Clădiri ale autorităților și instituțiilor centrale sau locale, financiar-bancare, sindicate, partide, birouri etc.

Clădiri ≤ P+2E

5.000

4.500

Clădiri P+3E

4.000

4.000

Clădiri > P+3E și ≤ P+5E

sau

Clădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1)

3.500

3.500

> P+5E

sau

Clădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) 2)

3.000

2.500

Clădiri înalte sau foarte înalte

2.500

Nu se admite

Comerț

Mall-uri, magazine, centre și complexuri comerciale, galerii comerciale, hipermarketuri, supermarketuri

Clădiri P

20.000

15.000

Clădiri ≤ P+1E

15.000

10.000

Clădiri P+2E

10.000

7.000

Clădiri > P+2E si ≤ P+5E

sau

Clădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1)

7.000

3.500

Clădiri > P+5E

sau

Clădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală

(până la coamă/atic) 1)2)

3.500

2.500

Clădiri înalte sau foarte înalte

2.500

Nu se admite

Magazine Cash & Carry, DIY, magazine specializate (mobilier, electrocasnice etc.), piețe/bazare

Clădiri P

20.000

15.000

Clădiri ≤ P+1E

15.000

10.000

Clădiri P+2E

10.000

7.000

Clădiri > P+2E si ≤P+5E

sau

Clădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1)

7.000

3.500

Clădiri > P+5E

sau

Clădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) 2)

3.500

2.500

Clădiri înalte sau foarte înalte

2.500

Nu se admite

Fitness, întreținere corporală, spa, cabinete veterinare), service auto și altele similare, spații de joacă pentru copii

Clădiri P

8.000

5.000

Clădiri P+1E

5.000

4.000

Clădiri P+2E

4.000

3.500

Clădiri > P+2E si ≤ P+5E

sau

Clădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1)

3.500

3.000

Clădiri > P+5E

sau

Clădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) 2)

3.000

2.500

Clădiri înalte sau foarte înalte

2.500

Nu se admite

Alimentație publică

Clădiri P

Clădiri ≤P+1E

3.500

3.250

Clădiri P+2E

3.250

3.000

Clădiri > P+2E si ≤ P+5E

sau

Clădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1)

3.000

2.750

Clădiri > P+5E

sau

Clădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) 2)

2.750

2.500

Clădiri înalte sau foarte înalte

2.500

Nu se admite

Sănătate

Spitale, creșe, cămine de bătrâni și persoane cu dizabilități, sanatorii etc.

Clădiri P

4.500

4.000

Clădiri ≤ P+1E

4.000

3.500

Clădiri ≤ P+2E

3.750

3.250

Clădiri ≤ P+3E

3.500

3.000

Clădiri > P+3E și ≤ P+5E

sau

Clădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1)

3.250

2.750

Clădiri > P+5E

sau

(23) În cazurile în care construcția proiectată se va încadra în numărul de niveluri supraterane maxim admise precizate în Tabelul 125, dar nivelul de stabilitate la incendiu este superior, atunci se va opta pentru sistemele compozite de izolare termică ale fațadei pline, corespunzătoare nivelului de stabilitate la incendiu proiectat, dar acestea nu se vor lua în calcul la stabilirea nivelului de stabilitate la incendiu.

Anexa nr. 3

LIMITAREA PROPAGĂRII INCENDIILOR PE FAȚADA

Anexa nr. 3.1

PREVEDERI GENERALE

(24) Este obligatoriu ca închiderile perimetrale de orice fel ale construcțiilor să se alcătuiască și să se realizeze astfel încât să întârzie propagarea incendiilor de la un nivel la altul, atât prin exteriorul închiderii perimetrale (pe fațadă), cât și prin interiorul construcției (Figura 99), conform prevederi normate.

(25) Pentru întârzierea propagării incendiilor prin interiorul construcției spațiile libere dintre planșee și peretele cortină precum și dintre planșee și alte tipuri de pereți exteriori ancorați (prinși) de structura portantă a clădirii (de exemplu: tip de fațadă din panouri sandwich) se etanșează cu sisteme de etanșare având aceeași rezistență la foc cu a planșeului, astfel: – la clădiri cu înălțime obișnuită: i. rezistența la foc minimum EI 30; ...

...

– la clădiri înalte: i. rezistența la foc minimum EI 60; ...

...

– la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 125 m: i. rezistența la foc minimum EI 90; ...

...

– la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală cu 125 m: i. rezistența la foc minimum EI 120. ...

...

Figura 99 - Performanțe privind etanșarea spațiilor libere dintre planșee

și peretele cortină precum si dintre planșee si alte tipuri de pereți

exteriori ancorați (prinși) de structura portantă a clădirii

Anexa nr. 3.2

REGULA H + L

(26) În cazurile în care în normativ se precizează explicit, se pot însuma elementele verticale cu elementele orizontale având aceeași rezistentă la foc (aceeași perioadă de timp) conform Figura 100. Figura 100 - Exemplu de măsurători H si L - caz general

Definirea indicilor H și L (definire)

(27) Indicele "H" în general reprezintă distanța verticală care trebuie să fie egală fie cu 1,20 m, fie cu valoarea indicelui caracteristic determinat prin însumarea înălțimilor (b+c+d). Atunci când deschiderile/ferestrele din fațadă nu sunt suprapuse, indicele H se măsoară în funcție de cea mai mică distanță dintre aceste goluri/ferestre.

(28) Indicele "L " reprezintă distanța orizontală între planul exterior al elementelor de delimitare și fața exterioară a elementelor de fațadă, măsurată direct deasupra deschiderilor suprapuse, inclusiv copertinele, dacă acestea formează un obstacol rezistent la foc. Măsurarea trebuie făcută pe cea mai mare lățime a golurilor suprapuse din fațade. Această valoare trebuie luată în considerare numai atunci când este mai mare sau egală cu 15 cm.

(29) Exemple de măsurători H și L și reguli de aplicare pentru cazuri mai complexe sunt date mai jos în anexă. Figura 101 - Exemplu măsurare între goluri care nu sunt suprapuse

la deschideri în fațadă (exemplu pentru distanța normată de 1,20 m)

Notă Figura 101: Pentru întârzierea propagării incendiilor între nivelurile construcțiilor prin exteriorul închiderii perimetrale (pe fațadă), măsurarea pe verticală în sens diagonal, în direcția cea mai scurtă se aplică exclusiv construcțiilor prevăzute la Art. 2.3.6.1.5 . și Art. 2.3.6.1.6 .

Soluții constructive cu H + L

Figura 102 - Calcul soluții constructive cu H + L (exemplu varianta normată de 1,20 m)

Notă Figura 102: toate desenele exemplificative au partea de interior a construcției prevăzută spre dreapta.

Exemple de măsurători H si L - general

(30) Se pot lua în considerare următoarele: Decros de supralumină la o fațadă complet vitrată (Figura 103 varianta a)): Pentru a putea lua în considerare înălțimea unei supralumini în calculul lui H, retragerea L1 nu trebuie să depășească 40 cm, măsurată în raport cu suprafața geamurilor interioare.

Fațadă plană înclinată sau curbată înclinată pe mai multe niveluri (parte opacă si parte vitrată) (varianta b) si (varianta c):

Fațada înclinată spre interior (Figura 103 varianta b)):

Oricare ar fi valoarea unghiului a, se aplică regula generală H+L (dacă L ≥ 15 cm). Fațada înclinată spre exterior (Figura 103 varianta c)): Dacă α ≤ 15°: se aplică regulile fațadei, măsurând H în funcție de verticală si L este egal cu 0;

Dacă α > 15°: fațada nivelului inferior de sub nivelul înclinat trebuie să fie A1 sau A2-s1,d0, EI i→o de aceeași încadrare cu nivelul necesar pentru stabilitatea la incendiu a structurii planșeelor clădirii.

Etaj superior retras (Figura 103 varianta d)): L este luat în considerare numai dacă valoarea sa este mai mare sau egală cu 15 cm (L ≥ 15 cm).

(89) În construcțiile cu atrium, nu se recomandă dispunerea adiacentă, neseparată de atrium, a unor spații cu risc mare de incendiu, iar când acestea se prevăd (comerț, expoziții și altele similare cu densitatea sarcinii termice - (q) peste 840 MJ/mp), aceste spații se echipează obligatoriu cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare, precum și cu instalații automate de stingere a incendiilor. Atunci când adiacent atriumului se prevăd spații cu funcțiuni de sănătate, cazare învățământ, comerț, expoziții și altele similare, atriumurile se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu.

(90) Depozitele de materiale și/sau substanțe combustibile se separă față de atriumuri cu elemente rezistente la foc, alcătuite și dimensionate corespunzător densității sarcinii termice (q) din depozitele respective, dar minimum EI 120.

Circulații comune orizontale deschise spre atrium

(91) Circulațiile comune orizontale deschise spre atrium, se prevăd la limita lor spre atrium (sub planșee) cu ecrane continui având înălțimea de cel puțin 50 cm și rezistența la foc minimum DH 60 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu, respectiv minimum DH 30 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu și cu sprinklere amplasate corespunzător având durata de funcționare de minimum 60 minute, dacă spațiile adiacente sunt echipate cu astfel de instalații; pot constitui ecrane continue grinzile structurii care au înălțimea de cel puțin 50 cm sub planșeu, dedesubtul cărora se pot continua cu ecrane continue. Circulațiile comune orizontale închise spre atrium, se prevăd la limita lor spre atrium cu panouri de tâmplărie care se separă prin zone continue pline (parapete), rezistente la foc cel puțin EI 60 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu, respectiv minimum EI 30 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu și înălțimea minimă de 1,20 m sau conform Art. 2.4.9.4. (2) . Figura 154 - Circulațiile comune orizontale

deschise (variante a și b) și închise (varianta c)

Anexa nr. 4.3

ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVE SPECIFICE RISCULUI DE EXPLOZIE VOLUMETRICĂ

Încăperi și spații cu pericol de explozie

Terminologie: (92) Explozie (a unei atmosfere explozive) - Creșterea bruscă a presiunii și temperaturii, datorată oxidării sau altei reacții exoterme. Atmosfera explozivă gazoasă - Amestec cu aerul, în condiții atmosferice normale, a substanțelor inflamabile sub formă de gaz, vapori sau ceață în care, după aprindere, combustia se propagă în ansamblul amestecului neconsumat.

Atmosfera explozivă cu praf - Amestec cu aerul, în condiții atmosferice normale, a substanțelor inflamabile sub formă de praf sau fibre în care, după aprindere, combustia se propagă în ansamblul amestecului neconsumat.

(93) Arie periculoasă (datorată atmosferelor explozive gazoase) - Arie în care există sau ar putea să fie prezentă o atmosferă explozivă gazoasă în asemenea cantități încât să necesite precauții speciale pentru construcția, instalarea și utilizarea aparaturii electrice.

(94) Arie periculoasă (de praf) - Arie în care praful combustibil sub formă de nor sau de strat este, sau poate fi anticipat să fie prezent în asemenea cantități încât să necesite măsuri speciale pentru construcția și utilizarea aparaturii electrice, pentru a preveni aprinderea unui amestec exploziv de praf/aer sau a unui strat de praf combustibil.

(95) Arie nepericuloasă (datorată atmosferelor explozive gazoase) - Arie în care nu poate fi prezentă o atmosferă explozivă gazoasă sau cu praf combustibil în asemenea cantități încât să necesite precauții speciale pentru construcția, instalarea și utilizarea aparaturii electrice.

(96) Arie nepericuloasă (de praf) - Arie în care praful combustibil nu este prezent în cantitate suficientă pentru a permite formarea unor amestecuri explozive semnificative de praf/aer și/sau a unor straturi de praf combustibil. Zona 0 - Arie în care este prezentă în permanență, sau pe perioade lungi de timp, o atmosferă explozivă gazoasă.

Zona 1 - Arie în care este probabilă apariția unei atmosfere explozive gazoase în timpul funcționării normale.

Zona 2 - Arie în care nu este probabilă apariția unei atmosfere explozive gazoase la funcționarea normală și, dacă totuși apare, este probabil ca aceasta să se întâmple numai rareori și doar pentru o perioadă scurtă de timp.

Se pot obține indicații privind frecvența de apariție și durata din codurile proprii anumitor industrii sau aplicații.

Zona 20 - Arie în care praful combustibil, sub formă de nor, este prezent în permanență sau în mod frecvent în cantitate suficientă pentru a produce o concentrație explozivă de praf combustibil în amestec cu aerul, și/sau în care stratul de praf se poate forma cu o grosime excesivă și necontrolată în timpul funcționării normale.

Aceasta se poate întâmpla în interiorul unui spațiu limitat pentru praf în care praful poate forma amestecuri explozive, în mod frecvent sau perioade lungi. Aceasta apare tipic în interiorul echipamentului.

Zona 21 - Arie neclasificată ca zona 20, în care, în timpul funcționării normale, praf combustibil sub formă de nor este probabil să apară în cantitate suficientă pentru a fi capabil să producă o concentrație explozivă în amestec cu aerul.

Această zonă poate cuprinde, între altele, imediata vecinătate a punctelor de alimentare sau de evacuare a produselor pulverulente și arii în care se formează straturi de praf și este probabil ca în timpul funcționării normale să genereze o concentrație explozivă de praf combustibil în amestec cu aerul.

Zona 22 - Arie neclasificată ca zona 21, în care nori de praf se pot produce rar și se mențin perioade scurte sau în care acumulările sau straturile de praf combustibil pot fi prezente în condiții anormale și pot genera amestecuri explozive de praf în aer. Atunci când înlăturarea acumulărilor sau straturilor de praf nu poate fi asigurată, din cauza condițiilor anormale, această arie se clasifică zona 21.

Această zonă poate cuprinde, între altele, arii din apropierea unui echipament care conține praf ce poate scăpa prin scurgeri și poate forma depozite (săli de concasare, de exemplu, în care praful poate scăpa de la concasare și se poate depune).

Limita inferioară explozivă LEL (abreviere) - Concentrație de gaz, vapori sau cețuri inflamabile, în aer până la care nu se formează o atmosferă explozivă gazoasă.

(97) Clasificarea zonelor ATEX depinde de prezența amestecurilor explozive în zonă. Zone ATEX pentru gaze și vapori Zona 0/Categoria 1G

Zona 1/Categoria 2G

Zona 2/Categoria 3G

Zone ATEX pentru praf Zona 20/Categoria 1D

Zona 21/Categoria 2D

Zona 22/Categoria 3D

Încăperi și spații cu pericol de explozie Măsuri constructive la spații cu pericol de explozie Figura 155 - Construcțiile cu pericol de explozie se realizează

din materiale și elemente de construcție clasa de reacție la foc A1

Figura 156 - Nu sunt admise materiale și elemente de

construcție combustibile (diferite de A1 sau A2-s1,d0)

Figura 157 - Construcțiile independente cu pericol de explozie, nu vor

avea pod (indiferent de materiale și elementele din care sunt alcătuite)

Figura 158 - Dispunerea încăperilor și

spațiilor cu pericol de explozie este recomandată în afara

construcțiilor cu alte destinații

(amplasate la distanțe de siguranță normate - D)

Figura 159 - Dispunerea încăperilor cu pericol de explozie

(98) Atunci când încăperile (spațiile) cu pericol de explozie (risc foarte mare și explozie volumetrică) nu pot fi dispuse în afara construcțiilor cu alte destinații, se iau măsurile de protecție prevăzute în reglementările tehnice, având în vedere că dispunerea încăperilor cu pericol de explozie nu este recomandată la nivelurile inferioare ale unei construcții etajate cu altă destinație. Figura 160 - Separare prin elemente rezistente la explozie

(99) Atunci când încăperile cu pericol de explozie sunt dispuse în construcții cu alte destinații, se separă prin elemente rezistente la explozie (pereți, planșee). Planșeele rezistente la explozie trebuie să îndeplinească condițiile pereților respectivi, rezistenți la explozie.

(100) Elementele rezistente la explozie trebuie să asigure și împiedicarea propagării incendiilor din spațiile adiacente spre cel cu pericol de explozie (rezistență la foc conform densității sarcinii termice).

(101) Golurile de comunicare funcțională din pereții rezistenți la explozie se protejează prin încăperi tampon protejate, prevăzute cu pereți rezistenți la foc EI/REI 120 (cu excepția peretelui către încăperea cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică care trebuie să fie minimum REI 180) și uși 2 uși x EI_2 90-C5S_200. Figura 161 - Încăpere tampon

(102) Încăperile cu pericol de explozie nu vor avea plafoane (autoportante sau suspendate) și zone neventilate. Figura 162 - Încăpere cu pericol de explozie -

fără plafoane (autoportante sau suspendate)

(103) Încăperile și spațiile închise cu pericol de explozie se prevăd cu goluri de decomprimare în caz de explozie.

(104) Încăperile centralelor termice echipate cu electrovană și detector automat de gaz se prevăd cu goluri de decomprimare în caz de explozie cu aria de cel puțin 0,02 mp la 1 mc din volumul încăperii. Determinarea dimensiunilor suprafeței zonelor de descărcare a presiunii (a golurilor de decomprimare în caz de explozie) se face conform următoarei formule (cu excepția spațiilor de la alineatul anterior): A_ex = 0,05 x V

Unde: A_ex - dimensiunea suprafeței golului pentru decomprimare în caz de explozie, exprimată în mp;

f_ex = 0,05 - factor specific de suprafață a golului pentru decomprimare în caz de explozie, exprimat în mp/mc;

NOTA 3: Cerințele privind volumul de aer de ventilare, de exemplu, pentru două șiruri de 48V de celule VRLA din același spațiu în care se află bateria sau în același dulap pentru baterii și fiecare cu o capacitate nominală de 120 Ah C10, în condiții de service de încărcare flotantă sau de amplificare. Doar cu condiție de încărcare flotantă Q = 0,05 x 24 x 1 x 120 x 0,001 = 0,144 m/h per șir sau 288 l/h total.

Cu condiție de încărcare de amplificare Q = 0,05 x 24 x 8 x 120 x 0,001 = 1,15 mc/h per șir sau 2 300 l/h total.

...

7.3. Ventilare naturală Este preferabil ca necesarul de ventilare să fie asigurat prin ventilare naturală. În cazul în care ventilarea naturală nu este posibilă, se va implementa ventilarea forțată (artificială, mecanică).

Încăperile sau incintele în care sunt amplasate baterii necesită, în condiții de ventilare naturală, o admisie și o evacuare a aerului cu suprafețe libere minime de deschidere calculate după următoarea formulă: A = 28 x Q

unde Q - este debitul aerului proaspăt de ventilare (mc/h);

A - este zona liberă a deschiderii în admisia și evacuarea aerului (cmp).

NOTĂ: În scopul acestui calcul, se presupune că viteza aerului este de 0,1 m/s.

Admisia și evacuarea aerului trebuie să fie amplasate într-un loc optim pentru a crea cele mai bune condiții pentru schimbul de aer, adică cu: – deschideri pe pereții opuși; ...

– distanța minimă de separare de 2 m la deschiderile pe același perete. ...

Bateriile echipate cu sisteme de evacuare a hidrogenului bazate pe capace de colectare a gazelor și tuburi nu sunt acoperite de nici un standard de produs, de testare sau de siguranță. Prin urmare, sunt obligatorii prevederile din prezentul standard privind ventilarea spațiilor sau a incintelor unde sunt instalate bateriile.

...

7.4. Ventilare forțată Acolo unde un flux de aer adecvat - Q nu poate fi obținut prin ventilare naturală și se utilizează ventilarea forțată, sistemul de încărcare trebuie să fie conectat cu sistemul de ventilare sau să fie acționată o alarmă atunci când debitul de aer necesar nu este asigurat, pentru modul de încărcare selectat.

Aerul extras din camera bateriei va fi evacuat în exteriorul clădirii.

...

7.5. Moduri de încărcare Modul obișnuit de încărcare pentru bateriile staționare este încărcarea cu curentul continuu/tensiune constantă (IU caracteristic, vezi A.3).

În cazul în care se folosesc alte metode de încărcare decât IU caracteristic sau U caracteristic în limitele specificate în Tabelul 127 (echivalent cu tabel 1 din SR EN IEC 62485-2), debitul de aer Q pentru ventilare va fi dimensionat conform curentului maxim de ieșire al încărcătorului. În cazul în care se utilizează echipamente de încărcare cu o caracteristică variabilă, atunci pentru calculul necesarului de ventilare va fi utilizat curentul de sfârșit de încărcare considerat 25% din curentul nominal al încărcătorului.

NOTĂ: Un încărcător cu caracteristică variabilă este un încărcător cu rezistență constantă cu un curent în scădere atunci când tensiunea crește datorită stării de încărcare în creștere a bateriei.

...

7.6. Supraîncărcare în condiții de defecțiune Pot exista și alte circumstanțe, de exemplu funcționarea defectuoasă a încărcătorului sau condiții de evaporare termică, cazuri în care bateria poate produce mai mult gaz decât valorile luate în calcul la proiectarea ventilării.

Trebuie luate măsuri de precauție împotriva funcționării defectuoase a încărcătorului sau a evaporării termice, de exemplu prin coborâre tensiunea de încărcare sub tensiunea în circuit deschis sau prin deconectarea automată a alimentării electrice. Alternativ, ventilarea ar trebui calculată pentru a corespunde curentului de ieșire maxim al încărcătorului.

...

7.7. În apropierea bateriei În imediata apropiere a bateriei, diluția gazelor explozive nu este întotdeauna asigurată. Prin urmare, trebuie respectată o distanță de siguranță în cadrul căreia dispozitivele incandescente (temperatura maxima a suprafeței 300°C) care pot produce scântei. Dispersia gazului exploziv depinde de viteza de emanare a gazului și de ventilarea din apropierea sursei de emanare. Pentru calcularea distanței de siguranță d de la sursa de emanare, se va aplica următoarea formulă, presupunând o dispersie emisferică a gazului. Distanța de siguranță d se regăsește și în B.1. din SR EN IEC 62485-2:2019. Pentru informații detaliate despre calculul distanței de siguranță, consultați Anexa B.

unde: I_gas - este curentul care produce gaz (mA per Ah);

C_rt - Este capacitatea nominală (Ah).

NOTĂ: Distanța de siguranță necesară poate fi realizată prin utilizarea unui perete despărțitor între baterie și dispozitivul incandescent.

> 300 mp (A utila)

Spre exterior* sau degajament protejat

X

-

Din galeria comerciala comună spre exterior

X

-

Clădiri pentru sănătate supraterane

< 200 de paturi

La scară

-

X (recomandare)

De la scară spre exterior*

-

X (recomandare)

> 200 de paturi

La scară

-

X (recomandare)

De la scară spre exterior*

X

-

Centru de îngrijire de zi

Spre exterior*

-

X (recomandare)

Clădiri pentru cultură supraterane

< 200 de utilizatori

Spre foaier sau scară

-

X (recomandare)

Spre exterior*

-

X (recomandare)

≥ 200 de utilizatori

Spre exterior* sau la scară

-

X (recomandare)

De la scară spre exterior*

X (recomandare)

-

Clădiri pentru învățământ supraterane

< 200 de persoane

La scară

-

X (recomandare)

De la scară spre exterior*

-

X (recomandare)

≥ 200 de persoane

La scară

-

X (recomandare)

De la scară spre exterior*

X

-

Clădiri pentru turism supraterane

< 200 de locuri de cazare (cu excepția restaurantului etc.)

La scară

-

X (recomandare)

De la scară spre exterior*

-

X (recomandare)

≥ 200 de locuri de cazare (cu excepția restaurantului etc.)

La scară

-

X (recomandare)

De la scară spre exterior*

X

-

Clădirile de cult supraterane

< 200 de utilizatori

Spre exterior*

-

-

≥ 200 de utilizatori

Spre exterior*

-

-

Clădiri de sport supraterane

< 200 de utilizatori

La scară

-

X (recomandare)

De la scară spre exterior*

-

X (recomandare)

≥ 200 de utilizatori

La scară

-

X (recomandare)

De la scară spre exterior*

X

-

Construcții civile supraterane montane sau din Delta Dunării amplasate izolat

≤ 150 de locuri de cazare (cu excepția restaurantului etc.)

La scară

-

X (recomandare)

De la scară spre exterior*

-

X (recomandare)

> 150 de locuri de cazare (cu excepția restaurantului etc.)

La scară

-

X (recomandare)

De la scară spre exterior*

X

-

Parcaje pentru autoturisme

- / Bariere cu deschidere automată

Stadioane, arene sportive

- / turnicheți

Amenajări pentru spectacole în aer liber și corturi

- / bariere de dirijare a circulației realizate și amplasate astfel încât să nu împiedice circulația și evacuarea utilizatorilor

Campinguri

-

Clădiri civile supraterane înalte

Încăperi tampon la scară

X

-

De la încăperi tampon la scară spre exterior*

X

-

Orice spațiu > 50 persoane

X

-

Clădiri civile supraterane foarte înalte

Încăperi tampon la scară

X

-

De la încăperi tampon la scară spre exterior*

X

-

Orice spațiu > 50 persoane

X

-

Spre foaier sau scară

X

-

Clădiri civile cu săli aglomerate/ușile de pe traseul evacuării

Spre exterior*

X

-

Clădiri civile cu încăperi cu aglomerări de persoane

Spre exterior* sau la scară

X (recomandare)

De la scară spre exterior*

X (recomandare)

-

Clădiri civile subterane

< 50 de utilizatori

La scară

-

X (recomandare)

De la scară spre exterior*

-

X (recomandare)

≥ 50 de utilizatori

La scară

X

-

De la scară spre exterior*

X

-

Construcții de producție și/sau depozitare

Producție

Spre exterior*

X (recomandare)

Laboratoare etc. cu activitate care prezintă pericol de explozie

Spre exterior*

X

-

Depozitare

-

-

X (recomandare)

Construcții civile cu funcțiuni mixte

Funcție de spații și/sau tip de clădire

Orice funcțiune; orice tip de clădire

Uși neutilizate în circulația funcțională curentă

Spre exterior*

X

-

Scări exterioare

-

X

Note Tabel 128:

* (spre exterior) = ușile prin care se asigură evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu la nivelul terenului sau al unei suprafeței carosabile;

”-” = nu se aplică.

Anexa nr. 5.2

CIRCULAȚII COMUNE VERTICALE (SCĂRI)

Scări cu rampe drepte

Figura 191 - Scări cu o rampă dreaptă

Figura 192 - Scări cu două rampe drepte

Figura 193 - Scări cu trei rampe drepte -

se pot realiza cu una sau mai multe rampe

Figura 194 - Scări cu patru rampe drepte

Figura 195 - Tipologii scări

(133) Rampele scărilor închise de evacuare ale nivelurilor supraterane se separă de rampele subterane conform prevederilor stipulate la Art. 2.5.6.2.3. alin. (1) și (2) , Art. 3.2.11.8 ., Art. 4.1.5.10 ., Art. 4.2.5.10 ., Art. 5.5.4. , Art. 6.1.5.12. , Art. 7.5.6 . și a celorlalte prevederi stipulate în normativ. Fac excepție situațiile prevăzute la Art. 2.5.6.2.3. alin. (3) și (4) și a celorlalte prevederi stipulate în normativ.

(134) Rampele subterane ale scărilor închise interioare dispuse în continuarea rampelor supraterane, se separă de rampele aferente nivelurilor supraterane prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120 și planșee rezistente la foc minimum REI 60. Comunicarea funcțională dintre rampele scărilor subterane și rampele scărilor supraterane ale clădirii este admisă numai printr-o ușă rezistentă la foc EI2 90-C5S200, dispusă la cota parterului sau a palierului intermediar dintre subsol și parter, cu deschidere în sensul de evacuare. Atunci când nu există comunicare între rampele subterane și cele supraterane, golul de ieșire în holul de la parter al rampei subterane se protejează cu ușă rezistentă la foc minimum EI2 30-C5S200 (dacă normativul nu stabilește valori mai mari). Figura 196 - Separarea rampelor supraterane de cele subterane

Scări cu rampe încrucișate

Figura 197 - Scări cu rampe încrucișate la

clădiri înalte/foarte înalte și în subteran

(135) Scările cu rampe încrucișate sunt constituite dintr-o combinație între două scări cu rampe drepte (fiecare) și care conduce la realizarea a două scări (două căi de evacuare distincte).

Scări cu rampe elicoidale

(136) Scările cu rampe elicoidale, cu una sau mai multe rampe, pot fi curbe sau în spirală.

(137) Caracteristica acestor scări elicoidale o constituie convergența muchiilor treptelor într-un singur punct.

(138) În cazul scărilor cu rampe elicoidale, indiferent de lățimea rampei realizată din considerente arhitecturale, poate constitui cale de evacuare numai porțiunea de rampă în care lățimea minimă a treptei este de 18 cm (respectiv 20 cm la săli aglomerate), iar lățimea maximă de 40 cm.

(139) O scară cu formă mixtă, compusă din rampe elicoidale combinată cu porțiuni de rampe drepte, din punct de vedere al securității la incendiu se consideră scară cu trepte balansate. Figura 198 - Scară în spirală (un flux de evacuare)

Figura 199 - Scară cu rampa curbă

(140) Înclinarea rampelor scărilor de evacuare, suprafața și forma treptelor și a podestelor, trebuie să permită circulația ușoară și sigură a utilizatorilor, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice aplicabile.

Scări cu trepte balansate

(141) Scările cu trepte balansate, indiferent de gabaritul acestora, pot fi considerate căi de evacuare numai pentru o unitate de trecere (flux) de evacuare a utilizatorilor, atunci când îndeplinesc condițiile de alcătuire și dimensionare prevăzute în normativ și reglementările tehnice specifice scărilor.

(142) Scara cu trepte balansate se deosebește de celelalte scări prin forma diferită în plan a treptelor.

Conformare scări

(143) În funcție de înălțimea nivelurilor clădirii, rampele unei scări pot fi cu sau fără paliere intermediare.

(144) Golurile de acces la scară se protejează, de regulă, cu uși sau, după caz, încăperi tampon, la clădirile înalte și foarte înalte. În afară de condițiile normate pe care trebuie să le îndeplinească ușile respective, ele trebuie echipate și cu dispozitive de autoînchidere.

(145) Prin deschidere, ușile de acces în casele de scări nu trebuie să reducă lățimea normală a podestelor. Figura 200 - Scheme de principiu uși de

acces în casele de scări (scară cu două rampe)

Figura 201 - Clădiri cu înălțime obișnuită - suprateran (prin deschidere,

ușile de acces în casele de scări nu

trebuie să reducă lățimea normată a podestelor)

Figura 202 - Clădiri înalte/foarte înalte - golurile de acces la

scările de evacuare se protejează obligatoriu cu

încăperi tampon la clădirile înalte și foarte înalte (prin deschidere, ușile

de acces în casele de scări nu trebuie să reducă lățimea normată a podestelor)

Scări exterioare

Figura 203 - Scări exterioare

Note Figura 203: (1) În cazul în care scările exterioare sunt amplasate la colțurile întrânde ale clădirilor civile în formă de L, T sau U sub un unghi α, golurile din pereții exteriori adiacenți se dispun astfel încât distanța dintre ele să fie în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al compartimentelor pe care le desparte (se aplică conform Art. 2.3.2.1.9 .).

(2) Se aplică conform Art. 2.5.6.4.1 . Se vor avea în vedere și prevederea distanței de min. 1,20 m precum și a celorlalte prevederi normate în cazul în cazul în care pereții antifoc sunt amplasați pe fațade, sub un unghi α, α = 180°.

(3) Scările trebuie executate din materiale A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc minimum R 15 (R 30 la clădiri înalte și/sau foarte înalte și R 60 la clădiri foarte înalte cu înălțimea ≥ 125 m).

(4) Ușile de evacuare prevăzute spre scările exterioare deschise vor avea rezistența la foc (EI) de aceeași valoare cât a fațadelor în care sunt integrate (conform Capitol 2.3.6.1 . Prevederi generale privind limitarea propagării pe fațadă din normativ), fără a fi mai mici de EI2 15-C5S_a.

Anexa nr. 5.3

CORIDOARE

Generalități

Notă: În toate încăperile din clădiri noi unde sunt necesare două căi de evacuare, precum și la clădirile înalte, foarte înalte (unde sunt necesare două căi de evacuare, obligatoriu la open space) sau cu săli aglomerate (unde sunt obligatorii două căi de evacuare), este obligatoriu ca evacuarea să se realizeze doar într-un unghi de minimum 90 de grade (către două direcții diferite).

Evacuare la clădiri existente

(166) La clădiri existente se pot aplica și prevederile Art. 2.5.14.1 . din normativ. Figura 219 - Caz particular - coridoare

înfundate (lungime de evacuare într-o singură direcție),

evacuare în "Y" - în axul căilor de evacuare la clădiri existente

Notă Figura 219: Conform calcul Figura 212 (Diagramă joncțiune în "T" cu coridor principal de evacuare).

Lungimea de evacuare într-o direcție ("l") este lungimea maximă însumată a segmentelor (L1)+(L2) l = (L1) + (L2) și

Lungimea de evacuare în două direcții ("L") este lungimea maximă însumată a segmentelor (L1) + (L2) + (L3) + (L4) sau (L1) + (L2) + (L5) + (L6)

L = (L1) + (L2) + (L3) + (L4) sau L = (L1) + (L2) + (L5) + (L6)

Lungimea de evacuare

(167) "Lungime de evacuare" înseamnă distanța reală pe care trebuie să o parcurgă o persoană din orice punct al unei suprafețe de pardoseală a unei camere (sau de la ușa acesteia atunci când în interiorul încăperii nu se depășește lungimea de evacuare de coridor înfundat) până la ieșirea relevantă (scară, încăpere tampon, degajament protejat, tunel, ieșire direct în exterior), ținând cont de dispunerea pereților, a pereților despărțitori, a ușilor intermediare și a amplasamentelor fixe specifice amenajării.

(168) Lungimea căii de evacuare a utilizatorilor construcțiilor, se determină pe traseul ce trebuie parcurs - în axul căilor de evacuare, de la punctul de plecare al utilizatorului până la cea mai apropiată ușă de evacuare (directă în exterior, de acces într-o scară de evacuare, încăpere tampon sau de acces într-un degajament protejat), sau până la prima treapta a scării deschise, ținând seama de poziția diferitelor echipamente sau obiecte cu amplasament fix sau mobilier și care trebuie ocolite conform subcapitolului 2.5.14 . Lungimea căii de evacuare (din normativ). Figura 220 - Lungime de evacuare

Anexa nr. 5.5

CERINȚE SPECIALE PENTRU EVACUAREA PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI

Terminologie

(169) Se utilizează următoarea terminologie, în acord cu Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările și completările ulterioare și reglementarea tehnică "Normativ privind adaptarea clădirilor civile și spațiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap, indicativ NP 051/2012", aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 189/2013: Căi și mijloace de acces - elementele prin care se asigură accesul în clădirile publice și care asigură posibilitatea deplasării persoanelor cu handicap în interiorul clădirii;

Clădiri de utilitate publică - clădirile aparținând instituțiilor publice și private care oferă populației diferite tipuri de servicii.

Prevederi generale

(170) Clădirile de utilitate publică, căile de acces, clădirile de locuit, stațiile de transport în comun, peroanele principalelor stații de transport feroviar, spațiile de parcare precum și celelalte funcțiuni/destinații prevăzute de Legea nr. 448/2006, cu modificările și completările ulterioare, vor fi adaptate conform prevederilor legale în domeniu, astfel încât să permită accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap precum și evacuarea acestora.

(171) Clădirile de patrimoniu și cele istorice (monumente istorice) se vor adapta, cu respectarea caracteristicilor arhitectonice, conform prevederilor legale în domeniu.

(172) Următoarele clădiri/funcțiuni sunt exceptate de la modalitățile normate (ascensoare sau puncte de staționare în casa scării) de evacuare a persoanelor cu dizabilități: (1) anumite clădiri de producție/funcțiunile de producție care sunt exceptate de la respectarea accesibilității pentru persoane cu dizabilități, conform cerințelor normate cu privire la accesibilitatea în mediul construit;

(2) clădirile parter cu sau fără niveluri de subsol/demisol (subsolul/demisolul fără activități permanente de muncă, la care nu se prevăd ascensoare sau puncte de staționare în casa scării, dar la parter se prevăd celelalte modalități normate de evacuare, ca de exemplu rampe).

(173) Clădirile cu funcțiune medicală (spitale, instituții de îngrijire medicală etc.) se prevăd obligatoriu cu ascensoare de evacuare a persoanelor cu dizabilități.

(174) Căile de evacuare trebuie să fie libere de orice obstacol care poate cauza întârzieri nejustificate în timpul evacuării persoanelor cu dizabilități, de exemplu praguri ridicate sau trepte.

– o zonă (determinată ca și încăpere distinctă sau nu) din interiorul unui compartiment distinct de incendiu alăturat. ...

Figura 224 - Zonă de refugiu

(191) "Zona de refugiu" se referă la o zonă unde persoanele evacuate se pot refugia temporar, zonă la care se ajunge printr-un coridor (protejat sau nu) interior sau coridor exterior sau printr-o încăpere tampon (protejată sau nu).

(192) Atunci când evacuarea către zona de refugiu se realizează într-un singur sens, sunt necesare următoarele condiții: – zona de refugiu are realizat un ascensor pentru evacuare a persoanelor cu dizabilități; ...

– există încăpere dedicată pentru refugiu cu următoarele caracteristici: pereți EI 180, ușă EI 90-C5S_200; ...

Notă: Încăperea dedicată pentru refugiu trebuie poziționată astfel încât să fie cât mai apropiată de casa de scară. – încăperea dedicată pentru refugiu trebuie să poată fi accesibilă din exterior printr-o fereastră cu posibilitatea accesului echipelor de intervenție pentru salvarea persoanelor de la înălțime; ...

– numărul de paturi stabilit se calculează ținându-se cont de 2/3 (două treimi) din numărul total de paturi, iar pentru fiecare pat se va aloca o suprafață de 1 m x 2 m. ...

Ascensoare prevăzute pentru persoane cu dizabilități

(193) Pentru a corespunde nevoilor persoanelor cu dizabilități, ascensoarele folosite și pentru evacuarea acestora trebuie să fie proiectate (în clădiri care nu au funcțiune medicală), astfel: – dimensiunile minime ale cabinei ascensorului accesibil utilizat pentru o persoană utilizatoare de fotoliu rulant, cu însoțitor sau pentru o persoană care folosește alte obiecte ajutătoare pentru a se deplasa și are un însoțitor sunt 1,10 m x 1,40 m, fiind recomandată o deschidere liberă a ușii de min 90 cm. Ușa trebuie poziționată pe latura îngustă a cabinei; ...

– dimensiunile minime ale cabinei ascensorului accesibil utilizat pentru două persoane utilizatoare de fotoliu rulant este de 1,10 m x 2,10 m, fiind recomandată o deschidere liberă a ușii de min 90 cm. Ușa trebuie poziționată pe latura îngustă a cabinei. ...

(194) În cazul în care cabina ascensorului are două uși poziționate pe pereți alăturați, dimensiunea minimă a cabinei utilizată pentru o persoană utilizatoare de fotoliu rulant este 1,60 m x 1,40 m, cu deschidere liberă a ușii de 1,10 m.

Anexa nr. 6

CĂI DE ACCES, INTERVENȚIE ȘI SALVARE ÎN CAZ DE INCENDIU

Anexa nr. 6.1

CĂI DE CIRCULAȚIE

(195) Căile de circulație carosabile care trec peste construcții subterane (subsoluri, canale, galerii etc.) sau prin construcții supraterane, vor corespunde condițiilor de trafic greu, fiind dimensionate astfel încât să asigure: – masa în tone pe care trebuie să o suporte carosabilul pe o punte: ...

– față: 15 t (2 punți) și spate: 34 t (3 punți); ...

– forța totală de apăsare a calei pe carosabil: calarea se realizează în 4 puncte (suprafața pe care o are o cală este de 0,8 mp). ...

(196) Căile de circulație carosabile sau planșeele pe care autospecialele de intervenție pot circula sau autoscările de salvare la înălțime pot cala, pot fi proiectate la o capacitate precum cea din alineatul anterior. Pentru posibilitatea calării autoscărilor mai mari de acestea, se respectă specificațiile acestora, în concordanță cu datele tehnice ale autospecialei pentru intervenție și salvare la înălțimi.

(197) Calea de acces carosabilă trebuie să fie mai largă în locurile în care se efectuează manevrele de întoarcere (conform normativelor de profil). În lipsa altor precizări, raza în locurile în care se efectuează manevrele de întoarcere se va considera 11 m.

(198) Secțiunea care leagă calea de acces cu o zonă de drum public trebuie să fie lărgită, după cum este necesar pentru toate direcțiile de deplasare.

Anexa nr. 6.2

PERIMETRUL PEREȚILOR EXTERIORI

(199) Planul clădirii ABCDEFGHIJKLMNOP (conform Figura 225) unde AP și KL sunt pereți în comun cu alte clădiri (sau compartimente de incendiu). Amprenta la sol a clădirii este perimetrul maxim al planului obținut de proiecția verticală (pe orizontală) a oricărui punct ce definește un etaj în consolă (respectiv conturul definit de punctele ABCDEFGHIJKLMNOP). Perimetrul clădirii în sensul prevederilor normate este suma lungimilor pereților exteriori, ținând cont de amprenta la sol a etajelor în consolă, respectiv (A la B la C la D la E la F la G la H la I la J la K) + (L la M la N la O la P). Figura 225 - Perimetrul pereților exteriori accesibil

mașinilor de intervenție - clădire cu 2 pereți antifoc spre vecinătăți

(b) lățimea liberă a coridoarelor protejate cu zone de așteptare (de refugiu) de-a lungul pereților va fi: (i) min. 2,40 m cu așteptare pe o latură; ...

(ii) min. 3,50 m cu așteptare pe două laturi; ...

...

(c) lățimea liberă pentru circulația cu targa: (i) min. 1,80 m întoarcere în unghi drept; ...

(ii) min. 2,20 m - spațiu pentru manevră. ...

...

Zona de refugiu în clădiri de sănătate

Prevederi generale

(212) Zona de refugiu în clădiri de sănătate poate fi: – o zonă din interiorul unei clădiri (în cadrul aceluiași compartiment de incendiu), sau ...

– o zonă din interiorul unei alte clădiri aparținând aceluiași compartiment de incendiu, sau ...

– o zonă (determinată ca și încăpere distinctă sau nu) din interiorul unui compartiment distinct de incendiu alăturat. ...

(213) Atunci când evacuarea către zona de refugiu se realizează într-un singur sens, sunt necesare următoarele condiții: – zona de refugiu are realizat un ascensor pentru evacuare a persoanelor cu dizabilități; ...

– există încăpere dedicată pentru refugiu cu următoarele caracteristici: pereți EI 180, ușă EI 90-C5S_200; ...

Notă: Încăperea dedicată pentru refugiu trebuie poziționată astfel încât să fie cât mai apropiată de casa de scară. – încăperea dedicată pentru refugiu trebuie să poată fi accesibilă din exterior printr-o fereastră cu posibilitatea accesului echipelor de intervenție pentru salvarea persoanelor de la înălțime; ...

– numărul de paturi stabilit se calculează ținându-se cont de 2/3 (două treimi) din numărul total de paturi din zona refugiată, iar pentru fiecare pat se va aloca o suprafață de 1m x 2m. ...

"Zona de refugiu" situată în același compartiment de incendiu

(214) În cazul în care "zona de refugiu" este situată în același compartiment de incendiu cu funcțiune de sănătate și este conectată printr-un coridor închis sau deschis (exterior), în locul cerinței pentru asigurarea normată a simultaneității proprii clădirii de sănătate care deservește ca și zonă de refugiu privind căile de evacuare, se determină numărul de utilizatori pentru care se asigură condițiile de evacuare în caz de incendiu.

(215) În acest sens se ia în calcul suma capacităților celor două, respectiv capacitatea maxim simultană de utilizatori însumată, folosind factorii de ocupare prezentați pentru utilizatorii care provin din zona evacuată precum și 100% din cei care provin din zona de refugiu netransmutați.

(216) Căile de evacuare orizontale și verticale ale clădirii (sau a porțiunii de clădire) care servește ca zonă de refugiu, trebuie să fie conformate în acest sens (din punct de vedere al capacităților normate necesare evacuării).

(217) Trebuie respectată lungimea normată a căilor de evacuare, reprezentată de lungimea parcursă de la punctul de plecare din zona de unde este necesară evacuarea, către porțiunea de clădire care deservește ca zonă de refugiu, până la intrarea în scările de evacuare (respectiv a încăperilor tampon ale acestora, dacă acestea sunt prevăzute) sau direct în exterior, ale porțiunii de clădire care deservește ca zonă de refugiu.

(218) Această zonă de refugiu temporară trebuie să fie separată în mod adecvat de restul clădirii de sănătate în care se află sau a clădirii adiacente de sănătate, printr-o construcție rezistentă la foc (minimum pereți de sectorizare cu performanță la foc normată și uși din pereții de sectorizare cu performanță la foc normată sau cele mai restrictive alte condiții generate de densitatea sarcinii termice sau riscul din încăperile alăturate) și conectată printr-un coridor extern (sau o cale de circulație deschisă în exterior).

(219) Zona de refugiu precum și coridorul închis sau deschis (exterior) de acces trebuie să fie întotdeauna practicabile și accesibile. În sensul acesta, dacă refugierea temporară se face și pe coridoare (la construcții existente), acestea trebuie prevăzute cu sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți (sau suprapresiune), iar gabaritul normat al acestora, necesar evacuării, nu trebuie diminuat prin amplasarea temporară a evacuaților din porțiunea de clădire alăturată.

"Zona de refugiu" situată în interiorul unui alt compartiment de incendiu

(220) În cazul în care "zona de refugiu" este situată în interiorul unui alt compartiment de incendiu cu funcțiune de sănătate, aceasta trebuie conectată printr-un coridor exterior deschis sau printr-un coridor închis prevăzut cu suprapresiune sau sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți (între acestea, la limita compartimentelor de incendiu fiind dispusă obligatoriu încăpere tampon prevăzută cu suprapresiune) între cele două zone (zona necesar de evacuat aparținând unui compartiment de incendiu și zona de refugiu aparținând unui alt compartiment de incendiu).

Notă: În cazul în care două compartimente de incendiu cu funcțiune de sănătate devin reversibil zone de refugiu (unul pentru celălalt), este obligatoriu ca rutele de evacuare să fie în totalitate distincte (să nu fie suprapusă evacuarea în ambele sensuri), cel puțin până la prima intersecție cu o cale orizontală de evacuare (cu evacuare în două direcții), prevăzută în zona de refugiu.

Figura 233 - Scheme principiu evacuare către altă zonă

Notă Figura 234 varianta d): Similar explicații cu Figura 207 varianta d).

Note Figura 234: (a) Circulațiile comune orizontale din compartimentul de incendiu către care se realizează evacuarea, se prevăd cu SPD sau sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți. Atunci când sunt prevăzute cu încăperi tampon, se prevăd cu SPD încăperile tampon precum și circulațiile comune orizontale din compartimentul de incendiu către care se realizează evacuarea. Nu este obligatorie prevederea SPD pe circulațiile comune orizontale din compartimentul de incendiu către care se realizează evacuarea, atunci când evacuarea se realizează printr-o încăpere tampon comună direct către o scară de evacuare sau direct în exterior (încăperea tampon comună aparținând compartimentului de incendiu prin care se realizează evacuarea). Se admite neprevederea SPD pe circulațiile comune orizontale din compartimentul de incendiu către care se realizează evacuarea, atunci când evacuarea se realizează printr-o cursivă exterioară, justificându-se această neprevedere. ...

(b) Se vor vedea explicații Figura 234 varianta d): Similar explicații cu Figura 207 varianta d). ...

(c) Compartimentele de incendiu prevăzute cu SPD trebuie prevăzute, de asemenea, cu instalație automată de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală. ...

(d) În toate cazurile, se va ține cont de prevederile Art. 8.1.8. (1) din normativ. Ușile încăperilor tampon prin care se realizează evacuarea către alt compartiment de incendiu din clădiri civile, se vor prevedea conform Tabelul 123 (Uși pentru circulație funcțională și/sau evacuare practicate în pereții antifoc din clădiri civile). ...

Figura 234 - Schemă principiu zonă evacuare către alt compartiment de incendiu

(din fiecare compartiment de incendiu în celălalt)

Figura 235 - Zone de refugiu (în) clădiri

(228) Pentru evacuare spre zona de refugiu se pot utiliza următorii factori de ocupare, pentru conformarea acesteia: – funcțiune de sănătate cu evacuare cu targa ori patul cu rotile îngrijire ambulatorie: 2 mp/persoană; ...

– alte funcțiuni cu evacuare asistată sau evacuare cu căruciorul a persoanelor cu dizabilități: 1 mp/persoană. ...

Notă: Zona de refugiu în clădirile cu funcțiune de sănătate este o zonă de utilizare/exploatare TEMPORARĂ, destinată EXCLUSIV persoanelor cu dizabilități. Prin urmare, căile de evacuare trebuie să fie proiectate pentru a putea primi/evacua toate persoanele care vor ocupa zona de refugiu (respectiv numărul de paturi stabilit se calculează ținându-se cont de 2/3 (două treimi) din numărul total de paturi din zona evacuată, iar pentru fiecare pat se va aloca o suprafață de 1m x 2m) în caz de urgență iar în zona de refugiu trebuie realizat un ascensor pentru evacuare a persoanelor cu dizabilități (cu targa sau patul cu rotile). Zona de refugiu proiectată poate fi reprezentată și de spații existente, încăperi care îndeplinesc condițiile normate (pereți EI180 și ușă EI90-C5S_200), cu spații libere care pot temporar să primească și numărul de persoane evacuate din porțiunea evacuată, însumarea în întregime a numărului de persoane într-o situație temporară netrebuind să îndeplinească condițiile normate.

(229) Zonele de refugiu trebuie să dispună de minimum două căi de evacuare distincte și independente (cu excepția celor către alte zone de refugiu), direct către exterior (sau prin intermediul scărilor de evacuare direct către exterior, dacă aceste zone nu sunt amplasate la parter) în condițiile în care toate zonele se află în același compartiment de incendiu. Figura 236 - Căi de evacuare pentru zonele de refugiu

Figura 237 - Exemplu de punct de staționare a persoanelor cu dizabilități

(exemplu la clădiri de sănătate)

Anexa nr. 7.2

PARCAJE

Parcaj deschis (suprateran)

(230) Parcajele supraterane pot fi: Parcaj deschis suprateran - construcție deschisă care are goluri permanent deschise pe cel puțin 50% din suprafața pereților exteriori, destinată adăpostirii autovehiculelor și remorcilor acestora (în care nu se efectuează lucrări de reparații).

La parcajele deschise supraterane golurile de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți dispuse în pereții exteriori se iau în considerare numai pentru adâncimea de maximum 30 m, situație în care se consideră că au asigurate condițiile pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți. Dacă golurile de evacuare a fumului dispuse în pereții exteriori nu îndeplinesc cerința menționată mai sus, atunci este necesară evacuarea fumului și gazelor fierbinți din parcajele deschise supraterane potrivit prevederilor normativului NP 127-2009.

Parcaj suprateran puternic ventilat natural - categorie distinctă a parcajelor deschise supraterane cu unul sau mai multe niveluri libere perimetral (deschise spre exterior) și care îndeplinește simultan condițiile prevăzute la Art. 1.2.1 din normativ, definiția nr. 57), astfel: i. pe fiecare nivel de parcare, suprafețele libere din pereții laterali deschiși spre exterior sunt amplasate pe cel puțin două fațade opuse și fiecare reprezintă minimum 50% din suprafața totală a fațadei deschise, înălțimea luată în considerare fiind distanța liberă dintre pardoseala finită și plafon (tavan); ...

ii. distanța dintre fațadele libere opuse, deschise spre exterior, este de cel mult 75,00 m; ...

iii. suprafețele libere perimetrale, deschise spre exterior, la fiecare nivel de parcare, reprezintă procentul normat din aria utilă a spațiului de parcare a nivelului respectiv; nu se iau în considerare suprafețele spațiilor închise destinate circulațiilor pietonale orizontale și verticale, precum și al spațiilor cu alte destinații (anexelor funcționale, activităților conexe etc.); – Suma suprafețelor totale ale golurilor deschise ≥ procentul normat din Arie planșeu nivel de parcare. ...

– Arie planșeu nivel de parcare *: * - nu se iau în considerare ariile spațiilor închise destinate circulațiilor pietonale orizontale și verticale, anexelor funcționale, activităților conexe;

...

– nu se iau în considerare ariile elementelor de construcție portante (stâlpi, diafragme verticale) și neportante (închideri perimetrale, pereți compartimentare). ...

– Arie spațiu exterior deschis (sau curte de lumină) > Suma suprafețelor verticale deschise ...

– Ariile spațiilor exterioare (sau a curților lumină sunt mai mari sau cel puțin egale cu suma suprafețelor deschiderilor din pereții exteriori). ...

– Suma suprafețelor deschise din pereții exteriori ≥ 50% din suprafața totală a fațadei deschise (hx x d1 + hx x d2 + hx x d2 + hx x d2 ... etc.). ...

– Spațiul exterior deschis are aria orizontală cel puțin egală cu suma suprafețelor libere adiacente perimetrale. Parcajele supraterane puternic ventilate natural se consideră că au asigurată evacuarea fumului și gazelor fierbinți. ...

...

Figura 238 - Exemplu parcaj deschis

Figura 239 - Detalii aport aer parcaje deschise

Stații de încărcare mașini electrice

(231) De regulă este necesară prevederea de pereți/partiții din planșeu în planșeu rezistenți la foc (EI/REI cu aceeași rezistență la foc ca a structurii portante a construcției parcajului) grupate pe pachete de câte maxim 3 locuri de parcare, pe laturile lungi și scurte dintre locurile de parcare care conțin stații de încărcare mașini electrice (pentru parcarea la 45°, 60°, 75° sau 90°). Nu se recomandă poziționarea stațiilor de încărcare în sensul în care încărcarea se face în sens longitudinal cu calea de circulație. Se vor prevedea aceleași măsuri pentru stațiile de încărcare ale motocicletelor și bicicletelor, considerând dimensiunile de 1,00 m x 2,60 m (pentru parcarea la 90°). Figura 240 - Parcarea la stații de încărcare cu prevederea unor

elemente de construcție (pereți) cu aceeași rezistență la foc ca a structurii

(232) Poziționarea rigolelor de scurgere a apei meteorice nu vor întrerupe rezistența la foc a planșeelor. Conductele din mase plastice pentru canalizare se vor prevedea cu sisteme de obturare cu închidere automată, rezistente la foc minimum EI cu aceeași valoare cât rezistența la foc normată a planșeelor. Spațiile libere în jurul tuturor conductelor, cablurilor, conductoarelor electrice (indiferent de dimensiunile acestora) etc., inclusiv cele montate în canale, se închid cu materiale având aceeași rezistență la foc cu a planșeelor pe care le intersectează (rezistența la foc a planșeelor minimum prevăzută de Tabelul 2 (Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru construcții civile) și Tabelul 3 (Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru construcții de producție și/sau depozitare). Figura 241 - Schemă parcare cu prevederea unor elemente de construcție

(pereți) cu aceeași rezistență la foc ca a structurii, la stații de încărcare

(252) Porțile de evacuare din incinta exterioară (ieșire din stadion) vor fi în număr cât mai mare. Toate porțile se vor deschide către exterior (în sensul evacuării). Nu este recomandabilă utilizarea porților culisante. Ideal ar fi ca aproximativ jumătate din închiderea exterioară să se poată deschide în momentul ieșirii publicului, fiind astfel prevăzută încât să nu încurajeze intruziunile (înălțime minimă de 2,50 m, detalii care să nu permită escaladarea etc.).

(253) Amenajările de alimentație publică se amplasează, de regulă în spatele tribunelor, în apropierea ieșirilor, dar astfel încât să nu constituie un impediment în calea fluxului de evacuare. Amplasarea mobilierului se face astfel încât să se asigure căi de acces și circulație, prin treceri cu lățimi determinate prin calcul. La amplasarea mobilierului cu locuri la mese, trebuie să se asigure treceri cu lățimi normate determinate prin calcul și prin care utilizatorii să se poată evacua în caz de incendiu, se amplasează în funcție de reglementările în vigoare luând în calcul și riscul privind conflictul, agresivitatea și violența în sport, factorii și formele de manifestare ale violenței în sport precum și metodele de combatere a acesteia.

(254) Spațiile destinate serviciului medical (care se iau în calcul în funcție de capacitatea stadionului sau arenei, respectiv, cabinet medical, infirmerie și/sau posturi de prim ajutor) trebuie să asigure evacuarea în condiții de securitate și urgență a pacienților. In cazul dotării cu cabinet medical sau infirmerie, trebuie să existe un traseu distinct, dimensionat corespunzător pentru transportul cu targa, care nu se intersectează cu celelalte circulații sau să nu poată fi obstrucționat de celelalte circulații și să aibă o parcare proprie în care staționează o salvare.

(255) Anexele cu rol în siguranța spectatorilor (post de supraveghere, spațiu regrupare personal civil de securitate, spații pentru forțele poliției cu posibilitatea de vizualizare a întregii suprafețe a stadionului și spații pentru pompieri) se amplasează în funcție de reglementările în vigoare luând în calcul și riscul care este constituit din efectul panicii asupra unei mari aglomerări de oameni.

(256) Suprafața destinată spectatorilor, precum și suprafața de joc, inclusiv căile de acces și ieșire/ evacuare jucători, trebuie supravegheate prin diverse sisteme de control și avertizare (sistemul de protecție adoptat trebuie astfel ales, încât să nu constituie pericol pentru spectatori și să nu creeze panică în timpul evacuării de urgență).

(257) 1) În cazul prevederii unor bariere de dirijare a circulației, acestea vor fi astfel realizate și amplasate încât să nu împiedice circulația și evacuarea în siguranță a utilizatorilor în caz de incendiu. Dispoziția barierelor, scărilor, pasajelor și ieșirilor trebuie astfel realizată încât să asigure o evacuare fluidă, rapidă și în siguranță urmărindu-se evitarea efectului de pâlnie (căi de acces/ieșire prea înguste). ...

2) Atunci când, pentru activități de cultură, divertisment, întruniri sau alte activități similare, pe terenul de joc al arenelor în aer liber sau al stadioanelor noi sau existente, se amenajează scene precum și/sau locuri în picioare, pe bănci sau locuri pe scaune pentru publicul utilizator, se vor lua următoarele măsuri: a) distanța maximă de parcurs dintre un loc dispus pe terenul de joc al stadioanelor și ieșirea cea mai apropiată (evacuare în inel central, spre incinta exterioară tribunelor) trebuie să fie de maximum 100,00 m (pentru nivelul de stabilitate la incendiu I sau II), astfel: – pentru locuri în picioare această distanță este linia ce unește locul respectiv cu cea mai apropiată ieșire (cu acces către circulațiile perpendiculare pe gradene); distanța maximă de parcurs dintre oricare loc în picioare dispus pe terenul de joc al arenelor în aer liber și al stadioanelor până la punctul de acces către circulațiile perpendiculare pe gradene nu trebuie să depășească 1/10 din perimetrul ariei de evoluție a suprafeței de joc* (așa cum este definită în reglementările de specialitate); ...

– pentru locuri pe bănci sau pe scaune, această distanță reprezintă suma dintre lungimea rândului și aceea a căii laterale de parcurs de la locul respectiv la cea mai apropiată ieșire (măsurată în axul acestora); distanța maximă de parcurs dintre oricare loc pe bănci sau pe scaune dispus pe terenul de joc al arenelor în aer liber și al stadioanelor până la punctul de acces către circulațiile perpendiculare pe gradene nu trebuie să depășească 1/8 din perimetrul ariei de evoluție a suprafeței de joc* (așa cum este definită în reglementările de specialitate); ...

...

b) un flux de evacuare al utilizatorilor dispuși pe terenul de joc este de 150 persoane; lățimea căilor de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor dispuși pe terenul de joc se stabilește în funcție de modul de dispunere al locurilor și al numărului de utilizatori ce trebuie evacuat, dar minimum 1,20 m pentru evacuarea unui flux, minimum 1,60 m pentru evacuarea a două fluxuri, minimum 2,00 m pentru evacuarea a trei fluxuri și 2,50 m pentru evacuarea a patru fluxuri; ...

c) tunelele de acces ale mașinilor de intervenție în interiorul stadionului nu se vor utiliza ca și căi de evacuare pentru publicul utilizator dispus pe terenul de joc al stadioanelor; ...

d) circulațiile existente ale arenelor în aer liber și ale stadioanelor, perpendiculare pe gradene, se pot utiliza ca și căi de evacuare pentru publicul utilizator dispus pe terenul de joc al stadioanelor, în funcție de încărcarea acestora din tribune și doar în condițiile în care circulațiile existente perpendiculare pe gradene nu sunt utilizate la capacitate maxim admisă conform prevederilor Art. 3.3.2.11. alin. (3) de către publicul din tribune. Figura 244 - Circulații pe gradene **

la stadioane și arene în aer liber

Notă Figura 244: ** = Atunci când, pentru activități de cultură, divertisment, întruniri sau alte activități similare, pe terenul de joc al arenelor în aer liber sau al stadioanelor noi sau existente se amenajează scene precum și locuri în picioare, pe bănci sau locuri pe scaune pentru publicul utilizator.

...

...

3) Atunci când, pentru activități de cultură, divertisment, întruniri sau alte activități similare, pe terenul de joc al arenelor considerate construcții închise, în acord cu definiția de la Art. 1.2.1. pct. 21) nr. 1) , noi sau existente, se amenajează scene precum și/sau locuri în picioare, pe bănci sau locuri pe scaune pentru publicul utilizator, se vor lua următoarele măsuri: a) distanța maximă de parcurs dintre oricare loc dispus pe terenul de joc arenelor considerate construcții închise până la punctul de acces către circulațiile perpendiculare pe gradene sau până la o ieșire în exterior, în funcție de forma și dimensiunile terenului pentru jocuri sportive așa cum sunt definite în reglementările de specialitate, nu trebuie să depășească: – 1/10 din perimetrul ariei de evoluție a suprafeței de joc* (așa cum este definită în reglementările de specialitate) pentru distanța maximă de parcurs dintre oricare loc în picioare dispus pe terenul de joc al arenelor considerate construcții închise, până la punctul de acces către circulațiile perpendiculare pe gradene; ...

– 1/8 din perimetrul ariei de evoluție a suprafeței de joc* (așa cum este definită în reglementările de specialitate) pentru distanța maximă de parcurs dintre oricare loc amenajat pe bănci sau pe scaune dispus pe terenul de joc al arenelor considerate construcții închise, până la punctul de acces către circulațiile perpendiculare pe gradene; ...

...

b) un flux de evacuare al utilizatorilor dispuși pe terenul de joc al arenelor considerate construcții închise este funcție de tipul și/sau funcțiunea construcției arenei închise (de exemplu, construcția arenei poate fi tip sală aglomerată); lățimea căilor de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor dispuși pe terenul de joc se stabilește de asemenea în acord cu tipul și/sau funcțiunea construcției arenei închise; ...

c) circulațiile existente ale arenelor considerate construcții închise, perpendiculare pe gradene, se pot utiliza ca și căi de evacuare pentru publicul utilizator dispus pe terenul de joc al stadioanelor în funcție de încărcarea acestora din tribune și doar în condițiile în care circulațiile existente perpendiculare pe gradene nu sunt utilizate la capacitate maxim admisă, conform prevederilor normate, de către publicul din tribune. ...

...

Note Art. (257):

(a) În anumite cazuri, la calculul perimetrului ariei de evoluție a suprafeței de joc* aferente terenurilor de sport, este necesar să se însumeze lățimile diferitelor piste dacă acestea există, luându-se în calcul conturul exterior maxim al terenului generat pentru jocuri sportive. ...

(b) Oricare loc dispus pe terenul de joc al stadioanelor sau arenelor (în aer liber sau construcții închise) necesită evacuare cel puțin în două direcții. ...

Anexa nr. 7.4

CLĂDIRI CIVILE ÎNALTE, FOARTE ÎNALTE SAU CU SĂLI AGLOMERATE

Clădiri înalte și foarte înalte

(258) Clădire înaltă - clădire civilă (publică) supraterană, la care cota superioară a stratului de uzură al pardoselii ultimului nivel folosit de utilizatori este situat la peste 28 m și la mai puțin de 45 m față de cota nivelului de referință (28 m < h <45 m). Clădirile înalte trebuie să permită accesul autospecialelor serviciilor pentru situații de urgență pe minimum două (2) laturi alăturate și pe minimum 50% din perimetrul pereților exteriori atunci când forma acestora este atipică.

(272) Riscul de incendiu pe compartiment de incendiu/construcție, se consideră riscul cel mai mare al încăperilor și zonelor: – ale căror volume însumate reprezintă mai mult de 30% din volumul construcției sau al compartimentului de incendiu, indiferent de destinația acestora, dacă în construcție sunt zone cu risc foarte mare de incendiu, cu pericol de explozie volumetrică; ...

– ale căror suprafețe însumate reprezintă mai mult de 30% din aria desfășurată a construcției sau al compartimentului de incendiu, indiferent de destinația acestora. ...

(273) Determinarea riscului de incendiu al clădirii civilă (publică) sau de producție și/sau depozitare se realizează făcând media aritmetică a sarcinii termice raportat la procentul ocupat de riscul respectiv de incendiu pe compartiment/construcție (se raportează la aria desfășurată a riscului respectiv). Exemplu: Dacă o clădire are 60% risc mic, 20% risc mijlociu și 20% risc mare, riscul pe întreaga clădire este Risc MIJLOCIU.

(274) Intr-o clădire cu funcțiuni mixte, determinarea riscului de incendiu se face astfel: – cel mai periculos risc de incendiu care reprezintă peste 30% din aria desfășurată (Ad) a unei porțiuni de construcție (separată cu pereți și planșee rezistente la foc), determină riscul de incendiu pentru întreaga porțiune și ...

– cel mai periculos risc de incendiu al unei porțiuni de construcție, a cărui arie desfășurată (Ad) reprezintă mai mult de 30% din aria desfășurată (Ad) a construcției respective, determină riscul de incendiu al întregii construcții cu funcțiuni mixte. ...

Notă: La construcții existente, determinarea caracterului de clădire mixtă civilă (publică) sau de producție și/sau depozitare se poate analiza pe porțiuni de clădire, apoi pe ansamblu (luându-se în calcul valoarea cea mai restrictivă rezultată), după cum urmează: ANALIZA FAZA I Riscul cel mai mare care reprezintă cel puțin 30% din aria desfășurată a porțiunii construcției civile (publice) pentru risc mare este considerat pentru toată porțiunea.

Porțiunea de clădire este considerată civilă (publică) este cu risc mare.

ANALIZA FAZA II Riscul cel mai mare care reprezintă cel puțin 30% din aria desfășurată a porțiunii construcției este considerat pentru toată porțiunea.

Porțiunea de clădire cu activitate de producție și/sau depozitare este considerată cu risc mijlociu.

CONCLUZIE/DETERMINARE FINALĂ Porțiunea de clădire civilă (publică) sau de producție și/sau depozitare) care reprezintă mai mult de 60 % din aria desfășurată a întregii clădiri existente, determină caracterul construcției (Clădire de producție și/sau depozitare sau civilă) luat în considerare.

Concluzie: Clădire de producție și/sau depozitare cu risc mijlociu.

Figura 257 - Determinare construcții cu funcțiuni mixte

(la construcții existente)

(275) Riscul de incendiu indiferent de funcțiunea distinctă (civilă sau de producție sau de depozitare care depășește 50% din aria desfășurată a construcției Ad și care determină încadrarea construcției respective), se consideră riscul cel mai mare al încăperilor și zonelor ale căror arii însumate reprezintă mai mult de 30% din aria desfășurată totală a construcției sau al compartimentului de incendiu, indiferent de destinația acestora. Dacă în construcție sunt zone cu risc foarte mare de incendiu, cu pericol de explozie volumetrică, riscul de incendiu pe compartiment de incendiu/construcție, se consideră riscul cel mai mare al încăperilor și zonelor ale căror volume însumate reprezintă mai mult de 30% din volumul construcției sau al compartimentului de incendiu.

(276) în cazul în care riscul cel mai mare al ariilor însumate ale încăperilor și zonelor clădirii, indiferent de funcțiunea distinctă a clădirii reprezintă mai mult de 30% din aria desfășurată totală a construcției sau al compartimentului de incendiu, acest risc este considerat relevant pentru toată construcția.

(277) În construcții cu funcțiuni mixte civile (publice) nu este admisă dispunerea unor spații sau încăperi cu pericol de explozie, cu excepția celor admise explicit (centrale termice, depozitare gaze/ fluide medicale etc.). Figura 258 - Clădiri cu funcțiuni mixte civile

(publice) - dispunerea unor spații sau încăperi cu

pericol de explozie

Anexa nr. 7.6

CONSTRUCȚII DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE

Amplasare

d) EI_2 90-C5S_200 la risc foarte mare de incendiu, respectiv încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc EI_290-C5 S_200, la cele care sunt și cu risc de explozie volumetrică. ...

Varianta a) - risc mic

Varianta b) - risc mijlociu

Varianta c) - risc mare

Varianta d) - risc foarte mare

Varianta e) - risc foarte mare și explozie volumetrică

Figura 268 - Goluri de acces la circulații comune

orizontale din construcții de producție și/sau depozitare

Goluri de acces la ascensoare de persoane, de marfă sau la alte mijloace mecanice de transport pe verticală din construcții de producție și/sau depozitare

(293) Golurile de palier prin care utilizatorii au acces la ascensoare de persoane, de marfă sau la alte mijloace mecanice de transport pe verticală din construcțiile de producție și/sau depozitare, se protejează cu: a) uși etanșe la foc E 30, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc mic de incendiu; ...

b) uși rezistente la foc EI 45, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc mijlociu de incendiu; ...

c) uși rezistente la foc EI 90 sau încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune (atunci când nu au ferestre directe spre exterior) prevăzute cu uși rezistente la foc EI 45- C5S_200 la nivelurile supraterane ale construcției și respectiv încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune prevăzute cu EI 90-C5S_200 la nivelurile subterane, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc mare de incendiu; încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc EI 90-C5S_200, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc foarte mare de incendiu. ...

Varianta a) - risc mic

Varianta b) - risc mijlociu

Varianta c) - risc mare

Varianta d) - risc mare

Varianta e) - risc foarte mare

Varianta f) - risc foarte mare și explozie volumetrică

Figura 269 - Goluri de acces la ascensoare de persoane, de marfă sau

la alte mijloace mecanice de transport pe verticală din construcții

de producție și/sau depozitare

Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți din construcții de producție și/sau depozitare

(294) Dispozitivele de admisie a aerului și de evacuare a fumului prin tiraj natural-organizat asigură evacuarea fumului pe maximum 30 m adâncime a încăperii din spații de producție si/sau depozitare. Figura 270 - Admisie de aer și evacuare a fumului prin sistem

natural organizat la încăperi, spații și construcții de depozitare

Cerințe suplimentare la construcții de producție și/sau depozitare

(295) Construcțiile și încăperile de depozitare a bateriilor de litiu-ion trebuie prevăzute cu pereți minimum REI 180, uși EI2 90-C5S_200 (uși EI2120-C5S_200pentru depozitări de celule LiFePO4 cu aria mai mare de 36 mp precum și pentru depozitări de celule cu litiu nichel/mangan/cobalt indiferent de suprafață) și planșee min REI 120. In toate situațiile, trebuie asigurată o distanță minimă de 1,80 m pornind de la fața accesibilă a raftului cu baterii până la alte substanțe și materiale incombustibile depozitate precum și până la elemente de construcție clasa de reacție la foc A1 și până la fețele accesibile ale rafturilor adiacente cu baterii. Trebuie asigurată o distanță minimă de 2,70 m pornind de la fețele accesibile ale rafturilor cu baterii față de alte substanțe și materiale combustibile și față de elementele de construcție diferite de clasa de reacție la foc A1. Pentru mai multe rafturi instalate pe un singur rând sau instalate spate în spate, trebuie prevăzute partiții clasa de reacție la foc A1, solide, fără goluri, între rafturile adiacente. Se prevăd pereți despărțitori incombustibili sau partiții incombustibile de la planșeu până la planșeu (dacă acesta există) sau de la planșeu până la acoperiș, între rafturile adiacente, perpendicular pe deschiderile accesibile ale rafturilor, pentru a preveni răspândirea incendiului. In condițiile halelor de depozitare se prevăd pereți despărțitori sau se prevăd partiții despărțitoare clasa de reacție la foc A1, care trebuie să se extindă cu cel 0,30 m de la fața depozitărilor. Determinarea distanței orizontale dintre partițiile despărțitoare clasa de reacție la foc A1 se face în funcție de numărul rafturilor și a suprafeței aferente acestora ce pot fi protejate de instalația automată de stingere (în funcție de aria de declanșare a instalației automate de sprinklere).

(296) Containerele amplasate în exterior de depozitare a bateriilor de litiu-ion (prevăzute cu sisteme controlate de menținere a temperaturii) trebuie să fie prevăzute cu pereți minimum REI60 și uși minimum EI_2 30-C5S_200 (uși EI_2 6O-C5S_200pentru cele cu aria mai mare de 36 mp) și trebuie să respecte următoarele criterii: – se amplasează la o distanță de minimum 10 m față de construcțiile adiacente (cu excepția distanțelor față de alte containere exterioare de depozitare a bateriilor de litiu-ion); ...

– trebuie asigurată o lățime între containere de minimum 1,50 m spre părțile care conțin uși de acces sau orificii de deflagrație pentru containere cu celule LiFePO4 (litiu-fier-fosfat); ...

– în cazul containerelor cu celule litiu nichel/mangan/cobalt trebuie asigurată o lățime între containere de minimum 4,00 m pe părțile care conțin uși de acces sau orificii de deflagrație pentru containerele prevăzute cu pereți REI 60 și uși EI_2 30-C5S_200 și o lățime între containere de minimum 2,40 m pe părțile care conțin uși de acces sau orificii de deflagrație pentru containerele amplasate în exterior prevăzute cu pereți minimum REI 120 și uși EI_2 60-C5S_200 ...

Figura 271 - Depozitare baterii li-ion în spații și construcții de depozitare

Anexa nr. 7.7

SPAȚII DE TIP OPEN-SPACE

(297) Exemple de spații de tip open-space sunt prezentate în Figura 272. Varianta a) - Vestiare cu sasuri (funcționale) de acces independente

Varianta b) - Vestiare cu sas (funcțional) de acces comun

Figura 272 - Exemple de spații tip open-space

Anexa nr. 8

CARACTERISTICILE SUBSTANȚELOR ȘI MATERIALELOR CE DETERMINĂ ÎNCADRAREA

ÎN RISCURI DE INCENDIU A SPAȚIILOR, ÎNCĂPERILOR, COMPARTIMENTELOR DE

INCENDIU ȘI CONSTRUCȚIILOR DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE

Anexa nr. 8.1

ÎNCADRAREA ÎN RISCURI DE INCENDIU A SPAȚIILOR, ÎNCĂPERILOR,

COMPARTIMENTELOR DE INCENDIU ȘI CONSTRUCȚIILOR DE PRODUCȚIE ȘI/SAU

DEPOZITARE CONFORM DENSITĂȚII SARCINII TERMICE

(298) Valori ale densității sarcinii termice ce determină încadrarea în riscuri de incendiu a spațiilor, încăperilor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor de producție și/sau depozitare, sunt prezentate în Tabelul 132. Tabelul 132: Încadrare în risc de incendiu (construcții noi) Risc de Incendiu

Densitatea de sarcină termică

(q)

Observații

Mic

q ≤ 420 MJ/mp

Se încadrează în această categorie, mai mică decât valoarea de referință:

Încăperi și spații în care se utilizează, se prelucrează sau se depozitează materiale sau substanțe incombustibile;

Încăperi și spații în care se utilizează, se prelucrează sau se depozitează substanțe sau materiale incombustibile, în stare rece sau materiale combustibile în stare de umiditate înaintată (peste 80%) sau ambalaje combustibile cu lichide incombustibile, astfel încât posibilitatea aprinderii lor este exclusă.

Mijlociu

420 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mp

Se încadrează în această categorie, mai mică decât valoarea de referință:

Încăperi și spații în care se utilizează, se prelucrează sau se depozitează substanțe sau materiale incombustibile în stare fierbinte, topite sau incandescente, substanțe cu degajări de căldură radiantă, flăcări sau scântei;

Încăperi și spații în care se utilizează, substanțe solide, lichide sau gazoase în calitate de combustibil în instalații și echipamente termice adecvate.

Mare

840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mp

Nu determină încadrarea în risc mare de incendiu, oricare din următoarele situații:

1 - substanțele solide, lichide sau gazoase utilizate drept combustibil pentru ardere în instalații și echipamente termice adecvate;

2 - lichidele inflamabile utilizate la comenzi hidraulice, răcire, ungere, filtre și tratamente termice, în cantități de max. 2 mc, cu condiția luării unor măsuri locale pentru limitarea propagării incendiului;

3 - echipamentul electric care conține până la 60 kg ulei pe unitatea de echipament, precum și fluxurile de cabluri cu mai puțin de 3,5 kg material combustibil/ml de flux.

În asemenea situații, încadrarea se face în risc mijlociu sau mic, în funcție de riscul de incendiu în ansamblu.

Foarte mare

q ≥ 1.680 MJ/mp

Nu determină încadrarea în risc de incendiu foarte mare:

-1 folosirea substanțelor solide, lichide sau gazoase drept combustibil pentru ardere în instalații și echipamente termice adecvate;

2 - scăpările și degajările de gaze, vapori sau praf care sunt în cantități ce nu pot forma cu aerul amestecuri explozive.

În asemenea situații, încadrarea se face în risc mijlociu sau mic, în funcție de riscul de incendiu în ansamblu.

50,25

5.

Acetilaminobenzen

31,50

6.

Acetonă

31,50

7.

Acid acetic

14,85

8.

Acid benzoic

27,30

9.

Acid carbonic

32,65

10.

Acid citric

10,45

11.

Acid formic

5,80

12.

Acid lactic

14,65

13.

Acid oleic

39,35

14.

Acid palmitic

39,55

15.

Acid stearic

39,75

16.

Acrilonitril

31,80

17.

Acrilonitril-butadien-stiren (ABS)

37,70

18.

Alcool aldol

26,10

19.

Alcool alilic

37,80

20.

Alcool amilic

31,95

21.

Alcool butilic

36,20

22.

Alcool cetilic

43,30

23.

Alcool denaturat

27,20

24.

Alcool etilic

30,05

25.

Alcool metilic

22,40

26.

Alcool propilic

33,80

27.

Aldehidă acetică

26,55

28.

Aldehidă formică

18,70

29.

Aluminiu pulbere

29,30

30.

Amidon

17,50

31.

Amilen

48,15

32.

Anilină

36,70

33.

Antracen

40,10

34.

Antracit

35.60

35.

Asfalt

40,60

36.

Benzen

140,10 *)

37.

Benzină

44,35 ... 46,65

38.

Bitum

35,40

39.

Blănuri

19,85

40.

Brichete de lignit

20,10

41.

Brichete de praf de cărbune

32,65

42.

Brânză

13,30

43.

Bumbac

16,75

44.

Butilenă

48,75

45.

Cacao

20,75

46.

Cafea

20,10

47.

Camfor

37,65

48.

Cărbune brun

20,95

49.

Carne grasă

26,35

50.

Carne slabă

23,65

51.

Carton

16,30

52.

Cazeină

24,50

53.

Cauciuc

41,85

54.

Ceară

39,50

55.

Celuloid

18,85

56.

Celuloză

16,75

57.

Cereale

14,25 ... 17,18

58.

Ciocolată

25,65

59.

Coca

32,65

60.

Coca metalurgic

30,35

61.

Dextrină

18,20

62.

Etan

111,75

63.

Etilenă

33,80

59,40 *)

44,40

64.

Eter etilic

38,50

65.

Eter metilic

31,75

66.

Făină

16,75 ... 15,05

67.

Fenol

31,25

68.

Fân

14,65

69.

Fosfor

24,95

70.

Gaz de cocserie

19,15 *)

71.

Gaz de cracare

73,25 *)

72.

Gaz de distilare a gudroanelor

62,80 *)

73.

Gaz de huilă

23,00 *)

74.

Gaz de lignit

13,80 *)

75.

Gaz metan

35,80 *)

57,35

76.

Gelatină

15,40

77.

Glicerină

18,00

78.

Glucoză

15,60

79.

Grafit

33,05

80.

Grăsimi

39,75

81.

Gudron de cărbune brun

38,95

82.

Gudron de huilă

34,75

83.

Hexan

47,50

84.

Hidrogen

11,15 *)

142,30

85.

Hidrogen sulfurat

23,65 *)

15,35

86.

Hârtie

16,30

87.

Huilă

23,50 ... 30,55

88.

Iodură de etil

9,80

89.

In

15,20

90.

Indigo

29,15

91.

Izobutan

45,55 *)

92.

Lemn convențional

18,40

93.

Lemn de foc

17,95

94.

Lemn de esență moale

13,80

95.

Lemn de esență tare

19,25

96.

Lână brută

22,85

97.

Lână curățată

20,80

98.

Lână fibre

23,05

99.

Linoleum

20,95

100.

Lignit

16,75 ... 23,45

101.

Litieră de turbă

14,65

102.

Magneziu

25,40

103.

Mangal

33,80

104.

Margarină

31,20

105.

Mătase artificială

24,30

106.

Mătase naturală

21,45

107.

Melasă

12,15

108.

Miere

13,75

109.

Migdale

27,05

110.

Motorină

40,80 ... 42,50

111.

Naftalină

39,35

112.

Nitrobenzen

25,45

113.

Nitroceluloză

10,05

114.

Nitrometan

12,20

115.

Ozocherită

46,05

116.

Oxid de carbon

15,70 *)

117.

Păcură

44,80

118.

Pale

14,45

119.

Păr

22,20

120.

Parafină

44,50

121.

Pentan

48,55

122.

Petrol lampant

41,10

123.

Piei moi

19,15

124.

Piei tari

19,85

125.

Pâine

10,45

126.

Pânză de in

15,20

127.

Plăci de vată minerală cu liant de bitum 6-18 %

7,95

128.

Poliacetat de vinil

23,00

129.

Poliacetat de metil

23,00

130.

Poliamide

19,40 ... 37,50

131.

Policarbonat

29,30

132.

Policlorură de vinil (PVC) plastifiată

25 ... 33,50

133.

Policlorură de vinil (PVC) rigidă

15 ... 21,80

134.

Poliesteri

20 ... 27,20

135.

Poliesteri armați cu fibre de sticlă

35,85

136.

Polietilenă

33,50 ... 46,00

137.

Polizobutelină

43,90

138.

Polizopren

42,70

139.

Polimetracrilat de metil

23,40 ... 26,80

140.

Polipropilenă

43,40

141.

Polistiren

31,40 ... 41,20

142.

Politetrafluoretilină

4,185

143.

Poliuretan

24,00 ... 37,70

144.

Praf de cereale

13,65

145.

Propan

93,55 *)

60,70

146.

Propilenă

87,60 *)

42,60

147.

Pseudobutilenă

48,00 ... 44,19

148.

Rășină

16,75

149.

Rășini epoxidice

11,70 ... 30,20

150.

Rășini fonolice

23,00 ... 30,00

151.

Siliconi

15,50

152.

Sirop de zahăr

34,95

153.

Smoală

26,35

154.

Sodiu

10,90

155.

Sterină

39,35

156.

Sulf

10,45

157.

Sulfură de carbon

23,15

158.

Tananți

22,60

159.

Tărâțe de mei

11,65

160.

Țesături textile

16,75 ... 20,95

161.

Țiței

43,111

162.

Toluen

42,70

163.

Tetraclorheptan

15,20

164.

Titan

19,15

165.

Trifluorcloretilină

5,07

166.

Trifluorclorpropan

9,65

167.

Trifluoretan

10,30

168.

Trifluoretilină

9,575

169.

Turbă fibroasă umedă

16,35

170.

Turbă fibroasă uscată

21,75

171.

Ulei de parafină

41,85

172.

Ulei mineral

39,85

173.

Ulei vegetal

38,70

174.

Unt

38,20

175.

Uraniu

5,15

176.

Vată minerală de liant max 4%

0,40

177.

Vată minerală de liant peste 4%

0,55

178.

Zahăr

16,75

179.

Zirconiu

12,20

180.

Xilen

42,90

Notă Tabelul 137: *) Exprimat în MJ/mcN

Anexa nr. 9.2

PUTERI CALORIFICE PENTRU CABLURI

(310) Calculul sarcinii termice pentru cabluri, se realizează utilizând valorile puterilor calorifice pentru acestea, conform Tabelul 138.

(311) Calculul sarcinii termice se realizează după cum urmează: din valoarea greutății unui km de cablu, de scade greutatea cuprului, ulterior se împarte la 1.000 pentru a obține greutatea specifică în kg/m și se înmulțește valoarea obținută cu valoarea puterii calorifice corespunzătoare materialului. Tabelul 138: Valorile puterii calorifice pentru cabluri Material tip

Puterea calorifică în MJ/kg

(media)

PVC

21

PE

44

PS

42

PA

26

PP

46

PUR

23

TPE-E

23

TPE-O

26

NR

23

SIR

18

EPR

23

EVA

21

CR

17

CSM

21

PVDF

15

ETFE

14

FEP

5

PFA

5

PTFE

5

HFFR

17

HFFR reticulat

15

Anexa nr. 10

THR(600s) ≤ 7,5 MJ

Emisie de fum(*5) și Picături/ particule arzânde(*6)

B

SR EN 13823 (SBI) și

FIGRA ≤ 120 W.s"1 și

LFS < marginea epruvetei și

THR(600s) ≤ 7,5 MJ

Emisie de fum(*5) și Picături/ particule arzânde(*6)

SR EN ISO 11925- 2(*8)

Expunere = 30 s

Fs ≤ 150 mm în 60 s

C

SR EN 13823 (SBI) și

FIGRA ≤ 250 W.s^-1 și

LFS < marginea epruvetei și

THR(600s) ≤ 15 MJ

Emisie de fum(*5) și Picături/ particule arzânde(*6)

SR EN ISO 11925- 2(*8)

Expunere = 30 s

Fs ≤ 150 mm în 60 s

D

SR EN 13823 (SBI) și

FIGRA ≤ 750 W.s^-1;

Emisie de fum(*5) și Picături/ particule arzânde(*6)

SR EN ISO 11925- 2(*8)

Expunere = 30 s

Fs ≤ 150 mm în 60 s

E

SR EN ISO 11925- 2(*8)

Expunere = 15 s

Fs ≤ 150 mm în 20 s

Picături/ particule arzânde(*7)

F

Fără performanță determinată

(*) Tratarea anumitor familii de produse (țevi, conducte, cabluri etc.) este în curs de examinare la nivel european și poate duce la modificarea prezentului regulament.

(*1) Pentru produse omogene și componenți substantiali ai produselor neomogene.

(*2) Pentru orice component nesubstanțial exterior al produselor neomogene.

(*2a) Pentru orice component exterior nesubstanțial, având PCS ≤ 2,0 MJ.m^-2, în cazul în care produsul îndeplinește următoarele criterii din SR EN 13823 (SBI): FIGRA ≤ 20W.S^-1; și LFS < marginea epruvetei și THR(600s) ≤ 4,0 MJ, și s1, și d0.

(*3) Pentru orice component nesubstanțial interior al produselor neomogene.

(*4) Pentru produs în ansamblul său.

(*5) s1 = SMOGRA ≤ 30 mp.s^-1 și TSP(600s) ≤ 50 mp; s2 = SMOGRA ≤ 180 mp.s^-2 și TSP(600s) ≤ 200 mp; s3 = nici s1 nici s2.

(*6) d0 = fără picături/particule arzânde conform SR EN 13823 (SBI) înainte de 600s; d1 = fără picături/particule arzânde care persistă mai mult de 10s conform SR EN 13823 (SBI) în 600 s; d2 = nici d0 nici d1; Aprinderea hârtiei de filtru conform SR EN ISO 11925-2 clasifică în clasa d2.

(*7) Acceptat = nu se aprinde hârtia de filtru (fără clasă); respins = se aprinde hârtia de filtru (clasa d2).

(*8) În cazul aplicării flăcării pe suprafața sau a aplicării pe muchia epruvetei, se tine seama de condițiile de utilizare finală a produsului.

Tabelul 142: Clase de performanță privind reacția la foc a pardoselilor pentru construcții Clasa

Metoda(e) de încercare

Criterii de clasificare

Criterii de bază

Criterii suplimentare

A1(FL)

SR EN ISO 1182(*1) și

Delta T ≤ 30° °C și

Delta m ≤ 50 % și

t(f) = 0 (fără flacără susținută)

SR EN ISO 1716

PCS ≤ 2,0 MJ.kg^-1(*1) și

PCS ≤ 2,0 MJ.kg^-1 (*2) și

PCS ≤ l,4 MJ.m^-2 (*3) și

PCS ≤ 2,0 MJ.kg^-1 (*4)

A2(FL)

SR EN IS0 1182(*1) sau

Delta T ≤ 50°C și

Delta m ≤ 50 % și

t(f) ≤ 20s

SR EN ISO 1716 și

PCS ≤ 3,0 MJ.kg^-1 (*1) și

PCS ≤ 4,0 MJ.m^-2 (*2) și

PCS ≤ 4,0 MJ.m^-2 (*3) și

PCS ≤ 3,0 MJ.kg^-1 (*4)

SR EN ISO 9239-1(*5)

Flux critic(*6) ≥ 8,0 kW.m^-2

Emisie de fum(*7)

B(FL)

SR EN ISO 9239-1(*5) și

Flux critic(*6) ≥ 8,0 kW.m^-2

Emisie de fum(*7)

SR EN ISO 11925-2(*8)

Expunere = 15 s

Fs ≤ 150 mm în 20 s

C(FL)

SR EN ISO 9239-1(*5 și

Flux critic(*6) ≥ 4,5 kW.m^-2

Emisie de fum(*7)

SR EN ISO 11925-2(*8)

Expunere = 15 s

Fs ≤ 150 mm în 20 s

D(FL)

SR EN ISO 9239-1(*5) și

Flux critic(*6) ≥ 3,0 kW.m^-2

Emisie de fum(*7)

SR EN ISO 11925-2(*8)

Expunere = 15 s

Fs ≤ 150 mm în 20 s

E(FL)

SR EN ISO 11925-2(*8)

Expunere = 15 s

Fs ≤ 150 mm în 20 s

F

Fără performanță determinată

(*1) Pentru produse omogene și componentele substanțiale ale produselor neomogene.

(*2) Pentru orice component nesubstanțial exterior al produselor neomogene.

(*3) Pentru orice component nesubstanțial interior al produselor neomogene.

(*4) Pentru produs în ansamblul sau.

(*5) Durata încercării = 30 minute.

(*6) Fluxul critic este definit ca fiind fluxul radiant a cărui valoare este cea mai scăzută dintre fluxul radiant de la care flacăra se stinge sau fluxul radiant după o încercare cu durata de 30 minute.

(*7) s1 = fum ≤ 750 % min; s2 = când nu se încadrează în s1.

(*8) Când flacăra acționează pe suprafață sau când flacăra acționează pe muchia epruvetei, ținând seama de condițiile de utilizare finală a produsului.

...

A.10.2.1.4. La construcții de producție si/sau depozitare existente, riscul de incendiu are în vedere natura activităților desfășurate, caracteristicile de ardere ale materialelor și substanțele utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, și densitatea sarcinii termice, se au în vedere prevederile din Tabelul 143. La acestea riscul de incendiu este definit prin anterioarele categorii de pericol de incendiu, ce exprimă: – categoriile A (BE3a) și B (BE3b): posibilități de incendiu și explozie volumetrică (risc foarte mare de incendiu); ...

– categoria C (BE2): posibilități de incendiu/ardere (risc mare de incendiu); ...

– categoria D (BE1a): existența focului deschis sub orice formă, în absența substanțelor combustibile (risc mijlociu de incendiu); ...

– categoria E (BE1b): existența unor materiale sau substanțe incombustibile în stare rece sau a substanțelor combustibile în stare de umiditate înaintată, peste 80% (risc mic de incendiu). ...

...

A.10.2.1.5. Zonele din încăperi, încăperile, compartimentele și construcțiile existente de producție si/sau depozitare vor avea definit riscul de incendiu (fiecare în parte) prin una din cele cinci categorii de pericol de incendiu, conform prevederilor din Tabelul 143, în funcție de pericolul de incendiu determinat de proprietățile fizico-chimice ale materialelor și substanțelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate - inclusiv utilajele, rafturile, paletele, ambalajele etc. Pentru construcții și compartimente de incendiu existente, se va avea în vedere echivalarea fostelor categorii de pericol de incendiu, conform prevederilor din Tabelul 143 (în funcție de pericolul de incendiu determinat de proprietățile fizico-chimice ale materialelor și substanțelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate -inclusiv utilajele, rafturile, paletele, ambalajele etc.) cu caracteristicile substanțelor și materialelor ce determină încadrarea în riscuri de incendiu a spațiilor, încăperilor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor de producție și/sau depozitare. Tabelul 143: Caracteristici ale substanțelor și materialelor ce determină încadrarea în riscuri de incendiu a spațiilor, încăperilor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor de producție și/sau depozitare existente Risc de Incendiu

Caracteristicile substanțelor și materialelor

Precizări

RISC Foarte mare

Categoria de pericol de incendiu A (BE3a)

Substanțe și materiale a căror aprindere sau explozie poate să aibă loc în urma contactului cu oxigenul din aer, cu apa sau cu alte substanțe ori materiale.

Lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor până la 28ºC, gaze sau vapori cu limita inferioară de explozie până la 10%, atunci când acestea pot forma cu aerul amestecuri explozive.

Nu determină încadrarea în risc de incendiu foarte mare:

1 - folosirea substanțelor solide, lichide sau gazoase drept combustibil pentru ardere;

2 - scăpările și degajările de gaze, vapori sau praf care sunt în cantități ce nu pot forma cu aerul amestecuri explozive.

În asemenea situații, încadrarea se face în risc mare, mijlociu sau mic, în funcție de densitatea sarcinii termice și riscul de incendiu în ansamblu.

În cazul în care densitatea de sarcină termică rezultată din materialele și substanțele combustibile din spațiul respectiv, inclusiv cele din utilaje sau cele utilizate la transportul sau la depozitarea materialelor combustibile, a ambalajelor, paletelor sau rafturilor combustibile este mai mare de 105 MJ/mp, atunci riscul de incendiu este considerat foarte mare.

RISC Foarte mare

Categoria de pericol de incendiu B (BE3b)

Lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor cuprinsă între 28ºC și 100ºC, gaze sau vapori cu limita inferioară de explozie mai mare de 10%, atunci când acestea pot forma cu aerul amestecuri explozive.

Fibre, praf sau pulberi, care se degajă în stare de suspensie, în cantități ce pot forma cu aerul amestecuri explozive.

RISC Mare

Categoria de pericol de incendiu C (BE2)

Substanțe și materiale combustibile solide.

Lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor mai mare de 100ºC.

Nu determină încadrarea în risc mare de incendiu, oricare din următoarele situații: 1 - substanțele solide, lichide sau gazoase utilizate drept combustibil pentru ardere.

2 - lichidele combustibile cu temperatura de inflamabilitate peste 100ºC utilizate la comenzi hidraulice, răcire, ungere, filtre și tratamente termice, în cantități de max. 2 mc, cu condiția luării unor măsuri locale pentru limitarea propagării incendiului;

3 - echipamentul electric care conține până la 60 kg ulei pe unitatea de echipament, precum și fluxurile de cabluri cu mai puțin de 3,5 kg material combustibil/ml de flux.

În situațiile de mai sus, încadrarea se face în funcție de pericolul de incendiu în ansamblu și densitatea de sarcină termică, în risc mijlociu sau mic de incendiu.

În cazul în care densitatea de sarcină termică rezultată din materialele și substanțele combustibile din spațiul respectiv, inclusiv cele din utilaje (care nu se încadrează la aliniatul 2 și 3) sau cele utilizate la transportul sau utilizate la depozitarea materialelor combustibile, a ambalajelor, paletelor sau rafturilor combustibile, este mai mare de 105 MJ/mp, atunci riscul de incendiu este considerat mare.

RISC Mijlociu

Categoria de pericol de incendiu D (BE1a)

Substanțe sau materiale incombustibile în stare fierbinte, topite sau incandescente, substanțe cu degajări de căldură radiantă, flăcări sau scântei.

Substanțe solide, lichide sau gazoase ce se ard în calitate de combustibil.

RISC Mic

Categoria de pericol de incendiu E (BE1b)

Încăperi și spații în care se utilizează, prelucrează ori depozitează materiale sau substanțe incombustibile și nu este utilizat focul deschis.

Substanțe sau materiale incombustibile, în stare rece sau materiale combustibile în stare de umiditate înaintată (peste 80%), ori ambalaje combustibile cu lichide incombustibile, astfel încât posibilitatea aprinderii lor este exclusă.

...

A.10.2.1.6. Riscurile de incendiu (fostele categorii de pericol de incendiu) se stabilesc pe zone și încăperi precum și independent pentru fiecare compartiment existent de incendiu în parte și construcție existentă, menționând-se obligatoriu în documentația tehnico-economică. Cel mai periculos risc (cea mai periculoasă categorie de pericol) de incendiu necompartimentată existentă într-o încăpere (spațiu), compartiment de incendiu sau construcție existentă, de regulă, determină riscul (categoria de pericol) a acestora, cu următoarele excepții: – categoriile A și B de pericol de incendiu al căror volum aferent este mai mic de 5% din volumul încăperii sau a compartimentului respectiv; ...

– categoriile C și D de pericol de incendiu cu un volum aferent mai mic de 10% din volumul încăperii sau al compartimentului respectiv, fără a depăși o arie de 400 mp. ...

În cazurile exceptate se iau măsuri care să reducă posibilitățile formării concentrației locale cu pericol de explozie și a propagării incendiului spre spațiile învecinate din cadrul încăperii sau al compartimentului respectiv. In cazul existenței mai multor categorii de pericol de incendiu necompartimentate, situate în puncte distincte ale încăperii sau ale compartimentului existent, se iau în considerare sumele volumelor aferente și respectiv ale ariilor efective ale fiecărei categorii de pericol. Pentru categoriile C și D (BE2 și BE1a) de pericol de incendiu însumarea se aplică numai dacă distanța dintre spațiile respective, este mai mică de 40 m (măsurată pe orizontală). Pentru compartimente de incendiu sau construcții existente, categoria de pericol de incendiu cea mai periculoasă se extinde la întregul volum al acestora atunci când reprezintă mai mult de 30% din volumul construit al compartimentului sau construcției.

Note: (1) Recomandabil ca la estimarea riscului de incendiu, respectiv a probabilității de inițiere a unui incendiu și de producere a consecințelor acestuia, să se aibă în vedere, de regulă, și următoarele elemente: a) pericolele de incendiu identificate; ...

b) nivelurile criteriilor de performanță ale construcțiilor privind cerința fundamentală "securitate la incendiu"; ...

c) nivelul de echipare și dotare cu sisteme, instalații, echipamente și aparatură de alimentare cu apă, gaze combustibile, energie electrică și termică, de ventilație și climatizare, starea de funcționare și performanțele acestora; ...

d) factorul uman, determinat de numărul de persoane, vârsta și starea fizică ale acestora, nivelul de instruire; ...

e) alte elemente care pot influența producerea, dezvoltarea și/sau propagarea unui incendiu. ...

(2) Pentru estimarea riscului de incendiu, se recomandă să se ia în considerare următorii factori: a) probabilitatea inițierii unui incendiu (surse de aprindere posibile în funcție de natura activităților desfășurate precum și circumstanțe care pot favoriza aprinderea); ...

b) destinația clădirii, precum și dezvoltarea, severitatea și posibilitățile de propagare a incendiului, stabilite în funcție de densitatea sarcinii termice (q) și/sau viteza de degajare a căldurii datorată tipurilor și cantităților de produse utilizate și materiale adăpostite; ...

c) categoriile de utilizatori ai clădirii; ...

d) nivelul de asigurare a protecției bunurilor în unele cazuri, produselor de construcții, mediului și al continuității activității. ...

...

A.10.2.1.7. Pentru determinarea concentrației amestecului exploziei în construcții existente se ține seama de scăpările și degajările de gaze, vapori sau praf, atât în timpul desfășurării normale a activității, cât și în cazurile accidentale de avarie stabilite prin proiect la instalațiile de utilități aferente. ...

Nivel de stabilitate la incendiu

A.10.2.1.8. Condițiile minime pe care trebuie să le îndeplinească elementele principale ale construcției existente (compartimentului de incendiu existent) astfel încât întreaga construcție existentă sau compartiment existent să poată fi încadrat într-un anumit nivel de stabilitate la incendiu (denumit anterior "grad de rezistență la foc"), sunt precizate în Tabelul 144. Tabelul 144: Condiții minime pentru încadrarea construcțiilor existente în nivel de stabilitate la incendiu Nr. crt.

Tipul elementelor de construcție utilizate

Nivelul de stabilitate la incendiu al construcției/compartimentului

I

II

III

IV

V

1

STALPI (R)

180

A1 sau A2-s1,d0

120

A1 sau A2-s1,d0

60 min.

A2- s1÷s3,d0÷d1

B- s1÷s3,d0÷d1

30 min.

C-s1÷s3,d0÷d1

-

min.

A2-s1÷s3,d2

B-s1÷s3,d2

C-s1÷s3,d2

D-s1÷s3,d2

E-d2

2

GRINZI (R)

60

A1 sau A2-s1,d0

45 (30)(***)

A1 sau A2-s1,d0

45 (30)(***) min.

A2-s1÷s3,d0÷d1

B-s1÷s3,d0÷d1

15 min.

C-s1÷s3,d0÷d1

-

min.

A2-s1÷s3,d2

B-s1÷s3,d2

C-s1÷s3,d2

D-s1÷s3,d2

E-d2

3

PLANȘEE (planșee nervuri, acoperișuri terasă) (REI)

60

A1 sau A2-s1,d0

45 (30)(***)

A1 sau

A2-s1,d0

45 (30)(***) min.

A2-s1÷s3,d0÷d1

B-s1÷s3,d0÷d1

15 min.

C-

s1÷s3,d0÷d1

-

min.

A2-s1÷s3,d2

B-s1÷s3,d2

C-s1÷s3,d2

D-s1÷s3,d2

E-d2

4

PEREȚI PORTANȚI (STRUCTURALI) cu rol de limitare a propagării focului (REI)

180

A1 sau A2-s1,d0

120

A1 sau A2-s1,d0

60 min.

A2- s1÷s3,d0÷d1

B- s1÷s3,d0÷d1

30 min.

C-s1÷s3,d0÷d1

-

min.

A2-s1÷s3,d2

B-s1÷s3,d2

C-s1÷s3,d2

D-s1÷s3,d2

E-d2

5

Pereti neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului (EI)

(***) 30

A1

A2-s1,d0

30 min.

A2-s1÷s3,d0÷d1

B-s1÷s3,d0÷d1

15 min.

C-s1÷s3,d0÷d1

15 min.

D-s1÷s3,d0÷d1

-

min.

A2-s1÷s3,d2

B-s1÷s3,d2

C-s1÷s3,d2

D-s1÷s3,d2

E-d2

6

Pereți exteriori neportanți (cu excepția panourilor de tâmplărie, a pereților cortină, fațadelor ventilate, fațadelor duble „double skin”).(E)

15

A1 sau A2-s1,d0

15 min.

A2-s1 ÷s3,d0÷d1

B÷s1+s3,d0÷d1

15 min.

C-s1+s3,d0+d1

-

min.

D- s1÷s3,d0÷d1

-

min.

A2-s1÷s3,d2

B-s1÷s3,d2

C-s1÷s3,d2

D-s1÷s3,d2

E-d2

7

Șarpante ale acoperișurilor, acoperișuri autoportante (cupole, structuri spațiale reticulate etc.) și planșee

– terasă care nu constituie căi de evacuare sau care preiau încărcări provenite numai din zăpadă (R)

45 (30)

A1 sau

A2-s1,d0

30 (15)(***)

min.

A2-s1÷s3,d0÷d1

B-s1÷s3,d0÷d1

15 min.

C-s1÷s3,d0÷d1

-

min.

D- s1÷s3,d0÷d1

-

min.

A2-s1÷s3,d2

B-s1÷s3,d2

C-s1÷s3,d2

D-s1÷s3,d2

E-d2

8

Panouri/ sisteme de învelitoare ale acoperișurilor (EI)

a. cu încărcări din vânt și zăpadă

15

A1 sau

A2-s1,d0 (*)

-

min.

A2- s1÷s3,d0÷d1

B-s1÷s3,d0÷d1 (*)

-

min.

C- s1÷s3,d0÷d1 (*)

-

min.

D- s1÷s3,d0÷d1 (*)

- min.

A2-s1÷s3,d2

B-s1÷s3,d2

C-s1÷s3,d2

D-s1÷s3,d2

E-d2 (*)

b. cu încărcări suplimen tare provenite din PV

(**)

Broof (T4)

(**)

Broof (T3)

(**)

Broof (T3)

(**)

Croof (T3)

(**)

Droof (T3)

Note Tabelul 144: (a) (*) La construcțiile existente echipate cu instalații de stingere a incendiilor cu sprinklere ori ceață de apă, cu excepția celor încadrate în nivel I de stabilitate, se consideră că este satisfăcută condiția de încadrare în nivelul de stabilitate la incendiu, dacă sistemul de învelitoare este compus din: – strat cu profil trapezoidal din oțel cu grosimea mai mare sau egală cu 1,00 mm; ...

– barieră de vapori care are mai puțin de 11.6 MJ/mp, grosimea mai mică de 1,00 mm și masa pe unitatea de suprafață mai mică de 1 kg/mp; ...

– termoizolație cu grosime de minimum 20 cm, clasa de reacție la foc A1, cu densitatea minimă 150kg/mc; ...

– membrană hidroizolantă care trebuie să îndeplinească numai clasa de performanță la foc exterior, astfel: minimum B_ROOF(T3) pentru nivelul II si/sau III de stabilitate la incendiu sau C_ROOF(T3) pentru nivelul IV de stabilitate la incendiu. ...

...

(b) (**) Este obligatorie asigurarea și a minimum condițiilor prevăzute pentru suporturi standardizate de panouri sau sisteme de învelitoare ale acoperișurilor în pantă prevăzute la Nr. Crt. 8 lit. b) . ...

(c) "-" - Fără performanțe determinate la foc. ...

(d) "h"- Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință. ...

e) pardoselile și tâmplăria (uși, ferestre, obloane), inclusiv fâșiile fixe pentru iluminatul natural executate din materiale maximum D-s1÷s3, d0÷d1, în suprafață de maximum 10% din aria peretelui exterior și astfel dispuse și întrerupte încât să nu favorizeze propagarea incendiului de la un nivel la altul și în lungul clădirii existente (cu excepția acelor situații în care se precizează în mod explicit în anexă); ...

f) contravântuirile structurilor, platformele și elementele metalice necesare funcțional sau tehnologic, care nu sunt luate în calcul la rezistența și stabilitatea construcției în caz de incendiu; ...

g) elementele constructive situate la parter ale marchizelor, windfangurilor, verandelor, pridvoarelor, cerdacurilor, teraselor deschise și serelor; ...

h) pereții interiori despărțitori despărțitori funcționali având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 din cadrul unor spații open-space, cu suprafața maxim normată precum și alte categorii de pereți despărțitori combustibili a căror folosire este admisă conform normativului ( Art. 2.1.3.4. lit. h) , i) și j)) ; ...

i) componetele nesubstanțiale, garniturile, izolatorii, elementele de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant ale ușilor și ferestrelor exterioare, inclusiv cele inserate în pereții cortină; ...

j) platformele metalice și elementele metalice care nu fac parte din structura de rezistență a construcției. ...

...

A.10.2.1.12. În construcțiile existente în care densitatea sarcinii termice nu depășește 420 MJ/mp și materialele combustibile sunt astfel distribuite încât să nu pericliteze stabilitatea construcției prin încălzirea locală a unor elemente de construcție în timpul incendiului, se admite utilizarea structurilor metalice neprotejate sau parțial protejate și reducerea corespunzătoare a rezistenței la foc a stâlpilor, pereților și planșeelor până la minimum 15 minute, considerându-se că structura existentă îndeplinește condițiile pentru nivelul de stabilitate la incendiu II. în aceleași condiții se pot reduce și rezistențele la foc ale stâlpilor, pereților și planșeelor realizate din alte materiale. La clădiri existente înalte, foarte înalte și la clădiri cu săli aglomerate, precum și la cele pentru persoane care nu se pot evacua singure (clădiri existente pentru copii de vârstă preșcolară/clădiri existente de învățământ nivelul antepreșcolar (0 - 3 ani) (creșe și case de copii), clădiri existente cu funcțiune de spitale sau cu caracter spitalicesc (spitale, maternități, policlinici, staționare medicale, dispensare, centre medicale și de sănătate multifuncționale, clinici și unități medicale ambulatorii similare policlinicilor, centre medicale de diagnostic și tratament, aziluri sau cămine pentru bătrâni și persoane cu dizabilități, ospicii pentru alienați mintal, sanatorii etc.)) precum și la cele de producție si/sau depozitare vor fi respectate și prevederile specifice acestora. ...

A.10.2.1.13. Structurile metalice neprotejate sau parțial protejate pot fi utilizate la lucrările de intervenție efectuate asupra construcțiilor existente situate în cadrul aceluiași compartiment de incendiu, în condițiile anexei în general la: – compartimente și spații echipate cu instalații automate de stingere cu apă care asigură răcirea elementelor pe timpul normat; ...

– construcții supraterane având maximum 15,00 m înălțime; ...

– construcțiile menționate la alineatul precedent, cu excepțiile prevăzute. ...

...

A.10.2.1.14. (1) La utilizarea structurilor metalice neprotejate sau parțial protejate, se vor avea în vedere rolul elementului în asigurarea stabilității construcției existente, categoria de importanță a construcției, numărul de persoane și capacitatea acestora de autoevacuare, valoarea bunurilor adăpostite, precum și urmările posibile ale prăbușirii construcției datorată acțiunii focului.

(2) Pentru extinderea construcțiilor existente cu alte compartimente de incendiu (minimum unul) sau pentru schimbarea destinației celor existente se vor respecta dispozițiile Art. 2.1.3.3.÷ Art. 2.1.3.5. din normativ.

...

...

A.10.2.2. AMPLASAREA CONSTRUCȚIILOR SI CONFORMAREA LOR LA FOC Amplasare

A.10.2.2.1. (1) Construcțiile existente supraterane civile, de producție și/sau depozitare, pot fi amplasate la distanțele normate față de vecinătăți (Figura 28 - Amplasare independentă a construcțiilor (la distanțe normate)) respectându-se distanțele prevăzute din Tabelul 145, delimitate cu pereți rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) și, după caz, planșee rezistente la foc de separare a compartimentelor de incendiu (planșee antifoc) (Figura 29 (Amplasare compartimentată)) conform condițiilor prevăzute în anexă sau pot fi amplasate comasat (Figura 30: Amplasare comasată a construcțiilor în limita ariilor compartimentelor de incendiu normate (Ac compartiment de incendiu = suma Ac construcții comasate)).

A.10.2.3.16. Pereții antifoc din construcțiile existente se amplasează astfel încât să se evite posibilitățile de propagare a incendiului dintr-un compartiment de incendiu în altul, prin golurile neprotejate din pereții exteriori, dispuse la colțurile întrânde ale construcțiilor, sau prin incendierea unor construcții combustibile existente amplasate în vecinătate. Varianta a) - Separare compartimente de incendiu la construcții cu

înălțimi diferite - prin perete antifoc care depășește planul

exterior, conform Art. A.10. 2.3.15 .

Varianta b) - Separare compartimente de incendiu la construcții

cu înălțimi diferite - separare la clădirea cu înălțime mai mică

Varianta c) Separare compartimente de incendiu la construcții cu

înălțimi diferite - separare la clădirea mai înaltă

Varianta d) Separare compartimente de incendiu cu înălțimi

diferite - separare la clădirea cu înălțime mai

mică cu fâșie REI60

Varianta e) Separare compartimente de incendiu cu

înălțimi egale - cu fâsie REI60

Figura 275 - Scheme pereți antifoc la construcții existente

Legendă Figura 275: 1 - compartiment 1 de incendiu; 2 - compartiment 2 de incendiu; 3 - perete antifoc A1, A2s1d0 conform Art. A.10. 2.3.4 .; 4 - fâșie rezistentă la foc min. REI60

...

A.10.2.3.17. În cazurile în care pereții antifoc sunt amplasați la colțurile întrânde ale clădirilor existente în formă de L sau U, golurile din pereții exteriori adiacenți se dispun astfel încât distanța dintre ele să fie de cel puțin 4,00 m. Atunci când se prevăd goluri funcționale în această porțiune, se consideră protejate dacă sunt cu tâmplărie fixă clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și geam armat, ori cu elemente de închidere rezistente la foc 45 minute (EI 45-C), prevăzute cu autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu, conform Figura 276. Figura 276 - Pereți antifoc amplasați la colțurile întrânde ale

clădirilor existente în formă de L sau U la construcții existente

...

A.10.2.3.18. Străpungerea pereților antifoc din construcțiile existente cu elemente metalice este admisă, dacă se iau măsuri împotriva transmiterii căldurii prin conductibilitate (alegerea unor trasee judicioase, îndepărtarea materialelor combustibile, protejarea locală a elementelor metalice etc). Golurile din jurul elementelor metalice se vor realiza astfel încât să permită dilatarea liberă a acestora și se etanșează cu materiale clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0, A2-s1÷s3,d0÷d1, B-s1÷s3,d0÷d1 sau C-s1÷s3,d0÷d1, care să asigure o rezistență la foc de minimum 1 oră și 30 de minute (EI 90). ...

A.10.2.3.19. (1) Traversarea pereților antifoc din construcțiile existente de către conducte, canale de ventilare, conductoare și cabluri electrice, este admisă numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: – spațiile libere în jurul conductelor, cablurilor și conductoarelor electrice etc. (inclusiv cele pozate în canale), se închid cu materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2- s1,d0, asigurându-se rezistența la foc egală cu cea a peretelui; ...

– canalele de ventilare ce trec prin perete vor fi incombustibile, iar golul dintre perete și acestea se etanșează cu materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc cel puțin 1 oră și 30 de minute (EI 90); ...

– trecerea conductelor și a canalelor de ventilare se realizează astfel încât să nu producă dislocări ale unor porțiuni de perete din cauza dilatării lor sub efectul creșterilor de temperatură; ...

– canalele de ventilare se prevăd cu sisteme de obturare, cu închidere automată în caz de incendiu, respectiv clapete antifoc cu rezistența la foc minimum 1 oră și 30 minute (EI90); ...

– se asigură evitarea aprinderii materialelor combustibile din vecinătatea canalelor de ventilare și a conductelor metalice, din cauza căldurii transmise prin conductibilitate (trasee corespunzătoare, termoizolare etc.). ...

(2) Traversarea pereților antifoc din construcțiile existente care se extind cu alte compartimente de incendiu noi (minimum unul), se realizează conform prevederilor normativului ( Art. 2.3.2.1.12. alin. (1)) și traversarea pereților de sectorizare prevăzuți pentru protecția contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu se realizează conform prevederilor normativului ( Art. 2.3.2.1.12. alin. (2)) .

...

Protecția golurilor din pereți antifoc

A.10.2.3.20. Pereții antifoc din construcțiile existente, de regulă, se realizează fără goluri. Practicarea unor goluri în acești pereți se admite numai atunci când activitatea sau funcționalitatea impun prevederea lor (pentru circulație, transport, supraveghere etc.) și sunt protejate corespunzător prevederilor prezentei anexe. Suprafața totală admisă de goluri nu trebuie să fie mai mare de 25% din cea a peretelui antifoc în care sunt practicate. ...

A.10.2.3.21. Golurile de circulație, transport, supraveghere etc. din pereții antifoc si, după caz, planșee antifoc din construcțiile existente, se protejează obligatoriu cu elemente corespunzătoare, care pot fi: uși, obloane, cortine, încăperi tampon sau tamburi deschiși antifoc, realizate conform prezentei anexe (laplansee se utilizează numai obloane sau chepenguri). ...

Uși, obloane, cortine antifoc

A.10.2.3.22. (1) Golurile funcționale din pereții antifoc din construcțiile existente, se protejează obligatoriu cu elemente având rezistența la foc 1 oră și 30 minute și echipate cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu (EI 90-C), în funcție de cerințele funcționale.

(2) Golurile funcționale din pereții antifoc din construcțiile existente care se extind cu alte compartimente de incendiu noi (minimum unul), se realizează conform prevederilor normativului ( Art. 2.3.2.2.2.1 .).

...

A.10.2.3.23. Ușile antifoc și sistemele lor de închidere, trebuie să îndeplinească condițiile din reglemetările tehnice și standardele specifice. ...

A.10.2.3.24. Obloanele antifoc și cortinele de siguranță antifoc, se alcătuiesc și realizează, în general, similar cu ușile antifoc. ...

Încăperi tampon antifoc

A.10.2.3.25. În cazul în care, datorită unor condiții funcționale, protecția golurilor din pereții antifoc nu se poate realiza prin uși, obloane sau cortine antifoc, golurile se pot proteja prin încăperi tampon antifoc. încăperile antifoc din construcțiile existente se realizează conform Figura 17 (încăpere tampon protejată) și a condițiilor din prezenta anexă. ...

A.10.2.3.26. Pereții și planșeele încăperilor tampon antifoc trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și rezistenți la foc cel puțin 1 oră (pereți EI/REI 60 și planșee REI 60). Se recomandă ca amplasarea încăperilor tampon să se facă alipit peretelui antifoc din construcțiile existente și să fie dispuse spre spațiile cu densitatea sarcinii termice mai mică. ...

A.10.2.3.27. În pereții încăperilor tampon se admite practicarea numai a golurilor strict necesare pentru circulație. Pentru realizarea ventilării sau evacuării fumului din încăperile tampon se pot realiza goluri în pereți sau planșee. ...

A.10.2.3.28. Golurile pentru circulație practicate în pereții încăperilor tampon antifoc existente, se protejează cu uși rezistente la foc cel puțin 45 minute (EI 45-C), prevăzute după caz, cu dispozitive de autoînchidere sau cu închidere automată în caz de incendiu. (2) Golurile pentru circulație practicate în pereții încăperilor tampon antifoc din construcțiile existente care se extind cu alte compartimente de incendiu noi (minimum unul), se realizează conform prevederilor normativului ( Art. 2.3.2.2.3.1 . și Tabelul 14 (Pereți și planșee la încăperi tampon protejate și goluri pentru circulație funcțională și evacuare practicate în pereții încăperilor tampon)).

...

Tamburi deschiși antifoc

A.10.2.3.29. În cazuri excepționale, când datorită necesităților funcționale, protecția golurilor din pereții antifoc din construcțiile existente nu se poate realiza cu uși, obloane, cortine sau încăperi tampon antifoc, pot fi prevăzuți tamburi deschiși antifoc. ...

A.10.2.3.30. Tamburii deschiși antifoc din construcțiile existente trebuie să aibă lățimea egală cu cea a golului protejat, iar lungimea totală de minimum 4,00 m. Amplasarea lor poate fi făcută alipit peretelui antifoc din construcțiile existente sau în ambele părți ale acestuia (conform Figura 26 (Tambur deschis)). ...

A.10.2.3.31. Pereții și planșeele tamburului deschis antifoc din construcțiile existente trebuie să fie realizați din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, fără goluri și cu rezistența la foc de minimum 1 oră (EI/REI 60 pereți și REI 60 planșee). În tamburii deschiși trebuie să se prevadă sprinklere sau drencere cu acționare automată în caz de incendiu, amplasate câte unul la fiecare 1 mp de suprafață orizontală a tamburului. ...

Planșee antifoc

A.10.2.3.32. Planșeele antifoc sunt elemente de construcție orizontale sau înclinate care delimitează volume închise din construcții existente înalte și foarte înalte (compartimente existente de incendiu constituite din unul până la trei niveluri succesive cu aria desfășurată prevăzută în prezenta anexă), sau separă funcțiuni cu riscuri mari de incendiu. ...

A.10.2.3.33. Planșeele antifoc din construcțiile existente se realizează din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu rezistența la foc minimum 2 ore (REI 120) și fără goluri sau cu goluri strict funcționale, protejate conform prezentei anexe. ...

Elemente rezistente la foc și protecția golurilor

Pereți și protecția golurilor

A.10.2.3.34. Condițiile minime și de rezistență la foc pentru pereții rezistenți la foc din construcțiile existente, sunt stabilite în prezenta anexă, precum și în reglementările tehnice de specialitate. Pentru cazurile în care reglementările tehnice nu prevăd condiții speciale, reacția la foc și rezistența la foc a acestor pereți se stabilește prin documentația tehnico-economică în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al construcției, densitatea sarcinii termice a încăperilor și rolul de separare al pereților. ...

A.10.2.3.35. Golurile de circulație funcțională practicate în pereții rezistenți la foc din construcțiile existente se protejează corespunzător condițiilor precizate în normativ, în prezenta anexă și în reglementările tehnice de specialitate. ...

Planșee și protecția golurilor

A.10.2.3.36. Planșeele pot constitui elemente de întârziere a propagării incendiilor în interiorul unui compartiment existent de incendiu, numai atunci când sunt rezistente la foc conform prevederilor prezentei anexe și nu au goluri, sau dacă golurile practicate în ele sunt protejate cu elemente de închidere corespunzătoare. ...

A.10.2.3.37. Condițiile privind reacția la foc și rezistența la foc a planșeelor din construcțiile existente folosite pentru a separa între ele spații cu funcțiuni importante și încăperi cu risc mare de incendiu, precum și ale planșeelor care delimitează căi de evacuare, sunt cele prevăzute în prezenta anexă și în reglementările tehnice de specialitate. ...

A.10.2.3.38. Golurile funcționale din planșeele intermediare rezistente la foc din construcțiile existente, care constituie elemente de întârziere a propagării focului, se protejează prin elemente rezistente la foc, prevăzute după caz, cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu. în cazuri justificate, când nu se pot realiza elemente rezistente la foc, protecția golurilor poate fi asigurată numai prin prevederea pe conturul golului (sub planșeu), a unor ecrane clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și perdele de apă cu intrare în funcțiune automată în caz de incendiu, sau alte sisteme de protecție agrementate tehnic. ...

A.10.2.3.39. În clădirile existente cu pod, de nivelul I, II si/sau III de stabilitate la incendiu golurile prevăzute în planșeele spre pod, se protejează cu elemente de închidere rezistente la foc minimum 30 minute (EI 30). Separarea porțiunilor mansardate ale construcției existente, față de poduri ale acesteia se realizează cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistenți la foc minimum 2 ore (EI/REI 120), iar golurile de comunicare funcțională din aceștia se protejează cu uși rezistente la foc minimum 45 de minute, echipate cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu (EI 45-C). ...

Elemente rezistente la explozie și protecția golurilor

A.10.2.3.40. Elementele de separare față de restul construcției existente a încăperilor cu pericol de explozie (categoriile A (BE3a) și B (BE3b) de pericol de incendiu), vor fi clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și rezistente la explozie. ...

A.10.2.3.41. Separarea încăperilor sau spațiilor cu pericol de explozie față de alte încăperi cu riscuri, categoriile de pericol sau destinații din clădirile existente, inclusiv față de încăperile tampon, trebuie să se facă prin pereți și planșee rezistente la explozie, alcătuite și realizate conform prezentei anexe. ...

A.10.2.3.42. Alcătuirea și dimensionarea pereților rezistenți la explozie se determină prin calcul astfel încât aceștia să nu se prăbusească sub efectul suprapresiunii care se produce în încăperile respective, funcție de suprafețele de decomprimare asigurate (ferestre, panouri, luminatoare, acoperișuri zburătoare, trape etc.). ...

A.10.2.3.43. Pereții rezistenți la explozie trebuie să împiedice și propagarea incendiului din spațiile învecinate spre încăperile cu pericol de explozie, rezistența lor la foc fiind stabilită în funcție de densitatea sarcinii termice a încăperilor respective. ...

A.10.2.3.44. Practicarea unor goluri în pereții rezistenți la explozie nu este admisă decât în cazuri excepționale, impuse de necesități funcționale, și numai dacă sunt protejate corespunzător prevederilor din prezenta anexă. ...

A.10.2.3.45. Străpungerea pereților rezistenți la explozie de către conducte, conductori sau cabluri electrice, se admite numai în cazuri de strictă necesitate funcțională, cu condiția respectării prevederilor normativului și ale prezentei anexe. ...

A.10.2.3.46. Golurile de comunicare funcțională prevăzute în pereții rezistenți la explozie, din construcțiile existente se protejează prin încăperi tampon antiexplozie (antiex), și numai în cazuri excepționale justificate tehnic prin tamburi deschiși antiex. Aceeași prevedere se aplică și pentru comunicarea între încăperi cu pericol de explozie, în cazurile în care comunicarea directă ar prejudicia siguranța sau atunci când încăperile sunt situate în compartimente de incendiu diferite. ...

A.10.2.3.47. Încăperile tampon și tamburii deschiși antiex prevăzuți în pereții rezistenți la explozie din construcțiile existente, se realizează similar celor de la pereții antifoc, recomandându-se ca pereții și planșeele acestor încăperi să fie amplasate spre spațiile mai puțin periculoase. Ușile încăperii tampon antiex vor avea asigurate în afară de cerințele prevăzute la Art. A.10. 2.3.28 . și măsuri specifice de protecție astfel încât prin manevre să nu permită scântei capabile să inițieze aprinderea amestecurilor explozive respective. ...

A.10.2.3.48. La încăperile tampon și tamburii deschiși antiex ce separă spații în care se produc degajări de gaze, vapori sau praf cu pericol de explozie, trebuie să se ia măsuri pentru ca în timpul exploatării normale să se împiedice trecerea acestora dintr-o parte în cealaltă. ...

A.10.2.3.49. Pentru planșeele rezistente la explozie din construcțiile existente, se vor respecta prevederile referitoare la alcătuire, dimensionare și celelalte condiții stabilite pentru pereții rezistenți la explozie (de la Art. A.10.2.3.42 . până la Art. A.10.2.3.45 .). Planșeele și elementele lor de susținere vor fi astfel dimensionate și realizate, încât să nu fie aruncate de suflul exploziei. ...

Spații cu pericol de explozie categoria A (BE3a) și B (BE3b) de pericol de incendiu

A.10.2.3.50. Construcțiile care adăpostesc funcțiuni cu pericol de explozie se realizează din materiale și elemente de construcție clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. La construcțiile independente cu pericol de explozie se recomandă utilizarea elementelor de construcție ușoare, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, iar acoperișul acestor construcții trebuie să fie fără pod. ...

A.10.2.3.51. Încăperile și spațiile cu pericol de explozie categoria A (BE3a) sau B (BE3b) de pericol de incendiu, dacă nu pot fi dispuse în afara construcțiilor cu alte destinații, se separă de restul construcției prin elemente clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la explozie si, după caz, la foc, corespunzător alcătuite și dimensionate în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice de specialitate. Planșeele și elementele lor de susținere vor fi astfel executate încât să nu fie deplasate de suflul exploziei. ...

A.10.2.3.52. Practicarea unor goluri în pereții rezistenți la explozie nu este admisă decât în cazuri excepționale, impuse de necesități tehnologice sau funcționale, și numai dacă sunt protejate corespunzător prevederilor din prezenta anexă. ...

A.10.2.3.53. Străpungerea pereților rezistenți la explozie de către conducte, conductoare sau cabluri electrice, este admisă numai în cazuri de strictă necesitate și în condițiile luării măsurilor de protecție care să asigure împiedicarea trecerii vaporilor, gazelor și prafului combustibil. ...

A.10.2.3.54. Planșeele rezistente la explozie, trebuie să îndeplinească condițiile asigurate de către pereții rezistenți la explozie ai spațiului respectiv. ...

A.10.2.3.55. Încăperile și spațiile cu pericol de explozie nu vor avea plafoane (autoportante sau suspendate) și zone neventilate care să faciliteze producerea concentrațiilor periculoase de aer cu gaze, vapori sau praf combustibil. În încăperile cu degajări de praf combustibil, finisajul va permite curățirea ușoară a suprafețelor. ...

A.10.2.3.56. Încăperile și spațiile închise cu pericol de explozie trebuie să aibe asigurate în pereții exteriori sau în acoperiș, goluri pentru decomprimare în caz de explozie, cu aria totală de minimum 0,05 mp la 1 mc din volumul încăperii respective. Adoptarea unui procent mai mic este admisă pe baza unui calcul justificativ, din care să rezulte că prin aceasta stabilitatea clădirii nu este afectată. Golurile pentru decomprimare se amplasează în vecinătatea surselor de explozie, avându-se în vedere ca efectul suflului exploziei în exteriorul construcției să nu afecteze obiecte învecinate sau căi publice de circulație. ...

A.10.2.3.57. Golurile ce se prevăd pentru decomprimare în caz de explozie pot fi neînchise sau închise. Elementele de închidere, proiectate și realizate astfel încât să cedeze la presiunea datorată exploziei, pot fi constituite din: panouri sau porțiuni de perete sau acoperiș de tip ușor (dislocabile sau rabatabile), ferestre si/sau luminatoare cu geam simplu nearmat care să cedeze la presiunea de cel mult 118 daN/mp. ...

A.10.2.3.58. În spațiile în care se pot produce amestecuri explozive de aer cu gaze, vapori sau praf, stratul de uzură al pardoselilor trebuie să fie executat din materiale care la lovire să nu producă scântei capabile să inițieze aprinderea respectivelor amestecuri explozive. ...

A.10.2.3.59. În încăperi și spații cu pericol de explozie, tâmplăria și sistemele de acționare a acesteia se vor realiza sau proteja astfel încât, prin manevrare, să nu producă scântei capabile să inițieze aprinderea amestecurilor explozive. ...

A.10.2.3.60. Delimitarea zonelor din construcții existente până la care se extind măsurile de protecție impuse de spațiile încadrate în categoriile A (BE3a) și B (BE3b) de pericol de incendiu se face având în vedere posibilitatea prezenței amestecurilor de aer cu gaze, vapori sau praf, în concentrații care să prezinte pericol de explozie, în timpul funcționării normale și în caz de avarie a instalațiilor aferente. ...

Elemente etanșe la foc

A.10.2.3.61. Elementele etanșe la foc (E) se prevăd în cazurile, condițiile și în conformitate cu prezenta anexă și reglementările tehnice de specialitate. ...

A.10.2.3.62. Pentru ca un element să fie considerat etans, trebuie să îndeplinească condițiile normate de etanșeitate stabilite în reglementările tehnice. ...

...

A.10.2.4. ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVE Dispoziții generale

A.10.2.4.1. Construcțiile existente și elementele de construcții, în general se alcătuiesc și realizează astfel încât să nu favorizeze apariția și propagarea incendiilor. ...

A.10.2.4.2. Elementele de construcție combustibile se recomandă să nu aibă goluri interioare iar eventualele goluri interioare ale acestora vor fi întrerupte, de regulă, la cel mult 3,00 m pe verticală și 6,00 m pe orizontală. întreruperile se pot executa din același material ca și elementul. Golurile din elementele combustibile verticale nu trebuie să comunice cu cele din elementele combustibile orizontale. întreruperea continuității golurilor orizontale trebuie realizată obligatoriu în dreptul pereților despărțitori iar a celor verticale în dreptul planșeelor. întreruperea continuității golurilor interioare este obligatorie și la placările combustibile ale pereților și tavanelor, dar nu se referă la canalele de ventilare, la spațiul de deasupra plafoanelor (autoportante sau suspendate) cu rol de ventilare precum și la spațiile din podul clădirilor existente. Se vor respecta și dispozițiile Art. 2.4.1.1 . și Art. 2.4.1.2 . din normativ. ...

A.10.2.4.3. Continuitatea componentelor combustibile ale acoperișurilor fără pod, trebuie să se întrerupă cel puțin în dreptul rosturilor de tasare, dilatare sau seismice ale construcțiilor, prin intercalarea unor elemente A1 sau A2-s1,d0, de minimum 1,00 m lățime, sau alte sisteme acceptate care să asigure limitarea transmiterii arderii. ...

Plafoane suspendate sau autoportante

A.10.2.4.4. Plafoanele suspendate sau autoportante combustibile trebuie să aibe continuitatea întreruptă, cel puțin la limita pereților încăperii și în dreptul rosturilor de tasare-dilatare ale construcției. întreruperile se realizează prin fâsii incombustibile sau spații libere în planul plafonului, de minimum 60 cm. ...

A.10.2.4.5. La plafoanele combustibile sau incombustibile autoportante sau suspendate de planșee, de regulă, continuitatea golului dintre plafon (autoportant sau suspendat) și planșeu se întrerupe, prin diafragme din materiale clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0, A2-s1÷s3,d0÷d1, B-s1÷s3,d0÷d1 sau C-s1÷s3,d0÷d1, sau în cazuri justificate tehnic, prin perdele de drencere/sprinklere deschise, dispuse la maximum 25 m pe două direcții perpendiculare. Sunt exceptate plafoanele suspendate sau autoportante care nu sunt pline (de tip perforat, lamelar, fagure, grătar sau altele similare). ...

Galerii, canale

A.10.2.4.6. Montarea în aceeași galerie, canal sau estacadă a unor conducte sau a unor sisteme de transport pentru lichide sau gaze, al căror amestec poate produce explozie sau incendiu, nu este admisă. ...

A.10.2.4.7. Galeriile, canalele și estacadele destinate transportării substanțelor combustibile, cele care trec pe deasupra construcțiilor existente, precum și cele care constituie căi de evacuare a persoanelor, vor fi executate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. ...

A.10.2.4.8. Galeriile și canalele închise, prin care se transportă materialele combustibile sau conțin materiale sau elemente combustibile, vor avea asigurate posibilități de evacuare a fumului si, după caz, a gazelor fierbinți. ...

A.10.2.4.9. La trecerea canalelor, conductelor sau cablurilor prin pereți și planșee antifoc sau rezistente la foc, se vor lua măsuri corespunzătoare de etanșare a golurilor din jurul acestora cu alcătuiri rezistente la foc, potrivit prevederilor prezentei anexe. ...

A.10.2.4.31. Pereții caselor de scări închise din construcțiile existente de nivelul de stabilitate la incendiu I și/sau II, de regulă, trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum 2 ore și 30 de minute (EI/REI 150) pentru construcțiile edificate înainte de 01 ianuarie 2007 sau rezistenți la foc minimum 3 ore (EI/REI 180) pentru construcțiile edificate după data de 01 ianuarie 2007 și după caz, rezistenți la explozie, iar în clădirile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV și respectiv V, ei pot fi clasa de reacție la foc A2-s1÷s3,d0÷d1, B-s1÷s3,d0÷d1 sau C-s1÷s3,d0÷d1, cu rezistență la foc de minimum 30 minute (EI/REI 30) și respectiv 15 minute (EI/REI15). Fac excepție situațiile prevăzute în prezenta anexă. Grosimea de perete din spatele nișelor sau șlițurilor prevăzute în pereții caselor de scări, trebuie să asigure rezistență la foc de minimum 45 minute (EI/REI 45) pentru construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I, II și/sau III și respectiv 15 minute (EI/REI 15) la cele de nivelul de stabilitate la incendiu IV și/sau V. ...

A.10.2.4.32. Planșeele clădirilor existente cu nivelul de stabilitate la incendiu I, II și/sau III care separă casele de scări și căile lor de ieșire spre exterior față de restul construcției, trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistență la foc de cel puțin 1 oră (REI 60). La clădirile existente cu nivelul de stabilitate la incendiu IV și/sau V se vor respecta condițiile de încadrare în nivelul de stabilitate la incendiu. ...

A.10.2.4.33. Grinzile, podestele și rampele scărilor interioare închise sau deschise trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu rezistența la foc de minimum 1 oră (R 60) în clădirile cu nivelul de stabilitate la incendiu I, II și/sau III și cel puțin din clasa de reacție la foc C-s1÷s3,d0÷d1 și rezistență la foc 45 minute (R 45) în construcții cu nivelul de stabilitate la incendiu IV, respectiv 15 minute (R15) în construcții cu nivelul de stabilitate la incendiu V. Fac excepție situațiile precizate în prezenta anexă. ...

A.10.2.4.34. Elementele de protecție a golurilor de acces la casele de scări de evacuare existente, vor îndeplini condițiile prevăzute în prezenta anexă/în normativ. ...

Atrium

A.10.2.4.35. Prevederile prezentei anexe se referă la atriumurile închise, acoperite cu lățimea de cel puțin radical 7H (în care H este cea mai mică înălțime a atriumului, dar minimum patru niveluri ale construcției existente). ...

A.10.2.4.36. Realizarea unor atriumuri care nu îndeplinesc condițiile minime de dimensionare precizate, este admisă numai dacă se iau măsuri corespunzătoare de protecție care să împiedice transmiterea focului de la un nivel la altul, prin efectul de cos (protecția golurilor cu elemente rezistente la foc, copertine, balcoane, perdele de apă etc., după caz). ...

A.10.2.4.37. Pentru închiderile perimetrale ale atriumurilor, de regulă, se utilizează materiale și elemente de construcție clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc minimum 15 minute (EI15) cu excepția unor materiale aferente vitrărilor (garnituri, chituri, masticuri etc.) care pot fi din clasa de reacție la foc A2-s1÷s3,d0÷d1, B-s1÷s3,d0÷d1 sau C-s1÷s3,d0÷d1. ...

A.10.2.4.38. Atunci când atriumurile se închid perimetral cu panouri vitrate față de restul construcției existente, aceste închideri se realizează astfel încât să nu favorizeze propagarea incendiilor de la un nivel la altul. Vitrările se separă pe verticală prin zone pline cu înălțimea de cel puțin 1,20 m, etanșe la foc minimum 1 oră (E 60). Zonele pline dintre vitrări, pot fi înlocuite pe planșee orizontale continue (copertine), clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc minimum 1 oră (REI 60), și lățimea de cel puțin 1,20 m măsurată pe orizontală. ...

A.10.2.4.39. Circulațiile comune orizontale care sunt deschise spre atrium, se prevăd la limita lor spre atrium (sub planșee) cu ecrane continue din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, etanșe la foc minimum 1 oră (E 60), cu înălțimea de cel puțin 50 cm, realizate similar prevederilor Art. A.10. 2.4.28 ., fără a fi admisă înlocuirea lor cu instalație automată tip sprinkler sau drencer. ...

A.10.2.4.40. Dacă din considerente funcționale se prevăd pereți pentru separarea atriumurilor de restul construcției existente, aceștia trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc corespunzătoare densității sarcinii termice, dar minimum 1 oră (EI/REI 60). Vitrările acestora nu vor depăși 30% din suprafața peretelui și vor fi clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc cel puțin 15 minute (EI 15), dacă prezenta anexă nu stabilește altfel. ...

A.10.2.4.41. În atriumuri se pot utiliza dotări (fixe sau mobile) din materiale clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0, A2-s1÷s3,d0÷d1, B-s1÷s3,d0÷d1 sau C-s1÷s3,d0÷d1, iar densitatea sarcinii termice nu va depăși 420 MJ/mp. La determinarea densității sarcinii termice se ia în considerare cel mai mare nivel al atriumului delimitat de pereți (în afara celui de la parter). ...

A.10.2.4.42. Luminatoarele și cupolele care acoperă atriumurile se pot realiza cu structură clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și vitrări clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0, A2-s1÷s3,d0÷d1, B- s1÷s3,d0÷d1 sau C-s1÷s3,d0÷d1 care nu se iau în considerare la determinarea nivelului de stabilitate la incendiu al construcției existente. ...

A.10.2.4.43. În construcțiile existente cu atrium, nu se recomandă dispunerea adiacentă neseparată de atrium, a unor spații cu risc mare de incendiu. Atunci când totuși se prevăd (pentru activități comerciale, expoziții permanente cu exponate combustibile și altele similare cu densitatea sarcinii termice peste 840 MJ/mp), aceste spații se echipează obligatoriu cu instalații automate de semnalizare și stingere a incendiilor. ...

A.10.2.4.44. Depozitele de materiale si/sau substanțe combustibile neseparate față de atriumuri prin elemente rezistente la foc corespunzătoare densității sarcinii termice, nu sunt admise. ...

Încăperi de depozitare

A.10.2.4.45. Încăperile de depozitare a materialelor și substanțelor combustibile solide cu aria mai mare de 36 mp situate în construcții existente cu alte destinații, de regulă, se separă față de restul construcției existente prin pereți și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 având rezistența la foc corespunzătoare densității sarcinii termice (conform Art. A.10. 2.3.2 . și Tabelul 146 (Rezistența la foc a pereților la construcțiile existente)), dacă prezenta anexă nu stabilește altfel. Construcțiile existente pentru depozite se realizează conform prevederilor specifice. ...

A.10.2.4.46. Golurile de comunicație funcțională din elementele de compartimentare ale depozitelor precizate la Art. A.10. 2.4.45 . se protejează cu elemente corespunzătoare prevederilor prezentei anexe. Evacuarea fumului în caz de incendiu la aceste depozite este obligatorie, și se asigură prin dispozitive cu deschiderea automată în caz de incendiu, având aria liberă de minimum 1% din suprafața pardoselii sau cu sisteme mecanice de desfumare, corespunzător alcătuite, distribuite și dimensionate. ...

Încăperi pentru instalații aferente construcțiilor

A.10.2.4.47. Stațiile de pompare a apei pentru incendiu, grupurile electrogene care constituie surse electrice de rezervă ce alimentează dispozitive de protecție la foc, vane de incendiu și altele similare, se separă de restul construcției, de regulă, prin pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, fără goluri și cu limită de rezistență la foc de cel puțin 3 ore (EI/REI 180) și planșee 1 oră și 30 de minute (REI 90), având asigurat acces ușor din exterior. Se admite și comunicarea cu restul construcției a acestor funcțiuni numai dintr-un coridor comun, prin usă cu rezistența la foc de minimum 1 oră și 30 minute (EI 90-C), echipată cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu. Se vor avea în vedere și prevederile din reglementările tehnice specifice. ...

A.10.2.4.48. Sălile de cazane aferente sistemului de încălzire centrală se separă de restul construcției existente prin pereți și planșee din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc conform reglementărilor tehnice specifice, dar minimum 1 oră și 30 de minute (pereți EI/REI 90 și planșee REI 90). În pereții de separare se admit goluri de comunicare cu restul construcției existente, protejate cu uși clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc minimum 15 minute (EI 15). ...

A.10.2.4.49. Încăperile pentru ventilatoare, filtre, camere de desprăfuire și cicloane, prin care se vehiculează gaze, vapori, praf sau deșeuri combustibile se separă funcțional față de restul clădirii existente prin elemente despărțitoare clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu rezistența la foc corespunzătoare, dar cel puțin 1 oră (pereți EI/REI 60 și planșee REI 60). Accesul la aceste încăperi, de regulă, trebuie să fie din exterior sau din încăperi fără riscuri sau pericole de incendiu (cu densitatea sarcinii termice mai mică de 105 MJ/mp). ...

...

A.10.2.5. CĂI DE EVACUARE ÎN CAZ DE INCENDIU Dispoziții generale

A.10.2.5.1. În construcții existente, compartimente de incendiu existente, încăperi și alte spații construite, vor fi asigurate căi de evacuare prin care, în caz de incendiu, persoanele să poată ajunge în exterior la nivelul terenului sau al unor suprafețe carosabile, în timpul cel mai scurt și în condiții de deplină siguranță. Pentru circulațiile funcționale aferente locurilor în care prezența oamenilor apare întâmplător, sunt vizitate de cel mult 8 ori pe schimb pentru verificări, precum și al încăperilor pentru fumat sau ale grupurilor sanitare, condițiile prevăzute pentru căile de evacuare nu sunt obligatorii. ...

A.10.2.5.2. Căile de circulație prevăzute pentru funcționarea normală a construcțiilor existente trebuie să asigure și evacuarea persoanelor în caz de incendiu. Căi special destinate evacuării se prevăd numai atunci când cele funcționale sunt insuficiente sau nu pot satisface condițiile de siguranță la foc. ...

A.10.2.5.3. Prevederile din anexă constituie condiții obligatorii la proiectarea și realizarea căilor de evacuare a persoanelor din construcțiile existente al căror finisaj interior este executat din materiale tradiționale: piatră, ceramică, sticlă, lemn, metal. În cazul materialelor de finisaj care în comparație cu lemnul se aprind mai ușor, propagă flacăra la suprafață mai rapid sau emană mai mult fum ori gaze, prin proiect se vor lua măsuri suplimentare de protecție, în conformitate cu specificațiile tehnice ale produselor respective. ...

A.10.2.5.4. Căi de evacuare în caz de incendiu sunt considerate circulațiile libere care, îndeplinind condițiile stabilite prin prezentul normativ și anexă, asigură evacuarea prin uși, coridoare, degajamente holuri sau vestibuluri la nivelul terenului sau al unor suprafețe carosabile astfel: direct, prin case de scări de evacuare, prin terase, balcoane, logii, pasaje de evacuare. ...

A.10.2.5.5. Căi de evacuare pot fi considerate și cele care trec prin încăperi sau spații din clădiri existente civile (publice) sau de producție, în conformitate și cu respectarea condițiilor din normativ și prezenta anexă. ...

A.10.2.5.6. Nu constituie căi de evacuare în caz de incendiu, în general: ascensoarele, trecerile prin uși antifoc care se pot bloca în poziția închisă sau prin uși încuiate în timpul funcționării normale a clădirii existente, trecerile destinate garniturilor de tren care transportă încărcături periculoase, galeriile, tunelurile etc., prin care se transportă sau vehiculează substanțe cu pericol de incendiu, explozie, intoxicare, asfixiere cu abur cu presiune mai mare de 1 atm. ...

A.10.2.5.7. Ușile încuiate în timpul funcționării normale, pot constitui a doua cale de evacuare a unei porțiuni din construcție sau a întregii construcții existente, cu excepția sălilor aglomerate, dacă: – alcătuirea și dimensionarea lor corespund prevederilor din prezenta anexă; ...

– sunt dotate cu sisteme de închidere - deschidere ușor manevrabile fără cheie, ce pot fi acționate din zona ce se evacuează sau sunt prevăzute cu panouri din sticlă securizată cu dimensiuni care să permită trecerea fluxurilor de evacuare și cu parapete de maximum 0,40 m. În cazul panourilor din sticlă, se vor prevedea mijloace de spargere și indicatoare corespunzătoare. Panourile din sticlă securizată astfel realizate pot fi amplasate și independent, lângă uși, marcate corespunzător și astfel dispuse încât să fie ușor de recunoscut. ...

...

A.10.2.5.8. Cea de a doua cale de evacuare poate fi constituită și din una sau mai multe ferestre (cu ochiuri mobile de min. 75 cm lățime și 1,00 m înălțime liberă), având parapetul la cel mult 1,50 m deasupra nivelului terenului sau al unei terase prin care se poate face evacuarea la nivelul terenului, pentru: a) încăperile supraterane cu cel mult 50 de persoane; ...

b) încăperile situate la subsol sau demisol, dacă pe întreg nivelul există cel mult 30 de persoane și se asigură în interior scări fixe de acces la parapetele mai înalte de 1,20 m. La aceste încăperi se admit și trape de min. 80 cm x 80 cm prevăzute în interior cu scări fixe de acces care asigură evacuarea direct din exterior. ...

La clădiri existente înalte, foarte înalte și cu săli aglomerate, nu este admisă asigurarea prin ferestre a celei de a doua cale de evacuare.

...

A.10.2.5.9. Alcătuirea elementelor de construcție și a finisajelor utilizate pe căile de evacuare, se va stabili în conformitate cu prevederile normativului și ale prezentei anexe. ...

A.10.2.5.10. Traseele căilor de evacuare trebuie să fie distincte și independente, astfel stabilite încât să asigure distribuția lor judicioasă, posibilitatea ca persoanele să recunoască cu ușurință traseul spre exterior, precum și circulația lesnicioasă. Căile de evacuare, nu trebuie să conducă spre exterior prin locuri în care circulația poate fi blocată în caz de incendiu din cauza flăcărilor, fumului, radiațiilor termice etc. ...

Număr căi de evacuare

A.10.2.5.11. În construcții existente, compartimente de incendiu existente sau porțiuni de construcții existente independente din punctul de vedere al circulației, de regulă, persoanele trebuie să aibă acces la cel puțin două căi de evacuare, care pe cât posibil, să ducă în direcții opuse. A doua cale de evacuare poate fi constituită din ferestre sau trape exterioare dacă prin acestea se asigură evacuarea în condiții corespunzătoare de siguranță a persoanelor, conform prevederilor anexei, Art. A.10.2.5.8 . ...

A.10.2.5.12. Asigurarea unei singure căi de evacuare este admisă atunci când conform proiectului, la fiecare nivel se pot afla simultan maximum 20 de persoane - indiferent de lungimea de evacuare realizată, precum și în cazurile în care numărul persoanelor este mai mare dar lungimea traseului de evacuare se înscrie în valoarea admisă pentru coridoare înfundate, în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu, risc de incendiu, tip de clădire existentă, și destinație, conform prevederilor din prezenta anexă. La clădirile existente înalte, foarte înalte și sălile aglomerate, precum și în situațiile stabilite în normativ și prezenta anexă, sunt obligatorii minimum două căi de evacuare. ...

A.10.2.5.13. Alcătuirea și gabaritele căilor de evacuare, lungimea de evacuare, traseele, precum și numărul de fluxuri de evacuare, trebuie să asigure circulația lesnicioasă și fără obstacole, conform prevederilor anexei. ...

Alcătuirea căilor de evacuare

Uși

A.10.2.5.14. Ușile folosite pe căile de evacuare trebuie să fie cu deschidere de tip obișnuit, pe balamale sau pivoți. ...

A.10.2.5.15. Pe căile de evacuare nu se admite utilizarea ușilor care se pot bloca din cauza funcționării defectuoase a mecanismelor lor auxiliare, precum și ușile de tip glisant, ghilotină, basculant etc. Fac excepție ușile pentru maximum 5 persoane capabile să se evacueze singure, precum și cazurile prevăzute în prezenta anexă. Ușile pliante și cele turnante (cu foi care pot fi ușor pliate) pot fi folosite pe căile de evacuare numai dacă în acestea sau în imediata lor apropiere sunt prevăzute uși pietonale obișnuite (pe balamale) sau panouri din sticlă securizată conform Art. A.10. 2.5.5.

...

A.10.2.5.16. Deschiderea ușilor de pe traseul evacuării, de regulă trebuie să se facă în sensul deplasării oamenilor spre exterior, cu excepția ușilor prin care se evacuează cel mult 30 de persoane valide și a cazurilor prevăzute în prezenta anexă. ...

A.10.2.5.17. Prin deschidere, ușile de evacuare nu trebuie să se împiedice una de alta sau să stânjenească evacuarea. ...

A.10.2.5.18. În dreptul ușilor de evacuare nu se admit praguri cu înălțimea mai mare de 2,5 cm. Dacă acestea sunt necesare, se vor racorda la pardoseală prin pante. În situațiile admise de prezenta anexă ușile de evacuare practicate în alte uși cu dimensiuni mari, pot avea praguri cu înălțimea cât mai mică, dar nu mai mult de 40 cm. ...

Scări interioare

A.10.2.5.19. Scările interioare existente pot fi închise (amplasate în case proprii de scară) sau deschise (amplasate în holuri, vestibuluri, atriumuri etc.) potrivit prevederilor prezentei anexe. Scările de evacuare, de regulă, trebuie să se ducă, pe aceeași verticală, de la ultimul nivel pentru care asigură evacuarea, până la nivelul ieșirii în exterior la nivelul terenului ori al unor suprafețe exterioare carosabile, sau pe o terasă de pe care evacuarea poate fi continuată până la nivelul terenului. Persoanele intrate în casa scării, trebuie să poată ajunge fără a o mai părăsi, până la nivelul ieșirii în exterior. Fac excepție scările din interiorul apartamentelor de locuit și scările întrerupte la care evacuarea din punctul de întrerupere până la nivelul terenului poate fi continuată în siguranță prin terase sau prin alte case de scări sau holuri cu acces direct în exterior. Legătura directă între două scări interioare întrerupte, trebuie să se realizeze printr-un palier comun. ...

A.10.2.5.20. Pentru a împiedica pătrunderea fumului pe căile de evacuare și propagarea incendiilor de la un nivel la altul, scările, indiferent dacă sunt luate sau nu în calcul la evacuare, de regulă, se separă de restul clădirii existente prin pereți și planșee alcătuite conform prezentei anexe. Scări interioare deschise sunt admise numai în cazurile și condițiile menționate în prezenta anexă. Închiderea casei scărilor trebuie să se facă astfel încât accesul persoanelor la cel puțin două scări de evacuare, acolo unde acestea sunt obligatorii, să fie posibil fără a se trece prin casa vreuneia din ele. ...

A.10.2.5.21. Holurile etajelor în care debușează liber scări de evacuare, pot fi asimilate cu casele de scări, dacă sunt destinate numai pentru circulație sau așteptare și dacă sunt separate față de restul construcției existente, conform prevederilor pentru casele de scări respective. ...

A.10.2.5.22. În pereții interiori ai caselor de scări se pot practica numai goluri de acces la nivelurile construcției existente. Pentru iluminarea casei de scări, a vestibulurilor de etaj și a coridoarelor, se pot prevedea goluri numai în condițiile admise de prezenta anexă și protejate corespunzător. ...

A.10.2.5.23. Golurile de acces la casele de scări de evacuare, se protejează conform prevederilor normativului, de regulă prin: uși pline sau cu geam simplu sau armat, sau uși etanșe și rezistente la foc, sau încăperi tampon, în situațiile admise conform anexei și corespunzător realizate și echipate. În toate situațiile, ușile de acces la casele de scări, se prevăd cu sisteme de autoînchidere sau închidere automată, după caz, cu excepția celor de la clădirile de locuit existente care nu sunt clădiri înalte sau foarte înalte. ...

A.10.2.5.24. Casele de scări de evacuare ale nivelurilor supraterane se recomandă să nu fie continuate în subsolul clădirilor existente, iar când aceasta nu este posibil sau justificat, se admite numai în condițiile stabilite, de la Art. A.10. 2.5.25 . pâna la Art. A.10. 2.5.28 . ...

A.10.2.5.25. Atunci când în subsolurile respective sunt numai încăperi cu risc mic de incendiu și au densitatea sarcinii termice rezultată din mobilier, finisaje și materiale adăpostite de maximum 210 MJ/mp, scările de evacuare continuate la subsol, se separă în același mod ca la nivelurile supraterane, dacă în anexă nu se dispune altfel. ...

A.10.2.5.26. În cazurile în care încăperile subterane au ferestre cu suprafața totală de min. 1/100 din suprafața pardoselii și adăpostesc destinații (funcțiuni) similare celor de la nivelurile supraterane sau spații tehnice, depozite, sau ateliere de întreținere ocupând cel mult 1/4 din aria construită a nivelului, de regulă, casele de scări continuate la subsol se separă de nivelurile subterane la fel ca la cele supraterane, iar golurile de acces se protejează prin uși rezistente la foc minimum 45 de minute (EI 45-C), prevăzute cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu. ...

A.10.2.5.27. Rampa de acces la subsol poate fi dispusă în continuarea casei de scări supraterane, dacă este separată de rampele aferente nivelurilor supraterane prin pereți rezistenți la foc minimum 2 ore și 30 min (EI/REI 150) pentru construcțiile edificate înainte de 01 ianuarie 2007 sau rezistenți la foc minimum 3 ore (EI/REI 180) pentru construcțiile edificate după data de 01 ianuarie 2007 și planșee rezistente la foc min. 1 oră (REI 60), recomandându-se ca evacuarea subsolului să se realizeze independent de nivelurile supraterane ale clădirii. Subsolul poate continua funcțional cu casa de scări a nivelurilor supraterane, de regulă, printr-o ușă etanșă la foc 1 oră (E 60-C) dispusă la cota parterului, în afara cazurilor în care prevederile din prezenta anexă dispun altfel. ...

A.10.2.5.28. Scările supraterane de evacuare a persoanelor pot avea rampe directe (neseparate) spre subsol atunci când asigură accesul la încăperi și spații legate funcțional de cele supraterane și dacă aceste funcționalități sunt separate de restul subsolului cu alte destinații prin pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistenți la foc minimum 3 ore (EI/REI 180) și uși etanșe la foc 1 oră (E 60-C) sau 1 oră și 30 minute (E 90-C) pentru încăperi cu densitatea sarcinii termice de 840 MJ/mp sau mai mare). ...

A.10.2.5.29. În casele de scări de evacuare nu vor fi amenajate spații de lucru, de depozitare sau cu alte destinații (în afară de circulație) și nu vor fi introduse conducte de gaze naturale pentru utilizări tehnologice, conducte pentru lichide combustibile sau tuburi colectoare de gunoi sau alte materiale. Se admite amplasarea în casa scărilor a instalațiilor care nu prezintă pericol de incendiu sau explozie, dacă nu reduc gabaritul necesar pentru evacuare. În cazul amplasării tuburilor colectoare de gunoi sau alte materiale, în încăperi adiacente separate, dar care comunică cu casele scărilor de evacuare, se vor lua măsuri corespunzătoare pentru a se împiedica pătrunderea fumului și a focului în casa scării. ...

A.10.2.5.30. Casele de scări se recomandă să fie luminate natural, direct din exterior. ...

A.10.2.5.31. Iluminatul natural al caselor de scări se poate face indirect, prin goluri protejate cu elemente rezistente la foc minimum 30 minute (EI 30), din coridoare sau încăperi cu densitatea sarcinii termice mai mică de 105 MJ/mp. ...

A.10.2.5.32. În construcții existente de nivelul de stabilitate la incendiu I, II si/sau III, de regulă, iluminatul numai cu lumină artificială se admite dacă se asigură, în caz de incendiu, evacuarea fumului din casele de scări prin dispozitive automate și cu o comandă manuală, având secțiunea de cel puțin 5% din suprafața orizontală construită a acestora, dar minimum 1 mp și se asigură funcționarea în orice moment a unui sistem de iluminat artificial. Excepție fac situațiile nominalizate în prezenta anexă. ...

A.10.2.5.33. Golurile pentru iluminare practicate în pereții exteriori ai caselor de scări vor fi protejate contra radiației termice ce rezultă în timpul eventualelor incendii produse în construcții existente, instalații sau depozite din vecinătatea lor, sau chiar în porțiuni ale aceleiași construcții existente, situate la distanțe mai mici decât cele admise conform prevederilor din Art. A.10.2.2.2 . și Tabelul 145. ...

A.10.2.5.34. Scări de evacuare interioare deschise se admit în cazurile și condițiile prevederilor anexei, în funcție de destinație, precum și atunci când asigură evacuarea a cel mult două niveluri succesive. ...

A.10.2.5.35. Casele de scări de evacuare, trebuie să aibă ieșiri la nivelul terenului sau al unor suprafețe exterioare carosabile, astfel: a) direct în exterior; ...

b) prin hol sau vestibul; ...

c) prin coridor de maximum 10 m lungime, cu acces în exterior direct sau printr-un hol sau vestibul; ...

d) prin tunel de evacuare sau degajament protejat cu lungimea maximă de 200 m, cu acces în exterior și care este alcătuit din elemente clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc corespunzător densității sarcinii termice a încăperilor adiacente, fără a fi însă mai mici de 2 ore pentru pereți (EI/REI 120) și 1 oră pentru planșee (REI 60). Ușile din pereții tunelului sau ai degajamentului protejat vor fi rezistente la foc 1 oră (EI 60-C) spre încăperi cu sarcina termică peste 420 MJ/mp și echipate cu dispozitive de autoînchidere automată în caz de incendiu și rezistente la foc 1 oră și 30 de minute (EI 90-C) spre încăperi cu sarcina termică peste 840 MJ/mp și echipate cu dispozitive de autoînchidere automată în caz de incendiu. ...

Holul, vestibulul sau coridorul prin care se asigură accesul spre exterior, trebuie să fie separat de încăperile și coridoarele interioare învecinate de la parter prin pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistenți la foc minimum 1 oră (EI/REI 60), cu excepția holurilor de tip atrium la care se asigură măsurile de protecție specifice acestora.

...

A.10.2.5.36. Holurile de la parter, prin care se asigură accesul spre exterior al scărilor de evacuare, pot comunica liber cu garderobe supravegheate, încăperi de recepție pentru public și spații funcțional necesare (comerț, alimentație, întruniri etc). Toate scările de evacuare a nivelurilor supraterane, pot avea accesul spre exterior printr-un hol comun. Scările deschise, în situațiile admise în anexă, pot avea acces spre exterior prin spațiile în care sunt amplasate. Ușile caselor de scări prevăzute pentru asigurarea evacuării în caz de incendiu la nivelul terenului sau al unei suprafețe carosabile, dar neutilizate în circulația funcțională curentă, se prevăd cu panouri de geam securizat, conform Art. A.10.2.5.7.

...

A.10.2.5.37. Grinzile, podestele și treptele scărilor interioare de evacuare din clădiri existente trebuie să îndeplinească condițiile de comportare la foc prevăzute în prezenta anexă. ...

A.10.2.5.38. Înclinarea rampelor scărilor de evacuare, suprafața și forma treptelor și a podestelor, trebuie să permită o circulație lesnicioasă și sigură a persoanelor, respectându-se prevederile reglementărilor specifice. ...

A.10.2.5.39. Scările cu rampe curbe (elicoidale) sunt considerate căi de evacuare numai în porțiunea de rampă în care lățimea minimă a treptei este de 18 cm, iar lățimea maximă de 40 cm, dacă treptele au aceeași formă și dimensiuni pe toată desfășurarea scării. Se vor respecta condițiile din normativ. ...

A.10.2.5.40. Scările cu trepte balansate pot fi considerate căi de evacuare, numai pentru un singur flux de evacuare a utilizatorilor, dacă îndeplinesc condițiile de alcătuire și dimensionare stabilite în normativ, anexă și reglementările de specialitate. ...

A.10.2.5.65. Ușile deschise spre podestele scărilor de evacuare nu trebuie să reducă gabaritul acestora, determinat prin calcul. În fața ușilor ascensoarelor pentru persoane, de regulă, lățimea podestelor scărilor trebuie să fie de cel puțin 1,60 m. Fac excepție cazurile în care ușile de palier ale ascensoarelor sunt glisante sau se închid rotindu-se în același sens cu cel în care se deplasează fluxul de evacuare spre exterior, cazuri în care lățimea podestului se poate reduce la 1,20 m. ...

A.10.2.5.66. De regulă, lățimea liberă de trecere a unei uși de evacuare nu trebuie să depășească 2,50 m. Dacă lățimea ușii este mai mare, ea se împarte cu montanți solid încastrați în spații de trecere cu lățimea de maximum 2,50 m. Fac excepție ușile a căror lățime este de cel puțin două ori mai mare decât cea necesară trecerii fluxurilor de evacuare, precum și cele monumentale. ...

A.10.2.5.67. Lățimea rampei scărilor de evacuare, de regulă, nu trebuie să fie mai mare de 2,50 m între pereți și balustradă sau între două balustrade ale aceleiași rampe. Atunci când lățimea rampei este mai mare, se împarte prin balustrade intermediare în spații de max. 2,50 m lățime. Nu este obligatorie prevederea balustradelor intermediare la rampele: a) folosite urcând, pentru a ajunge la ieșire; ...

b) cu lățimea cel puțin de două ori mai mare decât cea necesară fluxurilor de evacuare, sau sunt scări monumentale. ...

...

A.10.2.5.68. Înălțimea liberă pe căile de evacuare trebuie să fie de minimum 2,00 m. Pentru poduri sau subsoluri, această înălțime poate fi de minimum 1,90 m iar ușile din pod și subsol pot avea înălțimea liberă de 1,80 m. ...

Lungimea căii de evacuare

A.10.2.5.69. La determinarea lungimii căii de evacuare, se ia în considerare traseul parcurs în axa căii de evacuare, de la punctul de plecare până la o ieșire în exterior, sau până la o scară de evacuare închisă sau deschisă, sau până la un degajament protejat, ținând seama de poziția diferitelor echipamente sau obiecte cu amplasament fix care trebuie ocolite, respectându-se nivelele de performanță admise în axexă. ...

A.10.2.5.70. La stabilirea lungimii căii de evacuare nu se iau în considerare distanțele parcurse: a) pe scările de evacuare și de la baza acestora spre exterior precum și în interiorul degajamentelor protejate; ...

b) în interiorul încăperilor în care nu se depășește lungimea de evacuare admisă pentru coridoare înfundate. ...

...

A.10.2.5.71. Determinarea perioadei teoretice de timp necesare evacuării utilizatorilor conform prevederilor din prezenta anexă se efectuează prin posibila raportare a lungimilor de evacuare admise la viteza medie de deplasare, considerată 0,4 m/s pe orizontală și 0,3 m/s pe verticală (scări, pante). ...

Marcarea căilor de evacuare

A.10.2.5.72. Traseele căilor de evacuare trebuie marcate cu indicatoare conform reglementărilor tehnice. ...

A.10.2.5.73. La clădirile existente cu peste două niveluri supraterane, în cazul coborârii scărilor de evacuare sub nivelul terenului, în condițiile menționate la Art. A.10. 2.5.24 ., se vor lua măsuri pentru îndrumarea circulației de evacuare spre ieșirea în exterior. ...

A.10.2.5.74. Documentațiile tehnico-economice ale construcțiilor existente vor cuprinde, după caz, planuri de evacuare, cu indicarea și marcarea căilor de urmat în caz de incendiu. ...

...

A.10.2.6. INSTALAȚII AFERENTE CONSTRUCȚIILOR EXISTENTE A.10.2.6.1. Instalațiile aferente construcțiilor existente (hidro, electrice, de încălzire, de ventilare, condiționare și altele asemenea), se proiectează și execută astfel încât să nu contribuie la producerea și propagarea incendiilor, în conformitate cu prevederile prezentei anexe și ale reglementările tehnice specifice. ...

A.10.2.6.2. Sistemele și instalațiile de încălzire se stabilesc în funcție de riscul de incendiu, destinația, nivelul de stabilitate la incendiu și mărimea construcțiilor existente, fiind interzise cele cu foc deschis în spații (încăperi) care prezintă riscuri mari de incendiu și cele cu pericol de explozie. Instalațiile electrice aferente construcțiilor existente, vor fi corespunzătoare riscului de incendiu, destinației și mediului respectiv, potrivit reglementărilor tehnice specifice acestora. ...

A.10.2.6.3. Încăperile și spațiile în care se degajă substanțe combustibile vor avea asigurate instalații pentru evacuarea gazelor, vaporilor, prafului și a pulberilor pe măsura degajării acestora, astfel încât să se evite posibilitatea acumulării lor în cantități periculoase. La realizarea sistemelor și instalațiilor de ventilare sau condiționare, se va urmări reducerea posibilităților de formare a amestecurilor explozive și de propagare a incendiului prin canalele de ventilare, precum și utilizarea unor materiale, elemente și echipamente corespunzătoare riscului de incendiu, conform reglementărilor de specialitate. ...

A.10.2.7.9. În interiorul construcțiilor existente, căile de intervenție ale personalului serviciilor și unităților de pompieri vor fi stabilite, amenajate și marcate corespunzător, astfel încât să fie ușor de recunoscut în caz de incendiu. ...

...

A.10.2.8. DOTAREA CU MIJLOACE DE INTERVENȚIE SI SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ A.10.2.8.1. Pentru asigurarea verificării, supravegherii și intervenției în caz de incendiu, prin proiect se va stabili nivelul de dotare a serviciului privat pentru situații de urgență, în funcție de categoria de importanță, mărimea, destinația și vulnerabilitatea la incendiu a construcției existente,conform prevederilor actelor normative de profil. ...

A.10.2.8.2. Echiparea și dotarea serviciului de pompieri trebuie să corespundă necesităților practice asigurării siguranței la foc a construcției existente, conform prevederilor actelor normative de profil, în funcție de riscurile de incendiu și scenariile de siguranță la foc precum și a funcțiunii construcției, capacității și suprafeței construcției. ...

A.10.2.8.3. În documentația tehnică, serviciul de pompieri/serviciul pentru situații de urgență va avea stabilit spațiul necesar funcționării permanente a acestuia, de regulă, dispus la parterul sau nivelurile supraterane inferioare ale construcției existente. ...

A.10.2.8.4. Serviciul de pompieri/pentru situații de urgență va fi dotat cu mijloace de iluminat și comunicații, aparatură specifică și echipament de protecție, corespunzător riscurilor de incendiu și tipului de construcție existentă, asigurându-se rezervele necesare. ...

A.10.2.8.5. Construcțiile existente se dotează cu mijloace tehnice de stingere corespunzătoare riscurilor de incendiu specifice, precizându-se în documentație tipul acestora și cantitatea necesară, inclusiv rezervele pentru înlocuirea imediată. ...

...

SECȚIUNEA A II-A CLĂDIRI CIVILE (PUBLICE) EXISTENTE

CAPITOLUL 3 PERFORMANȚE COMUNE CLĂDIRILOR CIVILE (PUBLICE) EXISTENTE

A.10.3.1. RISC DE INCENDIU SI NIVEL DE STABILITATE LA INCENDIU Riscuri de incendiu

A.10.3.1.1. Încăperile, spațiile și clădirile civile (publice) existente, vor avea determinate riscuri de incendiu, conform prevederilor de la Art. A.10.2.1.1 . până la Art. A.10.2.1.3 . din prezenta anexă. ...

A.10.3.1.2. În funcție de riscurile de incendiu determinate, se asigură condițiile de siguranță la foc performanțele și nivelele de performanță admise în partea I-a a prezentei anexe "Prevederi comune tuturor construcțiilor" și în cele din prezenta parte. Prin expertize de securitate la incendiu elaborate conform reglementărilor tehnice de specialitate, în situații justificate pot fi adoptate măsuri de protecție compensatorii care asigură condițiile de securitate la incendiu și performanțele admise. ...

A.10.3.1.3. Riscurile de incendiu se precizează obligatoriu în documentația tehnică. ...

Nivel de stabilitate la incendiu

A.10.3.1.4. Clădirile civile (publice) existente vor avea nivelul de stabilitate la incendiu și precizat obligatoriu în documentațiile de proiectare. Condițiile minime pe care trebuie să le îndeplinească clădirea existentă, pentru încadrarea într-un anumit nivel de stabilitate la incendiu, sunt cele stabilite de la Art. A. 10.2.1.8 . până la Art. A.10.2.1.14 . ...

...

A.10.3.2. AMPLASARE SI CONFORMARE LA FOC Amplasare

A.10.3.2.1. Clădirile civile (publice) existente, independente, comasate sau grupate în conformitate cu recomandările generale, se amplasează în zone ferite de riscuri de incendiu existente în vecinătate, la distanțele de siguranță admise (de la Art. A.10.2.2.1 . până la Art. A.10.2.2.3 .), sau se compartimentează corespunzător prevederilor din anexă. ...

A.10.3.2.2. Clădirile existente pentru persoane ce nu se pot evacua singure și cele pentru obiecte sau aparataj de importanță deosebită, nu se recomandă a fi comasate cu construcții care au altă destinație. Clădirile existente înalte și foarte înalte, nu se comasează cu construcții care au altă destinație. ...

A.10.3.2.3. În cazul comasării mai multor funcțiuni într-o clădire civilă (publică) existentă, funcțiunile se vor separa corespunzător, de regulă, prin pereți și planșee din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc conform prevederilor anexei. ...

Conformare la foc

A.10.3.8.2. Toate mijloacele de intervenție cu care se echipează și dotează clădirile civile (publice) existente vor fi ușor accesibile personalului și menținute în stare de funcționare. ...

A.10.3.8.3. În spațiile și încăperile cu risc mare de incendiu sau în care se află substanțe periculoase (parcaje, comerț etc.), după caz, se prevăd și stingătoare transportabile, potrivit reglementărilor tehnice specifice. ...

A.10.3.8.4. Organizarea serviciului privat pentru situații de urgență, tipul serviciului, echiparea și dotarea acestuia, se stabilesc potrivit prevederilor actelor normative specifice, funcție de destinație, vulnerabilitate, și nivelul de echipare al clădirii existente. ...

A.10.3.8.5. De regulă, construcțiile civile (publice) existente vor avea constituite servicii private pentru situații de urgență atunci când capacitatea maximă simultană depășește 500 persoane, precum și atunci când mijloacele de stingere a incendiilor cu care sunt echipate nu sunt cu acționare automată.Obligatoriu se vor constitui servicii private pentru situații de urgență la construcțiile civile (publice) existente în situațiile prevăzute de către actele normative de profil. ...

A.10.3.8.6. Clădirile civile (publice) existente echipate cu instalații automate de semnalizare și stingere a incendiilor, vor avea constituite servicii pentru situații de urgență care să asigure numai supravegherea și acționarea instalațiilor specifice, coroborat cu prevederile actelor normative de profil. ...

A.10.3.8.7. Numărul personalului serviciului privat pentru situații de urgență precum și tipul serviciului se stabilește în funcție de activitățile operative necesare, riscul de incendiu, importanța și vulnerabilitatea construcției existente, efectele incendiului etc., potrivit actelor normative specifice. ...

...

A.10.3.9. EVACUARE FUM (DESFUMARE) ȘI GAZE FIERBINȚI 3.9.1. În general, spațiile accesibile publicului vor fi astfel realizate și protejate, încât să fie ferite de fum în caz de incendiu, respectându-se condițiile specifice stabilite prin prezenta anexă referitoare la desfumare (Capitolul 9 - Secțiunea V - Evacuare fum (desfumare) și gaze fierbinți). ...

A.10.3.9.2. Încăperile de depozitare a materialelor și substanțelor combustibile solide, cu aria mai mare de 36 mp, precum și casele de scări de evacuare și încăperile tampon fără lumină naturală, se prevăd cu dispozitive de evacuare a fumului, reprezentând minimum 1% din aria respectivă a depozitului și 5% a ariei construite a casei de scări (dar minimum 1 mp pentru fiecare scară), sau cu sisteme mecanice de evacuare a fumului. ...

A.10.3.9.3. Circulațiile comune orizontale, inclusiv încăperile tampon și casele de scări de evacuare ale nivelurilor subterane închise, destinate publicului, vor fi prevăzute cu sisteme independente de evacuare a fumului (desfumare) față de nivelurile supraterane. ...

A.10.3.9.4. Asigurarea evacuării fumului din atriumuri în caz de incendiu, este obligatorie. Acesta se realizează prin dispozitive cu deschidere automată, care să asigure o suprafață liberă de minimum 1% din aria celui mai mare nivel al atriumului delimitat de pereți - fără a se lua în considerare cel de la parter - sau prin sistem de evacuare mecanică a fumului, corespunzător alcătuit și dimensionat. În ambele situații, la partea inferioară a atriumurilor se asigură posibilități de admisie a aerului. Acționările automate ale dispozitivelor de evacuare a fumului vor fi dublate de comenzi manuale dispuse la nivelul acceselor din exterior în atrium și la serviciul de pomperi. Atunci când se asigură supravegherea permanentă a atriumului, evacuarea fumului (desfumarea) se poate acționa numai manual. ...

A.10.3.9.5. Pentru limitarea posibilităților de propagarea a fumului la etajele superioare, atunci când înălțimea atriumului este mai mare de 28,00 m, se recomandă izolarea de atrium a nivelurilor situate în jumătatea superioară a acestuia prin închideri clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc minimum 15 minute (EI 15). ...

A.10.3.9.6. Toate încăperile și spațiile deschise direct spre atrium (magazine comerciale, expoziții și altele similare care necesită desfumare conform normativului), vor avea asigurate posibilități de evacuare a fumului în caz de incendiu (desfumări) independente de atrium. ...

A.10.3.9.7. Încăperile necompartimentate, cu aria construită mai mare de 10.400 mp se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazele fierbinți, care să limiteze propagarea incendiilor, conform prevederilor de la Art. A.10. 9.36 . până la Art. A.10. 9.45. . ...

...

A.10.3.10. PERFORMANȚE ALE UNOR FUNCȚIUNI (DESTINAȚII) Clădiri existente de locuit

A.10.3.10.10. Condițiile de reacție la foc și de rezistență la foc admise pentru pereții care delimitează căile de evacuare din clădirile de locuit existente, sunt precizate în Tabelul 152 (dacă nu sunt clădiri înalte sau foarte înalte). Tabelul 152: Pereți și uși de separare a căilor comune de circulație și de evacuare la clădiri existente de locuit Nivel de stabilitate la incendiu

Nivele de comportare la foc admise

Pereți la coridoare

Pereți la holuri

Uși la coridoare și la holuri

(cu excepția celor către case de scări închise)

Pereți la case de scări închise

Uși la case de scări

(cu excepția ușilor de apartament)

I

EI/REI 30

A1 sau A2-s1,d0

EI/REI 30

A1 sau A2-s1,d0

-

EI/REI 180

A1 sau A2-s1,d0

E 15-C5S200

II

EI/REI 30

A1, A2-s1,d0 sau

B-s1÷s3,d0÷d1

EI/REI 30

A1, A2-s1,d0 sau

B-s1÷s3,d0÷d1

-

EI/REI 180

A1 sau A2-s1,d0

E 15-C5Sa

III

EI/REI 15

A1, A2-s1,d0,

B-s1÷s3,d0÷d1 sau

C-s1÷s3,d0÷d1

EI/REI 15

A1, A2-s1,d0,

B-s1÷s3,d0÷d1 sau

C-s1÷s3,d0÷d1

-

EI/REI 120

A1 sau A2-s1,d0

E 15-C5Sa

IV

-

A1, A2-s1,d0,

B-s1÷s3,d0÷d1,

C-s1 ÷s3,d0÷d1 sau

D-s1÷s3,d0

-

A1, A2-s1,d0,

B-s1÷s3,d0÷d1, C-s1÷s3, d0÷dJ sau D-s1÷s3,d0

-

EI/REI 15

A1, A2-s1,d0 sau

B-s1 ÷s3,d0÷d1

-

V

-

A1, A2-s1,d0,

B-s1÷s3, d0÷d1,

C-s1÷s3, d0÷d1 sau

D-s1÷s3,d1

-

A1, A2-s1,d0,

B-s1÷s3, d0÷d1, C-s1÷s3, d0÷d1 sau D-s1÷s3,d1

-

EI/REI 15

A1, A2-s1,d0,

B-s1÷s3,d0÷d1 sau

C-s1÷s3,d0÷d1

-

...

A.10.3.10.11. Scările de evacuare a persoanelor de la etajul și eventual mansarda locuințelor individuale precum și din cadrul apartamentelor duplex sau triplex (indiferent de tipul clădirii de locuit existentă), pot fi realizate din materiale clasa de reacție la foc A2-s1÷s3,d2, B-s1÷s3,d2, C- s1÷s3,d2, D-s1÷s3,d2 sau E-d2 și neînchise în case de scări proprii. ...

A.10.3.10.12. Scările de evacuare a nivelurilor supraterane pot fi continuate în subsolul clădirilor de locuit existente în condițiile stabilite în Art. A.10.2.5.24 . Sunt exceptate de la prevederile Art. A.10.2.5.26. , scările secundare ale clădirilor de locuit, ale căror goluri de acces sunt separate cu uși pline normale de subsolurile în care se găsesc numai încăperi pentru anexe gospodărești, (indiferent de suprafața ferestrelor). ...

A.10.3.10.13. Deschiderea ușilor de la intrarea în clădirile de locuit existente care nu sunt înalte sau foarte înalte, se poate face spre interior. ...

A.10.3.10.14. Ușile apartamentelor spre casele de scări vor fi de tipul prevăzut în anexă, fără a fi obligatorie prevederea dispozitivelor de autoînchidere la clădirile de locuit care nu se încadrează în categoria clădirilor înalte sau foarte înalte. ...

A.10.3.10.15. Capacitatea de evacuare (C) a unui flux (numărul de persoane) la clădiri de locuit existente, este de 90 persoane. ...

A.10.3.10.16. Lungimea maximă admisă a traseului de parcurs pe căile de evacuare în clădiri de locuit existente, care nu se încadrează în categoria clădirilor înalte sau foarte înalte, este precizată în Tabelul 56 (Lungimi de evacuare în clădiri de locuit supraterane cu înălțimi obișnuite). ...

A.10.3.10.17. Scări cu trepte balansate sunt admise pentru evacuarea persoanelor din clădiri de locuit existente atunci când este necesară asigurarea unui singur flux de evacuare conform prevederilor anexei, precum și balansarea treptelor la prima rampă a scărilor (la nivelul terenului). ...

Clădiri administrative existente

A.10.3.10.18. Clădirile administrative existente (sedii pentru administrațiile centrale și locale, prefecturi, primării, financiar - bancare, sindicate, birouri etc.), se proiectează și realizează conform prevederilor anexei, având în vedere condițiile specifice. ...

A.10.3.10.19. În funcție de destinație și tip de construcție, clădirile administrative existente se alcătuiesc astfel încât să asigure îndeplinirea condițiilor de corelare dintre nivelul de stabilitate la incendiu, aria compartimentului de incendiu și numărul de niveluri, conform prevederilor Art. A.10.3.2.4 . și Art. A.10.3.2.5. . ...

A.10.3.10.20. În cazul înglobării unor spații/încăperi administrative în clădiri publice existente civile cu alte funcțiuni (de locuit, învățământ, turism, comerț etc.) se respectă prevederile generale de siguranță la foc și dispozițiile specifice. ...

A.10.3.10.21. În toate cazurile, nivelurile subterane (subsoluri, demisoluri) vor fi separate de restul construcției existente prin planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc de minimum 2 ore (REI 120), inclusiv elementele de susținere ale acestora, dacă în normativ nu sunt prevăzute condiții mai severe. ...

A.10.3.10.60. Clădirile existente pentru sănătate cu locuri de spitalizare, vor avea asigurate condiții de acces ale autospecialelor pompierilor cel puțin la două fațade. ...

Clădiri existente pentru cultură

A.10.3.10.61. Clădirile existente pentru cultură (expoziții, muzee, biblioteci, cluburi, săli, centre și complexuri culturale, cinematografe, teatre, săli polivalente etc.) în afară de măsurile comune stabilite în prezenta anexă, vor respecta și pe cele specifice. ...

A.10.3.10.62. Clădirile existente pentru cultură vor îndeplini condițiile de corelare între nivelul de stabilitate la incendiu, aria construită și numărul de niveluri, conform prevederilor din prezenta anexă, iar atunci când cuprind săli aglomerate existente și a celor specifice acestora. ...

A.10.3.10.63. Condițiile și nivelele de performanță se referă la clădiri existente pentru cultură care nu sunt înalte și foarte înalte și nu se încadrează în categoria sălilor aglomerate. ...

A.10.3.10.64. Se recomandă ca prin alcătuirea clădirilor existente pentru cultură să se asigure nivelurile de stabilitate la incendiu I, II sau III, în funcție de importanța și valorile de patrimoniu adăpostite, precum și numărul de persoane. ...

A.10.3.10.65. Căile de evacuare ale construcțiilor existente vor respecta prevederile și nivelele de performanță corespunzătoare nivelul de stabilitate la incendiu asigurat și destinații, conform prevederilor din prezenta anexă. Lungimile maxime ale căilor de evacuare în clădirile existente pentru cultură sunt precizate în Tabelul 72 (Lungimi de evacuare în clădiri pentru cultură supraterane cu înălțimi obișnuite). Pentru clădirile existente care nu sunt înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, comportarea la foc a pereților de pe căile de evacuare, va respecta condițiile din Tabelul 156. Tabelul 156: Separare a căilor comune de circulație și de evacuare la clădiri existente pentru cultură Nivel de stabilitate la incendiu

Nivele de comportare la foc admise

Pereți la coridoare

Pereți la holuri

Uși la coridoare și la holuri

(cu excepția celor către case de scări închise)

Pereți la case de scări închise

Uși la case de scări

(cu excepția ușilor de apartament)

I

EI/REI 90

A1 sau A2-s1,d0

EI/REI 90

A1 sau A2-s1,d0

E 30-C5S_a

EI/REI 180 A1 sau A2-s1,d0

E 60-C5S_200

II

EI/REI 90

A1 sau A2-s1,d0

EI/REI 90

A1 sau A2-s1,d0

E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal

EI/REI 180 A1 sau A2-s1,d0

E 30-C5S_200

III

EI/REI 45

A1 sau A2-s1,d0

EI/REI 45

A1 sau A2-s1,d0

E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal

EI/REI 180

A1 sau A2-s1,d0

E 15-C5S_a

IV

EI/REI 30

min.

A2- s1÷s3,d0÷d1 sau

B-s1÷s3, d0÷d1

EI/REI 30

min.

A2- s1÷s3,d0÷d1 sau

B-s1÷s3, d0÷d1

C5

EI/REI 60 min.

A2- s1÷s3,d0÷d1 sau

B-s1÷s3, d0÷d1

C5S_a

V

EI/REI 15

min.

C-s1÷s3, d0÷d1

EI/REI 15

min.

C-s1÷s3, d0÷d1

C5

EI/REI 30

min.

C-s1÷s3, d0÷d1

C5

...

A.10.3.10.66. Clădirile existente pentru cultură care sunt înalte, foarte înalte sau cuprind săli aglomerate, vor îndeplini nivelele de performanță specifice acestora, corespunzător prevederilor specifice. ...

A.10.3.10.67. Spațiile accesibile publicului din construcțiile existente pentru cultură vor fi separate de încăperile anexe și tehnice prin pereți și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc conform anexei. ...

A.10.3.10.68. În sălile de teatru existente care au mai mult de 600 locuri și scenă amenajată, scena și anexele sale (buzunare, depozite, ateliere etc.) se separă de sala aglomerată, prin pereți antifoc și cortine de siguranță. Față de alte spații accesibile publicului, separarea se face prin ziduri clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc minimum 3 ore (REI 180) și planșee 1 oră și 30 minute (REI 90). Dacă scenele au o suprafață de max. 50 mp, încăperile pentru artiști pot avea uși de comunicare directă cu sala sau scena. ...

A.10.3.10.69. În pereții antifoc ce separă sectorul sălii aglomerate de scena amenajată, în afara golului portal se admite practicarea a câte două goluri de circulație (câte unul de fiecare parte a scenei), la fiecare nivel al clădirii existente, protejate cu încăperi tampon având uși rezistențe la foc 45 de minute (EI 45-C). În sălile prevăzute cu cortină de siguranță, aceste goluri se amplasează în afara porțiunii de perete din dreptul sălii, astfel încât să nu conducă direct din scenă sau din anexele acesteia în sala aglomerată sau căile de evacuare ale publicului iar golurile trebuie protejate prin uși rezistente la foc de 1 oră și 30 minute (EI 90-C). ...

A.10.3.10.70. La sălile prevăzute cu cortine de siguranță, în cazuri de strictă necesitate, legătura dintre scenă și încăperile pentru reflectoare, loji, regie etc., care comunică liber cu sala, se face prin încăperi tampon cu pereți și planșee cu rezistență la foc de 2 ore (EI/REI 120 pereți și REI 120 planșee), având uși rezistente la foc de min. 1 oră și 30 minute (EI 90-C), prevăzute cu dispozitive de autoînchidere. ...

A.10.3.10.71. Pereții și planșeele care separă scena și buzunarele scenei de anexele ei trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu rezistență la foc de cel puțin 1 oră și 30 minute (EI/REI 90 pereți și REI 90 planșee). Golurile dintre casa scenei și anexele sale (ateliere, cabine, birouri etc.) inclusiv spre căile de circulație aferente, se protejează prin uși sau alte elemente de protecție, cu rezistența la foc de min. 45 minute (EI 45-C), echipate cu dispozitive de autoînchidere. ...

A.10.3.10.72. Planșeele cabinelor pentru artiști și ale depozitelor de materiale combustibile amplasate sub scenă, trebuie să fie A1 sau A2-s1,d0 și rezistente la foc cel puțin 1 oră și 30 minute pentru cabine (REI 90) și 3 ore (REI 180) pentru depozite. ...

A.10.3.10.73. Pereții care separă depozitele cu materiale combustibile și atelierele anexe cu risc mare de incendiu, față de restul construcției existente, trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu rezistență la foc de minimum 4 ore (EI/REI 240) și fără alte goluri decât cele strict necesare circulației. Golurile se protejează cu uși rezistente la foc minimum 1 oră și 30 minute (EI 45-C), echipate cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu. ...

A.10.3.10.74. Acoperișul casei scenei și structurile de rezistență a pasarelelor și grătarelor scenei se execută din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. Golurile de acces la pasarele se protejează cu uși rezistente la foc 1 oră și 30 minute (EI 90-C), echipate cu dispozitive de autoînchidere. Grătarele pot fi realizate din materiale clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0, A2- s1÷s3,d0÷d1, B-s1÷s3,d0÷d1 sau C-s1÷s3,d0÷d1. ...

A.10.3.10.75. Planșeele care separă scena sau buzunarele scenei de alte încăperi situate deasupra lor, trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistență la foc de minimum 2 ore (REI 120). ...

A.10.3.10.76. Pereții și planșeele cabinei de proiecție cu mai mult de un aparat de proiecție a filmelor, ale depozitelor și anexelor sale, trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc de minimum 2 ore pentru pereți și respectiv 1 oră pentru planșee (EI/REI 120 pereți și REI 60 planșee). ...

A.10.3.10.77. Cabina de proiecție nu trebuie să comunice direct cu sala în care se află publicul decât prin vizete de proiecție și observare, închise etans contra fumului cu geamuri și protejate cu obloane metalice, care prin închidere în caz de incendiu, să acționeze aprinderea automată a luminii din sală. Dacă pentru proiecția peliculelor de siguranță se folosesc becuri incandescente sau becuri cu descărcări în gaze, având o putere mai mică de 2.000 W, cabina poate comunica prin uși de 15 minute (EI 15-C) rezistență la foc cu sala în care se află publicul, iar vizetele nu trebuie să fie protejate cu obloane metalice decât dacă depășesc suprafața de 0,16 mp. ...

A.10.3.10.78. Comunicarea cabinei de proiecție pentru pelicule de siguranță și a anexelor sale cu căile de evacuare ale publicului, se face numai prin încăperi tampon. Ușile cabinei de proiecție, ale încăperii de derulare, încăperii pentru aparatajul electric și cele ale încăperii tampon prin care comunică cu restul clădirii existente, trebuie să aibă rezistență la foc minimum 15 minute (EI 15-C). Toate aceste uși trebuie prevăzute cu dispozitive de autoînchidere. ...

A.10.3.10.79. Comunicarea dintre cabina de proiecție pentru peliculă pe bază de nitroceluloză și anexele sale, precum și cu scările de evacuare care servesc și alte încăperi, se face numai prin încăperi tampon. Ușile cabinei de proiecție, ale anexelor sale și ale încăperii tampon, trebuie să fie rezistente la foc 45 minute și prevăzute cu dispozitive de autoînchidere (EI 45-C). ...

A.10.3.10.80. Deasupra scenei amenajate nu se recomandă să se amenajeze încăperi cu alte destinații, iar sub scenă nu se vor amplasa depozite de materiale combustibile, precum și ateliere cu risc mare de incendiu. ...

A.10.3.10.81. Încăperea destinată serviciului de pompieri/pentru situații de urgență, aferentă scenelor amenajate ale sălilor cu peste 600 locuri, va avea o bună vizibilitate în scenă și accese ușoare și sigure în caz de incendiu la încăperile unde sunt necesare manevre sau intervenții în asemenea situații, precum și din exterior. ...

A.10.3.10.82. Pentru intervenția în caz de incendiu la părțile superioare ale scenei, la nivelul podiumului de joc și la subsolul acesteia, se va asigura accesul prin case de scări închise sau prin scări exterioare. Ușile de acces vor fi rezistente la foc minimum 45 de minute și echipate cu dispozitive de autoînchidere (EI 45-C). ...

A.10.3.10.83. Cortina de siguranță, etanșă contra fumului și rezistentă la foc, trebuie să poată fi coborâtă, în cel mult 40 de secunde, prin comandă de la distanță și manual. ...

A.10.3.10.84. Scenele prevăzute cu cortină de siguranță, buzunarele scenelor cu o arie mai mare de 100 mp și fosele pentru orchestră cu peste 50 persoane, se prevăd obligatoriu cu două ieșiri de evacuare. Notă: Ieșirile din încăperile menționate la Art. A.10.3.10.84 . trebuie să fie distincte de cele ale sălii; pentru scenele fără cortină de siguranță și fosele cu mai puțin de 50 de persoane, una din căile de evacuare poate trece prin sala aglomerată.

...

A.10.3.10.85. Căile de evacuare ale balcoanelor și lojelor din săli cu scene de teatru, cele ale încăperilor de servire a publicului, precum și cel puțin una dintre cele ale platformelor deschise cu mai mult de 100 persoane din alte categorii de săli, nu trebuie să aibă traseul prin sala aglomerată. ...

A.10.3.10.86. Cel puțin una din căile de evacuare din buzunarele scenei și depozite, trebuie să aibă traseul separat de scenă. ...

A.10.3.10.87. Scenele cu suprafața mai mare de 150 mp și buzunarele cu înălțimea mai mare de 10 m vor avea asigurată evacuarea fumului în caz de incendiu (desfumare) prin dispozitive cu suprafața liberă totală de minimum 5% din aria pardoselii, sau sistem mecanic corespunzător alcătuit și dimensionat, conform normei tehnice. ...

A.10.3.10.88. Dispozitivele prevăzute pentru evacuarea fumului (desfumare) în caz de incendiu, la scene și buzunarele acestora, vor fi acționate automat fie sub efectul temperaturilor, fie la depășirea unor presiuni de 34 daN/mp (35 Kgf/mp) prevăzându-se și posibilitatea acționării lor manuale, din locuri accesibile. Se admite înlocuirea până la 40% din suprafața dispozitivelor de evacuare a fumului necesare, cu ferestre cu deschidere automată amplasate la partea superioară a scenei (deasupra grătarelor). ...

A.10.3.10.89. Pentru intervenție în caz de incendiu, se va asigura accesul autospecialelor pompierilor, cel puțin la o fațadă a clădirii existente pentru cultură. ...

Clădiri existente de învățământ

A.10.3.10.90. Clădirile existente de învățământ (preșcolar, școlar și învățământ superior), vor îndeplini nivelele de performanță admise în reglementările tehnice specifice și prevederile din prezenta anexă. ...

A.10.3.10.91. Amplasarea clădirilor existente, de regulă, se realizează independent, la distanță față de clădirile învecinate cu altă destinație. Se recomandă distanțe majore cu cel puțin 50% față de cele din Tabelul 145. Atunci când se alipesc sau comasează cu alte destinații, se compartimentează corespunzător. ...

A.10.3.10.92. Amplasarea clădirilor existente pentru învățământ în apropierea unor clădiri sau instalații cu pericol de incendiu sau explozie, nu este admisă. ...

A.10.3.10.93. Clădirile existente de învățământ se proiectează și realizează în conformitate cu prevederile generale, comune și specifice de siguranță la foc, potrivit reglementărilor tehnice de specialitate, asigurându-se îndeplinirea condițiilor și nivelelor de performanță admise, diferențiate în funcție de vârsta utilizatorilor și programele funcționale de învățământ. ...

A.10.3.10.94. Încăperile cu risc mijlociu de incendiu (laboratoare, depozite, ateliere școală etc.) vor fi dispuse, pe cât posibil, izolat față de spațiile cu aglomerări de persoane, sau separate prin elemente clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc, alcătuite și realizate corespunzător densității sarcinii termice și a riscului de incendiu. ...

A.10.3.10.95. În condițiile asigurării funcționalității specifice, se vor lua măsuri de limitare a surselor potențiale de izbucnire a incendiilor și reducerea materialelor și a substanțelor combustibile din spațiile și zonele accesibile utilizatorilor. ...

A.10.3.10.96. Spațiile auxiliare anexe (centrale termice, stații tehnice, gospodării de combustibil, grupuri electrogene etc.) aferente clădirilor existente de învățământ, de regulă, se dispun independent sau, atunci când se comasează sau grupează cu construcția existentă de învățământ, se separă prin pereți și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc conform reglementărilor tehnice, având accese total separate de cele ale utilizatorilor copii. ...

A.10.3.10.97. În spațiile auxiliare și anexe ale clădirii existente de învățământ se vor respecta regulile și măsurile specifice de protecție, în funcție de destinația și riscul de incendiu al acestora. ...

crt.

Destinația elementului

Nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii existente

Condiții minime privind clasa de reacție la foc și rezistența la. foc

Observații

pereți

planșee

1.

Planșeele nivelurilor intermediare amenajate în interiorul sălilor aglomerate (logii, balcoane, platforme etc.)

I ÷ III

-

A1 sau A2- s1,d0 *

* - Condițiile rezultate din nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii existente

2.

Elemente ce separă de restul construcției existente încăperile în care are acces publicul din săli polivalente, expoziții etc., inclusiv căile de evacuare

ale acestora cu excepția planșeelor peste subsol.

I-II

A1 sau A2- s1,d0 (EI/REI 90)

A1 sau A2- s1,d0 (REI 60)

Elementele pot fi clasa de reacție la foc min. C-s1 ÷s3, d0÷d1 la cinematografe, cluburi, muzee și expoziții cu capacitate mai mică de 300 de locuri situate în clădiri existente cu nivelul de stabilitate la incendiu III.

III

A1 sau A2- s1,d0 (EI/REI 60)

A1 sau A2- s1,d0 (REI 45)

3.

Planșeele peste subsol sau demisol atât la încăperile accesibile publicului, cât și la căile lor de evacuare, precum și la ateliere.

I ÷ III

-

A1 sau A2- s1,d0 (REI 90)

În săli de alimentație publică, rezistența la foc se poate reduce la 1 oră (REI 60) cu excepția planșeelor peste depozite de materiale combustibile

4.

Elemente de separare între depozitele de obiecte de valoare ale muzeelor, arhivelor, bibliotecilor și restul construcției existente

I ÷ III

A1 sau A2- s1,d0 (EI/REI 180)

A1 sau A2- s1,d0 (REI 60)

Ușile depozitelor vor fi rezistente la foc 1 și 1/2 ore echipate cu dispozitive de autoinchidere sau închidere automată în caz de incendiu (EI 90-C)

...

A.10.4.1.34. În interiorul compartimentelor de incendiu sau funcționale ale sălilor aglomerate existente, încăperile cu risc mare de incendiu sau care adăpostesc aparataj sau obiecte de importanță deosebită, se separă de restul construcției existente prin pereți și planșee a căror rezistență la foc se stabilește în funcție de densitatea sarcinii termice, de importanța bunurilor și de nivelul riscului de incendiu. Cabinele tehnice necesare funcțional, pot avea spre sală geamuri rezistente la foc sau protejate cu obloane rezistente la foc sau cu perdele de drencere, dacă aceste cabine se separă de restul clădirii existente în aceleași condiții ca și sala aglomerată. Elementele de separare trebuie să îndeplinească pe lângă cerințele de mai sus și condițiile din Tabelul 164. ...

A.10.4.1.35. Pereții și planșeele de separare a spațiilor închise pentru parcarea autovehiculelor față de clădirile existente cu săli aglomerate trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc minimum 4 ore pentru pereți și respectiv 2 ore pentru planșee (EI/REI 240pereți și REI 120 planșee). În acești pereți se admit numai goluri de acces necesare circulației, protejate cu uși rezistente la foc 1 oră și 30 de minute (EI 90-C) sau încăperi tampon prevăzute cu uși rezistente la foc 45 de minute (EI 45-C), echipate cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu. ...

A.10.4.1.36. Pentru evacuarea fumului degajat în caz de incendiu (desfumare), la partea superioară a sălilor aglomerate existente în care are acces publicul, se prevăd dispozitive amplasate judicios, a căror suprafață totală va fi cel puțin 1/100 din suprafața sălii sau se asigură desfumarea prin sistem mecanic. ...

A.10.4.1.37. Dispozitivele pentru evacuarea fumului în caz de incendiu ce se prevăd la partea superioară a sălilor accesibile publicului, vor fi repartizate cât mai uniform. Acestea pot comunica cu exteriorul, fie direct, fie prin coșuri de evacuare cu secțiune echivalentă, având pereți din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc de minimum 30 minute (EI 30). Dispozitivele de evacuare a fumului, trebuie să poată fi acționate și prin comenzi manuale, ușor accesibile de la nivelul sălii. ...

A.10.4.1.38. Elementele decorative interioare, finisajele, tratamentele termice și acustice ale sălilor aglomerate existente vor fi astfel alcătuite și realizate încât să nu propage incendiul cu ușurință, conform prevederilor prezentei anexe. ...

A.10.4.1.78. Căile prevăzute pentru circulația funcțională în subsolurile clădirilor civile (publice) existente supraterane, vor fi alcătuite și dimensionate astfel încât să îndeplinească condițiile necesare asigurării evacuării în caz de incendiu, conform prevederilor din prezenta anexă. ...

A.10.4.1.79. Subsolurile clădirilor civile (publice) existente supraterane, vor avea asigurate căi de evacuare conform prevederilor din prezenta anexă aplicabile clădirii existente supraterane, astfel încât, în caz de incendiu, utilizatorii să poată ajunge în exterior, la nivelul terenului, în timp cât mai scurt și în condiții de siguranță. ...

A.10.4.1.80. Traseele căilor de evacuare din spațiile publice subterane (subsoluri) trebuie astfel stabilite încât printr-o distribuție judicioasă a acestora și dimensionare, să se asigure recunoașterea cu ușurință a direcției spre exterior, precum și circulația lesnicioasă a utilizatorilor. ...

A.10.4.1.81. Scările de evacuare a utilizatorilor spațiilor subterane (subsoluri) în afară de cazurile admise de anexă, vor fi închise în case de scări și vor avea separate rampele subterane de rampele scărilor supraterane. Se pot asigura numai legături funcționale între rampele subterane și cele supraterane prin goluri de circulație alcătuite și protejate conform prevederilor din prezenta anexă. ...

A.10.4.1.82. Capacitățile fluxurilor de evacuare și lungimile maxime ale căilor de evacuare ce trebuie asigurați, sunt cei precizați în anexă în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii supraterane, tipul acesteia și destinație. ...

A.10.4.1.83. Evacuarea fumului (desfumarea) din încăperile și spațiile subterane se asigură în cazurile și condițiile precizate în anexă, pe niveluri ale subsolului, independent de evacuarea fumului (desfumarea) nivelurilor supraterane ale clădirii. ...

A.10.4.1.84. Echiparea și dotarea spațiilor din subsolul clădirilor supraterane existente cu mijloace și instalații de semnalizare și stingere a incendiilor, se realizează conform prevederilor din prezenta anexă și reglementărilor tehnice de specialitate având în vedere ansamblul clădirii supraterane. ...

A.10.4.1.85. Debitele instalațiilor de stingere cu care se echipează, vor fi egal determinate de compartimentul de incendiu suprateran al clădirii existente respective. ...

A.10.4.1.86. Instalațiile aferente spațiilor și încăperilor din subsolurile clădirilor civile (publice) existente supraterane, se proiectează și execută astfel încât să evite producerea și propagarea incendiilor, corespunzător prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate (sanitare, electrice, termice, ventilare-condiționare etc.). ...

A.10.4.1.87. Pentru asigurarea condițiilor corespunzătoare de intervenție și salvare în caz de incendiu, se prevăd accese din exterior și circulații interioare corespunzător alcătuite, protejate și marcate. ...

...

SECȚIUNEA A III-A CONSTRUCȚII DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE

CAPITOLUL 5 PERFORMANȚE COMUNE CONSTRUCȚIILOR DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE

A.10.5.1. RISC DE INCENDIU (CATEGORII DE PERICOL DE INCENDIU) ȘI NIVEL DE STABILITATE LA INCENDIU Categorii de pericol de incendiu

A.10.5.1.1. Zonele, încăperile, compartimentele de incendiu și construcțiile existente independente de producție și/sau depozitare vor avea determinate categorii de pericol de incendiu, conform prevederilor de la Art. A.10.2.1.4 . până la Art. A.10.2.1.7 . din prezenta anexă. Atunci când în construcțiile existente respective sunt utilizate sau depozitate lichide combustibile, se respectă și măsurile specifice acestora, conform prevederilor din prezenta anexă. Încăperile, compartimentele și construcțiile existente pentru parcarea autovehiculelor, care nu sunt publice, se încadrează în categorii de pericol de incendiu. ...

A.10.5.1.2. În funcție de categoriile de pericol de incendiu determinate și precizate obligatoriu în documentație, se asigură măsurile de siguranță la foc și nivelele de performanță comune și specifice prevăzute în anexă. ...

A.10.5.1.3. La instalațiile tehnologice de producție amplasate în aer liber, categoria de pericol de incendiu se determină de tehnolog, independent pentru fiecare instalație care prezintă caracteristici diferite din acest punct de vedere, stabilind și după caz asigurând măsurile de siguranță la foc și nivelele de performanță necesare precizând obligatoriu zonele până la care se aplică măsurile de protecție stabilite. ...

A.10.5.1.4. Delimitarea zonelor până la care se extind măsurile de siguranță la foc impuse de categoriile A și B (BE3) de pericol de incendiu se face având în vedere posibilitatea prezenței - în timpul funcționării normale și în caz de avarie a amestecurilor de aer cu gaze, vapori sau praf, în concentrații cu pericol de explozie. ...

Nivel de stabilitate la incendiu

A.10.5.4.9. În spațiile închise (încăperile) pentru producție din categoriile C, D sau E (BE2 sau BE1a,b) de pericol de incendiu, este admisă realizarea birourilor destinate personalului care conduce nemijlocit producția (maiștri, supraveghetori, conducere etc.), cu elemente clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și care pot avea ferestre cu geamuri spre spațiul de producție. ...

A.10.5.4.10. Pentru limitarea propagării focului și a fumului în spațiile închise (camerele) cu arii libere (fără pereți interiori) mai mari de 10.400 mp, din categoriile A, B și C (BE3a,b și BE2) de pericol de incendiu, sub tavanul (intradosul planșeului) acestora se prevăd sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți, alcătuite din dispozitive pentru evacuarea produselor arderii și ecrane clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, conform prevederilor Art. A.10.9.36 . până la Art. A.10.9.45 . ...

...

A.10.5.5. EVACUARE FUM (DESFUMARE) A.10.5.5.1. Asigurarea evacuării fumului (desfumare) prin tiraj natural organizat sau prin ventilare mecanică, se realizează conform prevederilor Art. A.10.9.1 . până la Art. A.10.9.45 . ale anexei, respectându-se și condițiile specifice. ...

A.10.5.5.2. Este obligatorie asigurarea evacuării fumului la construcțiile existente de producție și cele de depozitare precizate în anexă. Dispozitivele pentru evacuarea fumului prin tiraj natural- organizat, pot fi dispuse în acoperiș sau în treimea superioară a pereților exteriori (situație, în care pot asigura desfumarea numai pe maximum 30 m adâncime a încăperii). Dispozitivele vor asigura suprafața liberă normată în cazurile și condițiile stabilite de anexă, urmărindu-se distribuirea lor cât mai uniformă. ...

A.10.5.5.3. Construcțiile existente pentru depozite și încăperile pentru depozitare cu aria mai mare de 36 mp, încadrate în categoriile A, B sau C (BE3a,b sau BE2) de pericol de incendiu, vor avea asigurată evacuarea fumului (desfumarea) prin tiraj natural-organizat, cu dispozitive având suprafața liberă însumată de cel puțin 1% din aria spațiilor respective, sau sistem mecanic corespunzător. ...

A.10.5.5.4. Casele de scări închise, care nu au ferestre spre exterior și după caz, încăperile tampon de acces la acestea, vor avea asigurate posibilități de evacuare a fumului (desfumare), prin tiraj natural-organizat. ...

A.10.5.5.5. În toate situațiile, exceptând casele de scări, evacuarea natural-organizată a fumului se poate înlocui cu evacuarea mecanică a acestuia, alcătuită și realizată conform prevederilor din prezenta anexă. ...

A.10.5.5.6. Atunci când se asigură sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți produse în caz de incendiu (conform Art. A.10.5.4.10 .), nu mai este obligatorie evacuarea fumului (desfumare). ...

A.10.5.5.7. Evacuarea fumului (desfumarea) din spațiile de depozitare va fi independentă de cea a spațiilor de producție, indiferent de modul în care se realizează (prin tiraj natural-organizat sau ventilare mecanică). ...

A.10.5.5.8. Canalele de evacuare a fumului (desfumare) care străbat spații sau încăperi cu alte funcțiuni sau categorii, de pericol de incendiu decât cele pentru care sunt prevăzute, vor avea pereții astfel realizați încât să îndeplinească condițiile impuse de funcțiunile și categoriile de pericol respective. ...

...

A.10.5.6. CĂI DE EVACUARE ÎN CAZ DE INCENDIU A.10.5.6.1. Construcțiile existente de producție și/sau depozitare vor avea asigurate căi de evacuare în caz de incendiu în număr suficient, corespunzător dispuse, alcătuite și dimensionate, potrivit prevederilor Art. A.10.2.5.1 . la Art. A.10.2.5.74 . și ale celor specifice. La depozitele fără personal permanent de lucru, nu este obligatorie asigurarea căilor de evacuare în caz de incendiu. ...

A.10.5.6.2. În construcțiile existente de producție și/sau depozitare, pot fi considerate căi de evacuare și cele care trec prin: a) încăperi sau spații din categoriile D sau E (BE1 a,b) de pericol de incendiu, dacă servesc la evacuarea persoanelor din spațiile de producție învecinate sau din anexele tehnico - sociale ale acestora, precum și în cazurile stabilite la Art. A.10.5.6.2 . și Art. A.10.5.6.3. ; ...

b) încăperi sau spații din categoria C (BE2) de pericol de incendiu, dacă servesc la evacuarea persoanelor din spațiile de producție învecinate, atunci când nu constituie singura lor cale de evacuare; a doua cale de evacuare poate fi constituită tot de un spațiu din categoria C (BE2) de incendiu, dacă traseele sunt distincte și separate între ele prin pereți rezistenți la foc minimum 1 oră (REI/EI 60), iar golurile de circulație din aceștia sunt protejate cu elemente de închidere corespunzătoare, echipate cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu; ...

A.10.5.7.4. În construcțiile existente de producție și/sau depozitare monobloc, se pot prevede hidranți de incendiu montați în pardoseală, astfel amplasați și realizați încât să poată fi utilizați în caz de incendiu ...

...

A.10.5.8. INSTALAȚII AFERENTE CONSTRUCȚIILOR EXISTENTE A.10.5.8.1. Echiparea, proiectarea și realizarea instalațiilor aferente construcțiilor de producție și/sau depozitare, se asigură în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare și ale prezentei anexe. ...

A.10.5.8.2. Instalațiile aferente construcțiilor existente de producție și/sau depozitare vor fi corespunzătoare categoriilor de pericol de incendiu din spațiile respective și astfel proiectate și realizate încât să evite producerea incendiilor și propagarea focului. ...

A.10.5.8.3. Instalațiile electrice vor corespunde alcătuirii construcției existente, categoriilor de pericol de incendiu ale spațiilor respective, asigurând nivelele de performanță admise. ...

A.10.5.8.4. Sistemele și instalațiile de încălzire vor fi stabilite în funcție de categoriile de pericol de incendiu, de mărimea construcțiilor existente și nivelurile de stabilitate la incendiu asigurate, fiind interzisă utilizarea celor cu foc deschis în încăperile, spațiile și construcțiile existente cu pericol de incendiu sau explozie. ...

A.10.5.8.5. Spațiile și încăperile în care se degajă substanțe combustibile, vor avea asigurată evacuarea gazelor, vaporilor, prafului și a pulberilor, pe măsura degajării lor, astfel încât să nu conducă la formarea unor concentrații cu pericol de explozie. ...

A.10.5.8.6. Sistemele de ventilare ale încăperilor și spațiilor în care se utilizează, manipulează sau prelucrează substanțe inflamabile, vor fi independente de celelalte sisteme de ventilare ale construcției existente. ...

A.10.5.8.7. Sistemele și instalațiile de ventilare aferente depozitelor cu aria mai mare de 36 mp, pentru materiale sau substanțe combustibile, vor fi independente de alte sisteme sau instalații de ventilare ale construcției existente. ...

...

A.10.5.9. CĂI DE ACCES, INTERVENȚIE ȘI SALVARE A.10.5.9.1. Construcțiile existente de producție și/sau depozitare vor avea asigurate căi de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu, astfel dispuse și realizate încât forțele de intervenție să poată acționa în timp cât mai scurt și în condiții de siguranță. ...

A.10.5.9.2. De regulă, construcțiile existente de producție și/sau de depozitare trebuie să fie accesibile autospecialelor de intervenție pe cel puțin două laturi. Fac excepție construcțiile existente cu aria desfășurată de maximum 2.000 mp, la care accesul de intervenție poate fi pe o latură. ...

A.10.5.9.3. Căile exterioare de acces pentru autospeciale, realizate conform prevederilor din prezenta anexă, trebuie să permită intervenția în special în zonele mai periculoase ale construcției existente, la deschiderile (protejate sau neprotejate) din pereții exteriori, precum și la sursele de alimentare cu apă. ...

A.10.5.9.4. Căile de circulație interioară stabilite pentru intervenție în caz de incendiu vor fi alcătuite, echipate și marcate corespunzător, astfel încât să fie ușor de recunoscut de către personalul de intervenție. ...

...

A.10.5.10. DOTAREA CU MIJLOACE TEHNICE DE STINGERE A INCENDIILOR ȘI SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ A.10.5.10.1. Construcțiile existente de producție și/sau depozitare se dotează cu mijloace tehnice de stingere a incendiilor corespunzătoare claselor de incendiu din încăperile și spațiile acestora. ...

A.10.5.10.2. De regulă, se prevăd stingătoare portative (de tip corespunzător), prevăzându-se, un stingător de minimum 6 Kg la maximum 150 mp arie desfășurată din categoriile A, B sau C (BE3a,b sau BE2) și respectiv 200 mp la categoriile D și E (BE1a,b), dar minimum două stingătoare pe fiecare nivel al construcției existente. ...

A.10.5.10.3. În încăperile și spațiile existente cu aria desfășurată mai mare de 500 mp în care se pot afla lichide combustibile, se prevăd și stingătoare transportabile, recomandându-se un stingător de minimum 50 Kg la fiecare 500 mp. ...

A.10.5.10.4. În spațiile și încăperile închise pentru parcarea autovehiculelor se recomandă asigurarea a minimum un stingător portativ la fiecare 10 locuri de parcare, precum și stingătoare transportabile conform prevederilor Art. A.10.5.10.3.

...

A.10.5.10.5. În afară de mijloacele tehnice de stingere precizate la Art. A.10.5.10.2 . la Art. A.10.5.10.4 ., spațiile, încăperile, compartimentele existente și construcțiile existente de producție și/sau depozitare se dotează, după caz, cu lăzi cu nisip, panouri pentru incendiu etc., în funcție de substanțele utilizate și condițiile specifice. ...

A.10.5.10.6. Mijloacele tehnice de stingere cu care se echipează și dotează construcțiile existente de producție și/sau depozitare, vor fi astfel dispuse încât să fie ușor accesibile personalului în caz de incendiu. ...

A.10.6.1.9. Încăperile de depozitare a materialelor și substanțelor combustibile cu aria mai mare de 36 mp, se compartimentează față de restul construcției conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă. La aceste încăperi de depozitare și la casele de scări de evacuare închise (fără ferestre), este obligatorie asigurarea evacuării fumului (desfumarea), conform prevederilor de la art. Art. A.10.9.1 . până la Art. A.10.9.35 . ...

A.10.6.1.10. În construcțiile existente de producție și/sau depozitare obișnuite vor fi asigurate căi de evacuare a persoanelor corespunzător distribuite, alcătuite, realizate și dimensionate, în conformitate cu prevederile de la Art. A.10.2.5.1 . până la Art. A.10.2.5.74. . și de la Art. A.10.5.6.1 . până la Art. A.10.5.6.13 . La depozitele fără locuri permanente de lucru nu este obligatorie asigurarea căilor de evacuare caz de incendiu. ...

A.10.6.1.11. Construcțiile existente de producție și/sau depozitare obișnuite se echipează cu instalații de semnalizare și stingere a incendiilor, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate. În afară de domeniul obligatoriu de echipare, beneficiarii pot stabili prevederea unor astfel de instalații și în alte cazuri. ...

A.10.6.1.12. Instalațiile aferente construcțiilor existente (electrice, termice, sanitare, ventilare etc.) se asigură și realizează conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate. ...

A.10.6.1.13. Pentru intervenție în caz de incendiu, construcțiile existente obișnuite de producție și/sau depozitare, vor avea asigurate căi exterioare de acces și circulație pentru autospeciale de intervenție, de regulă, pe cel puțin două laturi. Fac excepție construcțiile existente cu aria desfășurată de maximum 500 mp, care pot fi accesibile pe o latură. Căile interioare destinate personalului de intervenție în caz de incendiu, vor fi corespunzător alcătuite și realizate, de regulă, constituite din circulațiile funcționale ale construcției existente. Căile interioare de intervenție vor asigura accesul ușor în zonele și încăperile stabilite cu pericol de incendiu, precum și la instalațiile și dispozitivele de siguranță la foc prevăzute, marcându-se corespunzător. ...

A.10.6.1.14. Dotarea construcțiilor existente de producție și/sau depozitare și a instalațiilor cu mijloace tehnice de stingere în caz de incendiu și constituirea serviciului privat pentru situații de urgență se asigură conform prevederilor de la Art. A.10.5.10.1 . până la Art. A.10.5.10.9 . Construcțiile existente de producție și/sau depozitare vor avea constituite și organizate servicii private pentru situații de urgență conform prevederilor actelor normative de profil. Nivelul de dotare, tipul de serviciu și încadrarea cu personal se stabilesc conform actelor normative specifice. ...

Construcții existente monobloc

A.10.6.1.15. Construcțiile existente de producție și/sau depozitare monobloc, sunt considerate cele care au lățimea mai mare de 72 m și aria construită peste 20.000 mp. Gruparea sau comasarea mai multor compartimente de incendiu, separate cu pereți antifoc și având niveluri de stabilitate la incendiu diferite (I la V), nu constituie o construcție existentă monobloc în sensul prevederilor din prezenta anexă, ci o grupare de compartimente de incendiu independente, la fiecare asigurându-se îndeplinirea condițiilor de siguranță la foc specifice. Compartimentele de incendiu existente vor cuprinde de regulă activități independente, la care se aplică măsurile corespunzătoare de protecție. ...

A.10.6.1.16. Construcțiile existente monobloc trebuie să îndeplinească condițiile de încadrare în nivelul de stabilitate la incendiu I sau II, recomandându-se separarea acestora în compartimente de incendiu, conform prevederilor Art. A.10.5.2.5 . și Tabelul 168 din anexă. Construcțiile existente monobloc vor îndeplini condițiile de performanță la foc specifice acestora. ...

A.10.6.1.17. Construcțiile existente monobloc se amplasează independent, cel puțin la distanțele de siguranță normate (prevăzute în anexă) față de alte construcții învecinate, recomandându-se dublarea acestora. ...

A.10.6.1.18. Porțiunile de construcție existente cu pericol mare de incendiu se vor dispune în zone distincte, de regulă, adiacent închiderilor perimetrale ale acestora și pe cât posibil grupate. ...

A.10.6.1.19. În construcțiile existente monobloc, spațiile și compartimentele de incendiu din categoriile A, B și C (BE3a,b și BE2) de pericol de incendiu, se prevăd în părțile lor superioare (treimea superioară a pereților exteriori și/sau acoperiș) cu dispozitive de evacuare a fumului (desfumare) în caz de incendiu, realizate conform prevederilor de la Art. A.10.9.1 . până la Art. A.10.9.35. , având suprafața însumată de cel puțin 0,2% din aria încăperilor sau compartimentelor respective, sau cu evacuări mecanice. ...

A.10.6.2.44. Depozitele închise (construcții existente sau încăperi cu aria mai mare de 36 mp) pentru materiale sau substanțe combustibile se prevăd cu dispozitive de evacuare a fumului realizate, conform prevederilor de la Art. A.10.5.5.1 . până la Art. A.10.5.5.8. , asigurându-se 1% din aria pardoselii, iar atunci când încăperile de depozitare din categoriile A, B, sau C (BE3a,b sau BE2) și clasele de periculozitate P.3., P.4. sau P.5., au aria liberă (fără pereți interiori) mai mare de 10.400 mp se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți, conform prevederilor de la Art. A.10.9.36 . până la Art. A.10.9.45 . Fac excepție situațiile precizate în anexă. ...

A.10.6.2.45. Depozitele închise existente pentru materiale și substanțe combustibile se echipează cu instalații de semnalizare și stingere a incendiilor conform reglementărilor tehnice de specialitate, asigurându-se și dotarea corespunzătoare cu mijloace tehnice de stingere în caz de incendiu. ...

Depozite deschise existente

A.10.6.2.46. Amplasarea și realizarea depozitelor deschise existente, de materiale și substanțe combustibile solide, lichide sau gazoase, se realizează potrivit prevederilor din prezenta anexă și ale reglementărilor tehnice specifice, asigurând limitarea pierderilor în caz de incendiu și condiții de intervenție corespunzătoare. ...

A.10.6.2.47. În cazul depozitării pe aceeași platformă a materialelor și substanțelor combustibile din șorțuri diferite, se va asigura dispunerea organizată a acestora, astfel încât să nu favorizeze propagarea incendiilor pe suprafețe mari. ...

A.10.6.2.48. Depozitele deschise existente de lichide combustibile, de regulă, se amplasează în zone situate mai jos de obiecte învecinate. Atunci când amplasarea se face la o cotă mai ridicată, se iau măsuri care să împiedice pătrunderea lichidelor combustibile și transmiterea incendiului la obiectele învecinate. În cazul amplasării în vecinătatea unor ape, se iau măsuri pentru evitarea inundării depozitelor și totodată pentru împiedicarea scurgerii lichidelor combustibile spre acestea. ...

A.10.6.2.49. Rezervoarele existente fără pereți dubli sau grupurile de astfel de rezervoare supraterane sau semiîngropate se prevăd cu cuva de retenție mărginită de diguri sau pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 incombustibili continui, care să reziste la solicitările mecanice și tehnice produse în timpul avariilor și incendiilor. Cuvele de retenție existente se dimensionează și realizează în așa fel încât să nu permită deversarea lichidelor în afara lor. ...

A.10.6.2.50. Depozitarea lichidelor combustibile în ambalaje sau recipiente, se poate face pe platforme deschise executate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, situate deasupra nivelului terenului înconjurător și prevăzut cu rigole de scurgere. ...

A.10.6.2.51. Depozitele deschise de materiale și substanțe combustibile se dotează cu mijloace de primă intervenție și se echipează cu instalații de semnalizare și stingere a incendiilor corespunzător reglementărilor tehnice de specialitate. ...

A.10.6.2.52. Pentru accesul și intervenția operativă în caz de incendiu, depozitele deschise vor avea asigurat accesul pe toate laturile. ...

...

SECȚIUNEA A IV-A CONSTRUCȚII EXISTENTE CU FUNCȚIUNI MIXTE

CAPITOLUL 7 PERFORMANȚE COMUNE CONSTRUCȚIILOR EXISTENTE CU FUNCȚIUNI MIXTE

A.10.7.1. RISC ȘI CATEGORIE DE PERICOL DE INCENDIU, NIVEL DE STABILITATE LA INCENDIU Risc și categorie de pericol de incendiu

A.10.7.1.1. Zonele, încăperile, compartimentele de incendiu existente și construcțiile existente independente cu funcțiuni mixte, vor avea determinate și precizate riscurile și după caz, pericolele de incendiu specifice, conform prevederilor de la Art. A.10.2.1.1 . până la Art. A.10.2.1.7 . din prezenta anexă. ...

A.10.7.1.2. Pentru funcțiuni civile (publice) se stabilesc riscuri de incendiu, iar pentru cele de producție și/sau depozitare riscurile de incendiu se exprimă prin categorii de pericol de incendiu, determinate conform prevederilor din prezenta anexă. ...

A.10.7.1.3. Într-o construcție existentă cu funcțiuni mixte, porțiunile de clădiri civile (publice) existente, separate corespunzător conform anexei de cele cu activități de producție și/sau depozitare, sunt considerate cu riscul de incendiu cel mai mare din porțiunea respectivă, care reprezintă cel puțin 30% din aria desfășurată a acesteia. Atunci când în construcția existentă cu funcțiuni mixte, aria desfășurată a porțiunilor cu funcțiuni civile publice reprezintă mai mult de 60% din aria desfășurată totală a construcției existente, clădirea existentă respectivă este considerată civilă (publică) și cu riscul stabilit conform primului alineat, iar în ansamblu trebuie să îndeplinească performanțele comune și specifice acesteia, conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă. ...

SECȚIUNEA A V-A EVACUARE FUM (DESFUMARE) ȘI GAZE FIERBINȚI

CAPITOLUL 9 EVACUARE FUM ȘI GAZE FIERBINȚI

Dispoziții generale

A.10.9.1. Prin desfumare se urmărește extragerea din spațiile incendiate a unei părți din fumul și gazele de ardere în scopul asigurării condițiilor de evacuare a utilizatorilor și a folosirii mijloacelor de intervenție la stingere, precum și de limitare a propagării incendiilor. În spațiile construite și necompartimentate, cu aria liberă peste 10.400 mp, se asigură evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în exterior, conform normativului și ale prezentei anexe. ...

A.10.9.2. În principiu, desfumarea se asigură prin tiraj natural, organizat sau ventilare mecanică, realizând circulația aerului în spațiul considerat și evacuarea fumului în raport cu aerul introdus, sau prin diferențe de presiune între spațiul protejat și cel incendiat pus în depresiune, ori printr-o combinație a celor două metode. ...

A.10.9.3. Canalele (ghenele) pentru evacuarea fumului în caz de incendiu (desfumare), trebuie să îndeplinească următoarele condiții tehnice generale: – secțiunea să fie cel puțin egală cu suprafața liberă a gurilor de evacuare ale unui nivel al construcției, la care sunt racordate; ...

– raportul dintre laturile secțiunii canalelor (ghenelor) să nu fie mai mare de 2; ...

– canalele (ghenele) să fie realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, etanșe la foc minimum 15 minute (E15), dacă prevederile normativului și ale prezentei anexe nu stabilesc rezistențe mai mari; atunci când canalele (ghenele) pentru evacuarea fumului traversează încăperi cu alte destinații decât cele pentru care sunt prevăzute, vor avea aceeași rezistență la foc cu a pereților sau planșeelor care delimitează destinația respectivă; ...

– canalele (ghenele) principale colectoare vor fi verticale, fiind admise deviații de maximum 2 %; ...

– lungimile racordurilor orizontale ale canalelor de evacuare a fumului, între guri și ghenele verticale, vor fi cât mai scurte posibil. ...

...

A.10.9.4. Golurile (gurile) de introducere (admisie) a aerului și cele de evacuare a fumului se repartizează alternat, distribuindu-se cât mai uniform în spațiul protejat, astfel încât să asigure circulația aerului și evacuarea fumului, îndeplinind condițiile specifice prevăzute în normativ și prezenta anexă. ...

A.10.9.5. Introducerile de aer se pot realiza prin: – goluri (guri) practicate în fațade; ...

– ușile încăperilor care se desfumează, practicate în pereții exteriori ai construcției; ...

– încăperi sau coridoare în suprapresiune (calculul trebuind să acopere surplusul) sau care sunt bine aerisite; ...

– scări neînchise în case de scări; ...

– goluri (guri) de introducere, racordate sau nu la canale și ghene. ...

Evacuarea fumului se asigură prin goluri în acoperiș sau pereți exteriori, conform normativului și prezentei anexe.

...

A.10.9.6. Dispozitivele de protecție (obturare) a golurilor de introducere sau evacuare, trebuie realizate cu acționare automată sau manuală, conform prevederilor normativului și prezentei anexe. Acționarea automată a dispozitivelor de protecție va fi întotdeauna dublată de comandă manuală. În plus, la construcțiile echipate cu instalații automate de stingere, se asigură posibilități de acționare pentru personalul existent în spațiul protejat și care să poată comanda local desfumarea, înainte de pornirea instalației de stingere.

...

A.10.9.7. Dispozitivele de acționare a elementelor de protecție (obturare) a golurilor trebuie să asigure: – deschiderea golurilor (gurilor) și canalelor din volumul considerat; ...

– oprirea ventilatoarelor care nu sunt prevăzute pentru evacuarea fumului în caz de incendiu (desfumare). ...

...

A.10.9.8. Comanda manuală centralizată sau locală a dispozitivelor de deschidere poate fi realizată prin sistem mecanic, electric, pneumatic sau hidraulic. În funcție de tipul construcției și prevederile specifice, comanda manuală centralizată trebuie amplasată la încăperea serviciului de pompieri sau la un acces principal al construcției. ...

A.10.9.9. Comanda automată a dispozitivelor de protecție a golurilor (gurilor) trebuie asigurată de instalația de semnalizare a incendiilor din încăperea sau spațiul respectiv sau de dispozitive locale (fuzibil), atunci când nu se prevăd instalații de semnalizare. ...

A.10.9.10. Prevederea dispozitivelor de desfumare, precum și a sistemelor de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți produse în caz de incendiu, este obligatorie în situațiile și condițiile stabilite de prezentul normativ. ...

Evacuarea fumului (desfumare)

Desfumare prin tiraj natural-organizat

A.10.9.11. Desfumarea prin tiraj natural-organizat se realizează prin introduceri de aer și evacuări de fum care comunică cu exteriorul direct sau prin canale (ghene), astfel dispuse, dimensionate și realizate încât să asigure circulația aerului în volumul protejat și evacuarea fumului. ...

A.10.9.12. Introducerea aerului se realizează conform prevederilor Art. A.10.9.5 ., iar evacuarea fumului prin goluri în fațade (libere sau închise cu dispozitive care se deschid automat în caz de incendiu), prin canale și ghene, sau prin dispozitive (trape) cu deschidere automată dispuse în acoperiș sau în treimea superioară a pereților exteriori ai încăperii. Dispozitivele de evacuare a fumului dispuse în pereții exteriori, asigură desfumarea pe maximum 30,00 m adâncime a încăperii (inclusiv în cazul coridoarelor). ...

A.10.9.13. Dispozitivele pentru evacuarea fumului în caz de incendiu, vor avea o suprafață liberă normată, raportată la aria încăperii pe care o protejează, conform prevederilor normativului. ...

A.10.9.14. Golurile de ventilare naturală permanent deschise, practicate în acoperiș sau în treimea superioară a pereților exteriori, se însumează la suprafața liberă necesară desfumării. ...

A.10.9.15. Dispozitivele de protecție a golurilor (gurilor) pentru desfumare (voleți, panouri, trape etc.) trebuie să fie (în poziție de așteptare), realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, etanșe la foc pentru cele de introducere a aerului și rezistente la foc pentru cele de evacuare, cu rezistența la foc egală cu a canalului pe care sunt montate. Pentru golurile prevăzute în acoperiș sau în pereții exteriori, aceste condiții nu sunt obligatorii. ...

Desfumarea mecanică

A.10.9.16. Desfumarea prin ventilare mecanică se asigură prin evacuarea mecanică a fumului și introducerea naturală sau mecanică a aerului, astfel încât să asigure circulația aerului în spațiul protejat și evacuarea fumului. Desfumarea mecanică poate fi asigurată și prin realizarea suprapresiunii în spațiul protejat de fum (încăperi tampon, degajamente protejate, case de scări etc ). ...

A.10.9.17. Introducerea naturală a aerului se realizează conform prevederilor Art. A.10.9.5. , iar cea mecanică prin guri de introducere racordate prin canale (ghene) la un ventilator de introducere. ...

A.10.9.18. Evacuarea fumului se asigură prin guri racordate prin canale (ghene), la ventilatorul de evacuare (extragere). ...

A.10.9.19. Canalele (ghenele) trebuie să îndeplinească, de regulă, condițiile prevăzute la Art. A.10.9.3 . și în plus să fie etanșe la aer. ...

A.10.9.20. Viteza aerului la gurile de introducere nu va depăși 5 m/s, iar gurile de introducere mecanică a aerului trebuie să asigure minimum 60% din debitul evacuat. ...

A.10.9.21. Gurile de desfumare trebuie să fie protejate cu voleți din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, etanși la foc la introduceri și rezistenți la foc la evacuări în poziție de așteptare, cu rezistența egală cu a canalului (ghenei). Nu este obligatorie prevederea voleților atunci când canalele (ghenele) sunt aferente unui singur nivel construit. ...

A.10.9.22. Raportul dintre latura mare și cea mică a unei guri (deschideri) de introducere sau evacuare va fi de cel mult 2. ...

A.10.9.23. Dispozitivele de acționare a voleților de protecție se realizează conform prevederilor de la Art. A.10.9.6 . până la Art. A.10.9.9 . și trebuie să asigure punerea automată în funcțiune a ventilatoarelor de desfumare. ...

A.10.9.24. Ventilatoarele de evacuare a fumului trebuie astfel realizate încât să poată funcționa la temperatura de 400°C a fumului, cel puțin o oră. Legătura dintre ventilator și coloană (ghenă), se realizează din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. ...

A.10.9.25. Starea de funcționare sau nefuncționare a ventilatoarelor aferente desfumării va fi semnalizată la încăperea serviciului de pompieri sau în alte locuri unde permanența este asigurată. ...

A.10.9.26. Instalațiile, inclusiv ventilatoarele de desfumare, trebuie să fie alimentate electric dintr-o sursă normală și o sursă electrică de rezervă. ...

A.10.9.27. Sistemul de ventilare normală sau de condiționare a unei construcții existente, poate fi utilizat și pentru evacuarea fumului produs în caz de incendiu (desfumare), dacă îndeplinește toate condițiile specifice desfumării. ...

Condiții specifice de desfumare

Case de scări închise

A.10.9.28. Pentru evitarea inundării cu fum a caselor de scări de evacuare închise, desfumarea acestora se poate realiza prin tiraj natural - organizat sau prin punerea în suprapresiune față de încăperile adiacente cu care comunică. Evacuarea mecanică a fumului din casele de scări nu este admisă. ...

A.10.9.29. Desfumarea prin tiraj natural - organizat a casei de scări închise, se realizează prin deschiderea automată și manuală a dispozitivului de evacuare a fumului (amplasat în treimea superioară a ultimului nivel al casei scării) și a gurii (deschiderii) de introducere a aerului (prevăzută în partea de jos a casei scării). ...

A.10.9.30. Împiedicarea pătrunderii fumului în casele de scări de evacuare prin suprapresiune față de încăperile învecinate cu care comunică, se realizează prin introducerea mecanică a aerului în scară, sau prin evacuarea mecanică a fumului din încăperile adiacente incendiate cu care comunică sau prin combinarea celor două metode (conform Figura 277). Suprapresiunea realizată la ușile închise ale casei de scări, va fi cuprinsă între 20 și 80 Pa. Debitul trebuie să asigure o viteză de cel puțin 0,5m/s în dreptul ușilor de acces la nivelul incendiat, considerând ușile închise la celelalte niveluri. La partea superioară, casa de scări trebuie să aibă dispozitiv de evacuare a fumului (trapa) cu aria liberă determinată conform normativului, dar cel puțin 1 mp, având asigurate posibilități de deschidere prin comandă de la nivelul de acces în scară. Deschiderea dispozitivului (trapei) trebuie să poată fi comandată și de la încăperea serviciului de pompieri/pentru situații de urgență. Atunci când accesele la casele de scări sunt protejate cu încăperi tampon, se asigură suprapresiune în încăperile tampon. ...

A.10.9.31. Pentru evitarea inundării cu fum a circulațiilor comune orizontale închise ale construcțiilor existente, se poate asigura punerea în suprapresiune a acestora față de încăperile adiacente cu care comunică, sau desfumarea lor prin tiraj natural - organizat sau ventilare mecanică. ...

A.10.9.32. Asigurarea evacuării fumului din circulațiile comune orizontale închise este obligatorie în situațiile stabilite în normativ. Varianta a)

Varianta b)

Varianta c)

Figura 277 - Asigurarea evacuării fumului

în construcții existente

...

Circulațiile comune orizontale închise

A.10.9.33. Atunci când încăperile adiacente sunt prevăzute cu evacuări de fum, (natural-organizat sau mecanic) circulațiile comune orizontale nu mai necesită desfumare, asigurându-se o suprapresiune de cca. 20 Pa față de încăperile cu care comunică direct sau de care sunt izolate prin încăperi tampon în suprapresiune. ...

A.10.9.34. Desfumarea prin tiraj natural-organizat a circulațiilor comune orizontale închise se realizează în condițiile prevăzute de la Art. A.10.9.11 . până la Art. A.10.9.15 ., potrivit următoarele reguli: – introducerile de aer și evacuările fumului (gurile) se dispun alternat, la distanțe orizontale - măsurate în axele circulațiilor - care să nu depășească 10,00 m în linie dreaptă sau 7,00 m în linie frântă; ...

– ușile încăperilor accesibile publicului se recomandă să fie situate la mai mult de 5,00 m de orice gură de introducere sau de evacuare; ...

– gurile de introducere și cele de evacuare vor avea suprafețe de minimum 0,10 mp pentru fiecare flux de evacuare al circulației comune orizontale din zona pe care o desfumează; ...

– gurile de introducere vor fi dispuse cu partea lor cea mai înaltă la maximum 1,00 m față de pardoseală, iar gurile de evacuare vor avea partea de jos (parapetul) la minimum 1,80 m de pardoseală (trebuind să se afle în treimea superioară a circulației comune); ...

Deschiderile în fațade pot constitui guri de introducere și/sau de evacuare, dacă respectă condițiile de dispunere precizate.

...

A.10.9.35. Desfumarea mecanică a circulațiilor comune orizontale închise, se realizează în condițiile prevederilor de la Art. A.10.9.16 . până la Art. A.10.9.27 ., și potrivit următoarelor reguli: – gurile de introducere a aerului și de evacuare a fumului se dispun alternat, în funcție de localizările riscurilor de incendiu, la distanțe orizontale - măsurate în axele circulațiilor - de cel mult 15,00 m în linie dreaptă și 10,00 m în linie frântă; ...

– ușile încăperilor accesibile publicului se recomandă să fie situate la mai mult de 5,00 m de orice gură de introducere sau de evacuare; ...

– gurile de introducere se dispun cu partea lor superioară la maximum 1,00 m de pardoseală, iar gurile de evacuare vor avea partea de jos (parapetul) la minimum 1,80 m de pardoseală (trebuind să se afle în treimea superioară a circulației comune); ...

– porțiunile de circulație comună cuprinse între o gură de evacuare a fumului și una de introducere a aerului, trebuie să aibă asigurat un debit de extragere de cel puțin 0,5 mc/s pentru fiecare flux de evacuare asigurat. ...

În timpul funcționării desfumării, diferența de presiune dintre casa de scări de evacuare și circulația comună orizontală desfumată, trebuie să fie mai mică de 80 Pa, la toate ușile închise ale scării.

...

Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți

A.10.9.36. În situațiile stabilite de anexă și normativ, pentru limitarea propagării incendiilor în construcții fără pereți interiori despărțitori pentru asigurarea evacuării fumului și a gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat, se prevăd (în acoperiș) sisteme alcătuite din dispozitive de evacuare și ecrane verticale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, coborâte sub tavan, în funcție de densitatea sarcinii termice din spațiile respective, conform Tabelul 174. Tabelul 174: Sisteme alcătuite din dispozitive de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți și ecrane verticale la construcții existente Densitatea sarcinii termice "q" (MJ/mp)

Raportul dintre suma ariilor libere ale dispozitivelor (deschiderilor) și aria încăperii

Distanța maximă (m) între:

axele a două deschideri

ecranele suspendate sub tavan

q < 420

1:150

45

75

420 < q < 840

1:125 ... 1:80

35

70

840 < q < 1.680

1:80 ... 1:60

35

70

1.680 < q < 4.200

1:60 ... 1:40

30

30

q > 4.200

1:30

30

30

...

A.10.9.37. Dispozitivele pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți vor fi distribuite cât mai uniform și prevăzute cu deschidere automată și manuală. Golurile permanent deschise (ventilări) din acoperiș sau din treimea superioară a pereților exteriori, se însumează la suprafața necesară evacuării gazelor fierbinți. ...

A.10.9.38. Atunci când se prevede evacuarea mecanică a fumului și a gazelor fierbinți, aceasta va respecta următoarele condiții: – dispunerea ecranelor clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 sub plafon, corespunzător prevederilor specifice evacuării prin tiraj natural-organizat ( Art. A.10.9.36 . și Art. A.10.9.44 ); ...

– prevederea gurilor de evacuare se realizează astfel încât să se asigure cel puțin o gură la maximum 320 mp; ...

– debitul de extragere a unei guri va fi de cel puțin 1 mc/s pentru 100 mp delimitați de ecrane, iar pentru încăpere va fi de minimum 1,5 mc/s; ...

– la un ventilator de evacuare pot fi racordate maximum două volume delimitate de ecrane, iar debitul ventilatorului poate fi redus la debitul necesar celui mai mare volum racordat; ...

– introducerea aerului se poate realiza mecanic sau natural, prin partea de jos a pereților, cât mai aproape de pardoseală. ...

...

A.10.9.39. Prevederea dispozitivelor pentru evacuarea gazelor fierbinți nu este obligatorie în zonele construcției existente situate la mai puțin de 30 m de pereții exteriori ce au în treimea superioară a încăperilor deschideri sau ferestre prevăzute cu ochiuri mobile care se deschid automat în caz de incendiu, cu suprafața liberă necesară și care asigură evacuarea gazelor fierbinți. Când acționarea manuală nu se poate face din apropierea dispozitivelor de evacuare (trape, ferestre etc.) iar centralizarea comenzilor nu este justificată tehnic, se admite ca acestea să nu fie prevăzute cu acționare manuală. În cazul utilizării sistemelor de dispozitive și ecrane pentru evacuarea gazelor fierbinți, nu mai este obligatorie prevederea dispozitivelor de evacuare a fumului (desfumare). ...

A.10.9.40. Deschiderea automată a dispozitivelor de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți, în caz de incendiu, se poate face individual sau în grup. ...

A.10.9.41. În construcțiile existente prevăzute cu instalații automate de stingere, acționarea automată a dispozitivelor de evacuare a gazelor fierbinți trebuie să se facă după declanșarea instalațiilor de stingere. ...

A.10.9.42. În construcțiile existente prevăzute cu luminatoare, evacuarea gazelor fierbinți se va asigura obligatoriu prin ochiuri mobile ale acestora, care să îndeplinească condițiile dispozitivelor de evacuare a gazelor fierbinți. Fac excepție situațiile precizate la Art. A.10.9.39

...

A.10.9.43. La construcțiile existente etajate, evacuarea fumului și a gazelor fierbinți se asigură separat pentru fiecare nivel, iar canalele respective care traversează alte niveluri vor avea pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistență la foc de cel puțin 1 oră (EI/REI 60). Fac excepție situațiile deosebite, justificate tehnic, care sunt stabilite prin reglementări tehnice specifice. ...

A.10.9.44. Ecranele vor coborî sub plafon în așa fel încât marginea lor inferioară să se afle, de regulă, cât mai jos, dar cel puțin 50 cm sub plafon. Înălțimea ecranelor sub plafon poate fi redusă cu maximum 1/3, dacă prin amplasarea lor la distanță mai mică decât cea prevăzută în Tabelul 174 și prin suprafața de deschidere asigurată se realizează condiții echivalente de limitare a propagării laterale a gazelor fierbinți, sub plafonul încăperilor. În încăperi cu plafoane suspendate sau autoportante, continuitatea golurilor dintre acestea și planșeul de rezistență trebuie întreruptă în dreptul ecranelor, cu material clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. ...

A.10.9.45. Ecranele vor fi astfel alcătuite și dispuse încât să realizeze o casetare a spațiului de sub acoperiș. Fiecare casetă va fi prevăzută cu cel puțin un dispozitiv de evacuare a gazelor fierbinți. Dispunerea ecranelor se face, de regulă, pe latura elementelor de rezistență din zona riscului potențial de incendiu. Nu se admite traversarea ecranelor de către elemente combustibile. ...

Notă generală Anexa 10: dacă pentru conformarea intervențiilor la construcțiile existente (atunci când acestea nu-si schimbă destinația) se regăsesc prevederi în Anexa 10 care sunt mai restrictive decât cele privind performanțele cerute pentru clădiri noi, se vor aplica acele prevederi cerute pentru clădiri noi (mai puțin restrictive).

Anexa nr. 11

SISTEME DE EVACUARE A FUMULUI ȘI A GAZELOR FIERBINȚI

(314) Aria aerodinamică liberă a gurilor de introducere a aerului reprezintă aria totală a secțiunii transversale neobstrucționate (aria liberă geometrică), măsurată în zona cu secțiunea cea mai mică, conform figuri. Figura 278 - Zona liberă pentru evacuare (jaluzele)

Figura 279 - Aria liberă a gurilor de evacuare

măsurată în sensul direcției fluxului de aer

(315) La clădirile care au prevăzute încăperi tampon către case de scări, casele de scări închise care au ferestre directe în exterior prin care să se evacueze fumul se prevăd cu dispozitiv de evacuare a fumului. Suprafața aerodinamică liberă a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat trebuie să reprezinte minimum 5% din aria celui mai mare nivel al casei de scări supraterane închise, dar cel puțin 1 mp. Încăperile tampon de acces la scări se pun în supraprapresiune. Proiectarea și calculul sistemului se face pe baza standardelor SR EN 12101-6 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 6: Specificații pentru sisteme cu presiune diferențială. Kituri (obligatoriu) și SR EN 12101-13 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 13: Sisteme cu presiune diferențială (SPD). Metode de proiectare și de calcul, instalare, încercări în vederea recepției, încercări periodice și mentenanță. Figura 280 - Sistem de admisie și evacuare a

fumului natural-organizat din casa scării

și SPD la încăperea tampon

(316) La clădirile care au prevăzute încăperi tampon către case de scări, casele de scări închise care nu au ferestre directe în exterior prin care să se evacueze fumul și încăperile tampon de acces la scări se pun în supraprapresiune, proiectarea și calculul sistemului se face pe baza standardelor SR EN 12101-6 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 6: Specificații pentru sisteme cu presiune diferențială. Kituri (obligatoriu) și SR EN 12101-13 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 13: Sisteme cu presiune diferențială (SPD). Metode de proiectare și de calcul, instalare, încercări în vederea recepției, încercări periodice. Figura 281 - SPD la casa scării și încăperea tampon

(317) Punerea în supraprapresiune, proiectarea și calculul sistemului pe baza standardelor SR EN 12101-13 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 13: Sisteme cu presiune diferențială (SPD). Metode de proiectare și de calcul, instalare, încercări în vederea recepției, încercări periodice și mentenanță și SR EN 12101-6 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 6: Specificații pentru sisteme cu presiune diferențială. Kituri (obligatoriu) se face conform cerințelor de proiectare ale unui PDS (forța de deschidere a ușii, diferența de presiune, viteza fluxului de aer, timpul de inițiere, timpul de funcționare precum și timpul de răspuns), având în vedere faptul că PDS-ul trebuie proiectat astfel încât acesta să își poată îndeplini funcția pe toată durata de funcționare necesară. Figura 282 - Gradient de presiune

Notă Figura 282: Presiunea P3 poate fi în degajament protejat sau circulație comună orizontală prevăzută cu SPD.

Figura 283 - Forța maximă necesară pentru deschiderea ușii

SECȚIUNE - Varianta a)

Legendă Figura 284 Varianta a): A - tubulatură colectoare

B - volet

C - tubulatura evacuare fum și gaze fierbinți nivel

Varianta a) - prin canale colectoare

SECȚIUNE - Varianta b)

Legendă Figura 284 Varianta b): C, C1, C2, C3 - tubulatura evacuare fum și gaze fierbinți

Varianta b) - independent, de pe fiecare nivel

Figura 284 - Sisteme de control al fumului - evacuarea fumului la parcaje subterane

Note Figura 284, conform standardelor de profil: (a) Admisia aerului trebuie făcută concomitent cu evacuarea fumului pe nivelul/cantonul unde s-a produs incendiul și în tot parcajul pe căile de evacuare. ...

Tabelul 121: Dispunere a ecranelor continui în sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural- organizat

Tabelul 122: Debit de extragere a fumului și gazelor fierbinți prin ventilare mecanică

Tabelul 123: Uși pentru circulație funcțională și/sau evacuare practicate în pereții antifoc din clădiri civile

Tabelul 124: Uși pentru circulație funcțională și/sau evacuare practicate în pereții antifoc din construcții de producție și/sau depozitare

Tabelul 125: Suprafața construită maxim admisă între spații delimitate de pereți de sectorizare

Tabelul 126: Fluxuri de evacuare ale scării prevăzute pentru evacuarea persoanelor precum și pentru accesul forțelor de intervenție

Tabelul 127: (echivalent cu tabel 1 din SR EN IEC 62485-2) - Valori pentru curentul I la încărcare cu profiluri de încărcare IU sau U

Tabelul 128: Alegerea dispozitivului de ieșire pentru uși de evacuare în funcție de utilizare

Tabelul 129: Alternative dimensionare scări de circulație funcțională și de evacuare la clădiri cu funcțiune de sănătate

Tabelul 130: Număr maxim de locuri admise pe un rând de scaune la arene și stadioane în aer liber

Tabelul 131: Număr maxim de rânduri de scaune la arene și stadioane în aer liber

Tabelul 132: Încadrare în risc de incendiu (construcții noi)

Tabelul 133: Recomandare de clasificare a materialelor/produselor și substanțelor depozitate, după clasa de periculozitate (construcții noi)

Tabelul 134: Recomandare de clasificare a materialelor/produselor și substanțelor depozitate cu periculozitate deosebit de mare (Pentru care nu sunt aplicabile cantitățile relevante pentru încadrare în Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, cu modificările și completările ulterioare).

Tabelul 135: Categorii de lichide inflamabile

Tabelul 136: Categorii de depozite de lichide inflamabile

Tabelul 137: Valorile puterii calorifice pentru materiale uzuale

Tabelul 138: Valorile puterii calorifice pentru cabluri

Tabelul 139: Materiale și elemente de construcție incombustibile (la construcții existente)

Tabelul 140: Materiale și elemente de construcție combustibile (la construcții existente)

Tabelul 141: Clase de performanță privind reacția la foc a produselor pentru construcții, cu excepția pardoselilor și a produselor termoizolante pentru tubulatura liniară (*) la construcții noi și existente

Tabelul 142: Clase de performanță privind reacția la foc a pardoselilor pentru construcții

Tabelul 143: Caracteristici ale substanțelor și materialelor ce determină încadrarea în riscuri de incendiu a spațiilor, încăperilor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor de producție și/sau depozitare existente

Tabelul 144: Condiții minime pentru încadrarea construcțiilor existente în nivel de stabilitate la incendiu

Tabelul 145: Distanțe de siguranță la construcții existente

Tabelul 146: Rezistența la foc a pereților la construcțiile existente

Tabelul 147: Arii construite admise pentru compartimente de incendiu ale clădirilor civile existente (publice) supraterane

Tabelul 148 - Număr de niveluri supraterane maxim admis și capacitatea clădirilor civile existente cu nivelul de stabilitate la incendiu III, IV și V

Tabelul 149: Condiții minime pentru pereți și planșee la construcții existente

Tabelul 150: Capacități de evacuare la construcții existente

Tabelul 151: Condiții pentru elementele de construcție (la clădiri existente)

Tabelul 152: Pereți și uși de separare a căilor comune de circulație și de evacuare la clădiri existente de locuit

Tabelul 153: Pereți și uși de separare a căilor comune de circulație și de evacuare la clădiri existente cu funcțiune administrativă

Tabelul 154: Separare a căilor comune de circulație și de evacuare la construcții existente de comerț

Tabelul 155: Separare a căilor comune de circulație și de evacuare la clădiri existente de sănătate

Tabelul 156: Separare a căilor comune de circulație și de evacuare la clădiri existente pentru cultură

Tabelul 157: Separare a căilor comune de circulație și de evacuare la clădiri existente de învățământ

Tabelul 158: Separarea căilor comune de circulație și de evacuare la clădiri existente pentru turism

Tabelul 159: Pereți de separare a căilor comune de circulație și de evacuare la clădiri existente înalte și foarte înalte

Tabelul 160: Lungimi de evacuare la clădiri existente înalte și foarte înalte

Tabelul 161: Categorii de săli aglomerate la clădiri existente

Tabelul 162: Corelația admisă între amplasarea și categoria sălilor, numărul de locuri și nivelul de stabilitate la incendiu al clădirilor existente cu săli aglomerate

Tabelul 163: Numărul de niveluri supraterane admis în clădiri cu săli aglomerate (porțiunea în care publicul are acces)

Tabelul 164: Elemente de separare la săli aglomerate în clădiri existente

Tabelul 165: Capacitatea de evacuare la săli aglomerate în clădiri existente

Figura 39 - Perete rezistent la foc (în continuarea pereților antifoc conform Art. 2.3.2.1.2) dispus la exterior, la colțurile întrânde ale clădirilor civile în formă de L, T sau U sub un unghi α, 90° ≤ a < 135°

Figura 40 - Perete rezistent la foc (în continuarea pereților antifoc conform Art. 2.3.2.1.2) dispus la exterior, la colțurile întrânde ale clădirilor civile în formă de L, T sau U sub un unghi α, α > 135°

Figura 41 - Propagarea incendiilor de la un nivel la altul (pe fațade sau prin interior)

Figura 42 - Concept însumare elemente verticale cu elementele orizontale având aceeași rezistență la foc (caz general)

Figura 43 - Concept în care nu este permisă însumarea elementelor

Figura 44 - Performanțe pereți exteriori (neportanți) și/sau părți din pereții exteriori rezistenți la foc care includ elemente vitrate

Figura 45 - Performanțe zone continui cu înălțimea de cel puțin 1,20 m dispuse în planul peretelui cortină

Figura 46 - Performanțe perete cortină sau panou de tâmplărie vitrate pe toată înălțimea

Figura 47 - Performanțe ecrane de protecție

Figura 48 - Elemente incombustibile traforate dispuse la plafoane

Figura 49 - Performanțe elemente orizontale exterioare continui rezistente la foc

Figura 50 - Performanțe privind etanșarea spațiilor libere dintre planșee și peretele cortină

Figura 51 - Bordările golurilor din închiderile perimetrale

Figura 52 - Anularea efectului de coș la fațadă dublă

Figura 53 - Camere frigorifice de tip box-in-box

Figura 54 - Amplasare grupări de celule fotovoltaice

Figura 55 - Grafic înălțime clădire/ lățime copertină

Figura 56 - Proximitatea ușii de acces și evacuare cu copertină centrată pe axul ușii de evacuare (X - lungime copertină și L - lățime copertină)

Figura 57 - Proximitatea ușii de acces și evacuare cu copertină

Figura 58 - Scări cu rampe curbe (elicoidale) care sunt considerate căi de evacuare pentru mai multe unități de trecere (fluxuri)

Figura 59 - Protejarea circulațiilor prevăzute pentru evacuarea utilizatorilor de pe terasă

Figura 60 - Lățimi normate ale unităților de trecere (fluxurilor) de evacuare și lățimi libere ale ușilor de evacuare corespunzător numărului de fluxuri

Figura 61 - Lățimi și înălțimi libere ale ușilor de evacuare

Figura 62 - Evacuare (principii)

Figura 63 - Evacuare (calculul lungimii - exemple)

Figura 64 - Accesul autospecialelor de intervenție - caz general

Figura 65 - Accesul autospecialelor de intervenție la clădiri cu înălțimea mai mare de 15 m (măsurată de la nivelul de referință până la cota de călcare a ultimului nivel folosit de utilizatori)

Figura 66 - Separare tronsoane clădire (prin pereți de sectorizare rezistenți la foc pentru mansardarea construcțiilor civile)

Figura 67 - Accese la ascensoare de intervenție ale clădirilor (cerințe minimale)

Figura 68 - Concept de apărare "pe loc"

Figura 69 - Compartimentare antifoc și arii compartimente de incendiu la clădirile și compartimentele de incendiu supraterane civile înalte

Figura 70 - Întrerupere cu diafragme a plafoanelor cu suprafața continuă sau discontinuă/ modulară la clădiri înalte (atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență nu este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere conform SR EN 12845)

Figura 71 - Plafoane cu suprafața continuă sau discontinuă/modulară la clădiri înalte la care nu este necesară întreruperea cu diafragme (atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere conform SR EN 12845)

Figura 72 - Compartimentare antifoc și arii compartimente de incendiu la clădirile și compartimentele de incendiu supraterane civile foarte înalte

Figura 73 - Întrerupere cu diafragme a plafoanelor cu suprafața continuă sau discontinuă/modulară la clădiri foarte înalte (atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență nu este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere conform SR EN 12845)

Figura 74 - Plafoane cu suprafața continuă sau discontinuă/modulară la clădiri foarte înalte la care nu este necesară întreruperea cu diafragme (atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere conform SR EN 12845)

Figura 75 - Ascensor dedicat intervenției (obligatoriu la clădiri cu înălțimea mai mare sau egală de 75 m) prevăzut cu acces dedicat din încăperea tampon aferentă casei de scară destinată numai intervenției pompierilor

Figura 76 - Încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc minimum EI_2 90-C5S200 dispuse șicanat (la risc de explozie volumetrică)

Figura 77 - Prevederea sistemelor de control al fumului și a gazelor fierbinți la circulații comune orizontale