Norme PSI Industria Alimentara - Norme PSI pentru industria alimentara

Art.75 În cazul în care nu se poate respecta distan ţa de 100 m fa ţă de lan, se va elibera o porţiune de teren care se va ara complet pe o suprafa ţă de 100m x 100m, pe care se instalează depozitul de carburanţi.

Art.92 În vederea stingerii incendiilor izbucnite în lanuri se va proceda astfel: - personalul care a observat întâi incendiul va folosi mijloacele pe care le are la îndemână pentru a da imediat alarma; - se va deplasa imediat la locul incendiului şi va începe ac ţiunea de stingere a acestuia şi localizarea lui folosind dup ă posibilit ăţi ap ă, spuman ţi, al ţi sting ători, utilaje, unelte şi alte mijloace ini ţiale de interven ţia (m ături de nuiele, p ământ, nisip etc.) , La sosirea ajutoarelor, operaţiile de stingere a incendiilor vor fi coordonate şi conduse , după caz, de şefii fermelor sau şefii de echipă, de şefii serviciilor proprii de pompieri civili; - în raport cu limitele suprafe ţelor incendiate, existen ţa obstacolelor naturale în calea propag ării incendiilor şi pericolul pentru vecin ătăţi (localit ăţi, lanuri, construc ţii, păduri etc.) se va proceda în primul rând la localizare prin crearea de zone de protec ţie. Pentru crearea zonei de protec ţie în cazul lanurilor se va cosi în jurul locului incendiat şi se va ara şi discui la marginea exterioar ă a zonei în care se cose şte, o fâ şie lat ă de cel puţin 5 m. Raza zonei de protec ţie se va stabili în func ţie de viteza de propagare a incendiului. Lăţimea arăturii în partea spre care bate vântul va fi de minim 20 m. Cositul se va face în direcţia opusă vântului iar cerealele cosite vor fi imediat evacuate; - în cazul incendiilor izbucnite în câmp, când recolta este strâns ă în cl ăi sau stoguri, zona de protec ţie se va asigura prin ar ătura miriştei în jurul cl ăii incendiate şi se va proceda la evacuarea cl ăilor expuse, începând cu cele de unde bate vântul; dup ă executarea zonei de protec ţie se va trece imediat la stingerea incendiului prin baterea cerealelor aprinse şi înăbuşirea lor cu pământ. Se va evita răspândirea scânteilor în timpul înăbuşirii incendiului. Dup ă stingere locul va fi arat pentru a se acoperi cenu şa, în scopul evitării pericolului apariţiei unui nou incendiu; - în timpul opera ţiilor de stingere a incendiului se vor asigura, dincolo de limitele zonei de protec ţie, posturi de alarmare şi ap ărare împotriva unor noi focare de incendiu care ar putea fi provocate de scânteile purtate de vânt, dotate cu utilaje şi alte mijloace iniţiale de interven ţie (ap ă, g ăleţi, lope ţi, furci, m ături etc.). Num ărul posturilor se va stabili în raport cu intensitatea şi depărtarea la care pot ajunge scânteile. Supravegherea zonei în care a fost incendiul se va asigura şi după stingerea acestuia. 2.1.1.9 Stingerea incendiilor izbucnite la depozitele de carburanţi

Art.104 Apa se va întrebuin ţa în cantit ăţi strict necesare urm ărindu-se mai întâi localizarea incendiului prin stropirea suprafeţelor expuse pericolului de aprindere a tot ce este combustibil în vecinătate şi nu poate fi îndepărtat prin tăiere sau dărâmare.

Art.123 Se interzice func ţionarea defectuoas ă a instala ţiei de aspira ţie-desprăfuire sau îndepărtarea capacelor de vizitare de la transportoarele cu racle ţi şi elevatoare care pot conduce la mari depuneri de praf, care împreună cu oxigenul din aerul atmosferic şi o sursă de aprindere va duce la apariţia incendiilor şi exploziilor.

Art.126 Capacele de vizitare de la tr ansportoare, elevatoare, tubulatur ă, depozite etc. vor fi etanşe pentru evitarea degajării prafului în exterior.

Art.132 Pentru aten ţionarea permanent ă a salaria ţilor privind pericolul d explozie a prafului vegetal, la locurile adecvate se vor monta indi catoare de avertizare, emailate, scrise cu negru pe fond galben: ײFIECARE SALARIAT ÎN PARTE VA ASIGURA CUR ĂŢAREA ÎN TOT TIMPUL SCHIMBULUI A PULBERILOR DE PE INSTALATII, CONDUCTE, DIN JURUL UTILAJELOR ŞI DE PE PODEAײ .

Art.137 Se admite executare lucr ărilor de sudură numai în cazul când piesele care urmeaz ă a fi sudate nu pot fi demontate. În acest caz lucrarea se va face numai cu aprobarea conduc ătorului unit ăţii şi sub directa sa supraveghere după ce în prealabil s-au luat următoarele măsuri: - oprirea instalaţiilor şi utilajelor şi scoaterea lor de sub tensiune, - curăţirea organelor de maşini, a pieselor şi a tuturor tubulaturilor de praful depus atât în exterior cât şi în interior; - curăţirea în jurul locului unde se execută lucrarea; - îndepărtarea sau protejarea materialelor combustibile; - stabilirea persoanelor autori zate pentru executarea lucr ării care r ăspund de prevenirea şi stingerea incendiilor, instruirea acestora şi asigurarea materialelor şi mijloacelor de stingere; - participarea serviciului de pompieri civili; - emiterea PERMISULUI DE LUCRU CU FOC.

Art.148 La selectoarele şi vânturătorile instalate în interiorul magaziei, înainte de punerea în funcţiune, se vor monta tuburilor de evacuare a pulberilor şi a corpurilor u şoare (pleavă) în afara magaziei. În cazul când nu există această posibilitate se va amenaja o cameră de praf în interiorul magaziei.

Art.152 Se interzice folosirea tractorului în apropierea locurilor sau înc ăperilor cu praf, gaze sau vapori inflamabili, în înc ăperi al c ăror volum sau ventilare nu sunt suficiente pentru a elimina pericolele prezentate de gazele de e şapament f ără a fi prev ăzut la e şapament cu parascântei.

Art.159 În camerele uscătoarelor de cereale şi în instalaţiile de uscare vor fi înlăturate cauzele care favorizeaz ă acumularea prafului, plevurilor, resturilor de paie şi a altor impurit ăţi combustibile precum şi posibilitatea de stagnare a cerealelor în uscătoare.

Art. 198 În fermele de porcine este obligatoriu a se respecta următoarele măsuri: a) în timpul cur ăţeniei în boxele de maternitate şi la introducerea a şternutului (rumeguş) să fie evitat ă formarea prafului, atingerea rumegu şului de l ămpile infraroşii şi stropirea acestora, întrucât se pot produce incendii; b) se va urm ări zilnic func ţionarea termostatelor, instala ţiilor de înc ălzire şi a instalaţiei de forţă spre a elimina orice posibilitate de scurtcircuit pe reţea; c) este interzis ă aglomerarea de a şternut sau alte material e inflamabile (cauciuc, folie PVC etc.) în apropierea surselor de căldură; d) în cazul înc ălzirii cu radiatoare cu gaz metan se va verifica permanent etanşeitatea racord ărilor conductei de alimentare întrucât orice fisur ă sau neetan şeitate poate produce incendiu sau explozie; e) exploatarea l ămpilor infraro şii, aerotermele electrice sau radiatoarelor cu gaz metan se va face conform cărţii tehnice elaborată de uzina producătoare; f) personalul din hală va fi instruit special pentru aceste utilaje.

Art.200 Pentru prevenirea incendiilor la depozitele de furaje fibroase şi grosiere din fermele zootehnice se vor respecta următoarele reguli: a) depozitele se vor amplasa în afara incint elor construite astfel încât vânturile dominante să nu bată dinspre depozit spre zona construită; b) terenul afectat depozitului de furaje se va împrejmui, se va cur ăţa de vegeta ţia uscată şi va fi iluminat în cursul nopţii şi păzit permanent; c) i n t r a r e a î n d e p o z i t u l d e f u r a j e s e v a f a c e p e u n s i n g u r d r u m ( a c c e s ) ; s e v o r amenaja drumuri func ţionale care s ă permit ă circula ţia mijloacelor de interven ţie la incendii pe cel puţin două laturi ale depozitului (lăţimea minimă 3,5 m); d) şirele vor fi amplasate paralel faţă de direcţia vântului dominant; fâşia liberă între şire şi împrejmuire va avea lăţimea de 5 m (va fi arată şi întreţinută permanent); e) depozitul de furaje va fi amplasat în apropierea unei surse naturale de ap ă (de suprafaţă sau adâncime) pe care se vor amenaja acumul ări, rampe de alimentare, sisteme de ridicare şi punere sub presiune, după caz; f) instalaţie de protec ţie contra tr ăsnetului prev ăzută şi executat ă conform normativului în vigoare.

Art.205 La înmagazinarea nutreţurilor concentrate se vor respecta următoarele reguli: a) se cur ăţă şi se usuc ă înainte de depozitare; se îndep ărtează praful şi alte impurităţi; b) grâul, orzul, porumbul etc. vor fi depozitate pe laturi şi în straturi a căror grosime este stabilită în raport cu umiditatea fiec ărui produs, respectându-se normele în vigoare în acest sens; c) se interzice p ăstrarea cerealelor şi a celorlalte produse a c ăror umiditate depăşeş te limita de toleranţă, prezentând pericol de autoaprindere; d) uşile să nu fie blocate cu materiale, deschiderea să se facă în afară; să se asigura culoare pentru evacuare în caz de incendiu; e) praful, pleava, impurit ăţile ce se depun pe pardoseal ă, pere ţi etc. vor fi permanent curăţate şi evacuate; f) este interzis fumatul, iluminatul cu flac ără deschis ă sau focul deschis pe o distanţă de 50 m în jurul depozitelor; la fel şi parcarea autovehiculelor.

Art.207 Pentru prevenirea şi stingerea incendiilor la sta ţiile sau microsta ţiile de preparare a hranei se vor respecta următoarele reguli: a) încăperile, spa ţiile, şoproanele unde este organizat ă activitatea de preparare a hranei vor fi separate de ad ăpost, într-un loc bine determinat în cadrul fluxului tehnologic de preparare a hranei şi distribuire a acesteia; b) instalaţia electrică de iluminat şi de forţă va fi construit ă conform normativelor în vigoare care precizează măsurile constructive de protecţie în incintele cu praf.

Art.208 Zilnic, dup ă terminarea lucrului se vor cur ăţa de praf şi resturi vegetale utilajele, podeaua, conductele, cicloanele, instala ţia electric ă (tabloul de comand ă şi corpurile de iluminat) şi săptămânal pereţii interiori ai camerei instalaţiei de măcinat nutreţuri: a) tabloul electric de comand ă şi control va fi montat într-o înc ăpere sau ni şă separat de locul unde se află moara cu ciocane sau ciclonul de praf, filtrele de praf etc.; b) se va supraveghea buna funcţionare a morii, etanşeitatea capacelor, îndepărtarea corpurilor str ăine, a impurit ăţilor metalice etc. care pot p ătrunde la ciocane sau la

Art.222 Cel pu ţin o dat ă pe zi se va verifica starea tehnic ă a utilajelor care deservesc fluxul tehnologic de dist ribuire a hranei şi în special cele care se g ăs e s c î n z o n e ( s p aţii) cu aglomeraţie de praf sau furaje.

Art.251 Se vor respecta următoarele reguli: a) petrolul folosit pentru sp ălarea pieselor supuse ascu ţirii cuţitului şi contracuţitului se va păstra în bidon metalic închis; b) grupul electrogen s ă nu fie amplasat la o distan ţă mai mic ă d e15 m de locul de muncă; c) tabloul electric de comand ă şi control şi siguran ţele calibrate vor fi controlate zilnic de un electrician calificat; d) se interzice acumularea cantit ăţilor prea mari de lân ă lângă masa de tuns sau în centrele de tuns; e) între cuţit şi contracuţit în timpul func ţionării aparatului de tuns nu este permis ă frecarea deoarece poate surveni o supraîncălzire şi aprindere a scamelor sau prafului; f) în cazul organiz ării tunsului în hangare închise se vor monta ventilatoare exhaustoare pentru eliminarea prafului şi a scamelor.

Art.256 În halele sau încăperile din fermele sericicole se vor aplica următoarele reguli: a) încăperile în care se cresc viermii de mătase vor fi ventilate mecanic sau natural; b) se va efectua cur ăţirea permanent ă a înc ăperilor sau halelor pentru îndep ărtare prafului sau resturilor de hârtie.

Art.258 La operaţiunea de tocare a furajelor fibroase se vor respecta următoarele: a) tocătorile vor fi în stare de func ţionare, f ără frecare între cu ţite şi contracu ţite, fără patin ări sau grip ări ale curelelor de transmisie pentru a evita înc ălzirea particulelor de furaje şi a prafului şi aprinderea acestora; b) fumatul este interzis în locul unde se execut ă operaţia de tocare sau depozitare a tocăturii.

Art.268 Înainte de înmagazinarea sau utilizarea cerealelor şi a celorlalte produse agricole vegetale, acestea vor fi curăţate pentru îndepărtarea prafului şi a altor impurităţi.

Art.279 Se vor etan şa capacele de vizitare de la celule, bunc ăre şi depozite, capacele transportoarelor cu racle ţi şi melc, tubulatura de scurgere şi în general toate locurile pe unde praful poate fi degajat în exterior.

Art.288 Se admite executarea lucr ărilor de sudur ă numai în cazul când piesele ce urmeaz ă a fi sudate nu pot fi demontate sau nu pot fi folosi te alte procedee. În acest caz lucrarea se va face numai cu aprobarea conduc ătorului unit ăţii şi sub directa lui supraveghere dup ă ce în prealabil s-au luat următoarele măsuri: - oprirea instalaţiilor sau utilajelor şi scoaterea de sub tensiune; - curăţirea organelor de ma şini, pieselor tubulaturii etc. de praful depus la exterior câr şi la interior; - executarea curăţeniei la locul unde se execută lucrarea; - îndepărtarea sau protejarea materialelor combustibile; - stabilirea persoanelor autorizate pentru executarea lucrării şi a celor care răspund de prevenirea şi stingerea incendiilor, inclusiv a servic iilor de pompieri civili, instruirea a acestora şi asigurarea materialelor şi mijloacelor de stingere; - emiterea ״PERMISULUI DE LUCRU CU FOC״

Art.300 Zilnic, se va verifica starea instalaţiilor, utilajelor etc. care se găsesc în spaţii deosebit de periculoase din punctul de vedere al concentraţiilor de praf.

Art.319 Pentru prevenirea incendiilor şi exploziilor care se pot produce în sec ţiile de uscare a materialului sterilizat pentru f ăina de carne, în sec ţiile de extrac ţie a gr ăsimilor cu benzin ă de extracţie, în sec ţiile de finisare a f ăinurilor proteice şi a gr ăsimilor tehnice , la fabricarea făinurilor de ase şi a f ăinii de sânge, şi în hala de m ăcinare, finisare, stocare a f ăinii, cât şi în hala de uscare se vor lua următoarele măsuri: a) se va ac ţiona permanent pentru a nu exista în acela şi timp elementele care provoacă explozia: PULBEREA (PRAFUL) INDUSTRIAL + SURSA DE APRINDERE (FOCUL) + OXIGENUL DIN AER + CONDIŢIILE FAVORIZANTE; b) este obligaţie de serviciu eliminarea fie a pulberii (prafului) , fie a sursei de foc, fie a ambelor. Aceasta este calea cea mai sigur ă, uşoară şi eficace de a evita INCENDIUL şi EXPLOZIA.

Art.322 La înlăturarea prafului acumulat nu trebuie să fie creat un nou praf în suspensie.

Art.330 Conductele, tubulatura etc. care nu pot fi demontate se vor suda numai dup ă ce s-au luat următoarele măsuri: a) oprirea tuturor echipamentelor tehnice şi golirea pe cât posibil a traseelor de produs; b) verificarea zonei unde se va suda pentru ca aceasta s ă nu prezinte deschideri sau crăpături prin care să cadă brocurile de sudură; c) curăţirea suprafeţelor care urmează să fie sudate; d) acoperirea materialelor combustibile din zona cu prelate rezistente la temperaturi şi care vor fi umectate cu apă; e) umezirea tubulaturii şi pardoselei pe o rază de cel puţin 10 m; f) izolarea sau blindarea tubulaturii; g) izolarea locului în care se va efectua sudura la partea inferioară şi superioară; h) asigurarea mijloac elor de interven ţie şi a personalului (inclusiv serviciul de pompieri civili) care supraveghează lucrarea; i) eliberarea ״PERMISULUI DE LUCRU CU FOC״ .

Art.332 Toate circuitele tehnologice prin care este vehiculat praful de origine animal ă vor perfect etanşe, iar defecţiunile vor fi remediate imediat.

Art.337 Secţiile de prelucrare a deşeurilor, magaziile de produse finite vor fi ventilate puternic şi vor fi folosite lămpi electrice de tipul etanş la praf.

Art.487 La lucrările de construcţie în subteran se vor respecta următoarele reguli: a) utilizarea focului deschis în subteran este admis ă numai pentru executarea operaţiilor precizate în proiect; b) gazele combustibile în subteran trebuie s ă fie evacuate înai nte de începerea lucrărilor; c) se interzice blocarea c ăilor de acces şi de evacuare. Acestea trebuie s ă fie permanent iluminate; d) se interzice depozitarea materialelor combustibile şi explozive lâng ă frontul de lucru sau pe căile de acces; e) se admite introducerea în subteran a unor cantit ăţi de materiale combustibile şi explozive necesare pentru un schimb de lucru; Depozitarea materialelor combustibile şi explozive se poate face în subteran numai în spaţii special amenajate în acest scop conform normativelor în vigoare; f) instalaţia electrică din subteran trebuie să corespundă prevederilor Normativului I 7; g) materialele de construc ţii din lemn, utilizate în subteran ca elemente portante precum şi cele recomandate în locurile unde se lucreaz ă cu foc deschis trebuie s ă fie tratate cu substanţe ignifuge sau termospumante; h) se va asigura un sistem de semnalizare a incendiilor din subteran la suprafaţă

Art.501 Lucrările de recoltare a stufului trebuie s ă se fac ă conform schi ţelor suprafeţelor de recoltat, în ordinea indicat ă pentru recoltarea parcelelor. Se admite modificarea ordinii de recoltat a parcelelor numai cu aprobarea şefului de coloană.

Art. 607 Este interzis ă încercare cu foc privind puterea de ardere a spumei de topire, deoarece datorit ă gazelor emanate, se poate aprinde instantaneu întreaga suprafa ţă a bazinului.

Art.638 Instala ţiile de iluminat vor fi executate cu corpuri de iluminat etan şe la praf şi conductori izolaţi.

Art.644 Instalaţiile şi aparatele electrice se vor cur ăţa de praf şi scamă de c ătre electricieni, după fiecare schimb. Săptămânal se va face curăţenia generală a secţiei.

Art.647 Se vor îndep ărta în permanen ţă orice depuneri de praf sau scame de pe electromotoare, corpuri de iluminat, tubulaturi, conducte automate, tablouri electrice etc.

Art.648 Camerele de praf de la instala ţiile de despr ăfuire se vor cur ăţa periodic în func ţie de capacitatea lor.

Art.653 La sec ţiile de prelucrare a materi alelor de încleiere, stocurile zilnice se vor depozita separat pe suprafeţele destinate în acest scop.

Art.655 Uscătoarele în general, vor fi golite de puzderie la fiecare oprire de durat ă mai lungă, micşorându-se treptat temperatura. Acestea se vor cur ăţa periodic de praf (depunerile de pe fasciculele de ţevi, conducte termice şi de evacuare a vaporilor etc.)

Art.656 Echipamentele tehnice se vor cur ăţa de praf şi se vor verifica periodic, pentru o bun ă funcţionare şi în deplină securitate.

Art.719 Conduc ătorii sunt obliga ţi s ă aduc ă la îndeplinire m ăsurile stabilite, asigurând organizarea şi desfăşurarea activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor în domeniul lor de activitate, potrivit prevederilor prezentei norme.

Anexa 1

ORDIN Nr. 1023 din 15 noiembrie 1999 privind aprobarea Dispozi ţiilor generale de ordine interioar ă pentru prevenirea şi stingerea incendiilor - DG P.S.I.-001 EMITENT: MINISTERUL DE INTERNE PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 78 din 22 februarie 2000

Ministru de interne, având în vedere prevederile art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 121/1996 privind organizarea şi func ţionarea Corpului Pompierilor Militari, ale Ordonan ţei Guvernului nr. 60/1997 privind ap ărarea împotriva incendiilor, ale Hot ărârii Guvernului nr. 678/1998 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de prevenire şi stingere a incendiilor şi ale Ordinului ministrului de interne nr. 775/1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire şi stingere a incendiilor, în temeiul art. 13 alin. 2 din Legea nr. 40/1990 privind organizarea şi func ţionarea Ministerului de Interne, emite următorul ordin:

ART. 1 Se aprob ă Dispozi ţiile generale de ordine interioar ă pentru prevenirea şi stingerea incendiilor DG P.S.I.-001, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. ART. 2 Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari, prin marile unit ăţi şi unit ăţile de pompieri militari, va urmări punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin. ART. 3 Nerespectarea prevederilor Dispozi ţiilor generale de ordine interioar ă pentru prevenirea şi stingerea incendiilor DG P.S.I.-001 atrage răspunderea, potrivit legii. ART. 4 Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare la 30 de zile de la data publicării.

Ministru de interne, Constantin Dudu Ionescu

ANEXA 1

DISPOZIŢII GENERALE DE ORDINE INTERIOARĂ pentru prevenirea şi stingerea incendiilor - DG P.S.I.-001

CAP. 1 Prevederi generale

Secţiunea 1 Scopul dispoziţiilor generale ART. 1 Prezentele dispoziţii generale de ordine interioar ă pentru prevenirea şi stingerea incendiilor - DG P.S.I.-001 stabilesc, pe baza Normelor generale de prevenire şi stingere a incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr . 775/1998, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384 din 9 octombrie 1998, regulile şi măsurile care trebuie aplicate la organizarea şi desf ăşurarea activit ăţilor de ordine interioar ă pentru a preveni apari ţia condiţiilor favorizante producerii de incendii şi pentru a limita consecinţele acestora. ART. 2 Principalele condiţii care favorizează producerea de incendii constau în prezen ţa, în anumite împrejurări determinate, în acela şi timp şi spaţiu, a materialelor şi substanţelor combustibile, precum şi a surselor potenţiale de aprindere.

Secţiunea a 2-a Sfera de cuprindere ART. 3 Ordinea interioar ă, din punct de vedere al prevenirii şi stingerii incendiilor, reprezint ă ansamblul dispozi ţiilor care trebuie stabilite, aplicate şi respectate în incinta agen ţ ilor economici, instituţiilor şi gospod ăriilor popula ţiei, precum şi în zonele culturilor agricole şi cu vegetaţie forestieră, înainte, în timpul şi la terminarea unor activit ăţi caracterizate prin factori de risc de incendiu specifici. ART. 4 Prin dispoziţiile generale de prevenire şi stingere a incendiilor privind ordinea interioar ă se reglementează: a) lucrările cu foc deschis; b) fumatul; c) asigurarea căilor de acces, de evacuare şi de intervenţie; d) colectarea de şeurilor, reziduurilor şi a ambalajelor combustibile, precum şi distrugerea acestora; e) efectuarea de lucrări premergătoare în timpul sezonului rece şi în perioadele caniculare şi secetoase.

Secţiunea a 3-a Definiţii - Terminologie ART. 5 (1) Prin foc deschis, în sensul prezentelor dispozi ţii generale, se în ţelege arderea în aer liber, respectiv acea ardere care nu se desf ăşoară într-un spa ţiu închis de combustie. Pot fi incluse în aceast ă categorie flac ăra produs ă de: brichete, chibrituri, lumân ări, l ămpi sau aparate de g ătit, aparate de lipire, t ăiere, sudur ă etc., focul f ăcut în aer liber în scop de încălzire sau pentru arderea de resturi menajere ori vegetale, precum şi flacăra care apare în urma unor reacţii chimice. (2) În categoria foc deschis se includ şi materialele în stare incandescent ă, aflate în situa ţii deosebite, cum sunt: împroşcările, deversările, răsturnările, staţionările etc., care pot provoca incendii datorită radiaţiei termice sau contactului direct cu materialele combustibile. ART. 6 Fumatul este activitatea care presupune existen ţa unui mijloc de aprindere (chibrit, brichetă) a ţigării, trabucului sau pipei şi a restului ce r ămâne la terminarea procesului de fumat: rest de ţigară (muc), de trabuc, scrum de pipă etc. ART. 7 (1) Căile de acces, de evacuare şi de interven ţie cuprind intr ările şi ieşirile în şi din incinta agenţilor economici, institu ţiilor, la cl ădirile industriale şi civile, alte amenaj ări, precum şi drumurile sau căile de circulaţie din interiorul acestora, inclusiv intr ările la clădiri, la prizele de apă de la bazine sau râuri, culoarele de circula ţie dintre stive sau dintre depozite exterioare, traversările de cale ferată. Căile de acces, de evacuare şi de intervenţie sunt destinate să asigure: a) evacuarea nestingherit ă şi în condi ţii de siguran ţă a persoanelor aflate în pericol şi a bunurilor materiale; b) accesul în tot timpul anului al ma şinilor, utilajelor şi al personalului care ac ţionează la stingerea incendiului sau la salvarea persoanelor şi a bunurilor. (2) Pe teritoriul localit ăţilor, în aceast ă categorie se includ şi arterele destinate circula ţiei rutiere, drumurile judeţene sau naţionale. ART. 8 (1) Deşeurile şi reziduurile combustibile sunt resturi care provin din prelucrarea materialelor şi a produselor combustibile sau din opera ţiuni de condi ţionare şi cur ăţare a diverselor tipuri de produse, echipamente şi utilaje. În aceast ă categorie intr ă şi depunerile de produse inflamabile şi de grăsimi sau de uleiuri pe elementele componente ale instala ţiilor de ventilare şi exhaustare, precum şi scăpările necontrolate de fluide combustibile. (2) Deşeurile şi reziduurile combustibile se colectează pentru: a) reintroducerea acestora în diferite procese productive; b) distrugerea organizată, în anumite condiţii. (3) Ambalajele sunt luate în considerare datorit ă naturii constructive a acestora (hârtie, carton, lemn, cauciuc, PVC, textile, mase plastice etc). ART. 9 Lucrările premerg ătoare şi în timpul sezonului rece sunt ansambluri de activit ăţi care trebuie s ă se desf ăşoare la instala ţiile şi sistemele la care este necesar s ă se asigure buna funcţionare în timpul anotimpului în care se înregistreaz ă temperaturi sc ăzute. Acestea se referă întotdeauna şi la activit ăţile care vizeaz ă înl ăturarea efectelor înghe ţului şi c ăderilor abundente de zăpadă. ART. 10 Sezonul canicular şi secetos este acea perioad ă din cursul unui an când, pe parcursul mai multor zile consecutive, se înregistreaz ă temperaturi de peste 35 grade C şi lipsa de precipitaţii, situa ţie care favorizeaz ă cre şterea num ărului de incendii şi a consecin ţelor negative ale acestora.

CAP. 2 Factorii de risc de incendiu specifici

Secţiunea 1 Lucrările cu foc deschis ART. 11 (1) Aprinderea materi alelor combustibile sub ac ţiunea focului deschis se poate face prin efecte directe sau indirecte. (2) Efectele directe constau în ac ţiunea nemijlocit ă a fl ăcării sau a arcului electric asupra materialului combustibil. Parametrul esen ţial este temperatura ridicat ă a fl ăcării sau a jetului de plasmă. (3) La lucr ările de sudare oxiacetilenic ă, de lipire cu flac ără şi de debitare cu flac ără oxiacetilenică temperatura fl ăcării poate atinge valori cuprinse între 2.000 şi 3.000 grade C (fig. nr. 1). (4) La sudarea sau la debitarea (t ăierea) cu arc electric, în centrul arcului temperatura atinge 10.000 grade C (fig. nr. 2).

Fig. nr. 1. - Temperatura la sudarea, lipirea sau debitarea cu flac ără oxiacetilenic ă - se g ăseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 78 din 22 februarie 2000, la pagina 5.

Fig. nr. 2. - Temperatura la sudarea sau la debitarea (tăierea) cu arc electric - se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 78 din 22 februarie 2000, la pagina 5.

(5) Temperatura fl ăcării la arderea materialelor co mbustibile depinde de: natura materialului, înălţimea, compoziţia şi diametrul flăcării, de pierderile de c ăldură prin radiaţie şi poate atinge următoarele valori: a) flacăra de chibrit - 600 - 700 grade C; b) flacăra de lemn - 850 - 1.400 grade C; c) flacăra lămpii de petrol - 780 - 1.300 grade C; d) flacăra de bumbac - 305 grade C; e) flacăra de hârtie - 510 grade C; f) flacăra de huilă - 1.200 grade C; g) flacăra de cauciuc natural - 1.100 grade C; h) flacăra de polistiren - 1.300 grade C; i) flacăra de sodiu metalic - 900 grade C; j) flacăra de magneziu - 2.000 grade C. (6) La gaze temperatura fl ăcării depinde de con ţinutul amestecului, fiind mai sc ăzută în amestec cu aerul şi mai ridicată în amestec cu oxigenul, astfel: a) flacăra de hidrogen - 2.400 - 3.080 grade C; b) flacăra de metan - 2.210 - 3.030 grade C; c) flacăra de propan - 1.930 grade C; d) flacăra de acetilenă - 2.325 - 3.137 grade C. ART. 12 (1) Efectele indirecte constau în ac ţiunea scânteilor, brocurilor de sudur ă, gazelor fierbin ţi, flăcărilor secundare, conducţiei termice etc., rezultate ca efecte secundare ale utiliz ării flăcării sau arcului electric pentru sudare, lipire sau debitare. (2) În timpul opera ţiunilor de sudare sau de t ăiere cu flac ără oxiacetilenic ă sau cu arc electric se formeaz ă scântei ori brocuri care se deplaseaz ă pe traiectorii diferite de la locul de producere. Acestea îşi păstrează potenţialul de aprindere până la distanţe de 5 - 10 m. ART. 13 Scânteile au dimensiuni de la 0,01 mm pân ă la 0,02 mm şi dispun de energie termică, fiind capabile s ă aprind ă materiale u şor inflamabile şi amestecuri explozive aflate în raza lor de acţiune. ART. 14 (1) Brocurile de sudur ă sunt particule de metal topit sau de oxid al acestuia având diametrul între 2 şi 5 mm, care, la atingerea materialelor combustibile, pot produce aprinderea lor, iniţiind un incendiu la câteva ore după terminarea lucrării. (2) Brocurile, ca şi scânteile, au diferite traiectorii determinate de particularit ăţile procedeului şi de caracteristicile de exploatare ale echipamentului folosit (fig. nr. 3 - 6).

Fig. nr. 3. - Traiectoriile scânteilor şi ale brocurilor la sudarea oxiacetilenic ă - se g ăseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 78 din 22 februarie 2000, la pagina 6.

Fig. nr. 4. - Traiectoriile scânteilor şi ale brocurilor la sudarea electric ă - se g ăseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 78 din 22 februarie 2000, la pagina 6.

Fig. nr. 5. - Traiectoriile brocurilor la debitarea (t ăierea) cu flac ără oxiacetilenic ă - se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 78 din 22 februarie 2000, la pagina 7.

Fig. nr. 6. - R ăspândirea brocurilor de sudur ă la sudarea oxiacetilenic ă în func ţie de presiunea oxigenului - se g ăseşte în Monitorul Oficial al Româ niei, Partea I, Nr. 78 din 22 februarie 2000, la pagina 7.

ART. 15 Acţiunea îndelungată a radiaţiei termice sau a gazelor fierbinţi ascendente care se produc în timpul opera ţiunilor de sudare poate genera incendii în zone mai apropiate sau mai îndepărtate de locul sudării (fig. nr. 7).

Fig. nr. 7. - Efectul îndelungat al gazelor de ardere fierbin ţi produse în timpul sud ării - se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 78 din 22 februarie 2000, la pagina 7.

ART. 16 Flăcările secundare pot fi determinate de p ătrunderea monoxidului de carbon (CO) sau a hidrogenului (H2), produ şi intermediari combustibili ai reac ţiei dintre oxigen şi acetilen ă, din zona duzei aparatului de sudur ă, care nu s-au consumat în întregime în flac ăra iniţială. Aceste flăcări de culoare bleu-pal pot ap ărea în fante, fisuri, îmbin ări apropiate sau la cap ătul unei conducte (fig. nr. 8).

Fig. nr. 8. - Fenomenul fl ăcării secundare - se g ăseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 78 din 22 februarie 2000, la pagina 8.

ART. 17 Conducţia termic ă prin piese metalice constituie, în anumite situa ţii, efect indirect de producere a incendiului datorat lucr ărilor de sudare. Fenomenul este determinat de conductivitatea termic ă mare a metalelor care favorizeaz ă transferul de c ăldură la distan ţe mari de zona aplicării şocului termic (fig. nr. 9).

Fig. nr. 9. - Aprinderea izolaţiei sau a unui material combustibil datorită transmiterii căldurii - se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 78 din 22 februarie 2000, la pagina 8.

ART. 18 În categoria efectelor indirecte pot fi incluse şi unele influen ţe negative determinate de folosirea curentului electric la sudarea electrică, cum ar fi: a) transmiterea accidental ă de curent electric prin instala ţ ia de sudare în conductoarele neutre sau punerea la pământ a circuitului primar; b) existenţa unor contacte imperfecte sau a defectelor de izolaţie; c) racordarea necorespunzătoare a pieselor de sudare; d) secţiunea redusă sau ruperea cordonului (cablului) de sudare; e) apariţia curenţilor induşi în piesele metalice din jurul cablurilor de sudare, la sudarea în curent alternativ.

Secţiunea a 2-a Focul deschis ART. 19 (1) Focul deschis se folose şte, de regul ă, în scopuri utilitare, pentru g ătit, înc ălzit sau în scop distractiv, cum ar fi focul de tab ără, focul pentru arderea miri ştilor, focul pentru arderea gunoaielor şi deşeurilor, focul pentru încălzire în hale industriale şi clădiri în construcţie. (2) Se interzice l ăsarea f ără supraveghere a focului deschis. Sc ăpat de sub control, focul deschis se poate propaga la materialele şi elementele combustibile din apropiere. ART. 20 (1) În aer liber principalul factor favorizant în propagarea focului îl constituie vântul, prin direcţia şi viteza sa. (2) Alţi factori favorizan ţi în propagarea focului sunt: prezen ţa materialelor combustibile în apropiere (ierburi, frunze, c ăpiţe de fân sau resturi vegetale, construc ţii din lemn etc.) şi configuraţia terenului care poate determina crearea curenţilor de aer. (3) Dacă temperatura flăcării depăşeşte 700 - 800 grade C, fenomenul principal implicat în propagarea focului îl constituie radiaţia termică a flăcării. ART. 21 (1) Alt mod de propagare a focului îl constituie gazele fierbinţi degajate de ardere. (2) Propagarea focului se poate face şi prin scânteile sau particulele incandescente degajate de ardere şi purtate de vânt sau de curenţii de aer.

Secţiunea a 3-a Fumatul ART. 22 (1) Incendiile produse de fumat se datoreaz ă atât flăcării (chibrit, brichetă) utilizate pentru aprinderea ţigării, pipei sau trabucului, cât şi restului ce r ămâne la terminarea procesului de fumat. (2) Flac ăra de chibrit are o durat ă de ardere de circa 20 de secunde. Chibritul aprins şi aruncat la întâmplare poate ini ţia incendierea materialelor u şor inflamabile, cum sunt: paiele de grâu (când gradul de uscare este avansat şi curenţii de aer favorabili), resturi de hârtie şi lichide inflamabile, aflate în vase deschise sau împrăştiate. (3) Se interzice aprinderea unui chibrit sau a unei brichete într-o atmosfer ă poten ţial explozivă şi în înc ăperi închise în care s-au produs scurgeri de gaze, aprinderea amestecului gaz - aer fiind, de regulă, instantanee. ART. 23 (1) Temperatura unei ţigări aprinse este cuprins ă între 550 şi 600 grade C, iar timpul de ardere diferă în funcţie de calitatea ţigării, fiind cuprins între 7,5 şi 12 minute. (2) Analizând aprinderea unor materiale combustibile de la resturi de ţigară aprins ă, experimental s-au obţinut următoarele rezultate: a) materialele din bumbac 100% se aprind în 30 de secunde şi ard mocnit în continuare; b) materialele tip bumbac 67% se aprind după 6 - 7 minute; c) materialele tip bumbac 50% (PE 50%) se aprind dup ă 5 - 10 minute şi ard mocnit pe porţiuni limitate; d) materialele realizate în întregime din fire şi fibre sintetice (relon, viscoz ă, PE, PA) se termodegradează sub formă de topitură care nu se aprinde; e) materialele de origine animal ă (lân ă, m ătase natural ă) se termodegradeaz ă şi nu favorizează arderea mocnită; f) vatelina se carbonizează fără a prezenta puncte de incandescenţă şi fără a se aprinde; g) zegrasul se aprinde mocnit, influen ţând aprinderea celorlal te elemente de tapi ţerie cu care se află în contact; h) rumeguşul arde mocnit 2 - 3 ore, dup ă care, cu probabilitate sc ăzută, are loc aprinderea cu flacără; i) talaşul de lemn se aprinde, în cazuri rare, după 1 - 2 ore; j) hârtia se aprinde în circa 30 - 45 de minute; k) paiele şi fânul se aprind, numai în stare uscată, în 30 - 45 de minute; l) litiera de pădure (frunze, produse vegetale etc.) se aprinde după 2 - 2,5 ore, în funcţie de umiditate. (3) În cazul ţigărilor aprinse sau al resturilor acesto ra, fenomenul de aprindere depinde de numeroşi factori, cum sunt: curenţii de aer, umiditatea, posibilitatea acumulării căldurii, modul de dispunere a materialelor combustibile, posibilitatea realizării aportului de aer proaspăt. (4) Prin urmare, la marea majori tate a materialelor combustibile exist ă o fază intermediară de 1 - 3 ore de ardere mocnit ă, care este cea mai probabil ă în considerarea ţigării drept sursă de aprindere în cazul producerii unui incendiu.

Secţ iunea a 4-a Căile de acces, de evacuare şi de intervenţie ART. 24 În privin ţa c ăilor de acces, de evacuare şi interven ţie intereseaz ă starea acestora, practicabilitatea şi identificarea lor cu u şurinţă, elemente esen ţiale în scurtarea (reducerea) timpilor operativi de interven ţie, în special a timpului de deplasare (T3) şi a timpului normalizat de evacuare (Tne). ART. 25 Menţinerea în stare de utilizare a c ăilor de acces, de evacuare şi de interven ţie pe toat ă durata zilei şi în orice anotimp la parametrii la care au fost proiectate şi realizate, precum şi cunoaşterea operativ ă a oric ăror situa ţii ce pot împiedica din motive obiective folosirea acestora în condiţii de siguranţă reprezintă cerinţe fundamentale referitoare la aceste căi.

Secţiunea a 5-a Deşeurile, reziduurile şi ambalajele combustibile ART. 26 Prezenţa de şeurilor, reziduurilor şi a ambalajelor, precum şi a scurgerilor necontrolate de fluide combustibile poate favoriza, în anumite condi ţii, propagarea focului pe suprafe ţe exterioare întinse, precum şi în/din interiorul clădirilor. ART. 27 Praful sau pulberile combustibile de puse ori acumulate pe elemente de construc ţie, pe utilaje şi echipamente, îndeosebi pe aparate de înc ălzit şi similare acestora, constituie factori de propagare a focului şi focare de explozie. ART. 28 (1) Lacurile şi vopselele sub form ă de depuneri în cabinele de vopsire şi tubulaturile de ventilaţie prezint ă în timp tendin ţa de autoaprindere la contactul cu aerul. Aceea şi caracteristică o au uleiurile şi grăsimile. (2) Pericolul cre şte atunci când vopselele şi lacurile con ţin pigmenţi cu reactivitate mare în combinaţie cu diluan ţi care au con ţinut de toluen sau alte lichide inflamabile peste limitele admise. ART. 29 (1) Absorb ţia uleiurilor de c ătre materiale poroase favorizeaz ă procesul de autoaprindere prin piroliza celulozei din structura ţesăturilor. (2) Ca surs ă de autoaprindere uleiurile vegetale sunt mai periculoase decât cele de origine animală, exceptând uleiul de peşte. (3) Capacitatea uleiurilor de a se autoapri nde se apreciaz ă prin indicele de iod (grame de iod care se combin ă cu 100 g ulei), fiind susceptibile de a se autoaprinde ce le care au acest indice peste 80 (uleiurile de ricin, m ăsline, sfecl ă, bumbac, porumb, soia, floarea-soarelui, cânepă, nucă, in şi peşte). (4) În func ţie de natura materialului, de şeurile impregnate cu uleiuri pot ini ţia incendii prin autoaprindere după 2 - 4 ore. ART. 30 Pentru unele ambalaje necombustibile se au în vedere cur ăţarea şi sp ă larea acestora de resturile de con ţinut (toxic, inflamabil sau cu pericol de incendiu) şi aruncarea ori tratarea (neutralizarea) acestui amestec.

Secţiunea a 6-a Sezonul rece ART. 31 Perioada sezonului rece este caracterizat ă de incendii datorate sistemelor şi mijloacelor de încălzire utilizate în clădiri pentru menţinerea temperaturii mediului interior la anumite niveluri de confort necesare desfăşurării în condiţii corespunzătoare a activităţilor economico-sociale şi culturale. ART. 32 (1) Sobele metalice, în special cele cu combustibil lichid, prezint ă un pericol mai ridicat decât sobele cu acumulare de c ăldură. Testele efectuate pentru urm ărirea funcţionării sobelor cu combustibil lichid, realizate în condi ţii normale de exploatare, au pus în eviden ţă temperaturi maxime de 450 grade C la arz ător, 380 grade C la plit ă şi 250 grade C la pere ţii laterali. (2) Temperatura scade la 80 grade C la distanţe între 5 şi 30 cm de sobă. ART. 33 (1) Scânteile şi particulele aprinse ce ies pe co ş pot ajunge la o distan ţă de 25 - 30 m şi sunt sursele care genereaz ă cel mai frecvent incendii, dac ă acoperişul casei sau acoperi şurile caselor din apropiere sunt combustibile sau prezint ă depuneri de praf, funingine, rumegu ş şi alte pulberi combustibile. (2) C ăldura sau scânteile care ies prin fisurile unui co ş de fum deteriorat prin cutremure, vibraţii, alunec ări de tren etc. ori datorit ă vechimii imobilului constituie surse de aprindere, dacă în zona lor exist ă elemente de construc ţie sau structuri din lemn (grinzi, bârne, suport acoperiş etc.). ART. 34 Aprinderea funinginii depuse pe pere ţii interiori poate produce o temperatur ă de 800 - 1.000 grade C. ART. 35 Burlanele metalice pot constitui surse de iniţiere a incendiilor în următoarele situaţii: a) prin contactul direct al pere ţilor acestora, cu temperatur ă ridicat ă, cu materialele combustibile ale construcţiilor sau cu dotările interioare; b) prin disiparea căldurii, a gazelor de ardere sau a flăcărilor în cazul îmbinărilor insuficiente datorate desfacerii legăturilor acestora prin încălzire şi dilatare; c) prin găurile sau prin fisurile din corpul burlanului, provocate de exploatarea îndelungată a acestuia sau datorită corodării. ART. 36 Aparatele electrice de înc ălzit cu element înc ălzitor în cuva de ulei pot constitui surs ă de aprindere, deoarece în func ţionarea f ără termostat temperatura pere ţilor cuvei poate atinge 150 grade C, faţă de maximum 75 grade C, când acestea funcţionează cu termostat. ART. 37 Reşourile constituie o sursă frecventă de aprindere prin plasarea lor necorespunzătoare sub birouri, rafturi, tejghele, unde probabilitatea de a intra în contact cu materiale combustibile (textile, hârtie, lemn etc.) este foarte mare. ART. 38 Reşourile improvizate şi artizanale prezintă risc deosebit datorită puterii mari a acestora şi a deficienţelor pe circuitele de alimentare, aspecte care conduc la suprasolicitarea instala ţiei electrice la care sunt racordate (conductori, prize, ştechere etc.). ART. 39 Efectele sezonului rece (înghe ţ şi depuneri de z ăpadă) pot influen ţa în sens negativ şi operaţiunile de interven ţie la stingerea incendiilor prin reducerea posibilit ăţilor de folosire a surselor de alimentare cu ap ă, de acces la locul incendiului şi, mai ales, a vitezei de deplasare a autospecialelor.

Secţiunea a 7-a Perioade caniculare şi secetoase

ART. 40 În perioadele caniculare şi secetoase, sub influenţa directă a razelor solare cre ş te gradul de uscăciune a plantelor şi materialelor combustibile sau se produc creşteri mari de volum în timp scurt ale vaporilor şi ale gazelor inflamabile aflate în rezervoare, recipiente sau în alte ambalaje de stocare. ART. 41 Uscăciunea avansată favorizează, pe de o parte, aprinderea materialelor combustibile de la surse cu energie de aprindere mai mică decât în mod obişnuit şi în timp mai scurt decât cel de manifestare a sursei, iar pe de altă parte, propagarea cu viteză ridicată a focului. ART. 42 Creşterile rapide ale volumului vaporilor şi gazelor inflamabile determin ă creşteri bruşte ale presiunii în rezervoarele sau recipientele de p ăstrare a produselor respective, sub efectul căreia pot apărea frecvent explozii, urmate de incendii. ART. 43 Temperaturile atmosferice ridicate determin ă degaj ări masive de substan ţe volatile şi inflamabile din componenţa unor materiale de protec ţie sau de izolare care se pun în oper ă în special în timpul zilei. ART. 44 În perioadele caniculare şi/sau secetoase sunt vizate de efectele acestora: a) culturile agricole, în special cele de cereale păioase; b) depozitele de furaje şi plante tehnice aferente sectoarelor zootehnice şi din gospod ăriile populaţiei; c) zonele cu vegetaţie forestieră; d) locuinţele şi anexele gospod ă reşti, în special cele din mediul rural ale c ăror elemente de construcţie sunt executate din lemn; e) recipientele, rezervoarele şi alte categorii de ambalaje care conţin lichide uşor inflamabile şi gaze lichefiate sub presiune; f) substan ţele care se descompun sub ac ţiunea luminii solare (fosfor alb, fosfor galben, amestecuri de clor şi brom cu unele gaze etc.); g) sursele naturale de apă pentru incendiu, cărora le scad nivelul şi debitul.

CAP. 3 Reguli şi măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor

Secţiunea 1 Lucrările cu foc deschis ART. 45 (1) Nerealizarea m ăsurilor de prevenire a incendiilor, prev ăzute în prezentele dispozi ţii generale, conduce la interzicerea executării lucrărilor cu foc deschis. (2) Lucr ările cu foc deschis se vor executa şi se vor supraveghea numai de persoane calificate, experimentate şi instruite. ART. 46 Persoana fizică cu atribuţii de conducere (primar, patron, utilizator etc.) va reglementa prin document scris (decizie, dispozi ţie etc.) modul de executare a lucr ărilor cu foc deschis, activitate care presupune: a) stabilirea, dac ă este cazul, a locurilor unde, peri odic sau permanent, se pot efectua lucrări cu foc deschis (topirea bitumului, arderea reziduurilor combustibile, cur ăţări prin ardere etc.) şi a persoanelor care le supraveghează; b) stabilirea locurilor (zonelor) cu pericol de incendiu în care este interzis ă utilizarea focului deschis; c) nominalizarea persoanelor care au dreptul să emită permis de lucru cu foc; d) descrierea procedurii de emitere, semnare, aducere la cunoştinţă şi păstrare a permisului de lucru cu foc; e) întocmirea unei instruc ţiuni specifice de prevenire a incendiilor pentru astfel de lucr ări, care să fie ţinută de executant asupra sa şi prelucrată cu acesta înainte de începerea lucrării. ART. 47 Este interzis ă folosirea focului deschis în locurile (înc ăperile, zonele, instala ţiile, echipamentele, mijloacele de transport etc.) în care se prelucreaz ă, se utilizeaz ă, se depozitează, se vehiculeaz ă, se manipuleaz ă materiale şi substanţe combustibile sau care, în prezenţa focului deschis, prezint ă pericol de incendiu sau de explozie, precum şi în apropierea acestora, cum sunt: a) instala ţiile de producere, prelucrare, reglare, comprimare, transport şi distribu ţie a gazelor combustibile (gaz metan, gaz de sond ă, gaz de furnal, acetilen ă, hidrogen etc.) şi a oxigenului; b) instala ţiile de producere, preluc rare, pompare, transport şi distribu ţie a lichidelor combustibile (produse petroliere, vopsele, lacuri etc.); c) gospodăriile de ungere şi acţionările hidraulice cu ulei sau cu alte lichide combustibile; d) sec ţiile şi atelierele de vopsitorie, prelucrare a lemnului, de model ării, de acoperiri metalice, de între ţinere şi repara ţie a autovehiculelor şi utilajelor de ridicat şi stivuit, de vulcanizare, tapiţerie, croitorie etc.; e) depozitele de lichide combustibile (benzin ă, benzen, vopsele, lacuri, solven ţi, uleiuri, motorină etc.), material lemnos şi produse din lemn, produse textile şi de hârtie, carbid, mase plastice, recipiente transportabile cu gaze comprimate, explozivi etc.; f) încăperile în care se execut ă operaţiuni de sp ălare sau de cur ăţare cu produse petroliere (benzină, neofalină, parchetin, petrosin etc.), precum şi de vopsire în care s-au folosit solven ţi inflamabili; g) încăperile unde se execută lucrări de finisaj cu substanţe combustibile; h) înc ăperile şi podurile cl ădirilor ale c ăror elemente de construc ţie sunt realizate din materiale combustibile; i) laboratoarele şi staţiile-pilot în care se utilizează substanţe combustibile; j) încăperile de încărcat acumulatori; k) încăperile cu echipament electric de calcul, m ăsură, control, automatizare, semnalizare, control trafic; l) încăperile speciale de cabluri electrice; m) construc ţiile civile (publice), pe timpul programului cu publicul (magazine, teatre, expoziţii, cinematografe etc.), şi alte locuri stabilite. ART. 48 Utilizarea focului deschis nu se admite la distan ţe mai mici de 40 m fa ţă de locurile cu pericol de explozie (gaze şi lichide combustibile, vapori inflamabili, explozivi etc.), respectiv 10 m fa ţă de materiale sau substan ţe combustibile (lemn, hârtie, textile, carton asfaltat, bitum, ulei etc.), fără a fi supravegheat şi asigurat prin măsuri corespunzătoare. ART. 49 Permisul de lucru cu foc (autoriza ţia de lucru) prev ăzut la art. 39 alin. (3) din Normele generale de prevenire şi stingere a incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 775/1998, se întocme şte în dou ă exemplare, dintre care unul se înmâneaz ă şefului formaţiei de lucru sau persoanei care execut ă operaţiunile cu foc deschis, iar cel ălalt rămâne la emitent (şeful sectorului de activitate unde se execută lucrarea). ART. 50 (1) Şeful sectorului de ac tivitate, atelier, sec ţie, depozit, instala ţie etc., în care se execut ă operaţiuni cu foc deschis, are obligaţia să asigure măsuri pentru: a) pregătirea locului, conform art. 39 alin. (2) din Normele generale de prevenire şi stingere a incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 775/1998; b) instruirea personalului; c) controlul după terminarea lucrării. (2) În cazul lucr ărilor cu foc deschis care se execut ă în instala ţii şi în alte locuri (zone) cu risc ridicat de incendiu sau de explozie, persoana cu atribu ţii de conducere va dispune luarea şi a altor măsuri de protecţie specifice. ART. 51 Permisul de lucru cu foc este valabil o singur ă zi. La terminarea lucrului permisul de lucru cu foc se pred ă de c ătre executant emitentului. În mod similar se procedeaz ă şi în cazul autorizaţiei de lucru. ART. 52 Echipamentele şi aparatele utilizate pentru executarea lucrărilor cu foc deschis trebuie să fie în bună stare de funcţionare. De îndeplinirea acestei cerinţe răspunde executantul. ART. 53 Toate echipamentele şi aparatele de sudur ă se între ţin şi se verific ă în conformitate cu instrucţiunile furnizorului. Proprietarul acestora trebuie s ă facă dovada efectu ării întreţinerii şi verificării lor la termen şi de către personal sau persoane fizice de specialitate. ART. 54 Pregătirea locului unde urmeaz ă s ă se execute opera ţiunea de sudare sau de t ăiere cu flacără oxiacetilenică presupune: a) înconjurarea acestuia cu panouri necombustibile cu în ălţimea de minimum 2 m şi bine ancorate de podea; b) protecţia pardoselii din material combustibil cu un strat de nisip cu grosimea de 2 cm, cu tablă sau cu plăci din materiale necombustibile; c) îndepărtarea materialelor şi substanţelor combustibile transportabile la o distan ţă de cel puţin 10 m de locul sudării sau tăierii; d) cur ăţarea pieselor vopsite pe o por ţiune de cel pu ţin 100 mm de o parte şi de alta în jurul punctului de lucru; e) umezirea cu ap ă sau protejarea cu panouri ne combustibile a materialelor şi elementelor de construc ţie combus ti bil e fi xe pe ntru a fi feri te de contactul cu scânteile sau brocurile de sudură, cu flacăra sau cu alte particule de materiale incandescente; f) înlăturarea posibilităţilor ca sursele de foc (scântei, particule incandescente etc.) s ă intre în contact cu materialele combustibile care se afl ă în înc ăperile adiacente sau la cota inferioară, prin acoperirea sau obturarea golurilor ori orificiilor din pardoseal ă şi pereţi cu plăci sau dopuri necombustibile; g) amplasarea la distan ţe de siguran ţă a generatorului de acetilen ă transportabil şi a buteliei de oxigen, astfel: cel puţin 10 m între acestea şi locul de sudură sau orice sursă cu foc deschis şi, respectiv, cel puţin 5 m între ele; h) dotarea cu mijloace de primă intervenţie corespunzătoare; i) asigurarea prezen ţei persoanei desemnate s ă supravegheze executarea lucr ărilor cu foc deschis. ART. 55 (1) Generatoarele de acetilen ă transportabile se instaleaz ă, de regul ă, în aer liber, în afara încăperii unde se sudează şi ferite de razele solare ori de sursele cu foc deschis. (2) În mod excepţional se admite instalarea unui singur generator de acetilenă transportabil numai în încăperi în care se execut ă lucrări de reparaţii, montaj sau de între ţinere cu caracter temporar, cu respectarea următoarelor condiţii: a) debitul maxim de acetilenă să nu depăşească 3,2 mc/h; b) generatorul să fie verificat şi să posede placa de timbru; c) încărcătura de carbid să nu fie mai mare de 4 kg; d) încăperea să aibă un volum de minimum 350 mc şi să fie bine ventilată; e) să existe posibilitatea asigurării distanţelor de siguranţă; f) să se realizeze, pe toat ă durata amplas ării generatorului în înc ăpere, oprirea func ţionării eventualelor utilaje care lucrează cu flacără sau produc scântei. ART. 56 (1) Lucr ările de sudare la instala ţii, rezervoare, recipiente şi conducte prin care s-au vehiculat şi în care s-au depozitat substan ţe combustibile sau vapori inflamabili se vor efectua numai dup ă golirea, aerisirea, sp ălarea, umplerea cu ap ă sau cu gaz inert, izolarea acestora prin flanşe oarbe de restul instalaţiilor şi după efectuarea analizelor de laborator. (2) Piesele, instala ţiile şi materialele la care se vor executa opera ţiuni de sudare sau de tăiere se vor curăţa în prealabil de materiale combustibile, cum sunt uleiurile, textilele etc. ART. 57 În timpul executării lucrării trebuie să se asigure: a) supravegherea permanent ă şi cu aten ţie a fl ăcării, a dispersiei (r ăspândirii) şi a traiectoriilor scânteilor sau partic ulelor de materiale incandescente şi a intensit ăţii fluxului de căldură; b) strângerea şi depozitarea resturilor de electrozi în vase speciale cu nisip sau cu apă; c) închiderea robinetelor buteliei de oxigen şi a generatorului de acetilen ă, dac ă durata întreruperii executării lucrării depăşeşte 10 minute; d) interzicerea ag ăţării arz ătoarelor (chiar stinse) de buteliile de oxigen sau de generatoarele de acetilenă; e) neefectuarea de deplasări cu arzătoarele aprinse în afara zonei de lucru sau de urc ări pe scări, schele etc.; f) evacuarea carbidului din generator în cazul întreruperii lucrului pe o perioad ă mai îndelungată. ART. 58 După terminarea lucrării trebuie să se asigure, de regulă, următoarele: a) verificarea minu ţioasă a locului în care s-a executat lucrarea, precum şi a spa ţiilor adiacente şi a celor situate la cotele inferioare sau superioare, pentru a constata dac ă nu s-au creat focare de incendiu (zone incandescente, miros de ars sau degajări de fum etc.); b) descoperirea tuturor zonelor protejate, verificându-se dac ă starea lor este intact ă, şi luarea de măsuri în consecinţă; c) verificarea, la anumite intervale, pe parcursul mai multor ore şi în timpul nop ţii, a situaţiei existente la locul în care s-a efectuat lucrarea şi în imediata apropiere a acestuia; d) depozitarea în condiţii de siguranţă a echipamentelor folosite la lucrare; e) reamplasarea pe poziţiile iniţiale a elementelor şi materialelor combustibile la cel pu ţin 6 ore de la terminarea lucrării; f) colectarea n ămolului ( şlamului) de carbid în containere destinate acestui scop şi depozitarea acestora într-un loc special amenajat. ART. 59 În toate cazurile în care este constituit şi funcţionează un serviciu privat de pompieri civili se va asigura înregistrarea la acesta a permisului de lucru cu foc (autorizaţiei de lucru), înainte de începerea efectivă a lucrării.

Secţiunea a 2-a Fumatul ART. 60 Reglementarea fumatului es te obligatorie în cadrul fiec ărui agent economic sau al fiec ărei instituţii publice şi, când este cazul, la nivelul unit ăţii administrativ-teritoriale şi se face prin dispoziţie scrisă dată de persoana fizică cu atribuţii de conducere. ART. 61 (1) Pentru situa ţiile în care o construc ţie sau o amenajare este folosit ă de mai mul ţi utilizatori, reglementarea fuma tului se face prin dispozi ţie emis ă de proprietarul construc ţiei sau al amenajării respective, însuşită de utilizatorii în cauză. (2) În dispoziţie se vor menţiona: a) locurile (zonele) cu pericol de incendiu sau de explozie în care este interzis fumatul sau, după caz, accesul cu ţigări, chibrituri sau brichete; b) locurile amenajate pentru fumat; c) persoanele desemnate s ă răspundă de supravegherea respect ării reglementării pe locuri şi sectoare de activitate; d) alte date şi informa ţii necesare să fie precizate pentru a diminua pericolul de incendiu. ART. 62 Fumatul este interzis, de regul ă, în toate locurile în care nu se admite folosirea focului deschis, prevăzute de prezentele dispoziţii generale, precum şi în: a) spaţiile de cazare comună; b) încăperile cu echipament electronic de calcul, măsură, control şi automatizare; c) încăperile centralelor termice; d) locurile cu schele, cofraje şi eşafodaje, realizate din materiale combustibile; e) lanurile de cereale în faza de coacere şi zonele împădurite. ART. 63 În toate zonele (locurile) în care este interzis fumatul se vor instala indicatoare de securitate specifice, prevăzute de reglementările în vigoare. ART. 64 Locurile pentru fumat stabilite în exteriorul cl ădirilor nu vor fi amplasate la o distan ţă mai mică de 40 m fa ţă de locurile în care exist ă pericol de explozie (gaze şi lichide combustibile, explozivi, vapori inflamabili etc.), 10 m fa ţă de locurile în care exist ă materiale solide combustibile (lemn, textile, hâ rtie, carton asfaltat, bitum) şi 50 m fa ţă de culturile de cereale păioase în perioada coacerii şi recoltării sau de zonele împădurite. ART. 65 La locurile stabilite pentru fumat se vor prevedea scrumiere, vase cu apă, nisip sau pământ, gropi şi se vor instala inscripţii "LOC PENTRU FUMAT". ART. 66 Scrumierele şi vasele din interiorul cl ădirilor (coridoare, holuri etc.) se amplaseaz ă astfel încât s ă nu fie posibil ă aprinderea materialelor combustibile din apropiere (draperii, perdele, jaluzele etc.). ART. 67 În locurile de munc ă unde este permis fumatul se vo r asigura scrumiere. Acestea se amplasează astfel încât să nu facă posibilă aprinderea materialelor combustibile din apropiere, cum sunt cele de birotică şi altele. ART. 68 Depunerea în scrumiere , vase sau gropi a altor de şeuri de materiale combustibile (hârtie, carton, textile etc.) este interzisă. ART. 69 Golirea scrumierelor şi a vaselor în co şurile de hârtie sau în alte locuri în care exist ă materiale combustibile este interzisă. ART. 70 Aruncarea la întâmplare a resturilor de ţigări sau chibrituri aprinse este interzisă. ART. 71 Se recomand ă s ă se evite fumatul, în perioadele de relaxare sau de odihn ă, în paturi, pe canapele, fotolii etc.

Secţiunea a 3-a Asigurarea căilor de acces, de evacuare şi de intervenţie ART. 72 Accesul mijloacelor şi al persoanelor pentru intervenţiile operative în caz de urgen ţă publică de incendiu, în vederea salv ării şi acord ării ajutorului persoanelor aflate în pericol, stingerii incendiilor şi limitării efectelor acestora, trebuie să fie asigurat în permanenţă la toate: a) construc ţiile de orice fel (industriale, social-administrative, speciale etc.) şi înc ăperile acestora; b) instalaţiile tehnologice şi anexe; c) depozitele închise şi deschise de materii prime, semifabricate, finite ş i auxiliare; d) instala ţiile, aparatele şi mijloacele de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi la punctele de comand ă ale acestora (centrale şi butoane de semnalizare a incendiilor, aparate de control şi semnalizare ale instala ţiilor sprinkler, sta ţii de pompe de ap ă, claviaturile şi vanele reţelelor de apă, abur, drencer, gaze inerte şi spumă, hidranţi de incendiu, stingătoare, pichete de incendiu, bazine, rezervoare şi castele de ap ă, rampe ale surselor de ap ă naturale, posturi telefonice de anunţare a incendiilor etc.); e) dispozitivele de ac ţionare a unor mijloace cu rol de protec ţie în caz de incendiu (cortine metalice de siguran ţă, trape de evacuare a fumului şi gazelor fierbin ţi, clapete de pe tubulatura de ventila ţie, exhaustare şi transport pneumatic, obloane, ferestre şi u şi de închidere a golurilor din elementele de compartimentare împotriva incendiilor); f) tablourile de distribu ţie şi întrerup ătoarele instala ţiilor electrice de iluminat, de for ţă şi iluminat de siguran ţă şi la sursele de rezerv ă care sunt destinate s ă alimenteze receptoare electrice cu rol în caz de incendiu; g) claviaturile şi vanele instalaţiilor tehnologice sau auxiliare, care trebuie manevrate în caz de incendiu, şi punctele de comand ă ale acestora (gaze şi lichide combustibile, benzi transportoare); h) celelalte mijloace utilizate pentru intervenţie în caz de incendiu (vehicule pentru tractare, transport sau izolare, cisterne ori autocisterne de apă şi cheile de pornire a acestora etc.). ART. 73 (1) Căile de acces, de evacuare şi de intervenţie trebuie să fie menţinute în permanenţă, în orice anotimp, practicabile şi curate. Aceast ă obliga ţie revine persoanelor juridice sau fizice care administrează construcţiile, instalaţiile, sistemele, dispozitivele sau mijloacele respective. (2) Administratorii în cauz ă vor semnala prin indicatoare, potrivit prevederilor legale în vigoare, prezen ţa unor asemenea mijloace şi vor aten ţiona asupra regulilor care trebuie respectate. ART. 74 Blocarea căilor de acces, de evacuare şi de intervenţie cu materiale care reduc l ăţimea sau înălţimea liberă de circulaţie stabilită ori care prezintă pericol de incendiu sau explozie, precum şi efectuarea unor modific ări la acestea, prin care se înr ăutăţeşte situa ţia ini ţială, sunt interzise. ART. 75 Peste şanţurile sau s ăpăturile executate pe c ăile de acces, de evacuare şi de interven ţie se vor amenaja treceri (pode ţe) bine consolidate sau se vor asigura c ăi ocolitoare, semnalizate corespunzător. ART. 76 (1) Gararea locomotivelor şi a vagoanelor de cale ferat ă în intersecţiile cu drumurile uzinale sau cu căile de acces rutiere este interzisă. (2) În cazul în care locomotivele sau vag oanele sunt blocate, din motive tehnologice, în intersecţiile cu drumurile uzinale sau cu c ăile de acces rutiere, se va asigura tractarea în cel mai scurt timp a materialului rulant ori se vor stabili rute de ocolire a intersec ţiei, semnalizate corespunzător. ART. 77 Se interzice blocarea în pozi ţie deschis ă a u şilor de la casele sc ărilor, de pe coridoare, a celor cu dispozitive de autoînchidere sau a altor uşi care, în caz de incendiu, au rol să oprească pătrunderea fumului, a gazelor fierbin ţi şi propagarea incend iilor pe vertical ă sau pe orizontală. ART. 78 (1) Dispozitivele care asigur ă închiderea automat ă în caz de incendiu a elementelor de protecţie a golurilor (u şi, obloane etc.), cele de ac ţionare a trapelor şi clapetelor, precum şi cele care men ţin în pozi ţie închis ă u şile înc ăperilor tampon vor fi în permanen ţă în stare de funcţionare. (2) Sistemul de închidere a u şilor de pe traseele de evacuare trebuie s ă permit ă deschiderea cu uşurinţă a acestora în caz de incendiu. ART. 79 (1) Căile de acces, de evacuare şi de intervenţie se vor marca cu indicatoare de securitate, conform reglement ărilor legale în vigoare, astfel încât traseele acestora s ă poat ă fi recunoscute cu u şurinţă, atât ziua cât şi noaptea, de persoanel e care le utilizeaz ă în caz de incendiu. (2) Se vor monta indicatoare corespunzătoare la rampele scărilor care duc la demisol sau la subsol ori la uşile de acces către spaţii şi încăperi din care evacuarea nu poate fi continuată. ART. 80 În casele sc ărilor, pe coridoare sau pe alte c ăi de evacuare ale cl ădirilor nu se admite amenajarea de încă peri ori locuri de lucru, depozitarea etc., care ar putea împiedica evacuarea persoanelor şi a bunurilor, precum şi accesul personalului de intervenţie. ART. 81 Cheile uşilor de acces în cl ădiri şi cele ale înc ăperilor încuiate se p ăstrează în locuri sau la persoane desemnate, astfel încât aceste chei s ă poat ă fi identificate şi folosite în caz de necesitate (intervenţie, control, verificări etc.).

Secţiunea a 4-a Colectarea deşeurilor, reziduurilor combustibile şi a ambalajelor şi distrugerea lor ART. 82 (1) De şeurile şi reziduurile combustibile, utilizate ori rezultate din procesul tehnologic, se colectează ritmic, dar obligatoriu la terminarea schimbului şi se depun în locurile destinate depozitării sau distrugerii lor, astfel încât la locurile de muncă să fie în permanenţă curăţenie. (2) Se colectează: a) pulberile, rumegu şul şi talaşul, scamele sau resturile textile şi alte de şeuri combustibile depuse (acumulate) pe pardoseli, pere ţi, instalaţii, ma şini, utilaje, aparatur ă, canale sau alte locuri, precum şi maculatură de birotică; b) scurgerile de lichide combustibile de pe sol, pardoseli, instala ţii, maşini şi utilaje, canale sau din alte locuri; c) ambalajele care prezint ă pericol de incendiu sau de explozie (lemn, carton, metalice pentru produse inflamabile, carbid etc.); d) depunerile de grăsimi, vopsele, lacuri etc. de pe elementele instalaţiilor de evacuare. ART. 83 (1) Pentru orice tip de activitate se stabile şte modul de gestionare a de şeurilor, reziduurilor şi a ambalajelor. (2) Gestionarea acestora presupune: a) nominalizarea, după caz, a deşeurilor, reziduurilor şi a ambalajelor specifice activităţii; b) indicarea regimului de colectare şi curăţ are; c) locurile de depozitare şi modul de distrugere sau de valorificare; d) desemnarea personalului responsabil cu gestionarea lor; e) completarea datelor noi la apariţia oricăror modificări de situaţii. ART. 84 Deşeurile şi reziduurile de lichide combustibile sau cele din materiale solide (cârpe, câl ţi, bumbac, rumegu ş etc.), care con ţin astfel de produse, se colecteaz ă în cutii sau în vase metalice ori cu căptuşeală metalică interioară, prevăzute cu capac, amplasate în locuri fără risc de incendiu şi marcate. ART. 85 Deşeurile, reziduurile şi ambalajele combustibile, care se reutilizeaz ă, se vor depozita, cu asigurarea distan ţelor de siguran ţă fa ţă de cl ădiri, instala ţii, culturi agricole, suprafe ţe împădurite şi alte materiale combustibile, în raport de natura şi de propriet ăţile fizico-chimice ale acestora. ART. 86 Ambalajele metalice, din material plastic sau din sticl ă reutilizabile se cur ăţă, se spal ă, sau se neutralizează de restul conţinutului cu materiale adecvate şi se depozitează în locuri special destinate. ART. 87 Deşeurile, reziduurile şi ambalajele combustibile, care nu se mai reutilizeaz ă, se vor distruge prin ardere în crematorii amenajate şi amplasate astfel încât s ă nu pun ă în pericol viaţa oamenilor, clădirile, instalaţiile, culturile agricole, suprafeţele împădurite şi alte materiale combustibile. Aceste crematorii trebuie să posede autorizaţiile prevăzute de lege. ART. 88 Deşeurile, reziduurile şi ambalajele combustibile, care degaj ă prin ardere substan ţe sau compuşi periculo şi pentru via ţă sau pentru mediu, pot fi distruse prin foc deschis sub supraveghere, cu respectarea prevederilor în vigoare şi ale prezentelor dispoziţii generale.

Secţiunea a 5-a Reguli pentru sezonul rece ART. 89 Înainte de începerea sezonului rece se vor controla şi se vor înl ătura defec ţiunile constatate, asigurându-se buna funcţionare a: a) instalaţiilor şi a sistemelor de înc ălzire existente la agen ţi economici, institu ţii publice şi la gospodăriile populaţiei (surse de c ăldură, conducte, corpuri şi elemente de înc ălzire, sobe, coşuri şi canale de fum etc.); b) instalaţiilor de înc ălzire din înc ăperi în care sunt montate instala ţiile de stingere cu ap ă, precum şi cele de depozitare a substan ţelor chimice de stingere şi din spa ţiile de garare a autospecialelor; c) serpentinelor de încălzire cu aburi sau apă caldă a căminelor, rezervoarelor de depozitare a lichidelor combustibile, a gazelor sau apei pentru stingerea incendiilor; d) dispozitivelor de înc ălzire a arm ăturilor de siguran ţă de la rezervoarele de lichide combustibile sau gaze lichefiate; e) conductelor şi furtunurilor de aburi de la instala ţiile de stingere, precum şi a celor din diverse instalaţii de producţie şi auxiliare. ART. 90 Componentele instalaţiilor de stingere cu ap ă, care sunt expuse înghe ţului în timpul iernii şi nu sunt prevăzute cu dispozitive fixe de încălzire, vor fi protejate împotriva îngheţului. ART. 91 Se vor asigura uneltele şi accesoriile pentru deszăpezirea drumurilor şi a căilor de acces, de evacuare şi de intervenţie. ART. 92 Căile de acces şi accesul la sursele de ap ă sau la dispozitivele de punere în func ţiune a instalaţiilor de stingere se vor cur ăţa de z ăpadă şi ghea ţă, asigurându-se men ţinerea permanent liberă a acestora. ART. 93 Personalul destinat s ă răspundă de aprinderea şi de stingerea focurilor va fi instruit asupra regulilor ce trebuie respectate şi, respectiv, luate pe timpul sezonului rece.

Secţiunea a 6-a Reguli pentru perioadele caniculare sau secetoase ART. 94 În perioadele caniculare sau secetoase persoana fizic ă cu atribu ţii de conducere (primar, patron, utilizator etc.) va elabora un program de m ăsuri speciale care să contracareze efectele negative ale acestora în sfera prevenirii şi stingerii incendiilor. ART. 95 Măsurile speciale trebuie să cuprindă: a) identificarea şi nominalizarea sectoarelor de activitate în care cre şte riscul de incendiu în condiţiile caracteristice temperaturilor atmosferice ridicate şi lipsei de precipitaţii; b) interzicerea utilizării focului deschis în zonele afectate de uscăciune avansată; c) restricţionarea efectuării, în anumite intervale din timpul zilei, a unor lucr ări care creează condiţii favorizante pentru producerea de incendii prin degaj ări de substan ţe volatile sau supraîncălziri excesive; d) asigurarea protej ării faţă de efectul direct al razelor solare a recipientelor, rezervoarelor şi a altor tipuri de ambalaje care conţin vapori inflamabili sau gaze lichefiate sub presiune, prin depozitare la umbr ă (copertine, şoproane deschise etc.) sau, dup ă caz, prin r ăcire cu perdele de apă rece; e) îndepărtarea din locurile unde se afl ă a obiectelor optice (inclu siv a cioburilor de sticl ă) care pot acţiona în anumite condiţii drept concentratori ai razelor solare; f) intensificarea patrul ărilor în zonele cu culturi agricole şi în cele frecventate pentru agrement în locuri cu vegetaţie forestieră; g) asigurarea rezervelor de apă pentru incendiu şi verificarea zilnică a situaţiei existente; h) verificarea operativităţii de acţiune a formaţiilor de intervenţie ale serviciilor de pompieri civili; i) mediatizarea incendiilor determinate de efectele sezonului canicular şi secetos, prin detalierea cauzelor şi a împrejurărilor favorizante. ART. 96 Măsurile speciale stabilite vor fi aduse la cuno ştinţă tuturor salaria ţilor şi, dup ă caz, populaţiei.

CAP. 4 Dispoziţii finale

ART. 97 Prevederile prezentelor dispozi ţii generale se aplic ă în orice activitate economic ă, social ă, financiară şi administrativă. ART. 98 În vederea aplic ării prezentelor dispozi ţii generale factorii de decizie (patron, utilizator, administrator şi, după caz, primar etc.) vor stabili, prin actele de autoritate prevăzute de lege, aspectele de natur ă organizatoric ă şi vor lua m ăsuri de elaborare a unor metodologii, proceduri, instrucţiuni şi altele asemenea, pentru detalierea anumitor prevederi.

---------------

Anexa 2

ORDIN Nr. 1080 din 10 februarie 2000 pentru aprobarea Dispozi ţiilor generale privind instruirea în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor - D.G.P.S.I. - 002 EMITENT: MINISTERUL DE INTERNE PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 157 din 14 aprilie 2000

Ministru de interne, având în vedere prevederile art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 121/1996 privind organizarea şi func ţionarea Corpului Pompierilor Militari, ale Ordonan ţei Guvernului nr. 60/1997 privind ap ărarea împotriva incendiilor, aprobat ă şi modificat ă prin Legea nr. 212/1997, şi ale Hot ărârii Guvernului nr. 678/1998 privind stabilirea şi sanc ţionarea contravenţiilor la normele de prevenire şi stingere a incendiilor, în temeiul art. 13 alin. (2) din Legea nr. 40/1990 privind organizarea şi func ţionarea Ministerului de Interne, emite următorul ordin:

ART. 1 Se aprob ă Dispozi ţiile generale privind instruirea în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor - D.G.P.S.I. - 002, cuprinse în anexa care face parte integrant ă din prezentul ordin. ART. 2 Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari, prin marile unit ăţi şi unit ăţile de pompieri militari, va urmări punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin. ART. 3 Nerespectarea prevederilor Dispozi ţiilor generale privind instruirea în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor - D.G.P.S.I. - 002 atrage răspunderea potrivit legii. ART. 4 Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare la 30 de zile de la data publicării lui.

p. Ministru de interne, Mircea Mureşan, secretar de stat

ANEXA 1

DISPOZIŢII GENERALE privind instruirea în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor - D.G.P.S.I. - 002

CAP. 1 Scopul şi domeniul de aplicare

ART. 1 Prezentele Dispoziţii generale privind instruirea în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor - D.G.P.S.I. - 002, denumite în continuare dispoziţii generale, stabilesc principiile, modalităţile, cerinţele şi condi ţiile necesare în vederea organiz ării şi desf ăşurării activit ăţii de instruire în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor a persoanelor angajate în munc ă, în cadrul educaţiei profesionale permanente. ART. 2 Instruirea în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor a persoanelor angajate în munc ă constituie parte component ă a activit ăţii de ap ărare împotriva incendiilor desf ăşurate de persoanele fizice şi juridice potrivit prevederilor legale în vigoare. ART. 3 Persoanele fizice şi juridice care desf ăşoară activit ăţi cu personal angajat în condi ţiile prevăzute de lege sunt obligate s ă organizeze şi să desfăşoare instruirea acestuia în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor pe baza prezentelor dispozi ţii generale, precum şi a altor reglementări specifice. ART. 4 Instruirea salariaţ ilor în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor este parte component ă a pregătirii profesionale a acestora şi are ca scop însu şirea cuno ştinţelor şi formarea deprinderilor necesare în vederea prevenirii şi stingerii incendiilor la locul de munc ă şi, dup ă caz, în incinta agenţilor economici şi a instituţiilor în cauză. ART. 5 Termenii specifici utiliza ţi în cuprinsul prezentelor dispozi ţii generale au în ţelesul celor utilizaţi în legislaţia specifică domeniului apărării împotriva incendiilor.

CAP. 2 Categorii de instructaje şi cerinţe specifice

ART. 6 Categoriile de instructaje în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor, prin care se realizează instruirea la angajare şi instruirea periodică, sunt: a) instructajul introductiv general; b) instructajul specific locului de muncă; c) instructajul periodic; d) instructajul pe schimb, acolo unde situaţia o impune; e) instructajul special pentru lucrări periculoase; f) instructajul la conversia profesională; g) instructajul pentru personalul din afara agentului economic sau a instituţiei. ART. 7 Instructajul introductiv general vizează dobândirea de cunoştinţe cu privire la: a) sistemul de acte normative generale care reglementează activitatea de ap ărare împotriva incendiilor şi de acte normative specifice profilului agentului economic sau instituţiei; b) modul de organizare a activit ăţii de ap ărare împotriva incendiilor la nivelul agentului economic sau al instituţiei; c) formele şi metodele specifice de prevenire şi stingere a incendiilor; d) mijloacele tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor, cu care sunt echipate construcţiile şi instalaţiile tehnologice proprii, şi modul de utilizare a acestora; e) modul de acţiune în cazul observării şi anunţării unui incendiu; f) acţiunile ce trebuie întreprinse după perceperea alarmei de incendiu. ART. 8 La instructajul introductiv general participă următoarele categorii de persoane: a) noii angajaţi în muncă (pe bază de contract individual de muncă, convenţie civilă etc.); b) salariaţii transferaţi de la o unitate la alta sau detaşaţi în unitatea respectivă; c) lucrătorii sezonieri, temporari sau zilieri; d) elevii şcolilor profesionale, liceelor industriale şi studenţii aflaţi în practică de specialitate. ART. 9 În cazul unui număr mare de participanţi, la această categorie de instructaj se vor constitui grupe având cel mult 20 de persoane. ART. 10 Durata instructajului introductiv general se stabile şte prin reglement ări interne, depinzând în principal de specificul activit ăţii, complexitatea proceselor tehnologice, gradul de vulnerabilitate la incendiu şi explozie al obiectivului, precum şi de nivelul de preg ătire al participanţilor, dar nu va fi mai mică de 8 ore. ART. 11 La terminarea perioadei de instructaj introductiv general persoanele instruite vor fi verificate pe baz ă d e t e s t e a s u p r a c u n oştinţelor acumulate, pentru fiecare categorie de personal stabilindu-se nivelul minim de cunoştinţe necesare. ART. 12 Nu vor fi admise la locurile de munc ă persoanele care nu şi-au însu şit nivelul minim de cunoştinţe prezentate în cadrul instructajului introductiv general. ART. 13 Instructajul specific locului de munc ă se face dup ă instructajul introductiv general, executându-se individual de către şeful locului de muncă respectiv. ART. 14 La efectuarea instructajului specific locului de munc ă se urm ăreşte s ă se asigure participanţilor cunoştinţe referitoare la: a) caracteristicile fizico-chimice ş i clasele de periculozitate ale substan ţelor, materialelor şi produselor utilizate la locul de muncă; b) cauzele poten ţiale şi riscurile (pericolele) de incendiu şi/sau explozie specifice locului de muncă, măsurile de prevenire a acestora; c) descrierea, funcţionarea şi modul de urm ărire şi intervenţie la instala ţiile şi sistemele de siguranţă ale ma şinilor şi utilajelor de la locurile de munc ă, inclusiv la cele de prevenire a incidentelor şi avariilor tehnologice; d) con ţinutul instruc ţiunilor de ap ărare împotriva incendiilor şi al planurilor de interven ţie specifice; e) descrierea, func ţionarea, amplasarea şi modul de ac ţionare a instala ţiilor, utilajelor, aparatelor, dispozitivelor şi mijloacelor de protecţie împotriva incendiilor; f) sarcinile specifice care îi revin persoanei instruite pentru prevenirea incendiilor, evacuarea persoanelor şi a bunurilor şi pentru anunţarea şi stingerea incendiilor. ART. 15 Durata instructajului prev ăzut la art. 13 depinde de complexitatea locului de munc ă (construcţii, instalaţii, utilaje) şi nu va fi mai mic ă de 8 ore repartizate pe timpul perioadei de lucru de probă. ART. 16 Problemele prezentate pe timpul instructajului specific locului de munc ă vor fi urmate în mod obligatoriu de demonstraţii practice. ART. 17 Admiterea definitiv ă la lucru a persoanelor instruite se va face numai dup ă verificarea acestora pe bază de teste cu privire la nivelul de însuşire a cunoştinţelor necesare. ART. 18 Instructajul periodic se execut ă cu toate categoriile de salaria ţi şi are o durat ă de cel pu ţin două ore, având drept scop reîmprosp ătarea, completarea şi detalierea cuno ştinţelor dobândite prin instructajul introductiv general şi prin instructajul specific locului de muncă. ART. 19 Instructajul periodic se execut ă pe baza tematicii anuale şi a graficului de instruire, aprobate de patron. ART. 20 Tematica orientativ ă anual ă de instruire, adaptat ă fiec ărei categorii de salaria ţi, se structurează de regulă astfel: a) actele normative care reglementează activitatea de apărare împotriva incendiilor; b) obligaţiile generale şi specifice care revin categoriilor de salariaţi; c) riscul de incendiu, cauzele poten ţiale de incendiu prezentate de instala ţiile utilitare ale construcţiilor şi de procesele de munc ă desfăşurate, normele, regulile şi măsurile de prevenire şi înlăturare a acestora; d) descrierea, func ţionarea, între ţinerea şi modul de utilizare a tuturor sistemelor de protecţie împotriva incendiilor, aflate în dotare; e) ac ţiunea salaria ţilor în cadrul echipelor de interven ţie (r ăspuns) în caz de incendiu la antrenamente şi exerciţii practice. ART. 21 Tematica orientativă se adapteaz ă şi se completeaz ă pe parcurs de c ătre cei care execut ă instruirea cu concluziile şi învăţămintele rezultate din: a) controalele efectuate privind respectarea normelor şi a sarcinilor stabilite; b) incendiile şi evenimentele produse în sectoare de activitate similare; c) alte probleme care se consideră necesare. ART. 22 În graficul anual de instruire se men ţionează periodicitatea instructajelor şi se precizeaz ă zilele în care acestea se execută, eşalonat, pe locurile de muncă şi pe categorii de salariaţi. ART. 23 Intervalul dintre dou ă instructaje periodice se stabile şte de c ătre patron, ţinând seama de următoarele: - cel mult o lun ă (30 de zile) pentru personalul muncitor cu func ţii de execu ţie sau operative; - 1 - 3 luni pentru personalul care lucreaz ă direct şi nemijlocit la aparate, ma şini, utilaje şi instalaţii tehnologice (tehnicieni, mai ştri, subingineri, ingineri), precum şi pentru anali şti, cercetători şi personalul din laboratoare; - 3 - 6 luni pentru personalul TESA din sec ţiile şi sectoarele de produc ţie, control tehnic, cercetare, proiectare, de între ţinere şi repara ţii, investi ţii, transporturi, precum şi pentru cel care lucrează în instituţii publice; - 1 - 6 luni pentru personalul TESA care are atribu ţii de organizare, conducere şi control (şefi de secţii, ateliere, instalaţii, depozite etc.), pentru cel din conducerea agentului economic sau a institu ţiei, precum şi pentru cel din structura autorit ăţilor publice locale şi a administraţiei publice centrale de specialitate şi a instituţiilor statului. ART. 24 Instructajul periodic se va face obligatoriu în următoarele cazuri: a) când un salariat a lipsit mai mult de 30 de zile calendaristice de la locul de muncă; b) când s-au adus modificări procesului tehnologic sau au fost introduse noi tehnologii; c) la reluarea activit ăţii dup ă producerea unui eveniment negativ (incendiu, explozie, calamitate naturală, avarie); d) când au apărut modificări ale legislaţiei specifice domeniului apărării împotriva incendiilor sau conexe acesteia. ART. 25 Pe timpul desf ăşurării instructajului periodic se va pune accent pe demonstra ţiile practice, salariaţii fiind angrenaţi efectiv în executarea unor operaţiuni specifice. ART. 26 Verificarea persoanelor instruite privind cu