Fragmente cautabile
Fragment 1
REGLEMENTARI 28/02/2025
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 28 februarie 2025 Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor, indicativ P 118/1-2025 EMITENT MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ȘI ADMINISTRAȚIEI
Publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 204 bis din 10 martie 2025
Notă ...
Aprobată prin ORDINUL nr. 267 din 28 februarie 2025, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 10 martie 2025.
CAPITOLUL 1 1. PREVEDERI GENERALE SECȚIUNEA I 1.1. Obiect, domeniu de aplicare ...
SECȚIUNEA II 1.2. Terminologie, clasificări ...
...
CAPITOLUL 2 2. PERFORMANȚE COMUNE CONSTRUCȚIILOR CU ORICE DESTINAȚIE (CIVILE, DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE) SECȚIUNEA I 2.1. Condiții generale de performanță a construcțiilor 2.1.1. Dispoziții generale ...
2.1.2. Risc de incendiu ...
2.1.3. Nivel de stabilitate la incendiu al construcției ...
...
SECȚIUNEA II 2.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor 2.2.1. Amplasare ...
2.2.2. Conformare ...
...
SECȚIUNEA III 2.3. Limitarea propagării incendiilor 2.3.1. Dispoziții generale ...
2.3.2. Elemente antifoc pentru separarea compartimentelor de incendiu și protecția golurilor funcționale de trecere 2.3.2.1. Pereți antifoc pentru separarea compartimentelor de incendiu ...
2.3.2.2. Protecția golurilor funcționale din pereții rezistenți la foc care separă compartimente de incendiu 2.3.2.2.1. Prevederi generale ...
2.3.2.2.2. Uși, obloane, cortine ...
2.3.2.2.3. Încăperi tampon ...
2.3.2.2.4. Tamburi deschiși ...
...
2.3.2.3. Planșee rezistente la foc pentru separarea compartimentelor de incendiu ...
...
2.3.3. Elemente despărțitoare rezistente la foc din interiorul compartimentelor de incendiu și protecția golurilor funcționale din acestea 2.3.3.1. Dispoziții generale ...
2.3.3.2. Pereți rezistenți la foc din interiorul compartimentelor de incendiu ...
2.3.3.3. Planșee rezistente la foc din interiorul compartimentelor de incendiu ...
2.3.3.4. Protecția golurilor din pereții rezistenți la foc și planșeele rezistente la foc din interiorul compartimentelor de incendiu ...
...
2.3.4. Elemente rezistente la foc și rezistente la explozie volumetrică și protecția golurilor funcționale din acestea 2.3.4.1. Dispoziții generale ...
2.3.4.2. Pereți rezistenți la foc și rezistenți la explozie volumetrică ...
2.3.4.3. Protecția golurilor funcționale din pereții rezistenți la foc și rezistenți la explozie volumetrică ...
2.3.4.4. Planșee rezistente la foc și rezistente la explozie volumetrică ...
...
2.3.5. Elemente etanșe la foc ...
2.3.6. Limitarea propagării incendiului pe fațadă și acoperiș 2.3.6.1. Prevederi generale privind limitarea propagării pe fațadă ...
2.3.6.2. Prevederi generale privind limitarea propagării focului pe acoperiș ...
2.3.6.3. Limitarea dezvoltării efluenților incendiului (fum, gaze fierbinți) ...
...
...
SECȚIUNEA IV 2.4. Alcătuiri constructive 2.4.1. Dispoziții generale ...
2.4.2. Scări ...
2.4.3. Circulații comune orizontale ...
2.4.4. Ascensoare 2.4.4.1. Dispoziții generale ...
2.4.4.2. Ascensoare pentru circulația funcțională, de persoane, de marfă și alte sisteme de transport de materiale pe verticală ...
2.4.4.3. Ascensoarele pentru transportul persoanelor cu dizabilități ...
2.4.4.4. Ascensoare pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri) ...
...
2.4.5. Plafoane autoportante sau suspendate și pardoseli supraînălțate ...
2.4.6. Finisaje ...
2.4.7. Dispoziții privind alcătuiri constructive specifice limitării propagării incendiului pe fațadă 2.4.7.1. Pereți cortină ...
2.4.7.2. Fațade ventilate ...
2.4.7.3. Fațade duble - "double skin" ...
...
2.4.8. Dispoziții privind alcătuiri constructive specifice limitării propagării incendiului pe acoperiș 2.4.8.1. Acoperișuri fără pod ...
2.4.8.2. Acoperișuri verzi ...
...
2.4.9. Atriumuri ...
2.4.10. Galerii, canale, estacade ...
2.4.11. Ghene pentru instalații ...
2.4.12. Coșuri de fum, sobe, hote ...
2.4.13. Alcătuiri constructive specifice riscului de explozie volumetrică ...
2.4.14. Încăperi și spații destinate instalațiilor aferente construcțiilor ...
2.4.15. Camere de pubele, compactoare și crematorii pentru deșeuri ...
2.4.16. Încăperi de depozitare ...
2.4.17. Panouri publicitare amplasate pe fațadele clădirilor ...
2.4.18. Instalații și echipamente utilizând surse regenerabile de energie ...
2.4.19. Conformări, instalații și echipamente specifice camerelor pentru bateriile de acumulatoare ...
...
SECȚIUNEA V 2.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu 2.5.1. Dispoziții generale ...
2.5.2. Dispunere, alcătuire, finisaje ...
2.5.3. Număr căi de evacuare ...
2.5.4. Alcătuirea și separarea căilor de circulație funcțională și de evacuare ...
2.5.5. Uși ...
Fragment 3
5.4. Alcătuiri constructive ...
5.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu ...
5.6. Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu ...
5.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor ...
...
CAPITOLUL 6 6. PERFORMANȚE SPECIFICE CONSTRUCȚIILOR DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE SECȚIUNEA I 6.1. Performanțe comune construcțiilor de producție și/sau depozitare 6.1.1. Condiții generale de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu al construcției) ...
6.1.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor ...
6.1.3. Limitarea propagării incendiilor ...
6.1.4. Alcătuiri constructive ...
6.1.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu ...
6.1.6. Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu ...
6.1.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor ...
...
SECȚIUNEA II 6.2. Performanțe specifice construcțiilor de producție și depozitare 6.2.1. Construcții de producție și depozitare de tip obișnuit ...
6.2.2. Construcții de producție și depozitare de tip special ...
...
SECȚIUNEA III 6.3. Performanțe specifice construcțiilor de depozitare a materialelor și substanțelor 6.3.1. Prevederi comune ...
6.3.2. Depozite închise de materiale și substanțe combustibile ...
...
SECȚIUNEA IV 6.4. Performanțe specifice depozitelor supraterane deschise de materiale și substanțe combustibile ...
...
CAPITOLUL 7 7. PERFORMANȚE ALE CONSTRUCȚIILOR CU FUNCȚIUNI MIXTE 7.1. Condiții comune de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu al construcției) ...
7.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor ...
7.3. Limitarea propagării incendiilor ...
7.4. Alcătuiri constructive ...
7.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu ...
7.6. Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu ...
7.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor ...
...
CAPITOLUL 8 SISTEME DE CONTROL AL FUMULUI ȘI A GAZELOR FIERBINȚI ÎN CAZ DE INCENDIU 8.1. Dispoziții generale ...
8.2. Evacuarea fumului prin tiraj natural - organizat ...
8.3. Evacuarea fumului prin ventilare mecanică ...
8.4. Tubulaturi de evacuare a fumului și de admisie a aerului, ghene, ventilatoare ...
8.5. Case de scări închise și circulații comune orizontale închise ...
8.6. Atriumuri ...
8.7. Metoda simplificată de calcul pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu ...
CAPITOLUL 9 INTERVENȚII LA CONSTRUCȚII EXISTENTE CARE CONSTITUIE FOND CONSTRUIT ANTERIOR DATEI INTRĂRII ÎN VIGOARE A PREZENTULUI NORMATIV
ANEXA 1 - AMPLASARE CONSTRUCȚII
ANEXA 2 - PEREȚI ANTIFOC ȘI PEREȚI DE SECTORIZARE ANEXA 2.1 - PEREȚI ANTIFOC ȘI PROTECȚIA GOLURILOR FUNCȚIONALE DIN PEREȚII ANTIFOC Pereți antifoc
Protecția golurilor funcționale prevăzute în pereții antifoc
ANEXA 2.2 - PEREȚI ANTIFOC ȘI PEREȚI REZISTENȚI LA FOC LA HALE
ANEXA 2.3 - PEREȚI DE SECTORIZARE CU ROL DE LIMITARE A PROPAGĂRII FOCULUI (DE PROTECȚIE CONTRA INCENDIILOR CARE LIMITEAZĂ PROPAGAREA ÎN INTERIORUL COMPARTIMENTELOR DE INCENDIU)
ANEXA 2.4 - PEREȚI ANTIFOC ȘI PEREȚI DE SECTORIZARE
ANEXA 3 - LIMITAREA PROPAGĂRII INCENDIILOR PE FAȚADĂ ANEXA 3.1 - PREVEDERI GENERALE
ANEXA 3.2 - REGULA H + L Definirea indicilor H și L (definire)
Soluții constructive cu H + L
Exemple de măsurători H și L - general
Ferestre și uși de balcoane/terasă
Tipuri de balcoane
Exemple de limitare a propagării incendiului pe fațadă
ANEXA 3.3 - FÂȘII (BENZI) PENTRU SISTEME COMPOZITE DE IZOLARE TERMICĂ - PRINCIPII DE REALIZARE BORDĂRI ȘI FÂȘII (BENZI) PENTRU TERMOIZOLANȚIE ȘI/SAU SISTEME COMPOZITE DE IZOLARE TERMICĂ EXTERIOARĂ A PEREȚILOR PERIMETRALI, DIFERITE DE A1 sau A2-s1,d0
ANEXA 4 - ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVE ANEXA 4.1 - ASCENSOARE Ascensoare - Generalități
Ascensoare pentru evacuarea persoanelor cu dizabilități și ascensoare pentru intervenție
Ascensoare prevăzute pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu
Ascensoare prevăzute pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu
Ascensoare pentru intervenție
Prevederi generale
Puț protejat de acces și intervenție a pompierilor
ANEXA 4.2 - ATRIUMURI Generalități atriumuri
Tipuri de atrium
Amplasare atrium
Circulații comune orizontale deschise spre atrium
ANEXA 4.3 - ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVE SPECIFICE RISCULUI DE EXPLOZIE VOLUMETRICĂ Încăperi și spații cu pericol de explozie
Terminologie:
Încăperi și spații cu pericol de explozie
Măsuri constructive la spații cu pericol de explozie "Prevederi împotriva pericolelor de explozie" pentru baterii staționare
Fragment 4
ANEXA 4.4 - ÎNCĂPERI ȘI SPAȚII DESTINATE INSTALAȚIILOR AFERENTE CONSTRUCȚIILOR (Stații de pompare)
ANEXA 4.5 - ÎNCĂPERI DE DEPOZITARE
ANEXA 4.6 - INSTALAȚII ȘI ECHIPAMENTE SPECIFICE ENERGIEI REGENERABILE
ANEXA 4.7 - AGENȚI FRIGORIFICI
ANEXA 5 - CĂI DE EVACUARE A UTILIZATORILOR ÎN CAZ DE INCENDIU ANEXA 5.1 - UȘI Generalități
Uși cu deschidere normală pe balamale sau pivoți, utilizate pe căile de evacuare
Uși echipate cu sisteme de încuiere și dispozitive de ieșire (uși antipanică conform SR EN 1125 sau uși de ieșire de urgență conform SR EN 179)
Uși cu dispozitive de ieșire împotriva panicii - "uși antipanică"
Uși cu dispozitive de ieșire de urgență - "uși pentru ieșire de urgență"
Uși cu sisteme de evacuare acționate/controlate electric (pentru utilizarea pe căile de evacuare)
Uși culisante prevăzute și cu deschidere pe balamale
Caz special: uși de evacuare pe balamale sau pivoți care pot fi menținute deschise de dispozitivul electromagnetic sau electromecanic în timpul funcționării normale
ANEXA 5.2 - CIRCULAȚII COMUNE VERTICALE (SCĂRI) Scări cu rampe drepte
Scări cu rampe încrucișate
Scări cu rampe elicoidale
Scări cu trepte balansate
Conformare scări
Scări exterioare
ANEXA 5.3 - CORIDOARE Generalități
Spațiu de circulație și evacuare (Cale de evacuare)
Coridor înfundat
ANEXA 5.4 - EVACUARE Generalități
Lungimea căii de evacuare
Coridoare Open space
Caz particular - coridoare cu evacuare în "Y"
Lungimea căii de evacuare
Evacuare la clădiri existente
Lungimea de evacuare
ANEXA 5.5 - CERINȚE SPECIALE PENTRU EVACUAREA PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI Terminologie
Prevederi generale
Cerințe generale a punctelor de staționare a persoanelor cu dizabilități
Cerințe speciale pentru evacuarea persoanelor cu dizabilități a punctelor de staționare
Cerințe suplimentare ale punctelor de staționare a persoanelor cu dizabilități
Zona de refugiu - caz general
Ascensoare prevăzute pentru persoane cu dizabilități
ANEXA 6 - CĂI DE ACCES, INTERVENȚIE ȘI SALVARE îN CAZ DE INCENDIU ANEXA 6.1 - CĂI DE CIRCULAȚIE
ANEXA 6.2 - PERIMETRUL PEREȚILOR EXTERIORI
ANEXA 7 - PERFORMANȚE SPECIFICE UNOR FUNCȚIUNI ALE CONSTRUCȚIILOR ANEXA 7.1 - CLĂDIRI CIVILE CU ÎNĂLȚIMI OBIȘNUITE - CLĂDIRI PENTRU SĂNĂTATE Generalități (la funcțiuni sanitare: spitale, policlinici, dispensare, creșe, case de copii, cămine de bătrâni și persoane cu dizabilități, sanatorii etc.)
Funcțiune sanitară - circulații orizontale și verticale
Zona de refugiu în clădiri de sănătate
Prevederi generale
"Zona de refugiu" situată în același compartiment de incendiu
"Zona de refugiu" situată în interiorul unui alt compartiment de incendiu
ANEXA 7.2 - PARCAJE Parcaj deschis (suprateran)
Stații de încărcare mașini electrice
ANEXA 7.3 - ARENE ȘI STADIOANE
ANEXA 7.4 - CLĂDIRI CIVILE ÎNALTE, FOARTE ÎNALTE SAU CU SĂLI AGLOMERATE Clădiri înalte și foarte înalte
Clădiri cu săli aglomerate (lungimi de evacuare la sălile aglomerate)
ANEXA 7.5 - CONSTRUCȚII CU FUNCȚIUNI MIXTE
ANEXA 7.6 - CONSTRUCȚII DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE Amplasare
Lungimi de evacuare la clădiri de producție și/sau depozitare
Scări de evacuare închise din construcții de producție și/sau depozitare
Goluri de acces la scări de evacuare închise din construcțiile de producție și/sau depozitare
Circulații comune orizontale din construcții de producție și/sau depozitare
Goluri de acces la circulații comune orizontale din construcții de producție și/sau depozitare
Goluri de acces la ascensoare de persoane, de marfă sau la alte mijloace mecanice de transport pe verticală din construcții de producție și/sau depozitare
Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți din construcții de producție și/sau depozitare
Cerințe suplimentare la construcții de producție și/sau depozitare
ANEXA 7.7 - SPAȚII DE TIP OPEN-SPACE
ANEXA 8 - CARACTERISTICILE SUBSTANȚELOR ȘI MATERIALELOR CE DETERMINĂ ÎNCADRAREA ÎN RISCURI DE INCENDIU A SPAȚIILOR, ÎNCĂPERILOR, COMPARTIMENTELOR DE INCENDIU ȘI CONSTRUCȚIILOR DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE ANEXA 8.1 - ÎNCADRAREA ÎN RISCURI DE INCENDIU A SPAȚIILOR, ÎNCĂPERILOR, COMPARTIMENTELOR DE INCENDIU ȘI CONSTRUCȚIILOR DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE CONFORM DENSITĂȚII SARCINII TERMICE Clasificare suplimentară a materialelor/produselor și substanțelor depozitate după clasa de periculozitate (recomandare)
ANEXA 8.2 - CATEGORII DE LICHIDE INFLAMABILE - ÎN CONFORMITATE CU REGULAMENTULUI (CE) NR. 1272/2008 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI DIN 16 DECEMBRIE 2008 Prevederi generale privind clasificarea lichidelor inflamabile
Considerații suplimentare privind clasificarea lichidelor inflamabile
Categorii de depozite de lichide inflamabile
ANEXA 9 - PUTERI CALORIFICE ANEXA 9.1 - PUTERI CALORIFICE PENTRU MATERIALE UZUALE
ANEXA 9.2 - PUTERI CALORIFICE PENTRU CABLURI
ANEXA 10 - CONSTRUCȚII EXISTENTE SECȚIUNEA I PREVEDERI COMUNE TUTUROR CONSTRUCȚIILOR EXISTENTE
CAPITOLUL 1 GENERALITĂȚI
A.10.1.1. SCOP - DOMENIU DE APLICARE
Fragment 5
A.10.1.2. TERMINOLOGIE, CLASIFICĂRI
CAPITOLUL 2 CONDIȚII GENERALE DE PERFORMANȚĂ A CONSTRUCȚIILOR EXISTENTE
A.10.2.1. RISC DE INCENDIU ȘI NIVEL DE STABILITATE LA INCENDIU Risc de incendiu
Nivel de stabilitate la incendiu
A.10.2.2. AMPLASAREA CONSTRUCȚIILOR ȘI CONFORMAREA LOR LA FOC Amplasare
Conformare la foc
A.10.2.3. LIMITAREA PROPAGĂRII INCENDIILOR Dispoziții generale
Elemente rezistente la foc pentru separarea compartimentelor de incendiu (antifoc) existente și protecția golurilor funcționale de trecere
Pereți antifoc
Protecția golurilor din pereți antifoc
Uși, obloane, cortine antifoc
Încăperi tampon antifoc
Tamburi deschiși antifoc
Planșee antifoc
Elemente rezistente la foc și protecția golurilor
Pereți și protecția golurilor
Planșee și protecția golurilor
Elemente rezistente la explozie și protecția golurilor
Spații cu pericol de explozie categoria A (BE3a) și B (BE3b) de pericol de incendiu
Elemente etanșe la foc
A.10.2.4. ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVE Dispoziții generale
Plafoane suspendate sau autoportante
Galerii, canale
Coșuri, tuburi
Ascensoare
Finisaje
Pereți cortină și fațade vitrate
Casa scării
Atrium
Încăperi de depozitare
Încăperi pentru instalații aferente construcțiilor
A.10.2.5. CĂI DE EVACUARE ÎN CAZ DE INCENDIU Dispoziții generale
Număr căi de evacuare
Alcătuirea căilor de evacuare
Uși
Scări interioare
Scări exterioare deschise
Terase și curți interioare
Dimensionarea căilor de evacuare
Criterii de calcul
Determinarea fluxurilor de evacuare
Gabaritele căilor de evacuare
Lungimea căii de evacuare
Marcarea căilor de evacuare
A.10.2.6. INSTALAȚII AFERENTE CONSTRUCȚIILOR EXISTENTE
A.10.2.7. CĂI DE ACCES, INTERVENȚIE ȘI SALVARE
A.10.2.8. DOTAREA CU MIJLOACE DE INTERVENȚIE ȘI SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ
SECȚIUNEA A II-A CLĂDIRI CIVILE (PUBLICE) EXISTENTE
CAPITOLUL 3 PERFORMANȚE COMUNE CLĂDIRILOR CIVILE (PUBLICE) EXISTENTE
A.10.3.1. RISC DE INCENDIU ȘI NIVEL DE STABILITATE LA INCENDIU Riscuri de incendiu
Nivel de stabilitate la incendiu
A.10.3.2. AMPLASARE ȘI CONFORMARE LA FOC Amplasare
Conformare la foc
A.10.3.3. ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVE
A.10.3.4. LIMITAREA PROPAGĂRII FOCULUI ȘI A FUMULUI
A.10.3.5. CĂI DE EVACUARE ÎN CAZ DE INCENDIU
A.10.3.6. INSTALAȚII AFERENTE CLĂDIRILOR CIVILE (PUBLICE) EXISTENTE
A.10.3.7. CĂI DE ACCES, INTERVENȚIE ȘI SALVARE
A.10.3.8. DOTAREA CU MIJLOACE DE INTERVENȚIE, SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ
A.10.3.9. EVACUARE FUM (DESFUMARE) ȘI GAZE FIERBINȚI
A.10.3.10. PERFORMANȚE ALE UNOR FUNCȚIUNI (DESTINAȚII) Clădiri existente de locuit
Clădiri administrative existente
Clădiri existente pentru comerț
Clădiri existente pentru sănătate
Clădiri existente pentru cultură
Clădiri existente de învățământ
Clădiri existente pentru turism
Clădiri existente de cult
Clădiri existente de sport
A.10.3.11. PERFORMANȚE PROPRII UNOR AMENAJĂRI ȘI CLĂDIRI EXISTENTE Amenajări în aer liber
Campinguri, sate de vacanță existente
Clădiri montane existente
Parcaje pentru autoturisme
CAPITOLUL 4 PERFORMANȚE SPECIFICE CLĂDIRILOR CIVILE (PUBLICE) EXISTENTE PERFORMANȚE ALE UNOR TIPURI DE CLĂDIRI CIVILE (PUBLICE) EXISTENTE
A.10.4.1. PERFORMANȚE ALE UNOR TIPURI DE CLĂDIRI CIVILE (PUBLICE) EXISTENTE Clădiri existente înalte și foarte înalte
Clădiri existente cu săli aglomerate
Clădiri existente subterane
SECȚIUNEA III CONSTRUCȚII DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE
CAPITOLUL 5 PERFORMANȚE COMUNE CONSTRUCȚIILOR DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE
A.10.5.1. RISC DE INCENDIU (CATEGORII DE PERICOL DE INCENDIU) ȘI NIVEL DE STABILITATE LA INCENDIU Categorii de pericol de incendiu
Nivel de stabilitate la incendiu
A.10.5.2. AMPLASAREA ȘI CONFORMAREA LA FOC Amplasare
Conformare la foc
A.10.5.3. ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVE
A.10.5.4. LIMITAREA PROPAGĂRII FOCULUI ȘI A FUMULUI
A.10.5.5. EVACUARE FUM (DESFUMARE)
A.10.5.6. CĂI DE EVACUARE ÎN CAZ DE INCENDIU
A.10.5.7. INSTALAȚII DE SEMNALIZARE ȘI STINGERE A INCENDIILOR
A.10.5.8. INSTALAȚII AFERENTE CONSTRUCȚIILOR EXISTENTE
A.10.5.9. CĂI DE ACCES, INTERVENȚIE ȘI SALVARE
A.10.5.10. DOTAREA CU MIJLOACE TEHNICE DE STINGERE A INCENDIILOR ȘI SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ
CAPITOLUL 6 PERFORMANȚE SPECIFICE CONSTRUCȚIILOR DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE
A.10.6.1. PERFORMANȚE ALE TIPURILOR DE CONSTRUCȚII DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE Construcții existente de tip obișnuit
Construcții existente monobloc
Construcții existente blindate
A.10.6.2. PERFORMANȚE ALE CONSTRUCȚIILOR EXISTENTE DE DEPOZITARE Prevederi comune
Depozite existente închise
Depozite deschise existente
SECȚIUNEA IV CONSTRUCȚII EXISTENTE CU FUNCȚIUNI MIXTE
CAPITOLUL 7 PERFORMANȚE COMUNE CONSTRUCȚIILOR EXISTENTE CU FUNCȚIUNI MIXTE
A.10.7.1. RISC ȘI CATEGORIE DE PERICOL DE INCENDIU, NIVEL DE STABILITATE LA INCENDIU Risc și categorie de pericol de incendiu
Nivel de stabilitate la incendiu
A.10.7.2. AMPLASARE ȘI CONFORMARE LA FOC Amplasare
Conformare la foc
Fragment 8
– Cerința I a unui produs pentru un interval de timp dat include cerința W pentru aceeași perioadă (cerința W a unui produs pentru un interval de timp dat nu include cerința I pentru aceeași perioadă). ...
Articolul 1.1.8.
(1) Pentru îndeplinirea condițiilor, criteriilor și nivelurilor de performanță normate, se vor utiliza materiale, elemente și produse de construcții realizate în țară sau importate, care să respecte prevederile Hotărârii Guvernului nr. 668/2017 privind stabilirea condițiilor pentru comercializarea produselor pentru construcții. Nu sunt permise materiale, elemente și produse de construcții pentru care fabricantul/importatorul/distribuitorul declară "nicio performanță determinată (NPD)" sau performanță deschisă (OD - open description)". Comportarea la foc a materialelor, elementelor și produselor de construcții se determină pe baza regulamentelor UE, regulamentelor delegate UE și a deciziilor CE aplicabile precum și a legislației naționale în vigoare.
(2) Ca alternativă la metoda de încercare la foc în laborator, pentru evaluarea criteriului de performanță privind rezistența la foc a elementelor structurale de construcții se pot utiliza procedurile de calcul prezentate în eurocoduri.
(3) Pereții de tip ușor realizați în montaj uscat din plăci subțiri (din gips-carton, ipsos armat cu fibră de sticlă, plăci din ciment etc.), cu sau fără elemente vitrate, precum și pereții realizați din alte tipuri de componente (panouri din tablă cutată cu termoizolație etc.) se pot pune în operă, în baza agrementelor tehnice pentru sisteme de pereți de tip ușor sau a evaluării tehnice europene pentru punerea în piață a produselor pentru construcții, unde rezistența la foc a acestora se determină conform standardelor de încercări în vigoare pentru clasificarea lor privind comportarea la foc.
(4) Clasa de reacție la foc a pereților de gips carton impusă în normativ se referă la elementele componente ale peretelui (plăci de gips carton, montanți, traverse, elemente de fixare, izolații interioare).
(5) Atunci când în cuprinsul normativului se prevăd condiții de echipare cu instalații automate de stingere a incendiului cu sprinklere pentru construcție, clădire sau compartiment de incendiu, aceste instalații automate respectă prevederile Normativului privind securitatea la incendiu a construcțiilor, Partea a II-a - Instalații de stingere, indicativ P118:2/2013 aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 2.463/2013, cu modificările și completările ulterioare și/sau SR EN 12845 pentru toată construcția, clădirea sau pentru tot compartimentul de incendiu (cu excepția clădirilor înalte sau foarte înalte la care dotarea se face pentru întreaga clădire), având în vedere spațiile exceptate de la echipare și cele protejate cu alte instalații automate de stingere compatibile. Nu se prevăd instalații automate de stingere tip sprinkler în cazurile în care stingerea incendiului se asigură cu instalații automate de stingere cu alte substanțe prevăzute în normativul P118:2/2013 și/sau SR EN 12845, precum și atunci când apa nu este indicată ca substanță de stingere, situație în care se prevăd instalații automate de stingere cu alte substanțe prevăzute conform P118:2/2013 și/sau SR EN 12845.
(6) Atunci când în decursul normativului se prevăd condiții de echipare cu sisteme cu ceață de apă (instalații fixe de stingere a incendiilor), acestea se prevăd doar în cazul, precum și în condițiile în care au fost testate conform standardelor.
(7) Atunci când în decursul normativului se prevăd condiții de echipare cu instalații de stingere a incendiilor cu apă pulverizată, acestea respectă prevederile normativului P118:2/2013.
Articolul 1.1.9.
(1) Prevederile prezentului normativ stabilesc condițiile și nivelurile de performanță specifice securității la incendiu a construcțiilor civile, de producție și/sau depozitare sau cu funcțiuni mixte, din toate categoriile de importanță.
(2) Construcțiile noi încadrate în categoriile de importanță "A" sau "B" trebuie să îndeplinească criteriile de încadrare în nivelul I sau II de stabilitate la incendiu.
(3) La construcțiile încadrate în categoriile de importanță "A" sau "B", cu excepția construcțiilor reprezentând monumente istorice clasate sau aflate în procedura de clasare potrivit legii, precum și construcțiilor cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentații de urbanism aprobate la care se respectă prevederile Art. 1.1.5 ., se iau măsuri suplimentare de securitate la incendiu, stabilite de către proiectant.
Articolul 1.1.10.
Fragment 13
7) Cale de evacuare - circulație comună funcțională (orizontală sau verticală) înglobată sau alipită construcției, destinată evacuării utilizatorilor în caz de incendiu, separată de restul construcției cu elemente rezistente la foc. Sunt considerate căi de evacuare circulațiile libere (fără obstacole) care, îndeplinind condițiile stabilite prin prezentul normativ, asigură evacuarea prin uși, coridoare, degajamente protejate, tuneluri, holuri sau vestibuluri etc,. la nivelul terenului circulabil sau al unor suprafețe carosabile sau către compartimente de incendiu învecinate (în condițiile permise de normativ), astfel: direct; prin case de scări de evacuare; prin terase, cursive, logii, pasaje de evacuare. Căile de evacuare în caz de incendiu pot fi: a) căile de circulație comune orizontale sau verticale înglobate sau alipite construcției și separate de restul acesteia cu elemente cu performanță privind rezistența și clasa de reacție la foc; ...
b) căile special destinate evacuării care se prevăd numai atunci când cele funcționale sunt insuficiente sau nu pot satisface condițiile de siguranță la foc, separate de restul construcției cu elemente cu performanță privind rezistența și clasa de reacție la foc. ...
Figura 4 - Circulații de evacuare
Notă Figura 4: Este admisă gruparea încăperilor de tip open space cu risc mic de incendiu și aceeași destinație compartimentate cu parapete, panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile folosite ca separări funcționale, incluzând și destinații colaterale, inclusiv cele de comunicări funcționale orizontale. Gruparea încăperilor de tip open space se compartimentează la limita față de circulațiile comune de evacuare (coridoare, degajamente protejate, încăperi tampon, scări închise etc.) precum și față de spații cu risc diferit de incendiu (provenit din densitatea de sarcină termică și/sau din funcțiune), cu pereți rezistenți la foc specifici spațiilor tip open space sau conform prevederilor spațiilor alăturate (obligatoriu se aleg cerințele cele mai restrictive), conform încadrării fiecărei funcțiuni sau tip de construcție. În interiorul grupării spațiilor de tip open space, încăperile cu risc diferit de incendiu (provenit din densitatea de sarcină termică și/sau din funcțiune) se compartimentează cu pereți rezistenți la foc specifici acestor încăperi. Comunicarea funcțională dintre spații de tip open space și circulații comune orizontale se poate face prin spații comune ce aparțin open space (circulații funcționale) care trebuie să îndeplinească condițiile specific spațiilor de tip open space.
...
8) Căi/circulații de acces, intervenție și salvare - căi de acces, intervenție și salvare, corespunzător alcătuite dimensionate și marcate, astfel încât să poată fi utilizate de personalul care intervine în caz de incendiu. Căile de acces, intervenție și salvare sunt: a) Exterioare - pentru accesul ușor al autospecialelor de intervenție ale pompierilor, fiind marcate și menținute permanent libere. De regulă, vor asigura intervenția cel puțin la o fațadă a clădirii, cu excepția situațiilor precizate în normativ. ...
b) Interioare - pentru accesul ușor la principalele circulații funcționale (orizontale și verticale), precum și la spațiile cu risc sau pericol de incendiu. ...
...
9) Cale de circulație interioară - traseu orizontal/circulație funcțională orizontală destinată circulației într-o încăpere. ...
10) Conducte de control al fumului - conducte utilizate într-un sistem de control al mișcării și/sau reținerii fumului și căldurii. Conductă de evacuare a fumului dintr-un compartiment unic - conductă de control al fumului proiectată pentru a oferi un grad de rezistență la foc pentru utilizare într-un singur compartiment.
Conductă rezistentă la foc de evacuare a fumului multicompartiment - conductă de control al fumului concepută pentru a oferi un grad de rezistență la foc pentru utilizare în mai multe compartimente.
Volet de control al fumului - dispozitiv care poate fi deschis sau închis pentru a controla curgerea fumului și gazelor fierbinți.
Nota 1: În poziția de funcționare la incendiu, voletul de control al fumului poate fi deschis (pentru a evacua fumul din compartimentul incendiat) sau închis (pentru a evita propagarea fumului la alte zone).
Nota 2: Clasificările se referă la termenul "compartiment" reprezentând un spațiu închis, care cuprinde unul sau mai multe spații separate, limitat de elemente de construcție care au o rezistență la foc specificată, pentru ca să împiedice propagarea incendiului în orice direcție pentru o perioadă de timp dată. Termenul în această accepțiune se va referi strict la clasificările acestor produse.
Ecran de fum (bariera de fum) - dispozitiv proiectat pentru a canaliza, a reține și/sau a preveni migrarea fumului, utilizat pentru a limita și/sau a împiedica propagarea fumului, clasificat DH sau D_600.
Note: Barierele de fum mai sunt denumite perdele de fum, jaluzele antifum sau ecrane de fum.
Fragment 16
18) Clădire cu funcțiuni mixte - construcție care cuprinde diferite funcțiuni principale civile-civile sau civile-de producție și/sau depozitare sau producție- depozitare. ...
19) Clădire agrozootehnică - construcție destinată diferitelor procese de producție din sectorul zootehnic (grajduri și adăposturi pentru animale și păsări) și cel agrovegetal (răsadnițe, sere, fabrici de nutrețuri, crame, secții de vinificație etc.). Din această categorie fac parte și construcțiile auxiliare producției: magazii de cereale pentru furajare animale, silozuri de nutrețuri, garaje, remize, ateliere etc. ...
20) Compartiment de incendiu - poate fi constituit din: a. construcție independentă, amplasată la distanțe de siguranță față de clădirile adiacente; ...
b. porțiune a unei clădiri înalte sau foarte înalte delimitată cu pereți și/sau planșee rezistenți/rezistente la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc și planșee antifoc) față de restul construcției; ...
c. grup de construcții comasate în limita ariilor construite (Ac) maxime normate; în interiorul unui astfel de grup, construcțiile pot fi amplasate la distanțe mai mici decât distanțele de siguranță normate și pot să fie delimitate între ele numai prin elementele de compartimentare rezistente la foc necesare în interiorul compartimentului de incendiu; un grup de clădiri care constituie un compartiment de incendiu trebuie să fie, însă, amplasat față de alte clădiri la distanțele de siguranță normate, sau să fie delimitat față de acestea prin elemente de compartimentare rezistente la foc de separare a compartimentelor de incendiu; ...
1) Clădirile înalte sau foarte înalte se pot compartimenta în maximum trei porțiuni volumetrice a câte trei niveluri fiecare, cu aria totală desfășurată (Ad) de maximum 3.500 mp (cu excepția clădirilor de locuit foarte înalte la care se respectă dispozițiile specifice) și oricâte compartimente delimitate de pereți antifoc ce secționează clădirea integral pe verticală, conform prevederilor normativului. Compartimentele formate din porțiuni volumetrice sunt constituite din unul până la trei niveluri construite succesiv, delimitate de planșee de separare a compartimentelor de incendiu rezistente la foc (planșee antifoc) și după caz, pereți de compartimentare rezistenți la foc (pereți antifoc), conform situații prezentate în Figura 8 și Figura 9. ...
2) Clădirile subterane (și porțiunile subterane ale clădirilor supraterane) cu excepția parcajelor subterane (exemplu: Figura 6), se pot compartimenta pe toată înălțimea lor cu pereți rezistenți la foc de delimitare a compartimentelor de incendiu (pe aceeași verticală), în limita ariei construite (Ac) de maximum 3.500 mp sau se pot compartimenta în porțiuni volumetrice ale acestora cu aria totală desfășurată (Ad) de maximum 3.500 mp, porțiuni constituite din unul până la trei niveluri construite succesive, delimitate de planșee și, după caz, pereți de compartimentare rezistenți la foc (planșee antifoc și pereți antifoc). Varianta a) Compartimentare antifoc la clădirile și compartimentele de incendiu supraterane civile cu înălțime obișnuită (nivel II de stabilitate la incendiu) prevăzute cu parcaj subteran
Varianta b) Compartimentare antifoc la clădirile și compartimentele de incendiu supraterane civile cu înălțime obișnuită (nivel II de stabilitate la incendiu) care nu sunt prevăzute cu parcaj suprateran și/sau subteran
Varianta c) Compartimentare antifoc la clădirile și compartimentele de incendiu supraterane civile cu înălțime obișnuită (nivel II de stabilitate la incendiu) prevăzute cu parcaj suprateran și subteran
Figura 6 - Compartimentare antifoc la partea supraterană și subterană
la clădirile și compartimentele de incendiu civile
cu înălțime obișnuită (nivel II de stabilitate la incendiu)
...
Fragment 17
3) Construcțiile pot fi constituite din mai multe compartimente de incendiu alipite, înglobate sau suprapuse, în condițiile alineatelor anterioare (exemple: Figura 7, Figura 8 și Figura 9). Varianta a): neechipate cu instalație automată de stingere a incendiilor sau cu instalație de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu
Varianta b): prevăzute cu instalație de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu cu acoperire totală (toate compartimentele sunt prevăzute cu instalație de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu cu acoperire totală)
Varianta c): echipate cu instalație automată de stingere a incendiilor și instalații automate de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului (toate compartimentele sunt prevăzute cu instalații automate de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului, cu acoperire totală și instalație automată de stingere a incendiilor)
Varianta d): echipate cu instalație automată de stingere a incendiilor, instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală și sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (coridoare/holuri) și casele de scări (toate compartimentele sunt prevăzute cu aceste instalații)
Figura 7 - Compartimentare antifoc și arii compartimente de incendiu
la clădirile și compartimentele de incendiu supraterane civile cu înălțime obișnuită
Varianta a): clădiri cu înălțime obișnuită și clădire înaltă cu funcțiune de locuit, neechipate cu instalație automată de stingere a incendiilor sau cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală
Varianta b): clădiri cu înălțime obișnuită și clădire înaltă cu funcțiune de locuit, neechipate cu instalație automată de stingere a incendiilor (toate compartimentele sunt echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală)
Varianta c): clădiri cu înălțime obișnuită și clădire înaltă cu funcțiune de locuit, echipate cu instalație automată de stingere a incendiilor (toate compartimentele sunt prevăzute cu instalație automată de stingere a incendiilor și cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, precum și cu sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (coridoare/holuri) și casele de scări)
Notă Figura 8, variantele a), b) și c): Regimul de înălțime se referă la clădirile pentru locuit colective care au mai mult de 12 niveluri supraterane (*) precum și clădirile civile cu funcțiuni mixte care au mai mult de 12 niveluri supraterane (*) (atunci când funcțiunea de locuințe colective are aria desfășurată mai mare de 75% din cea a clădirii mixte analizate) și la care pardoseala ultimului nivel locuibil este situată la înălțimea mai mică sau egală de 50 m (**) față de cota nivelului de referință (conform definiție).
Varianta d): clădire cu înălțime obișnuită și clădire înaltă cu excepția funcțiunii de locuit, echipate cu instalație automată de stingere a incendiilor (toate compartimentele sunt prevăzute cu instalație automată de stingere a incendiilor și cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, precum și cu sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (coridoare/holuri) și casele de scări)
Varianta e): clădire înaltă cu orice funcțiune, cu excepția celei de locuit, echipată cu instalație automată de stingere a incendiilor (toate compartimentele sunt prevăzute cu instalație automată de stingere a incendiilor și cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, precum și cu sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (coridoare/holuri) și casele de scări)
Figura 8 - Compartimentare antifoc și arii compartimente de incendiu
Fragment 18
la clădirile și compartimentele de incendiu supraterane civile înalte
Varianta a): clădire cu înălțime obișnuită și clădire foarte înaltă cu funcțiune de locuit, neechipate cu instalație automată de stingere a incendiilor (toate compartimentele sunt prevăzute cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală)
Varianta b): clădire cu înălțime obișnuită și clădire foarte înaltă cu funcțiune de locuit, echipate cu instalație automată de stingere a incendiilor (toate compartimentele sunt prevăzute cu instalație automată de stingere a incendiilor și cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, precum și cu sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (coridoare/holuri) și casele de scări)
Varianta c): clădire cu înălțime obișnuită și clădire foarte înaltă cu orice funcțiune, cu excepția celei de locuit, echipate cu instalație automată de stingere a incendiilor (toate compartimentele sunt prevăzute cu instalație automată de stingere a incendiilor și cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, precum și cu sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (coridoare/holuri) și casele de scări)
Varianta d): clădire foarte înaltă cu orice funcțiune, cu excepția celei de locuit, echipată cu instalație automată de stingere a incendiilor (toate compartimentele sunt prevăzute cu instalație automată de stingere a incendiilor și cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, precum și cu sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (coridoare/holuri) și casele de scări)
Figura 9 - Compartimentare antifoc și arii compartimente de incendiu
la clădirile și compartimentele de incendiu supraterane civile foarte înalte
...
...
21) Construcție - este sistemul tehnic definit prin ansamblul constructiv și instalațiile aferente acesteia, inclusiv mijloacele tehnice de contracarare a incendiilor prevăzute; în contextul prezentului normativ, se definesc "Categorii de construcții din punct de vedere al securității la incendiu" - clădiri/construcții (civile, industriale, mixte), corturi, platforme exterioare și depozite deschise. 1) Construcție închisă - construcție supraterană/subterană închisă perimetral cu pereți care nu îndeplinesc criteriile prevăzute la pct. 2) lit. ii) și prevăzută cu acoperiș; ...
2) Construcție deschisă - construcție supraterană/subterană care îndeplinește una din următoarele condiții: i. este descoperită (fără acoperiș); ...
ii. construcție acoperită care are goluri permanent deschise pe cel puțin 50% din suprafața pereților exteriori. ...
Cu excepția spațiilor amenajate sub tribune, stadioanele acoperite sunt considerate construcții deschise dacă la partea superioară (ultima cota de nivel accesibilă publicului), în cadrul închiderilor perimetrale sunt prevăzute goluri deschise permanent spre exterior cu înălțimea de minimum 1 m și lungimea lor însumată reprezintă cel puțin 75% din perimetru (Figura 10).
Construcțiile care nu îndeplinesc unul din criteriile prevăzute la lit. i) și lit. ii) sunt considerate construcții închise.
Figura 10 - Stadion acoperit - construcție deschisă
(Notă: "gol" Figura 10 = goluri perimetrale deschise permanent spre exterior cu înălțimea de minimum 1 m și lungimea lor însumată de cel puțin 75% din perimetru)
...
3) Construcții/clădiri destinate persoanelor care nu se pot evacua singure sunt considerate următoarele, în contextul prezentului normativ: clădiri pentru copii de vârstă preșcolară (3 - 6 ani)/clădiri de învățământ nivelul antepreșcolar (0 - 3 ani) (creșe și case de copii), unități sanitare cu spitalizare continuă (definite conform legislației de specialitate), aziluri sau cămine pentru bătrâni și persoane cu dizabilități, ospicii pentru alienați mintal etc). ...
...
22) Construcție subterană - construcție independentă realizată în întregime sub nivelul terenului înconjurător (natural sau amenajat), având numai căi pentru acces și pentru evacuare la nivelul terenului. ...
23) Construcție supraterană - construcție realizată peste cota terenului înconjurător natural sau amenajat, cu sau fără subsoluri. ...
24) Construcție independentă - construcție cu fundație și structură proprie. ...
25) Cort - construcție în care forma structurală a membranei este asigurată de cabluri tensionate sau elemente portante de tipul grinzilor, stâlpilor sau arcelor. Pentru a fi considerat cort, membrana trebuie să constituie minim 75% din anvelopa clădirii. ...
26) Cortină de siguranță rezistentă la foc - element mobil de protecție în caz de incendiu a golurilor funcționale din pereții care delimitează încăperi, spații sau compartimente de incendiu. ...
Fragment 22
28) Degajament protejat - spațiu construit închis cu lungimea maximă de 200 m destinat evacuării utilizatorilor în caz de incendiu, precum și intervenției pompierilor, separat de restul construcției cu elemente A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc (pereți, planșee și uși rezistente la foc conform prevederilor normativului) și prevăzut cu sistem de control al fumului și gazelor fierbinți (sistem pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu sau cu suprapresiune) conform prevederilor normativului, astfel alcătuit, realizat și echipat încât să nu fie inundat cu fum și afectat de temperatură într-un timp normat. Degajamentul protejat nu se ia în calculul lungimii căii de evacuare. 28.1 Tunel de evacuare - degajament protejat care are ieșire direct la nivelul terenului sau al unor suprafețe exterioare carosabile. Tunelul de evacuare nu se ia în calculul lungimii căii de evacuare. ...
...
29) Densitatea sarcinii termice (q) - potențial calorific total al unei încăperi, spațiu, compartiment de incendiu sau construcții, raportat la aria pardoselii luată în considerare (sarcină termică pe unitatea de suprafață), exprimată în MJ/mp. Determinarea densității sarcinii termice se realizează conform SR 10903-2 Măsuri de protecție contra incendiilor. Determinarea sarcinii termice în construcții. 1. 29.1 Sarcină termică - cantitatea de căldură care poate fi produsă prin arderea completă a tuturor materialelor combustibile conținute într-un spațiu, inclusiv finisajele tuturor suprafețelor laterale. În contextul normativului, termenul este utilizat pentru a desemna energia. Se exprimă în kJ sau MJ.30. Demisol - nivel construit al construcției având pardoseala situată sub nivelul terenului (carosabilului) adiacent cu cel mult jumătate din înălțimea lui liberă- Din perspectiva securității la incendiu, în raport cu prezentul normativ, demisolul se consideră nivel suprateran al construcției atunci când pardoseala lui este situată sub nivelul terenului (carosabilului) înconjurător, cu h_l ≤ 1/2 h amplasată sub nivelul terenului și se include în numărul de niveluri supraterane. Pe terenurile în pantă, demisolul este considerat nivel suprateran atunci când are îndeplinită condiția de suprateran pe 50% sau mai mult din perimetru (Figura 11). Circulațiile comune din demisol cu funcțiuni tehnice, fără lumină și ventilare naturală, nu se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu ...
2. Subsol - nivel construit al construcției având pardoseala situată sub nivelul terenului (carosabilului) adiacent cu mai mult de jumătate din înălțimea lui liberă. Subsolurile se includ în numărul nivelurilor subterane ale construcției. ...
Figura 11 - Determinare demisol/subsol
...
30) Dispozitiv (gură) pentru evacuarea fumului în caz de incendiu - gol permanent deschis sau închis cu dispozitiv de protecție care se deschide automat în caz de incendiu (prevăzut și cu acționare manuală), practicat în treimea superioară a închiderilor perimetrale ale încăperii (pereții exteriori) sau în acoperiș și care permite evacuarea fumului produs în caz de incendiu (conform Figura 12), certificate potrivit SR EN 12101-2. Figura 12 - Dispozitive (guri) pentru evacuarea fumului în caz de incendiu
Notă Figura 12: Atunci când se prevede sistem pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, cu evacuare natural-organizată și admisie de aer conform prevederilor normate, cu excepția coridoarelor comune orizontale, evacuarea natural-organizată a fumului și gazelor fierbinți se realizează obligatoriu prin trape (orizontale sau verticale) certificate, care trebuie să îndeplinească condițiile normate.
...
31) Dispozitiv (gură) pentru admisia aerului în caz de incendiu - gol permanent deschis sau închis cu dispozitiv de protecție care se deschide automat în caz de incendiu, fiind prevăzut și cu acționare manuală, practicat în partea inferioară a închiderilor perimetrale ale încăperii din care se evacuează fumul (pereții exteriori), fiind dispus cât mai aproape de pardoseală (practicat în treimea inferioară, conform Figura 13). Figura 13 - Dispozitiv (gură) pentru admisia aerului în caz de incendiu
și pentru evacuarea fumului în caz de incendiu
Notă Figura 13: Amplasarea dispozitivelor pentru admisia aerului (în treimea inferioară, la max 1,00 m față de statul finit al pardoselii) în caz de incendiu și pentru evacuarea fumului în caz de incendiu din Figura 13 se utilizează pentru spatii/încăperi cu înălțimea liberă de maxim 3,00 m. Pentru cele cu înălțimea mai mare de 3,00 m dispozitivele pentru admisia aerului în caz de incendiu se amplasează în treimea inferioară iar cele pentru evacuarea fumului în caz de incendiu se amplasează în treimea superioară, raportat la înălțimea spațiului/încăperii.
...
32) Elemente structurale - elemente portante ale unei construcții, care asigură stabilitatea acesteia în caz de incendiu. ...
Fragment 23
33) Element pentru construcții - parte integrantă a unei construcții (planșee, pereți, grinzi, stâlpi, uși și treceri, fațade etc.) ...
34) Element de separare - barieră materială destinată să reziste la propagarea incendiului de la o parte a barierei pe partea opusă. 1. Perete de separare a compartimentelor de incendiu (perete antifoc) - element vertical de separare a două construcții sau porțiuni ale unei construcții, alcătuit cu materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, conceput și realizat astfel încât să asigure rezistența la foc normată minimum REI180 sau EI-M180 (include și rezistența la acțiuni orizontale care se manifestă pe durata incendiului în gruparea de încărcări specifică acestei situații de proiectare), împiedicând propagarea focului dincolo de perete în cazul prăbușirii structurii pe una din părțile peretelui de separare. ...
2. Planșeu de separare a compartimentelor de incendiu (planșeu antifoc) - element orizontal sau înclinat de separare a două porțiuni de construcție, realizat din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, conceput și realizat astfel încât să asigure rezistența la foc normată minimum REI 120. ...
3. Perete sau planșeu rezistent la foc - element al construcției, vertical/orizontal sau înclinat, având rezistența la foc cel puțin egală cu nivelul normat (funcție de rolul de protecție la foc pe care îl are). ...
4. Perete sau planșeu rezistent la explozie - element de construcție vertical, orizontal sau înclinat, realizat din materiale fără goluri interioare, clasa de reacție la foc A1, (cu excepțiile prevăzute de către normativ în capitolele dedicate "exploziei"), alcătuit și dimensionat astfel încât să reziste la presiunea exploziei volumetrice dintr-un spațiu închis. Atunci când separă compartimente de incendiu, elementele trebuie să îndeplinească și condițiile normate de rezistență la foc. ...
5. Element de construcție rezistent la explozie - produs certificat conform Directivei 2014/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la echipamentele și sistemele de protecție destinate utilizării în atmosfere potențial explozive (reformare) - ATEX, transpusă în legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr. 245/2016 privind stabilirea condițiilor pentru punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor și sistemelor de protecție destinate utilizării în atmosfere potențial explozive. a) Explozie (volumetrică) - expansiune bruscă a unui gaz care poate rezulta dintr-o reacție rapidă de oxidare sau de descompunere, cu sau fără creștere de temperatură. ...
Notă: Perete rezistent la explozie poate fi considerat (în lipsa altor calcule) un perete alcătuit din materiale care la lovire nu produc scântei, respectiv un perete din beton armat minimum clasa C12/15, cu grosimea de minimum 15 cm, cu un procent de armare de cel puțin 0,1%, sau din cărămidă roșie plină, armat cu plasă sudată de oțel pe ambele fețe, cu grosime de 37,5 cm și mortar marca M 25.
...
6. Perete portant - element de construcție vertical cu rol structural. ...
7. Perete neportant - element de construcție vertical sau înclinat, fără rol structural. ...
...
35) Element de vitraj izolant - ansamblu constituit din cel puțin două panouri de sticlă, separate de una sau mai multe baghete-distanțier, sigilate ermetic de-a lungul perimetrului, stabil și rezistent din punct de vedere mecanic. Panourile de sticlă pot fi de tip monolitic sau de tip stratificat, acestea din urmă fiind alcătuite din cel puțin două panouri de sticlă lipite între ele cu una sau mai multe folii speciale. ...
36) Element de vitraj simplu - panou format dintr-o sticlă de tip monolitic sau de tip stratificat. ...
37) Evacuare - o acțiune efectuată pentru a ajunge la un refugiu sigur sau într-o zonă de securitate. 1. Refugiu sigur - amplasament temporar care asigură protecție la un pericol imediat datorat efectelor incendiului (conform Figura 14). Notă: De exemplu, un loc în care o persoană într-un fotoliu rulant poate aștepta ajutoare într-o securitate relativă. De asemenea, poate fi o zonă de așteptare în clădirile înalte, foarte înalte sau cu persoane care nu se pot evacua singure (conform definiție), care lasă persoanelor șansa de a se odihni înainte de a continua evacuarea lor spre o zonă de securitate (sau de a aștepta echipele de salvare pentru a le evacua către o zona de siguranță).
Figura 14 - Refugiu sigur (reprezentat printr-un punct de staționare
a persoanelor cu dizabilități, fiind o zonă de securitate
relativă de amplasare temporară a acestora)
Notă Figura 14: Punct de staționare a persoanelor cu dizabilități - amplasare în scara de evacuare (varianta a și varianta b) sau în încăperea tampon ventilată în suprapresiune (varianta c).
...
Fragment 29
52) Nivel de stabilitate la incendiu - capacitatea globală normată a unei construcții sau a unui compartiment de incendiu de a răspunde la acțiunea unui incendiu standard. Nivelul de stabilitate la incendiu al construcției sau al compartimentului de incendiu, este determinat de elementul său cu cea mai defavorabilă încadrare în valorile normate. ...
53) "Open space" - spațiu () deschis, pentru activități care necesită o comunicare frecventă, sau grupare de încăperi cu același risc de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară folosită în exploatarea curentă) compartimentate prin mobilier și/sau parapete, panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile folosite ca separări funcționale și/sau izolante fonic (Figura 20). Panourile opace sau vitrate de delimitare care întrerup spațiul dintre plafonul (autoportant sau suspendat) incombustibil față de planșeu și/sau spațiul dintre pardoseala supraînalțată incombustibilă și planșeul inferior din cadrul unor grupări cu suprafața normată coroborată cu lungimile căilor de evacuare, trebuie realizate astfel încât să nu fie influențată funcționarea instalațiilor de protecție împotriva incendiilor. Este admisă gruparea încăperilor cu risc mic de incendiu și aceeași destinație, incluzând și destinații colaterale, inclusiv cele de comunicări funcționale orizontale. Gruparea încăperilor de tip open space se compartimentează la limita față de circulațiile comune de evacuare (coridoare, degajamente protejate, încăperi tampon, scări închise etc.) precum și față de spații cu risc diferit de incendiu (provenit din densitatea de sarcină termică și/sau din funcțiune), cu pereți rezistenți la foc specifici spațiilor tip open space sau conform prevederilor spațiilor alăturate (obligatoriu se aleg cerințele cele mai restrictive), conform încadrării fiecărei funcțiuni sau tip de construcție. În interiorul grupării spațiilor de tip open space, încăperile cu risc mai mare de incendiu (provenit din densitatea de sarcină termică și/sau din funcțiune) se compartimentează cu pereți rezistenți la foc specifici acestor încăperi. 1. încăperile tip "open space" cu aglomerări de persoane se prevăd cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu cu acoperire totală și nu se recomandă a fi dispuse în spații care nu sunt prevăzute cu instalații automate de stingere a incendiilor. ...
2. Nu se admit grupări tip "open space" care includ săli aglomerate, cu excepția clădirilor de comerț prevăzute în prezentul normativ. ...
3. Nu se admit grupări tip "open space" în clădiri destinate persoanelor care nu se pot evacua singure, cu excepția celor explicit nominalizate în prezentul normativ la clădirile cu funcțiunea de sănătate. ...
4. încăperile de dormit (dormitoare comune) sau cu locuri de dormit sau spitalizare (saloane, rezerve din clădiri de sănătate, cabinete medicale etc.), spațiile de dormit (chilii) situate în ansambluri mănăstirești, încăperile de dormit din hoteluri, hosteluri, moteluri, vile, bungalouri, cabane, pensiuni etc., sau cele situate în afara zonelor construite ale localităților (cabane, refugii, hoteluri, moteluri, pensiuni, sanatorii etc.), spitale și altele similare, cămine/dormitoare comune sau camere de cămin/internat, nu se pot constitui în spații deschise de tip open space, acestea trebuind să fie delimitate între ele (minimum prin pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului (EI)) precum și la limita către căile de circulație comune conform încadrării construcției/compartimentului de incendiu în nivel de stabilitate. ...
5. Grupările de încăperi cu același risc de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară) de tip open space se compartimentează între ele și la limita față de circulațiile comune de evacuare (coridoare, degajamente protejate, încăperi tampon protejate sau neprotejate, scări închise etc.) precum și față de spații cu risc diferit de incendiu (conform densităților sarcinilor termice (q) din spațiile adiacente și/sau densităților sarcinilor termice (q) cele mai mari din spațiile pe care le despart și/sau cele cu risc diferit de incendiu provenit din funcțiune), în funcție de încadrarea acestora în funcțiuni sau tip de construcție, prin pereți de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului REI/EI (de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu), conform încadrării construcției/compartimentului de incendiu în nivelul de stabilitate la incendiu, dacă densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente nu generează performanțe mai mari. ...
Fragment 30
6. Fiecare grupare de încăperi cu același risc de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară de tip open space, cu excepția celor prezentate la alineatele anterioare) compartimentate cu panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile folosite ca separări funcționale și/sau izolante fonic sau pereți interiori despărțitori funcționali, se admit în limita următoarelor arii construite: – nelimitat, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open space să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul I de stabilitate la incendiu; ...
– maximum 400 mp fiecare grupare, cu condiția ca aria construită a tuturor grupărilor de pe nivel (de tip open space) să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul II de stabilitate la incendiu; ...
– maximum 200 mp fiecare grupare, cu condiția ca aria construită a tuturor grupărilor de pe nivel (de tip open space) să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul III de stabilitate la incendiu; ...
– maximum 100 mp fiecare grupare, cu condiția ca aria construită a tuturor grupărilor de pe nivel (de tip open space) să fie de maximum 25% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul IV de stabilitate la incendiu; ...
– maximum 50 mp fiecare grupare, cu condiția ca aria construită a tuturor grupărilor de pe nivel (de tip open space) să fie de maximum 25% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul V de stabilitate la incendiu. ...
...
7. Gruparea încăperilor cu risc mic de incendiu și aceeași destinație, incluzând și destinații colaterale, inclusiv cele de comunicări funcționale orizontale (precum vestiare + grupuri sanitare; birouri + sas funcțional acces; camera RMN + camera de comanda + sas acces; cameră computer tomograf + camera de comanda + sas acces etc.) se compartimentează în limitele suprafețelor stabilite la alineatul precedent, prin pereți de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului REI/EI (de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu), conform încadrării construcției/compartimentului de incendiu în nivelul de stabilitate la incendiu, dacă densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente nu generează performanțe mai mari. ...
Nu sunt considerate spații open-space încăperile prevăzute în interiorul acestora cu pereți cu performanță privind rezistența la foc (din planșeu în planșeu), conform Figura 19. Acestea se partiționează față de încăperile adiacente prin pereți cu performanță la foc (din planșeu în planșeu), conform prevederi normate.
Varianta a) Încăpere prevăzută cu pereți cu rezistență la foc față de încăperile adiacente: fără pardoseală supraînălțată și fără plafon (autoportant sau suspendat) - nu creează plenum
Varianta b) Încăpere prevăzută cu pereți cu rezistență la foc față de încăperile adiacente: cu pardoseală supraînălțată și cu plafon (autoportant sau suspendat); spațiile din plafonul (autoportant sau suspendat) și din pardoseala supraînălțată sunt delimitate prin elemente de separare (pereți cu rezistență la foc) față de încăperile adiacente - nu creează plenum
Notă Varianta b): spațiile adiacente delimitate prin pereți rezistenți la foc pot avea sau nu plafoane (autoportante sau suspendate).
Varianta c) încăpere prevăzută cu pereți cu rezistență la foc față de încăperile adiacente: cu pardoseală supraînălțată și fără plafon (autoportant sau suspendat); spațiile din pardoseala supraînălțată sunt delimitate prin elemente de separare (pereți cu rezistență la foc) față de încăperile adiacente - nu creează plenum
Notă Varianta c): spațiile adiacente delimitate prin pereți rezistenți la foc pot avea sau nu plafoane (autoportante sau suspendate).
Varianta d) încăpere prevăzută cu pereți cu rezistență la foc față de încăperile adiacente: fără pardoseală supraînălțată și cu plafon (autoportant sau suspendat); spațiile din tavanul suspendat sunt delimitate prin elemente de separare (pereți cu rezistență la foc) față de încăperile adiacente - nu creează plenum
Notă Varianta d): spațiile adiacente delimitate prin pereți rezistenți la foc pot avea sau nu plafoane (autoportante sau suspendate).
Figura 19 - Încăperi închise, delimitate prin pereți cu
Fragment 37
– Atunci când ușa de evacuare cu deschidere pe balamale sau pivoți este amplasată într-o zonă fără acces cu public, ci numai cu persoane care cunosc atât tipologia clădirii (fără vizitatori) cât și funcțiile ușii de evacuare, ușa va fi echipată cu dispozitiv pentru ieșiri de urgență acționat mecanic fie printr-un mâner tip clanță (care respectă cerințele SR EN 179) fie printr-o placă de împingere pe fața interioară și este denumită în continuare ușă de ieșire de urgență (SR EN 179). ...
...
c) Ușă de evacuare culisantă automată cu "break-out" - ușă culisantă acționată de un sistem complet de automatizare care pe lângă mișcarea de culisare pentru deschidere automată prin senzor de prezență are și posibilitatea de a se deschide pivotant prin împingerea canatelor de către fluxul de persoane și plierea acestora (a canatelor) înspre sensul de evacuare. ...
d) Ușa de evacuare culisantă automată redundantă: ușă acționată de un sistem complet de automatizare în care pentru fiecare echipament component esențial (motor, procesor, detector de mișcare, acumulator) există constituită o rezervă care garantează ca în cazul unei pene de curent, defect sau incendiu, ușa culisantă se va deschide automat în siguranță fără să fie necesară acționarea mecanică. ...
e) Ușa de evacuare turnantă: ușă prevăzută cu posibilitatea plierii foilor de ușă, prin pliere se asigură numărul de fluxuri. ...
...
91) Utilizatori - persoane și animale care folosesc construcția. ...
92) Volum - produsul dintre arie și înălțime 1. Volumul nivelului (V_niv) - Volumul obținut din produsul dintre aria nivelului și înălțimea lui, determinat conform STAS 4908 - Clădiri civile, industriale și agrozootehnice. Arii și volume convenționale. Volumul de aer din încăpere se raportează la fețele interioare, reprezentând volumul obținut din produsul dintre aria încăperii și înălțimea acesteia. ...
2. Volumul total (Vt) - Suma volumelor nivelurilor, conform STAS 4908 - Clădiri civile, industriale și agrozootehnice. Arii și volume convenționale, raportat la contururile exterioare ale construcției. ...
...
...
...
CAPITOLUL 2
2. PERFORMANȚE COMUNE CONSTRUCȚIILOR CU ORICE DESTINAȚIE (CIVILE, DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE)
SECȚIUNEA I
2.1. Condiții generale de performanță a construcțiilor 2.1.1. Dispoziții generale
Articolul 2.1.1.1.
Performanțele, nivelurile de performanță și condițiile de securitate în caz de incendiu a construcțiilor cu orice destinație (civile, de producție și/sau depozitare, mixte), se stabilesc prin proiect și se realizează corespunzător prevederilor prezentului normativ, precizându-se în documentații, corespunzător: a) categoriei și clasei de importanță a construcției; ...
b) destinației, tipului de construcție și capacității maxime simultane de utilizatori; ...
c) riscurilor de incendiu din încăperi, compartimente de incendiu și construcție; ...
d) nivelului de stabilitate la incendiu al construcției (compartimentului de incendiu), realizat astfel încât să asigure îndeplinirea condițiilor de corelare normate; ...
e) condițiilor specifice destinației construcției (compartimentului de incendiu); ...
f) posibilităților de acces, pentru intervenție și salvare în caz de incendiu. ...
Articolul 2.1.1.2.
Categoria de importanță și clasa de importanță a construcției se stabilesc potrivit prevederilor legale.
Articolul 2.1.1.3.
Destinația construcției, compartimentelor de incendiu, a încăperilor și după caz a spațiilor acesteia, precum și tipul de construcție și capacitățile maxime simultane de utilizatori se precizează în documentații, în vederea stabilirii și realizării măsurilor normate de securitate la incendiu.
...
2.1.2. Risc de incendiu
Articolul 2.1.2.1.
(1) Riscurile de incendiu și, după caz, pericolul de explozie volumetrică, se determină și se precizează pentru fiecare încăpere (în cazuri particulare și pe zone ale acesteia), compartiment de incendiu și întreaga construcție, în funcție de densitatea sarcinii termice (q) și funcțiunile respective (luându-se în calcul valoarea cea mai restrictivă), conform prevederilor normativului.
(2) Pentru construcții de producție și/sau depozitare, riscul de incendiu se poate determina și pe zone.
(3) În documentațiile tehnice de proiectare și execuție se precizează obligatoriu riscul de incendiu al încăperilor, zonelor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor, iar atunci când există și risc de explozie volumetrică, se precizează și zonele de protecție ale acestuia.
(4) Riscul de incendiu al întregii construcții/al întregului compartiment de incendiu se determină prin însumarea sarcinii termice determinată pentru fiecare încăpere/zonă și raportare la aria desfășurată.
Articolul 2.1.2.2.
(1) Funcție de cele precizate în art. 2.1.2.1. , riscul de incendiu poate fi considerat: a) risc mic, atunci când densitatea sarcinii termice (q) este maximum 420 MJ/mp; ...
Fragment 38
b) risc mijlociu, atunci când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 420 MJ/mp și maximum 840 MJ/mp sau se utilizează foc deschis sub orice formă; ...
c) risc mare, atunci când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 840 MJ/mp și maximum 1.680 MJ/mp; ...
d) risc foarte mare, atunci când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 1.680 MJ/mp și/sau există risc de explozie volumetrică. ...
(2) Densitatea sarcinii termice (q) se determină prin calcul, luând în considerare totalitatea produselor, materialelor și substanțelor combustibile fixe și mobile utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate în încăperi, compartimente de incendiu și construcție.
(3) Sarcina termică pentru diferite materiale poate fi consultată în Anexa 9 "Puteri calorifice".
Articolul 2.1.2.3.
(1) Ca regulă generală, riscul de incendiu al încăperii se determină prin determinarea densității sarcinii termice, respectiv prin însumarea sarcinii termice determinată pentru fiecare zonă a încăperii și raportare la aria utilă. Ca excepție, cel mai mare risc de incendiu al unei zone neseparate cu pereți rezistenți la foc (EI, după caz, REI) și planșee rezistente la foc (REI), determină riscul de incendiu al întregii încăperi în care este situată, atunci când: a) zona cu risc de incendiu mare sau foarte mare, fără pericol de explozie volumetrică, are aria mai mare de 10% din aria încăperii în care se află, sau depășește aria de 400 mp; ...
b) zona cu risc foarte mare de incendiu, cu pericol de explozie volumetrică, are un volum mai mare de 5% din volumul încăperii în care se află. ...
(2) În cazurile în care zonele cu cel mai mare risc au valori sub condițiile precizate la literele a) și b) , în încăpere se adoptă riscul de incendiu mai mic existent (care îndeplinește condițiile respective), provenit din calculul densității de sarcină termică, și se iau măsurile tehnice de protecție corespunzătoare în zonele cu risc de incendiu mai mare sau cu risc de explozie volumetrică (inclusiv în zonele de protecție a acestora), în scopul reducerii posibilităților de propagare ușoară a incendiului în zonele învecinate și a formării concentrațiilor locale cu risc de explozie volumetrică.
(3) Atunci când sunt mai multe zone cu riscuri de incendiu și/sau de explozie volumetrică situate în puncte/zone distincte ale unei încăperi (zone neseparate cu pereți și planșee rezistente la foc), riscul de incendiu al întregii încăperi se determină astfel: a) când distanța dintre zonele respective (măsurată pe orizontală) este mai mică de 40 m, se ia în considerare cel mai mare risc de incendiu existent și suma ariilor efective ale acestuia, respectiv suma volumelor aferente riscului de explozie volumetrică; ...
b) când distanța dintre zonele respective este mai mare de 40 m, ariile efective nu se însumează și se asigură local (pentru fiecare zonă cu risc de incendiu sau pericol de explozie volumetrică), condițiile și măsurile de securitate la incendiu corespunzătoare riscului respectiv. ...
Articolul 2.1.2.4.
Riscul de incendiu pe compartiment de incendiu/construcție, se consideră riscul cel mai mare al încăperilor și zonelor: a) ale căror volume însumate reprezintă mai mult de 30% din volumul construcției sau al compartimentului de incendiu, indiferent de destinația acestora, dacă în construcție sunt zone cu risc foarte mare de incendiu, cu pericol de explozie volumetrică; ...
b) ale căror suprafețe însumate reprezintă mai mult de 30% din aria desfășurată a construcției sau al compartimentului de incendiu, indiferent de destinația acestora. ...
Articolul 2.1.2.5.
(1) La determinarea riscurilor de incendiu în zonele, spațiile, încăperile, compartimentele de incendiu și construcțiile în care se desfășoară activități de producție și/sau depozitare, se au în vedere prevederile din Anexa 8 privind "Caracteristicile substanțelor și materialelor ce determină încadrarea în riscuri de incendiu a spațiilor, încăperilor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor de producție și/sau depozitare" precum și articolele precedente, luându-se obligatoriu în considerare caracteristicile fizico-chimice specificate în fișele tehnice cu date de securitate ale materialelor vehiculate, stocate sau depozitate.
(2) În încăperile de producție este admisă depozitarea materialelor și substanțelor combustibile sau incombustibile, numai în cantitățile și sorturile necesare tehnologic pentru un singur schimb de lucru.
Articolul 2.1.2.6.
Fragment 39
La determinarea concentrațiilor amestecurilor cu risc de explozie volumetrică se iau în considerare scăpările și degajările de gaze, vapori sau praf, posibile în timpul desfășurării normale a activității. Delimitarea zonelor în care se asigură măsurile specifice de securitate la incendiu impuse de pericolele de explozie volumetrică este obligatorie și are în vedere posibilitatea prezenței amestecurilor de aer cu gaze, vapori sau praf în concentrații cu pericol de explozie în timpul funcționării normale.
...
2.1.3. Nivel de stabilitate la incendiu al construcției
Articolul 2.1.3.1.
(1) Nivelul de stabilitate la incendiu se asigură astfel încât construcția sau compartimentul de incendiu să îndeplinească condițiile de conformare și corelare normate, având în vedere clasele de rezistență la foc ale principalelor elemente de construcție utilizate.
(2) Trebuie luate în considerare clasele de reacție la foc ale produselor, materialelor și elementelor constructive utilizate, obligatoriu: a) la clădirile civile supraterane înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, la încăperile cu aglomerări de persoane, precum și acolo unde normativul impune cerințe în acest sens; ...
b) la finisajele căilor de evacuare a utilizatorilor construcțiilor supraterane sau subterane de orice tip și destinație; ...
c) în situațiile precizate în normativ sau în reglementările tehnice aplicabile. ...
Articolul 2.1.3.2.
Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească principalele elemente de construcție utilizate pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu într-un anumit nivel de stabilitate la incendiu, sunt precizate în Tabelul 2 și Tabelul 3.
Tabelul 2: Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru construcții civile Nr. Crt.
Tipul elementelor de construcție utilizate
Nivelul de stabilitate la incendiu al construcției/compartimentului de incendiu
I
h ≥ 12
5m
I
75m ≤ h <125 m
I
45m ≤ h < 75 m
I
28m < h < 45m
I
h ≤ 28 m
II
II (+)
III
III (+)
IV
V
1
STÂLPI (R)
240
(A1)
180
(A1)
180
(A1)
120
(A1)
120
(A1)
120
(A1)
90
60
45
30
-
(15 **)
2
GRINZI (R)
180
(A1)
120
(A1)
120
(A1)
90
(A1)
90
(A1)
90
(A1)
90
60
45
30
-
(15 **)
3
PLANȘEE, inclusiv planșee - terasă care constituie căi de evacuare sau care preiau încărcări suplimentare altele decât cele provenite numai din zăpadă (REI)
120
(A1)
120
(A1)
120
(A1)
90
(A1)
90
(A1)
90
(A1)
90
60
45
30
-
(15 **)
4
PLANȘEE terasă care nu constituie căi de evacuare sau care preiau încărcări provenite numai din zăpadă) (RE)
120 (A1)
90 (A1)
90 (A1)
60 (A1)
60 (A1)
60 (A1)
45
45
30
15
-
5
PERETI PORTANȚI (STRUCTURALI) Cu rol de limitare a propagării focului (REI)
240
(A1)
180
(A1)
180
(A1)
120
(A1)
120
(A1)
120
(A1)
90
60
45
30
-
(15**)
6
Pereți de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului (de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu) (REI/EI)
180
(A1 sau A2- s1,d0)
180
(A1 sau A2- s1,d0)
120
(A1 sau A2- s1,d0)
120
(A1 sau A2- s1,d0)
120
(A1 sau A2- s1,d0)
90
(A1 sau A2- s1,d0)
90
60
45
30
-
(15 **)
7
Pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului (EI)
(****)
90 (A1 sau A2- s1,d0)
(****)
60 (A1 sau A2- s1,d0)
(****)
60 (A1 sau A2- s1,d0)
(****)
60 (A1 sau A2- s1,d0)
(****)
60 (A1 sau A2- s1,d0)
(****)
45 (A1 sau A2- s1,d0)
45
30
15
15
-
8
Pereți exteriori neportanți (cu excepția panourilor de tâmplărie, a pereților cortină, fațadelor ventilate, fațadelor duble „double skin”) (E „o↔i”)
60
(A1 sau A2- s1,d0)
45
(A1 sau A2- s1,d0)
30
(A1 sau A2- s1,d0)
30
(A1 sau A2- s1,d0)
15
(A1 sau A2- s1,d0)
15
(A1 sau A2- s1,d0)
15
(A1 sau A2- s1,d0)
15
15
-
-
9
Șarpante ale acoperișurilor, acoperișuri autoportante (cupole, structuri spațiale reticulate etc.) (R)
120
(A1)
90
(A1)
90
(A1)
60
(A1)
60
(A1)
60
(A1)
45
45
30
15
-
10
Panouri/sisteme de învelitoare ale acoperiș urilor în pantă definite conform termino logie (*)
a. cu încărcări din vânt și zăpadă (E)
60
(A1 sau A2- s1,d0)
45
(A1 sau A2- s1,d0)
45
(A1 sau A2- s1,d0)
30
(A1 sau A2- s1,d0)
30
(A1 sau A2- s1,d0)
30
(*) (min B- s2,d0)
30
(*) (min B- s2,d0)
15
(*) (min C- s3,d0)
15
(*) (min C- s3,d0)
(*)
(min D- s3,d0)
(*)
Fragment 40
(min D- s3,d1)
b. cu încărcări supliment are provenite din fotovoltaice
(***)
B_ROOF (T4)
(***)
B_ROOF (T4)
(***)
B_ROOF (T4)
(***)
B_ROOF (T4)
(***)
B_ROOF (T3)
(***)
B_ROOF (T3)
(***)
B_ROOF (T3)
(***)
B_ROOF (T3)
(***)
B_ROOF (T3)
(***)
C_ROOF (T3)
(**) (***) C_ROOF (T3)
c.
c1) cu alte încărcări cu excepția celor de lit. a) și b):
(E) iar pentru încărcări se prevede structură proprie având performanța la foc stabilită la nr. crt. 9 care descarcă direct pe sarpantă (R).
c2) (REI) atunci când descărcarea se face direct pe panouri/ sisteme de învelitoare;
90
(A1 sau A2- s1,d0)
60
(A1 sau A2- s1,d0)
45
(A1 sau A2- s1,d0)
45
(A1 sau A2- s1,d0)
45
(A1 sau A2- s1,d0)
30
(*) (min B- s2,d0)
30
(*) (min B- s2,d0)
15
(*) (min C- s3,d0)
15
(*) (min C- s3,d0)
(*)
(min D- s3,d0)
(*)
(min D-s3,d1)
Note Tabelul 2: (a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare, suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice. ...
(b) (*) - La construcțiile echipate cu instalații de stingere a incendiilor cu sprinklere sau ceață de apă, cu excepția celor încadrate în nivel I de stabilitate, se consideră că este satisfăcută condiția de încadrare în nivelul de stabilitate la incendiu, dacă sistemul de învelitoare este compus din: – strat cu profil trapezoidal din oțel cu grosimea mai mare sau egală cu 1,00 mm; ...
– barieră de vapori care are mai puțin de 11,6 MJ/mp, grosimea mai mică de 1,00 mm și masa pe unitatea de suprafață mai mică de 1 kg/mp; ...
– termoizolație cu grosime de minimum 20 cm, clasa de reacție la foc A1, cu densitatea minimă 150 kg/mc; ...
– membrană hidroizolantă care trebuie să îndeplinească numai clasa de performanță la foc exterior, astfel: minimum B_ROOF (T3) pentru nivelul II și/sau III de stabilitate la incendiu sau C_ROOF (T3) pentru nivelul IV de stabilitate la incendiu. ...
...
(c) (**) - Constituie excepție de la încadrarea în condiții "fără performanțe determinate la foc" Nota (c) de la Tabelul 42 (Condiții de corelare între destinație, capacitatea maximă simultană și numărul de niveluri supraterane ale clădirilor civile, cu nivel de stabilitate la incendiu III, IV sau V) pentru nivelul de stabilitate la incendiu V. ...
(d) (***) - Este obligatorie asigurarea și a minimum condițiilor prevăzute pentru suporturi standardizate de panouri sau sisteme de învelitoare ale acoperișurilor în pantă prevăzute la Nr. Crt. 10 lit. b). ...
(e) (****) - În cazul pereților vitrați se consideră îndeplinită condiția privind clasa de reacție la foc, atunci când sunt realizați cu structuri din profile având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componentelor nesubstanțiale, a izolatorilor și garniturilor precum și a foliilor de laminare și sunt prevăzute cu panouri de umplere din elemente de vitraj din sticlă simplă, sticlă izolantă sau sticlă stratificată (formată din două sau mai multe sticle tratate termic lipite între ele cu folii organice de laminare) sau din produse clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu rezistența la foc EI necesară, conform cerințe de încadrare în nivel de stabilitate la incendiu. ...
(f) "-" - Fără performanțe determinate la foc. ...
(g) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință. ...
(h) În scopul verificării cerințelor de rezistență la foc ale elementelor structurale secundare, proiectantul trebuie să verifice că prăbușirea acestor elemente prin efectul incendiului nu va compromite: capacitatea portantă a altor elemente structurale care fac parte din structură (în condiții de incendiu), eficacitatea compartimentării elementelor structurale, operarea sistemelor active de protecție împotriva incendiilor, evacuarea în siguranță a utilizatorilor precum și siguranța echipelor de intervenție. ...
Tabelul 3: Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru construcții de producție și/sau depozitare Nr. crt.
Tipul elementelor de construcție utilizate
Nivelul de stabilitate la incendiu al construcției/compartimentului
I
II
II (+)
III
IV
V
1
STÂLPI (R)
180
(A1)
120
(A1)
90
(A1)
60
30/(**)
-
2
GRINZI (R)
120
(A1)
90
(A1)
90
(A1)
60
30/(**)
-
3
PLANȘEE, inclusiv planșee - terasă care constituie căi de evacuare sau care preiau încărcări suplimentare altele decât cele provenite numai din zăpadă (REI)
120
(A1)
90
(A1)
90
(A1)
60
30
-
4
PLANȘEE terasă care nu constituie căi de evacuare sau care preiau încărcări provenite numai din zăpadă) (RE)
60
(A1)
45
(A1)
45
Fragment 41
(A1)
30
15
-
5
PERETI PORTANTI (STRUCTURALI) cu rol de limitare a propagării focului (REI)
180
(A1)
120
(A1)
90
(A1)
60
30/(**)
-
6
Pereți de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului (de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu) (REI/EI)
120
(A1 sau A2- s1,d0)
120
(A1 sau A2- s1,d0)
90
(A1 sau A2- s1,d0)
60
30/(**)
-
7
Pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului (EI)
60
45
45
30
15
-
8
Pereți exteriori neportanți (cu excepția panourilor de tâmplărie, a pereților cortină, fațadelor ventilate, fațadelor duble „double skin”). (E)
30
(A1 sau A2- s1,d0)
15
(min B- s1,d0)
15
(min B- s2,d0)
15
-
-
9
Șarpante ale acoperișurilor, acoperișuri autoportante (cupole, structuri spațiale reticulate etc.) (R)
60
(A1)
45
(A1)
45
(A1)
30
15
-
10
Panouri/ sisteme de învelitoare ale acoperișurilor în pantă definite conform terminologie (*)
a) cu încărcări din vânt și zăpadă (E)
30
(A1 sau A2-s1,d0)
30
(*) (min B- s2,d0)
15
(*) (min B- s2,d0)
15
(*) (min C- s3,d0)
15
(*) (min C- s3,d0)
(*)
(min D- s3,d0)
b) cu încărcări suplimentare provenite din fotovoltaice
(***)
B_ROOF
(T4)
(***)
B_ROOF
(T3)
(***)
B_ROOF
(T3)
(***)
B_ROOF
(T3)
(***)
C_ROOF
(T3)
(***)
D_ROOF
(T3)
c)
c1) cu alte încărcări cu excepția celor de la lit. a) și b): (E) iar pentru încărcări se prevede structură proprie având performanța la foc stabilită la nr. crt. 9, care descarcă direct pe sarpantă (R);
c2) (REI) atunci când descărcarea se face direct pe panouri/ sisteme de învelitoare.
60
(A1 sau A2-s1,d0)
45
(*)
(A1 sau A2-s1,d0)
30
(*)
(min B-s2,d0)
30
(*)
(min C-s3,d0)
15
(*)
(min C-s3,d0)
(*)
(min D-s3,d0)
Note Tabelul 3: (a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice. ...
(b) (*) - La construcțiile echipate cu instalații de stingere a incendiilor cu sprinklere sau ceață de apă, cu excepția celor încadrate în nivel I de stabilitate, se consideră că este satisfăcută condiția de încadrare în nivelul de stabilitate la incendiu, dacă sistemul de învelitoare este compus din: – strat cu profil trapezoidal din oțel cu grosimea mai mare sau egală cu 1,00 mm; ...
– barieră de vapori care are mai puțin de 11,6 MJ/mp, grosimea mai mică de 1,00 mm și masa pe unitatea de suprafață mai mică de 1 kg/mp; ...
– termoizolație cu grosime de minimum 20 cm, clasa de reacție la foc A1, cu densitatea minimă 150 kg/mc; ...
– membrană hidroizolantă care trebuie să îndeplinească numai clasa de performanță la foc exterior, astfel: minimum B_ROOF (T3) pentru nivelul II și/sau III de stabilitate la incendiu sau C_ROOF (T3) pentru nivelul IV de stabilitate la incendiu. ...
...
(c) (**) - Constituie excepție de la încadrare construcțiile de producție-depozitare parter cu risc mic și mijlociu de incendiu, la care structura (stâlpi, grinzi, pereți structurali) poate avea rezistență la foc de 15 minute. ...
(d) (***) - Este obligatorie asigurarea și a minimum condițiilor prevăzute pentru suporturi standardizate de panouri sau sisteme de învelitoare ale acoperișurilor în pantă prevăzute la Nr. Crt. 10 lit. b). ...
(e) "-" - Fără performanțe determinate la foc. ...
(f) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință. ...
(g) În scopul verificării cerințelor de rezistență la foc ale elementelor structurale secundare, proiectantul trebuie să verifice că prăbușirea acestor elemente prin efectul incendiului nu va compromite: capacitatea portantă a altor elemente structurale care fac parte din structură (în condiții de incendiu), eficacitatea compartimentării elementelor structurale, operarea sistemelor active de protecție împotriva incendiilor, evacuarea în siguranță a utilizatorilor precum și siguranța echipelor de intervenție. ...
Articolul 2.1.3.3.
(1) Nivelul de stabilitate la incendiu al construcției sau al compartimentului de incendiu, este determinat de elementul său cu cea mai defavorabilă încadrare.
Fragment 42
(2) La clădirile supraterane înalte, foarte înalte și la cele cu săli aglomerate cu nivelul I de stabilitate la incendiu, șarpantele acoperișurilor cu sau fără pod vor fi realizate integral din materiale și elemente din clasa de reacție la foc A1, iar la sălile aglomerate cu nivelul II și III de stabilitate la incendiu pot fi minimum conform încadrare în Tabelul 2, având clasa de reacție la foc minimum: – B-s1,d0 pentru construcțiile cu nivelul II de stabilitate la incendiu echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice; ...
– B-s2,d0 pentru construcțiile cu nivelul III de stabilitate la incendiu; ...
– C-s1,d0 pentru cele cu nivelul III de stabilitate la incendiu prevăzute cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice. ...
(3) Protejarea structurilor metalice la acțiunile termice ale incendiilor (protecție cu vopsea termospumantă, protecție cu torcret, placări sau alte sisteme), trebuie să corespundă temperaturilor critice ale structurilor respective și factorilor de secțiune respectivi.
(4) În absența unui calcul specific, valoarea temperaturii critice pentru elementele din oțel cu secțiune transversală de clasa 1, 2 și 3 utilizate în clădiri poate să fie considerată egală cu 500°C, iar pentru elementele din oțel cu secțiune transversală de clasa 4 se stabilește potrivit anexei naționale a SR EN 1993-1-2.
(5) În documentațiile tehnico-economice se precizează obligatoriu nivelul de stabilitate la incendiu al construcției și după caz, al compartimentului de incendiu.
Articolul 2.1.3.4.
La determinarea nivelului de stabilitate la incendiu al construcției sau al compartimentului de incendiu, nu se iau în considerare următoarele: a) șarpanta și suportul învelitorii construcțiilor cu pod (Figura 27): – pentru nivelul I de stabilitate la incendiu, dacă planșeul spre pod are rezistența la foc REI 90 și nu este suspendat de șarpanta acoperișului, iar golurile din planșeul spre pod sunt protejate cu elemente de închidere rezistente la foc minimum EI 90, normal închise; ...
– pentru nivelul II de stabilitate la incendiu, dacă planșeul spre pod are rezistența la foc REI 60 și nu este suspendat de șarpanta acoperișului, iar golurile din planșeul spre pod sunt protejate cu elemente de închidere rezistente la foc minimum EI 60, normal închise; ...
– pentru nivelul III de stabilitate la incendiu, dacă planșeul spre pod are rezistența la foc REI 45 și nu este suspendat de șarpanta acoperișului, iar golurile din planșeul spre pod sunt protejate cu elemente de închidere rezistente la foc minimum EI 45, normal închise; ...
– pentru nivelul IV de stabilitate la incendiu la care elementele componente ale structurii (stâlpi, grinzi, pereți structurali) au rezistența la foc de 30 minute, dacă planșeul spre pod are rezistența la foc REI 30 și nu este suspendat de șarpanta acoperișului, iar golurile din planșeul spre pod sunt protejate cu elemente de închidere rezistente la foc minimum EI 30, normal închise; ...
– pentru nivelul V de stabilitate la incendiu (pentru situațiile prevăzute la Nota c) de la Tabelul 42 (Condiții de corelare între destinație, capacitatea maximă simultană și numărul de niveluri supraterane ale clădirilor civile, cu nivel de stabilitate la incendiu III, IV sau V), pentru nivelul de stabilitate la incendiu V), dacă planșeul spre pod are rezistența la foc REI 15 și nu este suspendat de șarpanta acoperișului, iar golurile din planșeul spre pod sunt protejate cu elemente de închidere rezistente la foc minimum EI 15, normal închise. ...
a.1) Variantă admisibilă nerecomandată, necesar a fi justificată tehnic privind propagarea incendiului la șarpantă ...
a.2) Variantă admisibilă, necesar a fi justificată tehnic privind propagarea incendiului la șarpantă ...
a.3) Variantă recomandată ...
a.4) Variantă recomandată ...
a) delimitarea șarpantei acoperișului cu pod (exemple) ...
b) detalii de delimitare a șarpantei acoperișului cu pod (exemple) ...
Figura 27 - Șarpanta acoperișului cu pod - delimitare minimală prin planșeu rezistent la foc
Note Figura 27: (a) În condițiile în care nu sunt îndeplinite măsurile de mai sus, șarpanta acoperișului cu pod va îndeplini cerințele prevăzute în Tabelul 2 nr. crt. 9 și Tabelul 3 nr. crt. 9, corespunzătoare nivelului de stabilitate la incendiu. La clădirile înalte și foarte înalte, acoperișurile cu pod vor fi realizate integral din materiale A1, iar la clădirile cu săli aglomerate se va prevedea conform Art. 2.1.3.3. alin. (2) . ...
Fragment 43
(b) Exemple streașină înfundată. Respectând aceleași principii de delimitare minimală prin planșeu rezistent la foc (conform Art. 2.1.3.4 ., în funcție de încadrarea construcției în nivel de stabilitate la incendiu), se pot alege și soluții arhitecturale cu streașină semiînfundată sau neînfundată. ...
...
b) învelitorile acoperișurilor de orice fel, cu excepția panourilor de învelitoare precizate la Tabelul 2 nr. crt. 10. și Tabelul 3 nr. crt. 10, precum și termoizolațiile și hidroizolațiile montate deasupra unui suport continuu rezistent la foc conform Tabelul 2 nr. crt. 3 și nr. crt. 4 și Tabelul 3 nr. crt. 3 și nr. crt. 4; ...
c) luminatoarele dispuse pe acoperiș, a căror arie însumată (în proiecție orizontală) este mai mică de 25% din aria spațiului în care sunt dispuse, dar nu mai mult de 25 mp, indiferent de clasa lor de reacție la foc; ...
d) luminatoarele atriumurilor (indiferent de aria lor) sau luminatoarele dispuse în acoperiș cu aria mai mare de 25% din aria spațiului în care sunt amplasate, atunci când sunt realizate cu structuri din profile având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componentelor nesubstanțiale, a izolatorilor și garniturilor, prevăzute cu panouri de umplere din elemente de vitraj/sticlă simplu sau izolant sau din produse clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0; ...
e) contravântuirile structurilor, platformele și elementele metalice necesare funcțional sau tehnologic, care nu sunt luate în calcul la rezistența și stabilitatea construcției în caz de incendiu; ...
f) elementele constructive ale marchizelor, windfangurilor, verandelor, pridvoarelor, cerdacurilor și serelor; ...
g) componentele nesubstanțiale, garniturile, izolatorii, elementele de vitraj simplu sau izolant (realizate din sticlă) ale ușilor și ferestrelor exterioare, inclusiv cele inserate în pereții cortină; ...
h) ușile și ferestrele exterioare, inclusiv cele inserate în pereții cortină. ...
i) parapetele, panourile și pereții interiori despărțitori funcționali având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 din cadrul unor grupări de spații de tip open space, cu suprafața maxim normată; ...
j) parapetele și/sau panourile din materiale combustibile dacă înălțimea însumată a panourilor pline combustibile este de cel mult 1,20 m din cadrul unor grupări de spații de tip open space, cu suprafața maxim normată. Parapetele și/sau panourile din materiale combustibile de cel mult 1,20 m trebuie să îndeplinească și următoarele condiții: – minimum clasa de reacție la foc D-s2,d0 sau a căror finisaje îndeplinesc criteriile de performanță la foc minim K2 10 (la niv. IV și/sau V de stabilitate la incendiu); ...
– minimum clasa de reacție la foc C-s2,d0 sau a căror finisaje îndeplinesc criteriile de performanță la foc minim K2 30 (la niv. III de stabilitate la incendiu); ...
– minimum clasa de reacție la foc B-s1,d0 sau a căror finisaje îndeplinesc criteriile de performanță la foc minim K2 60 (la niv. II de stabilitate la incendiu); ...
– nu se admit (la niv. I de stabilitate la incendiu). ...
...
Articolul 2.1.3.5.
(1) Se poate reduce rezistența la foc a elementelor de construcție clasa de reacție la foc A1, până la minimum 15 minute, pentru pereți și planșee, stâlpi, grinzi, ferme, contravântuiri și șarpante ale acoperișurilor construcțiilor și compartimentelor de incendiu cu înălțimi obișnuite, care nu delimitează căi de evacuare a utilizatorilor, considerându-se că acestea îndeplinesc condițiile pentru nivelul II de stabilitate la incendiu, la: a) parcajele supraterane deschise pentru autoturisme cu înălțimea liberă de maximum 15 m, cu aria construită (Ac) de maximum 3.000 mp și maxim 3 niveluri supraterane; ...
b) construcțiile de producție și/sau depozitare cu regim de înălțime parter, având risc mic de incendiu, în condițiile în care densitatea de sarcină termică rezultată din substanțele și materialele combustibile din spațiile respective nu depășește 420 MJ/mp (materialele și substanțele combustibile nu trebuie amplasate comasat lângă elementele structurale astfel încât să poată conduce la afectarea acestora) cu aria construită de cel mult 2.000 mp; ...
c) construcțiile parter de depozitare, în vrac, a cerealelor cu aria construită (Ac) de cel mult 2.000 mp; ...
d) construcțiile de producție și/sau depozitare supraterane cu densitatea sarcinii termice (q) de maximum 840 MJ/mp, aria construită (Ac) de cel mult 2.000 mp și înălțimea liberă de maximum 15 m, atunci când sunt prevăzute cu instalații automate de stingere a incendiilor; ...
e) construcțiile civile, cu maximum trei niveluri supraterane, aria construită (Ac) de cel mult 600 mp și densitatea sarcinii termice (q) de maximum 420 MJ/mp, care nu adăpostesc persoane ce nu se pot evacua singure (definite conform terminologie); ...
f) construcțiile deschise destinate activităților sportive cu densitatea sarcinii termice (q) de maximum 420 MJ/mp. ...
Fragment 44
(2) La construcțiile menționate la alin. (1) planșeele și pereții de separare a căilor de evacuare în caz de incendiu (coridoare, holuri, degajamente protejate, case de scări), rampele și podestele scărilor de circulație funcțională și de evacuare în caz de incendiu, precum și structura de rezistență aferentă acestor elemente de construcție, trebuie să îndeplinească condițiile minime stabilite pentru construcțiile cu nivelul II de stabilitate la incendiu.
(3) La construcțiile de producție și/sau depozitare parter menționate la alin. (1) , având risc mic de incendiu, în condițiile în care densitatea de sarcină termică rezultată din substanțele și materialele combustibile din spațiile respective nu depășește 420 MJ/mp, nu se stabilesc criterii de performanță la foc pentru elementele de separare a căilor de evacuare, dar lungimea căilor de evacuare se reduce cu 25% față de valoarea stabilită în normativ.
(4) Construcțiile menționate la alin. (1) vor avea asigurate condițiile normate de limitare a propagării incendiilor atât prin exterior (pe fațade), cât și prin interiorul clădirii.
Articolul 2.1.3.6
(1) Construcțiile modulare (de tip container), indiferent de nivelul de stabilitate la incendiu, se vor limita la un singur nivel (parter).
(2) Prin excepție de la alin. (1) se pot realiza construcții modulare (de tip container) încadrate în nivelul de stabilitate la incendiu V cu două niveluri (parter și un etaj) cu destinație de organizare de șantier precum și pentru clădiri de locuit cu două niveluri (parter și un etaj).
(3) Prin excepție de la alin. (2) , în cazul construcțiilor cu destinația de organizare de șantier încadrate în nivelul V de stabilitate la incendiu, investitorii/beneficiarii pot adopta un nivel în plus față de prevederile de la alin. (2) , respectiv un regim de înălțime parter și două etaje, cu condiția echipării acestora cu instalație de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului.
Articolul 2.1.3.7.
(1) Construcțiile parter cu destinația de depozitare, complet automatizate, fără personal în depozit, cu înălțimea liberă mai mare de 15 m și sarcina termică mai mare de 420 MJ/mp, echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere atât la tavan cât și în rafturi sau cu instalație de stingere cu ceață de apă sau alte sisteme automate de stingere a incendiilor cu inundare totală a întregului volum al construcției, se pot realiza cu/pe structura metalică neprotejată, fiind considerate corespunzătoare nivelului II de stabilitate la incendiu.
(2) La aceste construcții nu se prevăd hidranți interiori, iar stingerea incendiului de către forțele de intervenție se face numai din exteriorul construcției.
(3) Distanța de siguranță dintre aceste construcții și orice construcție vecină, inclusiv cele din limita de proprietate, va fi cel puțin egală cu înălțimea depozitului, la care se adaugă 15 m.
(4) În toate situațiile, distanța dintre depozit și latura cea mai apropiată aferentă unei căi de acces și intervenție destinată autospecialelor pompierilor, va fi cel puțin egală cu înălțimea depozitului la care se adaugă 10 m.
...
...
SECȚIUNEA II
2.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor
Articolul 2.2.0.1.
Condițiile normate de limitare a posibilităților de propagare a incendiilor între construcții și compartimente de incendiu, precum și în interiorul acestora, sunt obligatorii și se realizează prin: a) amplasarea la distanțele normate sau compartimentarea construcțiilor și conformarea lor corespunzătoare la foc; ...
b) alcătuirea constructivă a elementelor de construcții și de instalații utilizate, conform prevederilor normate; ...
c) asigurarea măsurilor de protecție constructive de limitare a propagării incendiilor în interiorul construcțiilor și/sau a compartimentelor de incendiu (pereți și planșee rezistente la foc și, după caz, rezistente la explozie volumetrică), completate cu instalațiile de protecție împotriva incendiilor stabilite în reglementările tehnice de specialitate. ...
2.2.1. Amplasare
Articolul 2.2.1.1.
(1) Construcțiile supraterane civile, de producție și/sau depozitare sau mixte, pot fi: a) amplasate independent la distanțele normate față de vecinătăți (Figura 28); ...
b) delimitate cu pereți rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) și, după caz, planșee rezistente la foc de separare a compartimentelor de incendiu (planșee antifoc) (Figura 29); ...
c) amplasate comasat, în limita ariei construite maxim admisă de normativ (Figura 30). ...
Fragment 45
(2) Distanțele dintre construcțiile care se comasează nu sunt normate, dar prin însumarea ariilor construite ale clădirilor respective (Ac) trebuie respectate valorile maximum admise pentru compartimentele de incendiu, în funcție de destinația și nivelul cel mai defavorabil de stabilitate la incendiu asigurat (de ex, între nivel II de stabilitate la incendiu și nivel IV de stabilitate la incendiu, se alege nivel IV de stabilitate la incendiu), de riscul de incendiu cel mai mare și numărul de niveluri cel mai mare normat. Compartimentele de incendiu rezultate din comasarea construcțiilor vor avea nivelul de stabilitate la incendiu determinat de clădirea cu cel mai defavorabil nivel, riscul de incendiu cel mai mare și numărul de niveluri normat.
(3) Comasarea construcțiilor se poate realiza numai în cadrul limitei de proprietate, cu excepția clădirilor de locuit reprezentând unități individuale cu regim normal de înălțime (maximum S+P+2+M), care se pot comasa și în afara limitei de proprietate. Astfel, clădirile de locuit reprezentând unități individuale cu regim normal de înălțime (maximum S+P+2+M) se amplasează fără normarea distanțelor între ele în interiorul cvartalurilor noi de construcții civile reprezentând unități individuale pentru care există rețele de hidranți exteriori dimensionate pentru cea mai defavorabilă situație, prevăzându-se măsuri compensatorii care vizează limitarea propagării incendiilor de la o construcție la alta, în limita maxim admisă pentru un compartiment de incendiu (nivelul de stabilitate la incendiu al construcției sau al compartimentului de incendiu, este determinat de elementul său, sau de construcția comasată cu cea mai defavorabilă încadrare în valorile normate). Ariile maxim admise pentru un compartiment de incendiu nu pot fi mărite pe proprie răspundere.
(4) Construcțiile destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie), precum și cele pentru obiecte, echipamente sau aparatură de importanță deosebită, clădirile civile supraterane înalte și/sau foarte înalte sau cu săli aglomerate, nu se comasează cu alte construcții.
(5) În cazul delimitării cu pereți rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) și, după caz, planșee rezistente la foc de separare a compartimentelor de incendiu (planșee antifoc) compartimentarea față de construcțiile prevăzute la alin. (3) se poate realiza în limitele compartimentelor de incendiu stabilite pentru fiecare tip sau funcțiune distincte, potrivit prevederilor normativului.
(6) Pentru construcțiile prevăzute la alin. (3) se asigură separarea tipurilor și/sau a funcțiunilor diferite din compartimente diferite cu elemente de construcție antifoc verticale și orizontale cu rezistențe la foc determinate în funcție de densitatea sarcinii termice (q) din spațiile adiacente, dar nu mai puțin de REI 180 sau EI-M 180 pentru pereți și minimum REI 120 pentru planșee și protecții ale golurilor conform prevederilor normativului, asigurându-se pentru fiecare compartiment de incendiu distinct căi de acces și de evacuare pentru utilizatori, precum și căi de acces carosabile, corespunzător dimensionate pentru circulația și amplasarea autospecialelor pentru intervenție de stingere și salvare în caz de incendiu, cel puțin pe două laturi, cu posibilitate de acces în clădire de pe fațadă.
(6) Funcțiunile înglobate (comasate) într-o clădire se constituie într-o clădire cu funcțiuni mixte. Figura 28 - Amplasare independentă a construcțiilor (la distanțe normate)
Figura 29 - Amplasare compartimentată
Figura 30 - Amplasare comasată a construcțiilor în limita ariilor
compartimentelor de incendiu normate
(Ac compartiment de incendiu = suma Ac construcții comasate)
Articolul 2.2.1.2.
(1) Clădirile independente și/sau clădirile care sunt alcătuite din mai multe compartimente de incendiu, se amplasează față de celelalte construcții sau compartimente de incendiu la distanțele minime de siguranță stabilite în Tabelul 4 sau se delimitează cu pereți rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) și, după caz, planșee rezistente la foc de separare a compartimentelor de incendiu (planșee antifoc).
Fragment 46
(2) Clădirile comasate într-un compartiment de incendiu se amplasează față de celelalte construcții sau compartimente de incendiu la distanțele minime de siguranță stabilite în Tabelul 4, funcție de nivelul de stabilitate la incendiu stabilit conform Art. 2.2.1.1. alin. (2) sau se delimitează cu pereți rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) și, după caz, planșee rezistente la foc de separare a compartimentelor de incendiu (planșee antifoc). Tabelul 4: Distanțe minime de siguranță între construcții sau compartimente de incendiu supraterane (civile, de producție și/sau depozitare) Nivel de stabilitate la incendiu al construcției
Distanțe minime de siguranță (m), față de construcții învecinate cu nivelul de stabilitate la incendiu:
I și/sau II
III
IV și/sau V
I - II
6
8
10
III
8
10
12
IV - V
10
12
15
Note Tabelul 4: (a) Pentru construcțiile cu risc foarte mare de incendiu, distanțele de siguranță față de vecinătăți se majorează conform prevederilor normativului, dar nu vor fi mai mici de 12 m. Atunci când construcțiile sunt și cu risc de explozie volumetrică, distanțele vor corespunde și prevederilor reglementărilor tehnice specifice, dar nu vor fi mai mici de 15 m. ...
(b) Distanța de siguranță dintre clădiri poate fi redusă cu cel mult 25% dacă cel puțin una dintre clădiri este echipată integral cu instalații de stingere a incendiului cu sprinklere, conform prevederilor normativului P118:2/2013, având în vedere spațiile exceptate de la echipare și cele protejate cu alte instalații automate de stingere compatibile. ...
(c) Atunci când construcțiile sunt și cu risc de explozie volumetrică, distanțele vor corespunde și prevederilor reglementărilor tehnice specifice. ...
...
2.2.2. Conformare
Articolul 2.2.2.1.
(1) Prin conformarea construcțiilor și a compartimentelor de incendiu, trebuie respectate condițiile normate de corelare între nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, aria construită (Ac), destinație, numărul de niveluri, capacitatea maximă simultană de utilizatori și tipul de clădire, limitându-se posibilitățile de propagare a focului și a fumului în interiorul lor, precum și la vecinătăți și de la vecinătăți.
(2) Activitățile/spațiile cu riscuri mari, foarte mari de incendiu și cele cu riscuri de explozie volumetrică (atunci când sunt admise) se dispun pe cât posibil în zone distincte ale construcției (cele cu riscuri/pericol de explozie volumetrică se recomandă a se amplasa la ultimul nivel suprateran al construcției), se realizează conform prevederilor privind performanțele comune și cele specifice ale construcțiilor și numai cu asigurarea măsurilor de protecție corespunzătoare.
Articolul 2.2.2.2.
În funcție de nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, construcțiile și compartimentele de incendiu supraterane civile, de producție și/sau depozitare se conformează potrivit prevederilor normativului.
Articolul 2.2.2.3.
Pentru limitarea propagării incendiului, construcțiile civile, de producție și/sau depozitare trebuie separate, în limita ariilor normate ale compartimentelor de incendiu respective.
Articolul 2.2.2.4.
(1) Activitățile diferite din construcție și din compartimentele de incendiu se separă cu pereți (EI/REI) și planșee (REI), cu rezistența la foc corespunzătoare riscurilor de incendiu și a densității sarcinii termice (q) din încăperile adiacente, potrivit prevederilor normativului și a celor stabilite la Tabelul 5 și Tabelul 6. Pereții și planșeele rezistente la foc cu rol de separare a compartimentelor de incendiu vor îndeplini cerințele prevăzute în normativ.
(2) Atunci când nu întrunesc distanțele minime de siguranță normate între construcții independente care nu sunt comasate și a căror delimitare antifoc trebuie realizată spre fațade prevăzute cu pereți cortină, prin excepție de la prevederile Art. 2.3.2.1.2 lit. d) , se admit în cadrul limitei de proprietate elemente de construcție verticale de separare a compartimentelor de incendiu realizate din pereți cortină cu rezistențe la foc minimum EI 120 (o<-> i), în condițiile în care cel puțin una dintre cele două construcții independente este echipată integral cu instalații de stingere a incendiului cu sprinklere, conform prevederilor normativului P118:2/2013 (Figura 31). Nu se admit spații cu densitate de sarcină termică mai mare 630 MJ/mp sau spații cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică spre peretele antifoc constituit din perete cortină EI 120 (o <-> i). Figura 31 - Distanțe minime de siguranță între construcții independente
...
...
SECȚIUNEA III
2.3. Limitarea propagării incendiilor 2.3.1. Dispoziții generale
Articolul 2.3.1.1.
(1) Elementele de construcții, pereți și planșee utilizate pentru limitarea propagării incendiilor și a efectelor acestora, precum și a exploziilor, sunt de tipul: ● rezistente la foc (REI sau EI);
Fragment 47
● rezistente la explozie (REI);
● radiație termică (W);
● etanșe la foc (E);
● rezistente la foc cu acțiune mecanică (REI sau EI-M).
(2) Este obligatorie asigurarea continuității condițiilor minime pentru pereți și planșee în dreptul rosturilor de tasare cu soluții de etanșare agrementate.
(3) Protecția golurilor funcționale din aceste elemente de construcții, se realizează, după caz, cu uși, obloane, cortine, încăperi tampon ventilate în suprapresiune sau tamburi deschiși, alcătuite și dimensionate conform prevederilor normativului.
Articolul 2.3.1.2.
Rezistențele la foc normate ale pereților (EI/REI) și a planșeelor (REI) de compartimentare a încăperilor cu funcțiuni diferite (conform ariilor maxime și condițiilor stabilite în normativ), stabilite în funcție de densitatea sarcinii termice (q) din spațiile adiacente, și/sau în funcție de densitatea sarcinii termice (q) cea mai mare din spațiile pe care le despart, sunt precizate în Tabelul 5, dacă prevederile prezentului normativ nu stabilesc alte condiții.
Tabelul 5: Rezistențe la foc normate ale pereților (EI/REI) și planșeelor (REI) corespunzătoare densităților sarcinilor termice (q) din spațiile adiacente și/sau densităților sarcinilor termice (q) cele mai mari din spațiile pe care le despart Densitatea sarcinii termice (q) din încăperi (MJ/mp)
Rezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților (minute)
Rezistența la foc (REI) minimă a planșeelor (minute)
la construcții civile
la construcții de producție/ depozitare
neechipate cu instalații automate de stingere a incendiilor
echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor
neechipate cu instalații automate de stingere a incendiilor
echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor
neechipate cu instalații automate de stingere a incendiilor
echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor
q ≤ 105 MJ/mp
Nici o cerință
Nici o cerință
Nici o cerință
105 MJ/mp < q ≤ 210 MJ/mp
30
15
30
15
30
15
210 MJ/mp < q ≤ 420 MJ/mp
60
30
45
30
60
30
420 MJ/mp < q ≤ 630 MJ/mp
90
60
60
45
90
60
630 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mp
120
90
90
60
120
90
840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mp
180
120
120
90
180
120
q > 1.680 MJ/mp
240
180
180
120
180
120
Articolul 2.3.1.3.
Elementele de construcție utilizate pentru limitarea propagării incendiilor și a exploziilor volumetrice, precum și a efectelor acestora, sunt rezistente la foc (pereți EI/REI, planșee REI) și, după caz, rezistente la explozie.
Articolul 2.3.1.4.
Golurile de circulație funcțională și de evacuare practicate în elementele de construcție cu rol de limitare a propagării incendiilor și/sau a exploziilor, se protejază obligatoriu cu elemente de închidere corespunzătoare prevederilor normativului.
...
2.3.2. Elemente antifoc pentru separarea compartimentelor de incendiu și protecția golurilor funcționale de trecere 2.3.2.1. Pereți antifoc pentru separarea compartimentelor de incendiu
Articolul 2.3.2.1.1.
(1) Pereții (antifoc) care separă compartimente de incendiu se execută din materiale A1 sau A2-s1,d0, astfel amplasați, alcătuiți și dimensionați încât să reziste la efectele incendiilor din compartimentele de incendiu pe care le separă.
(2) În construcțiile cu structuri din beton armat sau metalice, pereții rezistenți la foc care separă compartimente de incendiu (pereți antifoc) pot fi înglobați direct în aceste structuri, care vor fi astfel executate sau protejate încât să aibă rezistență la foc cel puțin egală cu cea necesară pentru pereții antifoc respectivi.
(3) Pereții antifoc care separă, pe anumite porțiuni ale lor, spații cu pericol de explozie, trebuie să îndeplinească pe aceste porțiuni și condițiile prevăzute pentru pereții rezistenți la explozie.
Articolul 2.3.2.1.2.
Fragment 48
Pereții antifoc care separă compartimentele de incendiu trebuie să aibă rezistența la foc: a) minimum valoarea structurii de rezistență a clădirii (în acord cu Tabelul 2 și Tabelul 3), fără a fi mai mici de o oră (EI-M 60/REI 60), conform Tabelul 6, coroborată cu densitatea sarcinii termice a clădirii (în acord cu prevederile aceluiași tabel), pentru construcțiile cu regim de înălțime parter. Prevederile nu se aplică clădirilor cu persoane care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie) și clădirilor cu săli aglomerate. Tabelul 6: Rezistențe la foc normate ale pereților care separă compartimentele de incendiu (EI- M/REI) pentru construcțiile cu regim de înălțime parter, cu excepția clădirilor cu persoane care nu se pot evacua singure și a clădirilor cu săli aglomerate, corespunzătoare densităților sarcinilor termice (q) din spațiile adiacente și/sau densităților sarcinilor termice (q) cele mai mari din spațiile pe care le despart Densitatea sarcinii termice (q) din încăperi (MJ/mp)
Rezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților (minute)
q ≤ 420 MJ/mp
EI-M 60/REI 60
420 MJ/mp < q ≤ 630 MJ/mp
EI-M 90/ REI 90
630 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mp
EI-M 120/ REI 120
840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mp
EI-M 180/ REI 180
q > 1.680 MJ/mp (și/sau există pericol de explozie volumetrică)
EI-M 240/ REI 240
Notă Tabelul 6: Pentru construcții parter echipate integral cu instalații automate de stingere a incendiilor (conform prevederilor normativului P118:2/2013, cu excepțiile prevăzute ale spațiilor care se dotează cu alte instalații automate de stingere) și valori ale densității de sarcină termică mai mari de 840 MJ/mp se pot folosi valorile din Tabelul 5.
...
b) minimum EI-M 180/ REI 180 pentru clădiri destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie), pentru construcțiile cu risc mare de incendiu, precum și cele pentru obiecte, echipamente sau aparatură de importanță deosebită, pentru clădiri civile supraterane înalte și/sau foarte înalte sau clădiri cu săli aglomerate; ...
c) minimum EI-M 240/ REI 240 pentru construcții cu risc foarte mare de incendiu (atunci când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 1.680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică); ...
d) minimum EI-M 120/ REI 120 pentru clădirile cu alt regim de înălțime decât parter, cu excepția clădirilor definite la literele (b) și (c) . ...
Articolul 2.3.2.1.3.
Pereții care separă compartimente de incendiu, trebuie să secționeze construcția pe toată înălțimea acesteia și se pot amplasa: a) la clădiri cu înălțimi egale (Figura 35 și Figura 36); ...
b) la clădiri cu înălțimi diferite: i. la clădirea cu înălțimea mai mare (Figura 33); ...
ii. la clădirea cu înălțimea mai mică (Figura 34). ...
...
Articolul 2.3.2.1.4.
(1) La clădirile cu aceeași înălțime, în acoperiș trebuie prevăzută o fâșie cu rezistența la foc minimum REI 60.
(2) Fâșia prevăzută la alin. (1) poate fi amplasată integral de o parte sau de alta a peretelui de separare a compartimentelor de incendiu sau intercalat, de o parte și alta a peretelui antifoc.
Articolul 2.3.2.1.5.
(1) În cazul construcțiilor cu înălțimi diferite, pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) se pot prevedea la construcția cea mai înaltă, pe toată înălțimea acesteia, cu depășirea planului învelitorii cu minim 60 cm (Figura 32) sau pe cel puțin 8 m pe verticală față de construcția mai joasă (Figura 33).
(2) În cazul construcțiilor cu înălțimi diferite, pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) se pot prevedea la construcția mai joasă, dacă aceasta este astfel alcătuită încât incendiul să nu se poată propaga prin depășirea peretelui de separare pe distanța de 6 m de la construcția mai înaltă (Figura 34). Construcția cu înălțimea mai mică trebuie să îndeplinească următoarele condiții: a) acoperișul să fie fără goluri, cu rezistența la foc minimum REI 60 și învelitoare având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 sau protejată cu materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 (șapă de ciment slab armată, mortar de protecție, dale, pietriș, zgură etc.) sau B_ROOF(T4); ...
b) încăperile cu densitatea sarcinii termice mai mare de 840 MJ/mp, adiacente peretelui de compartimentare în porțiunea respectivă, să fie prevăzute cu instalații automate de stingere a incendiilor. ...
Articolul 2.3.2.1.6.
(1) Pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) trebuie să depășească cu minimum (Figura 36 variantele a) și b) și Figura 37): – 60 cm (măsurat pe verticală), față de orice astfel de element combustibil al acoperișurilor și al luminatoarelor aflate la mai puțin de patru 4 m distanță de peretele rezistent la foc, inclusiv a acoperișurilor cu suport din tablă și termoizolație care nu sunt clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0; ...
Fragment 49
– 60 cm (măsurat pe verticală), față de planul exterior al acoperișurilor care nu sunt realizate exclusiv din componente substanțiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 pe care le intersectează; ...
– 60 cm (măsurat pe verticală), față de planul exterior al luminatoarelor aflate la mai puțin de patru 4 m distanță de peretele rezistent la foc de separare a compartimentelor de incendiu; ...
– 30 cm (măsurat pe orizontală) față de pereții exteriori și streașinile care nu sunt realizate exclusiv din componente substanțiale care nu sunt clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. ...
(2) Depășirea planurilor acoperișurilor, streașinilor și pereților menționați la alin. (1) , poate fi înlocuită cu fâșii de acoperiș REI 60 (amplasate integral de o parte sau de alta a peretelui de separare a compartimentelor de incendiu sau intercalat, de o parte și alta a peretelui antifoc), respectiv streașină sau perete, cu rezistența la foc corespunzătoare nivelului de stabilitate la incendiu al clădirii, cu lățimea de cel puțin 6,00 m și clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.
(3) Nu este obligatorie depășirea de către pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) a planului acoperișurilor cu învelitoare și termoizolație executate din materiale combustibile montate pe placă din beton armat (REI), precum și a acoperișurilor realizate în întregime din componente substanțiale clasa de reacție la foc A1 sau A2- s1,d0.
Articolul 2.3.2.1.7.
Pe acoperișuri tip terasă sau șarpantă, pe distanța de cel puțin 4,00 m de o parte și de alta a peretelui rezistent la foc care delimitează compartimente de incendiu, luminatoarele trebuie să fie fixe, cu rezistența la foc minimum 30 de minute în funcție de unghiul de înclinare al acestora.
Legendă Figura 32:1 - compartiment 1 de incendiu; 2 - compartiment 2 de incendiu; 3 - perete antifoc conform Art. 2.3.2.1.2 .
Figura 32 - Perete rezistent la foc de separare a compartimentelor
de incendiu (perete antifoc A1 sau A2-s1,d0 conform Art. 2.3.2.1.2 .)
care secționează construcția pe toată înălțimea acesteia
Legendă Figura 33:1 - compartiment 1 de incendiu; 2 - compartiment 2 de incendiu; 3 - perete antifoc conform Art. 2.3.2.1.2 .
Figura 33 - Separare compartimente de incendiu la construcții
cu înălțimi diferite - separare la clădirea mai înaltă
Legendă Figura 34:1 - compartiment 1 de incendiu; 2 - compartiment 2 de incendiu; 3 - perete antifoc conform Art. 2.3.2.1.2 .; 4 - planșeu rezistent (fâșie rezistentă) la foc min. REI 60
Figura 34 - Separare compartimente de incendiu la construcții cu
înălțimi diferite - separare la clădirea cu înălțime mai mică
Varianta a) Separare compartimente de incendiu cu înălțimi egale cu fâșia REI 60 amplasată integral de o parte sau de alta a peretelui antifoc
Varianta b) Separare compartimente de incendiu cu înălțimi egale cu fâșia REI 60 amplasată intercalat, de o parte și alta a peretelui antifoc
Legendă Figura 35:1 - compartiment 1 de incendiu; 2 - compartiment 2 de incendiu; 3 - perete antifoc conform Art. 2.3.2.1.2 .; 4 - fâșie rezistentă la foc min. REI 60
Figura 35 - Separare compartimente de incendiu cu înălțimi egale cu fâșie REI 60
Legendă Figura 36:1 - compartiment 1 de incendiu; 2 - compartiment 2 de incendiu; 3 - perete antifoc conform Art. 2.3.2.1.2 .
Figura 36 - Separare compartimente de incendiu cu înălțimi egale
prin depășirea acoperișului cu minimum 60 cm (a peretelui antifoc)
Notă Figura 36: Separare compartimente de incendiu cu înălțimi egale prin depășire cu minimum 60 cm (măsurat pe verticală) a peretelui antifoc, față de orice astfel de element combustibil al acoperișurilor.
Varianta a) perete antifoc transversal
Varianta b) perete antifoc longitudinal
Legendă Figura 37: 1 - perete rezistent la foc de separare a compartimentelor de incendiu (antifoc) conform Art. 2.3.2.1.2 ,; 2 - luminator dispus la distanța de min. 4 m (nu este realizat din produse clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0); 3 - acoperiș combustibil (nu este realizat din produse clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0).
Figura 37 - Depășirea planurilor exterioare ale acoperișurilor și pereților combustibili
Articolul 2.3.2.1.8.
Pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) se amplasează astfel încât să se evite posibilitățile de propagare a incendiului dintr-un compartiment de incendiu în altul prin golurile neprotejate din pereții exteriori, dispuse la colțurile întrânde ale construcțiilor sau a unor construcții combustibile amplasate în vecinătate.
Articolul 2.3.2.1.9.
Fragment 50
(1) În cazul în care pereții de compartimentare sunt amplasați la colțurile întrânde ale clădirilor civile în formă de L, T sau U sub un unghi α, α < 90° (Figura 38), golurile din pereții exteriori adiacenți se dispun astfel încât distanța dintre ele să fie de cel puțin 4 m, în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al compartimentelor pe care le desparte (se calculează radial, conform Figura 38). Este obligatoriu ca pe lungimile generate în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al compartimentelor pe care le desparte, pe distanța mai mică sau egală de 4 m calculată echidistant dintre acestea, pereții exteriori de pe toate laturile exterioare din această porțiune, precum și golurile funcționale din aceasta, trebuie protejate cu elemente rezistente la foc conform Tabelul 7 și Tabelul 8. În toate cazurile în care unghiul α < 90°, se prevede rezistența la foc a pereților exteriori de pe toate laturile exterioare din această porțiune conform Tabelul 7 și Tabelul 8 pe o lungime de minimum 4 m în fiecare parte (de la inflexiune). Tabelul 7: Rezistența la foc a pereților din exterior și ale elementelor de închidere rezistente la foc ale golurilor funcționale prevăzute în pereții din exterior amplasate la colțurile întrânde ale construcțiilor civile (cu regim parter, cu excepția clădirilor cu persoane care nu se pot evacua singure și clădirilor cu săli aglomerate) în formă de L, T sau U sub un unghi α, α < 90°, unde golurile din pereții exteriori adiacenți sunt dispuse astfel încât distanța dintre ele este mai mică de 4 m În cazul pereților antifoc care separă compartimentele de incendiu
Densitatea sarcinii termice (q) din încăperi perimetrale (pe o distanță mai mică de 4 m)/ construcție (MJ/mp)
Rezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților din exterior - pe o distanță de minimum 4 m
Elementul de închidere rezistent la foc*2)
1
2
3
4
Pentru construcțiile cu regim de înălțime parter*1)
pentru q ≤ 420 MJ/mp
EI 45/ REI45
(EI 30/REI 30 *)
EI 30
(EI 15*)
420 MJ/mp < q ≤ 630 MJ/mp
EI 60/ REI 60
(EI 45/ REI 45 *)
EI 45
(EI 30*)
630 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mp
EI 90/ REI 90
(EI 60/REI 60 *)
EI 60
(EI 45*)
840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mp
EI 120/ REI 120
(EI 90/REI 90 *)
EI 90
(EI 60*)
q > 1.680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică)
EI 180/ REI 180
(EI 120/ REI 120 *)
EI 120
(EI 90*)
Observații Tabelul 7: *1) - Se referă la "Pereți antifoc pentru construcțiile cu regim de înălțime parter" așa cum sunt definiți la Art. 2.3.2.1.2. lit. a) ;
*2) - Se referă la "Elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre) prevăzute cu autoînchidere "C" sau fixe, dacă distanța dintre deschideri este mai mică de 4 m".
Note Tabelul 7: (a) Pentru clădiri închise se aplică specificația EW sau EI la elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre), în funcție de apropierea dintre deschideri (dacă este mai mică de 1 m obligatoriu se aplică performanța la foc EI). Pentru clădiri deschise se poate aplica specificația E la elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre). ...
(b) Pentru construcțiile încadrate în nivelul de stabilitate I, II și/sau III, clasa de reacție la foc a pereților (din exterior) definiți în tabel, este A1 sau A2-s1,d0. Pentru construcțiile încadrate în nivelul de stabilitate I, II și/sau III, clasa de reacție la foc a elementelor de închidere rezistente la foc definite în tabel, este A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componetelor nesubstanțiale, garniturilor, izolatorilor, elementelor de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant (realizate din sticlă) ale ușilor și ferestrelor (exterioare), inclusiv cele inserate în pereții cortină. ...
(c) Rezistența la foc a tuturor elementelor definite în coloanele 3 și 4 din tabel este în minute. ...
(d) * - Valorile din paranteze se aplică în cazurile în care încăperile sunt echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor (conform prevederilor normativului P118:2/2013, cu excepțiile prevăzute ale spațiilor care se dotează cu alte instalații automate de stingere. ...
Tabelul 8: Rezistența la foc a pereților din exterior și ale elementelor de închidere rezistente la foc ale golurilor funcționale prevăzute în pereții din exterior amplasate la colțurile întrânde ale construcțiilor civile [cu excepția clădirilor prevăzute la Art. 2.3.2.1.2. lit. a)] în formă de L, T sau U sub un unghi unghi α, α < 90°, unde golurile din pereții exteriori adiacenți sunt dispuse astfel încât distanța dintre ele este mai mică de 4 m Nivel de stabilitate la incendiu
α < 90°
În cazul pereților antifoc min
EI-M 240/ REI240*1)
În cazul pereților antifoc min
Fragment 52
(2) În cazul în care pereții antifoc sunt amplasați la colțurile întrânde ale clădirilor civile în formă de L, T sau U sub un unghi α, 90° ≤ α ≤ 135° (Figura 39), golurile din pereții exteriori adiacenți se dispun astfel încât distanța dintre ele să fie de cel puțin patru 4 m și trebuie îndeplinită doar performanța privind rezistența la foc a peretelui exterior sau pereților exteriori pe distanța de 4 m. Atunci când se prevăd goluri funcționale în această porțiune, pereții exteriori precum și golurile funcționale din această porțiune trebuie protejate cu elemente rezistente la foc conform Tabelul 9 sau Tabelul 10. Tabelul 9: Rezistența la foc a pereților din exterior și ale elementelor de închidere rezistente la foc ale golurilor funcționale prevăzute în pereții din exterior amplasate la colțurile întrânde ale construcțiilor civile (cu regim parter, cu excepția clădirilor cu persoane care nu se pot evacua singure și clădirilor cu săli aglomerate) în formă de L, T sau U sub un unghi α, 90° ≤ α < 135°, unde golurile din pereții exteriori adiacenți sunt dispuse astfel încât distanța dintre ele este mai mică de 4 m În cazul pereților antifoc care separă compartimentele de incendiu
Densitatea sarcinii termice(q) din încăperi perimetrale (pe o distanță mai mică de 4 m)/ construcție (MJ/mp)
Rezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților din exterior - pe o distanță de minimum 4 m
Elemente de închidere rezistente la . foc*2)
1
2
3
4
Pentru construcțiile cu regim de înălțime parter*1)
pentru q ≤ 420 MJ/mp
EI 30/ REI30
(EI 15/ REI 15 *)
EI 15
(fixe)
420 MJ/mp < q 630 ≤ MJ/mp
EI 45/ REI 45
(EI 30/REI 30 *)
EI 30
(EI 15*)
630 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mp
EI 60/REI 60
(EI 45/ REI 45 *)
EI 45
(EI 30*)
840 MJ/mp < q ≤ 1 680 MJ/mp
EI 90/REI 90
(EI 60/REI 60 *)
EI 60
(EI 45*)
q > 1.680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică)
EI 120/ REI 120
(EI 90/REI 90 *)
EI 90
(EI 60*)
Observații Tabelul 9: *1) - Se referă la "Pereți antifoc pentru construcțiile cu regim de înălțime parter " așa cum sunt definiți la Art. 2.3.2.1.2. lit. a) ;
*2) - Se referă la "Elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre) prevăzute cu autoînchidere "C" sau fixe, dacă distanța dintre deschideri este mai mică de 4 m".
Note Tabelul 9: (a) Pentru clădiri închise, se aplică specificația EW sau EI la elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre), în funcție de apropierea dintre deschideri (dacă este mai mică de 1 m obligatoriu se aplică performanța la foc EI). Pentru clădiri deschise se poate aplica specificația E la elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre). ...
(b) Pentru construcțiile încadrate în nivelul de stabilitate I, II și/sau III, clasa de reacție la foc a pereților (din exterior) definiți în tabel, este A1 sau A2-s1,d0. Pentru construcțiile încadrate în nivelul de stabilitate I, II și/sau III, clasa de reacție la foc a elementelor de închidere rezistente la foc definite în tabel, este A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componetelor nesubstanțiale, garniturilor, izolatorilor, elementelor de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant (realizate din sticlă) ale ușilor și ferestrelor (exterioare), inclusiv cele inserate în pereții cortină. ...
(c) Rezistența la foc a tuturor elementelor definite în coloanele 3 și 4 din tabel este în minute. ...
(d) * - Valorile din paranteze se aplică în cazurile în care încăperile sunt echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor (conform prevederilor normativului P118:2/2013, cu excepțiile prevăzute ale spațiilor care se dotează cu alte instalații automate de stingere). ...
Tabelul 10: Rezistența la foc a pereților din exterior și ale elementelor de închidere rezistente la foc ale golurilor funcționale prevăzute în pereții din exterior amplasate la colțurile întrânde ale construcțiilor civile (cu excepția clădirilor prevăzute la Art. 2.3.2.1.2. lit. a)) în formă de L, T sau U sub un unghi α, 90° ≤ α ≤ 135°, unde golurile din pereții exteriori adiacenți sunt dispuse astfel încât distanța dintre ele este mai mică de 4 m Nivel de stabilitate la incendiu
90° ≤ α ≤ 135°
În cazul pereților antifoc min
EI-M 240/ REI 240*1)
În cazul pereților antifoc min EI-M 180/ REI 180*2)
În cazul pereților antifoc min EI-M 120/ REI 120*3)
Rezistența la foc (EI/REI) a pereților din exterior*4)
Elemente de închidere rezistente la foc*5)
Rezistența la foc (EI/REI) a pereților din exterior*4)
Elemente de închidere rezistente la foc*5)
Rezistența la foc (EI/REI) a pereților din exterior*4)
Elemente de închidere rezistente la foc*5)
1
2
3
4
5
6
7
V
EI/REI 15
fixe
EI/REI 15
fixe
EI/REI 15
fixe
IV
EI/REI 30
EI 15
EI/REI 15
EI 15
EI/REI 15
EI 15
III
EI/REI 45
(EI/REI 30*)
EI 30
EI/REI 30
Fragment 54
(3) În cazul în care pereții antifoc sunt amplasați la colțurile întrânde ale clădirilor civile în formă de L, T sau U sub un unghi α, α > 135° (Figura 40), golurile din pereții exteriori adiacenți se dispun astfel încât distanța dintre ele să fie de cel puțin patru 4 m și trebuie îndeplinită doar performanța privind rezistența la foc a peretelui exterior sau pereților exteriori pe distanța de 4 m. Atunci când se prevăd goluri funcționale în această porțiune, pereții exteriori precum și golurile funcționale din această porțiune trebuie protejate cu elemente rezistente la foc conform Tabelul 11 sau Tabelul 12. Tabelul 11: Rezistența la foc a pereților din exterior și ale elementelor de închidere rezistente la foc ale golurilor funcționale prevăzute în pereții din exterior amplasate la colțurile întrânde ale construcțiilor civile (cu regim parter, cu excepția clădirilor cu persoane care nu se pot evacua singure și clădirilor cu săli aglomerate) în formă de L, T sau U sub un unghi α, α > 135°, unde golurile din pereții exteriori adiacenți sunt dispuse astfel încât distanța dintre ele este mai mică de 4 m În cazul pereților antifoc care separă compartimentele de incendiu
Densitatea sarcinii termice (q) din încăperi perimetrale (pe o distanță mai mică de 4 m)/ construcție (MJ/mp)
Rezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților din exterior - pe o distanță de minimum 4 m
Elemente de închidere rezistente la . foc*2)
1
2
3
4
Pentru construcțiile cu regim de înălțime parter*1)
pentru q ≤ 420 MJ/mp
EI 15/ REI 15
fixe
420 MJ/mp < q ≤ 630 MJ/mp
EI 30/ REI 30
(EI 15/ REI 15 *)
EI 15
(fixă)
630 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mp
EI 45/ REI 45
(EI 30/ REI 30 *)
EI 30
(EI 15*)
840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mp
EI 60/REI 60
(EI 45/ REI 45 *)
EI 45
(EI 30*)
q > 1.680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică)
EI 90/ REI 90
(EI 60/REI 60 *)
EI 60
(EI 45*)
Observații Tabelul 11: *1) - Se referă la "Pereți antifoc pentru construcțiile cu regim de înălțime parter" așa cum sunt definiți la Art. 2.3.2.1.2. lit. a) .
*2) - Se referă la "Elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre) prevăzute cu autoînchidere "C" sau fixe, dacă distanța dintre deschideri este mai mică de 4 m".
Note Tabelul 11: (a) Pentru clădiri închise, se aplică specificația EW sau EI la elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre), în funcție de apropierea dintre deschideri (dacă este mai mică de 1 m obligatoriu se aplică performanța la foc EI). Pentru clădiri deschise se poate aplica specificația E la elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre). ...
(b) Pentru construcțiile încadrate în nivelul de stabilitate I, II și/sau III, clasa de reacție la foc a pereților (din exterior) definiți în tabel, este A1 sau A2-s1,d0. Pentru construcțiile încadrate în nivelul de stabilitate I, II și/sau III, clasa de reacție la foc a elementelor de închidere rezistente la foc definite în tabel, este A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componetelor nesubstanțiale, garniturilor, izolatorilor, elementelor de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant (realizate din sticlă) ale ușilor și ferestrelor (exterioare), inclusiv cele inserate în pereții cortină. ...
(c) Rezistența la foc a tuturor elementelor definite în coloanele 3 și 4 din tabel este în minute. ...
(d) * - Valorile din paranteze se aplică în cazurile în care încăperile sunt echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor (conform prevederilor normativului P118:2/2013, cu excepțiile prevăzute ale spațiilor care se dotează cu alte instalații automate de stingere). ...
Tabelul 12: Rezistența la foc a pereților din exterior și ale elementelor de închidere rezistente la foc ale golurilor funcționale prevăzute în pereții din exterior amplasate la colțurile întrânde ale construcțiilor civile (cu excepția clădirilor prevăzute la Art. 2.3.2.1.2. lit. a)) în formă de L, T sau U sub un unghi unghi α, α > 135°, unde golurile din pereții exteriori adiacenți sunt dispuse astfel încât distanța dintre ele este mai mică de 4 m Nivel de stabilitate la incendiu
α > 135°
În cazul pereților antifoc minimum EI-M 240/REI 240*1)
În cazul pereților antifoc minimum EI-M 180/ REI 180*2)
În cazul pereților antifoc minimum EI-M 120/REI 120*3)
Rezistența la foc (EI/REI) a pereților din exterior*4)
Elemente de închidere rezistente la foc*5)
Rezistența la foc (EI/REI) a pereților din exterior*4)
Elemente de închidere rezistente la foc*5)
Rezistența la foc (EI/REI) a pereților din exterior*4)
Elemente de închidere rezistente la foc*5)
1
2
3
4
5
6
7
V
-
fixe
-
fixe
-
fixe
IV
EI/REI 15
fixe
EI/REI 15
fixe
EI/REI 15
fixe
III
EI/REI 30
EI 15
EI/REI 15
EI 15
EI/REI 15
EI 15
II
EI/REI 45
(EI/REI 30*)
EI 30
Fragment 56
(4) În cazul în care pereții antifoc sunt amplasați la colțurile întrânde ale construcțiilor de producție și depozitare în formă de L, T sau U, golurile din pereții exteriori adiacenți se dispun astfel încât distanța dintre ele să fie de cel puțin 4 m și trebuie îndeplinită doar performanța privind rezistența la foc a peretelui exterior sau pereților exteriori pe distanța de 4 m. Atunci când se prevăd goluri funcționale în această porțiune, pereții exteriori precum și golurile funcționale din această porțiune trebuie protejate cu elemente rezistente la foc în funcție de unghiul sub care sunt amplasați la colțurile întrânde ale construcțiilor, conform Tabelul 13 (sub un unghi α, α < 90°, 90° ≤ α < 135° sau 90° ≤ α < 135°). Tabelul 13: Rezistența la foc a pereților din exterior și ale elementelor de închidere rezistente la foc ale golurilor funcționale prevăzute în pereții de compartimentare (din exterior) amplasați la colțurile întrânde ale construcțiilor de producție și depozitare în formă de L, T sau U, unde golurile din pereții exteriori adiacenți sunt dispuse astfel încât distanța dintre ele este mai mică de 4 m În cazul pereților antifoc care separă compartimentele de incendiu
Densitatea sarcinii termice(q) din încăperi perimetrale (pe o distanță mai mică de 4 m)/ construcție (MJ/mp)
Rezistență la foc (EI/REI) minimă a pereților din exterior - pe o distanță de minimum 4 m
Elemente de închidere rezistente la . foc*2)
1
2
3
4
Atunci când unghiul α, α < 90°
Pentru construcțiile de producție și/ sau depozitare*1)
pentru q ≤ 420 MJ/mp
EI 30/ REI30
(EI 15/ REI 15 *)
EI 15
(fixe)
420 MJ/mp < q ≤ 630 MJ/mp
EI 45/ REI 45
(EI 30/ REI 30 *)
EI 30
(EI 15*)
630 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mp
EI 60/REI 60
(EI 45/ REI 45 *)
EI 45
(EI 30*)
840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mp
EI 90/REI 90
(EI 60/REI 60 *)
EI 60
(EI 45*)
q > 1.680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică)
EI 120/ REI 120
(EI 90/REI 90 *)
EI 90
(EI 60*)
Atunci când unghiul α, 90° ≤ α ≤ 135°
Pentru construcțiile de producție și/ sau depozitare*1)
pentru q ≤ 420 MJ/mp
EI 15/ REI 15
fixe
420 MJ/mp < q ≤ 630 MJ/mp
EI 30/ REI 30
(EI 15/ REI 15 *)
EI 15
(fixe)
630 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mp
EI 45/ REI 45
(EI 30/ REI 30 *)
EI 30
(EI 15*)
840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mp
EI 60/REI 60
(EI 45/ REI 45 *)
EI 45
(EI 30*)
q > 1.680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică)
EI 90/REI 90
(EI 60/REI 60 *)
EI 60
(EI 45*)
Atunci când unghiul α, α >135°
Pentru construcțiile de producție și/ sau depozitare*1)
pentru q ≤ 420 MJ/mp
EI 15/ REI 15
fixe
420 MJ/mp < q ≤ 630 MJ/mp
EI 15/ REI 15
fixe
630 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mp
EI 30/ REI 30
(EI 15/ REI 15 *)
EI 15
(fixe)
840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mp
EI 45/ REI 45
(EI 30/ REI 30 *)
EI 30
(EI 15*)
q > 1.680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică)
EI 60/REI 60
(EI 45/ REI 45 *)
EI 45
(EI 30*)
Observații Tabelul 13: *1) - Se referă la"construcțiile de producție și/sau depozitare" așa cum sunt definite la Art. 7.1.1. alin. (2) precum și la "construcțiile definite la Art. 7.1.1. alin. (3) .
*2) - Se referă la "Elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre) prevăzute cu autoînchidere "C" sau fixe, dacă distanța dintre deschideri este mai mică de 4 m".
Note Tabelul 13: (a) Pentru clădiri închise, se aplică specificația EW sau EI la elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre), în funcție de apropierea dintre deschideri (dacă este mai mică de 1m obligatoriu se aplică performanța la foc EI). Pentru clădiri deschise se poate aplica specificația E la elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre). ...
(b) Pentru construcțiile încadrate în nivelul de stabilitate I și/sau II, clasa de reacție la foc a pereților (din exterior) definiți în tabel, este A1 sau A2-s1,d0. Pentru construcțiile încadrate în nivelul de stabilitate I și/sau II, clasa de reacție la foc a elementelor de închidere rezistente la foc definite în tabel, este A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componetelor nesubstanțiale, garniturilor, izolatorilor, elementelor de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant (realizate din sticlă) ale ușilor și ferestrelor (exterioare), inclusiv cele inserate în pereții cortină. ...
(c) Rezistența la foc a tuturor elementelor definite în coloanele 3 și 4 din tabel este în minute. ...
(d) * - Valorile din paranteze se aplică în cazurile în care încăperile sunt echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor (conform prevederilor normativului P118:2/2013, cu excepțiile prevăzute ale spațiilor care se dotează cu alte instalații automate de stingere). ...
Articolul 2.3.2.1.10.
Fragment 57
(1) Este obligatorie asigurarea continuității condițiilor pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu în dreptul rosturilor de tasare cu soluții de etanșare.
(2) Eventualele rosturi dintre pereții rezistenți la foc care separă compartimente de incendiu și planșee, stâlpi, acoperișuri sau închideri perimetrale ale construcției, se etanșează cu materiale care asigură rezistența la foc de cel puțin clasa EI 90. Atunci când etanșările de îmbinări lineare trebuie clasificate, sunt definite diferite condiții de încercare în standardul de încercare iar clasa obținută pentru etanșări de îmbinări lineare este specificată de literele care indică condițiile de încercare date în SR EN 13501-2; etanșările de îmbinări lineare trebuie încercate conform cu SR EN 1366-4 iar aplicarea extinsă trebuie efectuată așa cum este descrisă în standardul de aplicare extinsă SR EN 15882-4 și în SR EN 15725 (3).
(3) În cazul îmbinărilor perimetrale ale pereților cortină (etanșări ale îmbinărilor liniare orizontale) încercările trebuie efectuate conform SR EN 1364-4 și SR EN 1364-3 și conform SR EN 1364-3 în cazul îmbinărilor liniare verticale frontale față de pereții cortină.
Articolul 2.3.2.1.11.
(1) Străpungerea de către elemente metalice a pereților rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) este admisă numai dacă se iau măsuri împotriva transmiterii căldurii prin conductibilitate (alegerea unor trasee judicioase, distanțe față de materiale combustibile, protejarea locală a elementelor metalice etc.). În jurul elementelor metalice care străpung peretele de separare se vor realiza goluri care să permită dilatarea liberă a acestora, etanșate cu materiale în alcătuiri rezistente la foc minimum: – EI 180 pentru situațiile prevăzute la Art. 2.3.2.1.2. lit. b) , respectiv Art. 2.3.2.1.2. lit. a) pentru pereți rezistenți la foc care corespund valorilor de densitate termică de 840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mp conform prevederilor din Tabelul 6; ...
– EI 240 pentru situațiile prevăzute la Art. 2.3.2.1.2. lit. c) , respectiv Art. 2.3.2.1.2. lit. a) pentru pereți rezistenți la foc care corespund valorilor de densitate termică de q > 1.680 MJ/mp conform prevederilor din Tabelul 6; ...
– EI 120 pentru situațiile prevăzute la Art. 2.3.2.1.2. lit. d) , respectiv Art. 2.3.2.1.2. lit. a) pentru pereți rezistenți la foc care corespund valorilor de densitate termică de 630 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mp conform prevederilor din Tabelul 6. ...
(2) Pentru situațiile prevăzute la Art. 2.3.2.1.2. lit. a) cu q ≤ 630 MJ/mp, precum și pentru construcțiile conformate în acord cu Art. 2.1.3.5. alin. (1) , este interzisă străpungerea de către elemente metalice a pereților rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc).
(3) Nu se admite încastrarea în pereții antifoc a planșeelor (REI) sau a altor elemente constructive care au rezistență la foc mai mică de R 120 (grinzi, ferme etc.), permițându-se numai rezemarea acestora (liberă sau articulată).
Articolul 2.3.2.1.12.
(1) Traversarea pereților rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) de către conducte, canale de ventilare-condiționare, conductoare și cabluri electrice, este admisă numai dacă se îndeplinește condiția de etanșare/obturare cu materiale în alcătuiri rezistente la foc minimum cu aceeași valoare cât rezistența la foc normată a pereților care separă compartimentele de incendiu în conformitate cu Art. 2.3.2.1.2. , astfel: a) spațiile libere în jurul conductelor, cablurilor, conductoarelor electrice etc., inclusiv cele montate în canale, se închid cu materiale având rezistența la foc minimum EI cu aceeași valoare cât rezistența la foc normată a pereților care separă compartimentele de incendiu în conformitate cu Art. 2.3.2.1.2 .; ...
b) canalele de ventilare-condiționare care traversează peretele antifoc care separă compartimentele de incendiu în conformitate cu Art. 2.3.2.1.2 . sunt incombustibile pe cel puțin 1 m de o parte și de alta a peretelui, iar golul dintre perete și acestea se etanșează cu materiale în alcătuiri rezistente la foc minimum EI cu aceeași valoare cât rezistența la foc normată a pereților care separă compartimentele de incendiu în conformitate cu Art. 2.3.2.1.2 .; în zona de traversare, canalele de ventilare-condiționare sunt prevăzute cu sisteme de obturare cu închidere automată, clapete, rezistente la foc minimum EI X (ho i <-> o) S, în care "X" are aceeași valoare cât rezistența la foc normată a pereților care separă compartimentele de incendiu în conformitate cu Art. 2.3.2.1.2 .; ...
c) trecerea conductelor, conductoarelor și a canalelor de ventilare se realizează astfel încât să nu producă dislocări ale unor porțiuni de perete din cauza dilatării lor sub efectul temperaturii; ...
Fragment 58
d) se asigură evitarea aprinderii materialelor combustibile din vecinătatea canalelor de ventilare-condiționare, a conductoarelor și conductelor metalice, din cauza căldurii transmise prin conductibilitate (stabilirea unor trasee corespunzătoare, termoizolare etc.); ...
e) conductele din mase plastice pentru canalizare se vor prevedea cu sisteme/elemente de obturare cu închidere automată, rezistente la foc minimum EI cu aceeași valoare cât rezistența la foc normată a pereților care separă compartimentele de incendiu în conformitate cu Art. 2.3.2.1.2 . . ...
(2) Traversarea pereților de sectorizare, prevăzuți pentru protecția contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu, de către conducte, canale de ventilare-condiționare, conductoare și cabluri electrice, este admisă numai dacă: a) spațiile libere în jurul conductelor, cablurilor, conductoarelor electrice etc., inclusiv cele montate în canale, se închid cu materiale având aceeași rezistență la foc cu a pereților pe care îi intersectează (rezistența la foc minimum prevăzută de Tabelul 2 Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru pereții de sectorizare prevăzuți pentru protecția contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu); ...
b) canalele de ventilare-condiționare care traversează peretele de sectorizare sunt incombustibile pe cel puțin 1 m de o parte și de alta a peretelui, iar golul dintre perete și acestea se etanșează cu materiale în alcătuiri rezistente la foc minimum EI cu aceeași valoare cât rezistența la foc normată a pereților pe care îi intersectează; în zona de traversare, canalele de ventilare-condiționare sunt prevăzute cu sisteme de obturare cu închidere automată, clapete, rezistente la foc minimum EI X (ho i <-> o) S, în care "X" are aceeași valoare cât rezistența la foc a pereților pe care îi intersectează; ...
c) trecerea conductelor, conductoarelor și a canalelor de ventilare se realizează astfel încât să nu producă dislocări ale unor porțiuni de perete din cauza dilatării lor sub efectul temperaturii; ...
d) se asigură evitarea aprinderii materialelor combustibile din vecinătatea canalelor de ventilare-condiționare, a conductoarelor și conductelor metalice, din cauza căldurii transmise prin conductibilitate (stabilirea unor trasee corespunzătoare, termoizolare etc.). ...
...
2.3.2.2. Protecția golurilor funcționale din pereții rezistenți la foc care separă compartimente de incendiu 2.3.2.2.1. Prevederi generale
Articolul 2.3.2.2.1.1.
(1) Pereții rezistenți la foc care separă compartimente de incendiu trebuie să fie plini (fără goluri în suprafața lor). Practicarea unor goluri (străpungeri) în acești pereți este admisă numai atunci când activitatea sau funcționalitatea impun prevederea lor (pentru circulație, transport, supraveghere etc.). Golurile respective sunt protejate corespunzător prevederilor normate, iar suprafața totală a golurilor nu trebuie să fie mai mare de 25% din cea a peretelui de compartimentare rezistent la foc care separă compartimente de incendiu (perete antifoc).
(2) Golurile de circulație, transport, supraveghere etc. din pereții rezistenți la foc care separă compartimente de incendiu, se protejează obligatoriu cu elemente de închidere rezistente la foc (uși, obloane, cortine, încăperi tampon ventilate în suprapresiune sau tamburi deschiși), conform prevederilor normativului.
...
2.3.2.2.2. Uși, obloane, cortine
Articolul 2.3.2.2.2.1.
(1) Ușile, obloanele și cortinele rezistente la foc care protejază golurile funcționale din pereții antifoc (EI-M 180/ REI 180), trebuie să fie rezistente la foc minimum 90 de minute, astfel: a) Ușile rezistente la foc inclusiv dispozitivele lor de închidere care protejază golurile funcționale din pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc EI-M 180/ REI 180), trebuie să fie rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI2 90-C5S_200; ...
b) Obloanele rezistente la foc inclusiv dispozitivele lor de închidere care protejază golurile funcționale din pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc EI-M 180/ REI 180), trebuie să fie rezistente la foc minimum EI_2 90-C3; ...
c) Cortinele care protejază golurile funcționale din pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc EI-M 180/ REI 180), trebuie să fie rezistente la foc minimum EI 90. ...
(2) Indicele "C" reprezintă clasa de autoînchidere/închidere automată și se precizează în documentația tehnică de proiectare în conformitate cu Tabelul 1.
Fragment 59
(3) Ușile, obloanele și cortinele rezistente la foc care protejază golurile funcționale din pereții antifoc mai mici decât EI-M 180/ REI 180, trebuie să aibă rezistența la foc minimum jumătate din cea a peretelui antifoc, fără a fi mai mici de EI_2 60-C5S_200.
...
2.3.2.2.3. Încăperi tampon
Articolul 2.3.2.2.3.1.
(1) Golurile de circulație din pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc), se separă prin încăperi tampon protejate.
(2) Încăperile tampon protejate (prevăzute cu sisteme de control al fumului, respectiv ventilate în suprapresiune sau prevăzute cu admisie mecanică de aer și evacuare mecanică de fum), prevăzute în pereții antifoc sau rezistenți la foc, vor îndeplini următoarele condiții: a) rezistența minimă la foc a pereților va fi de minimum EI/REI 60 și a planșeelor REI 60, conform prevederilor din Tabelul 14; ...
b) pentru circulația funcțională și evacuarea utilizatorilor, în pereții încăperilor tampon protejate, este admisă practicarea numai a golurilor strict necesare; ...
c) golurile pentru circulație funcțională și evacuare, practicate în pereții încăperilor tampon protejate, se echipează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum potrivit prevederilor normativului, respectiv EI_2 30-C5S_200, EI_2 45-C5S_200, EI_2 60-C5S_200, EI_2 90-C5S_200, EI_2 120-C5S_200, iar atunci când reglementarea nu dispune, acestea vor fi minimum conform prevederilor din Tabelul 14. Tabelul 14: Pereți și planșee la încăperi tampon protejate și goluri pentru circulație funcțională și evacuare practicate în pereții încăperilor tampon În cazul pereților antifoc care separă compartimentele de incendiu
Rezistența la foc a pereților antifoc care separă compartimentele de incendiu
Rezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților încăperii tampon(minute), cu excepția peretelui care separă compartimentele de incendiu
Rezistența la foc (REI) minimă a planșeului încăperii tampon
Uși rezistente la foc
a) pentru construcțiile cu regim de înălțime parter, cu excepția clădirilor destinate persoanelor care nu se pot evacua singure și a clădirilor cu săli aglomerate determinată în funcție de densitatea sarcinii termice, conform Tabelului 6
EI-M 60/REI 60
(q ≤ 420 MJ/mp)
EI 60/ REI 60
Conform prevederi din Tabelul 2, nr. crt. 3
Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească planșeele (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu, fără a fi mai mici de REI 60.
2 uși x EI_2 60-C5S_200
EI-M 90/ REI 90
(420 MJ/mp < q ≤ 630 MJ/mp)
EI 60/ REI 60
2 uși x EI_2 60-C5S_200
EI-M 120/ REI 120
(630 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mp)
EI 60/ REI 60
2 uși x EI_2 60-C5S_200
EI-M 180/ REI 180
(840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mp)
EI 90/ REI 90
2 uși x EI_2 90-C5S_200
EI-M 240/ REI 240
(q > 1.680MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică)
EI-M 120/ REI 120
REI 120
2 uși x EI_2 120-C5S_200
b) pentru clădirile destinate persoanelor care nu se pot evacua singure, pentru construcțiile cu risc mare de incendiu, precum și cele pentru obiecte, echipamente sau aparatură de importanță deosebită, pentru clădiri civile supraterane înalte și/sau foarte înalte sau clădiri cu săli aglomerate
EI-M180/ REI 180
EI 90/ REI 90
REI 90
2 uși x EI_2 90-C5S_200
c) construcțiile cu risc foarte mare de incendiu (atunci când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 1.680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică)
EI-M 240/ REI 240
EI-M 120/ REI 120
REI 120
2 uși x EI_2 120-C5S_200
d) clădirile cu alt regim de înălțime, cu excepția clădirilor definite la literele (a), (b) și (c) din tabel
EI-M 120/ REI 120
EI 60/ REI 60
Conform prevederi din Tabelul 2, nr. crt. 3
Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească planșeele (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu, fără a fi mai mici de REI 60.
2 uși x EI_2 60-C5S_200
...
d) pe cât posibil, încăperile tampon se alipesc peretelui rezistent la foc și se dispun în spațiile cu densitatea sarcinii termice (q) mai mică; încăperile tampon care delimitează spații cu pericol de explozie volumetrică, este obligatoriu să se amplaseze în afara zonei expusă exploziei; ...
e) încăperile tampon se prevăd cu sisteme de control al fumului, respectiv sisteme independente de ventilare în suprapresiune sau cu admisie de aer și evacuare fum; ...
Fragment 60
f) atunci când încăperile tampon protejate sunt prevăzute cu instalații de ventilare în suprapresiune, presiunea pe ușile închise nu va depăși 80 Pa; criteriul de calcul utilizat va fi clasa conform SR EN 12101-13 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 13: Sisteme cu presiune diferențială (SPD). Metode de proiectare și de calcul, instalare, încercări în vederea recepției, încercări periodice și mentenanță și SR EN 12101-6 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 6: Specificații pentru sisteme cu presiune diferențială. Kituri; ...
g) finisajele pereților și pardoselilor trebuie să fie cel puțin A2-s1,d0, respectiv A2fl-s1; ...
h) încăperile tampon vor avea o suprafață minimă de 3 mp, iar distanța dintre mânerele de acționare a ușilor va fi de minimum 2 m; ...
i) rezistența minimă la foc a pereților încăperilor tampon protejate prevăzute în pereți rezistenți la foc stabiliți în normativ, va fi asigurată conform prevederilor specifice din normativ. Acolo unde rezistența minimă la foc a pereților nu se regăsește în normativ, pentru ușile încăperilor tampon prevăzute, pereții acestora (cu excepția peretelui către încăperea cu densitate de sarcina termică sau risc) vor asigura: – rezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților încăperii tampon EI 60/ REI 60 prevăzute cu uși EI_2 30-C5S_200; ...
– rezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților încăperii tampon EI 90/ REI 90 prevăzute cu uși EI_2 45-C5S_200; ...
– rezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților încăperii tampon EI 120/ REI 120 prevăzute cu uși EI_2 60-C5S_200. ...
...
j) rezistența minimă la foc a pereților încăperilor tampon protejate, prevăzute în pereți rezistenți la foc la construcțiile de producție și/sau depozitare (cu excepția peretelui către încăperea cu densitate de sarcină termică sau risc de explozie volumetrică), este minimum EI/REI 90, iar ușile încăperii tampon vor fi minimum EI_2 90-C5S_200. ...
...
2.3.2.2.4. Tamburi deschiși
Articolul 2.3.2.2.4.1.
(1) În cazurile în care, din cauza necesităților funcționale sau tehnologice, nu se poate realiza protecția golurilor din pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) cu uși, obloane, cortine sau încăperi tampon protejate, pot fi prevăzuți tamburi deschiși.
(2) Tamburii deschiși care protejază goluri din pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc), vor îndeplini următoarele condiții: a) lățimea tamburului va fi egală cu cea a golului protejat, iar lungimea va fi de minimum 4 m; ...
b) pereții laterali și planșeele tamburului vor fi fără goluri, cu rezistența la foc de minimum EI/REI 60 pentru pereți și REI 60 pentru planșee, conform prevederilor din Tabelul 15; ...
c) în tambur se prevăd sprinklere deschise (drencere) cu acționare automată și/sau manuală în caz de incendiu, amplasate câte unul la fiecare 1 mp de suprafață orizontală a tamburului, debitul total de apă fiind de minimum 0,5 l/s pentru fiecare mp și timp de funcționare conform normativului de profil, dar minimum 60 de minute (conform timpului de funcționare prevăzut în Tabelul 15); ...
d) tamburii se pot amplasa integral alipiți de o parte sau de alta a peretelui de separare a compartimentelor de incendiu sau intercalat, de o parte și alta a peretelui antifoc, respectând lățimea stabilită la lit. a) . ...
Tabelul 15: Pereți și planșee la tamburi deschiși și echiparea acestora În cazul pereților antifoc care separă compartimentele de incendiu
Rezistența la foc a pereților antifoc care separă compartimentele de incendiu
Rezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților * tamburului deschis (minute)
Rezistența la foc (REI) minimă a planșeului tamburului deschis
Echipare cu instalații de sprinklere deschise - timp de funcționare (minute)
a) pentru construcțiile cu regim de înălțime parter, cu excepția clădirilor destinate persoanelor care nu se pot evacua singure și a clădirilor cu săli aglomerate determinată în funcție de densitatea sarcinii termice, conform Tabelului 6
EI-M 60/ REI 60
(q ≤ 420 MJ/mp)
EI 60/REI 60
Conform prevederi din Tabelul 2, nr. crt. 3 și Tabelul 3, nr. crt. 3
Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească planșeele (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu, fără a fi mai mici de REI 60.
60
EI-M 90/REI 90
(420 MJ/mp < q ≤ 630 MJ/mp)
EI 60/REI 60
60
EI-M 120/ REI 120
(630 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mp)
EI 60/REI 60
60
EI-M180/ REI 180
(840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mp)
EI 90/REI 90
60
EI-M 240/REI 240
Fragment 61
(q > 1.680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică)
EI-M 120/REI 240
90
b) pentru clădirile destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie), pentru construcțiile cu risc mare de incendiu, precum și cele pentru obiecte, echipamente sau aparatură de importanță deosebită, pentru clădiri civile supraterane înalte și/sau foarte înalte sau clădiri cu săli aglomerate
EI-M 180/ REI 180
EI 90/REI 90
Conform prevederi din Tabelul 2, nr. crt. 3 și Tabelul 3, nr. crt. 3
Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească planșeele (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu, fără a fi mai mici de REI 60.
90
c) construcțiile cu risc foarte mare de incendiu (atunci când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 1.680MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică)
EI-M 240/ REI 240
EI-M 120/REI 120
90
d) clădirile cu alt regim de înălțime, cu excepția clădirilor definite la literele (a), (b) și (c) din tabel
EI-M 120/ REI 120
EI 60/REI 60
60
Notă Tabel 15: * - Cu excepția peretelui care separă compartimentele de incendiu.
...
...
2.3.2.3. Planșee rezistente la foc pentru separarea compartimentelor de incendiu
Articolul 2.3.2.3.1.
(1) Planșeele sunt elemente de construcție orizontale sau înclinate care delimitează spații închise din construcții.
(2) Planșeele pot constitui elemente rezistente la foc de separare a compartimentelor de incendiu (planșee antifoc) din clădiri înalte, foarte înalte sau subterane (clădiri subterane independente, parcaje subterane), atunci când acestea sunt rezistente la foc (REI) conform prevederilor normativului și nu au goluri interioare sau golurile practicate în ele sunt protejate cu elemente de închidere corespunzătoare.
Articolul 2.3.2.3.2.
Golurile funcționale din planșeele rezistente la foc (REI), se protejează cu elemente rezistente la foc (EI), conform prevederilor normativului.
Articolul 2.3.2.3.3.
Elementele de construcție orizontale (planșee) care delimitează compartimente de incendiu se realizează din produse care asigură rezistența la foc normată, conform Tabelul 5, dar minimum REI 120, fiind amplasate, alcătuite și dimensionate astfel încât să reziste la efectele incendiilor din compartimentele de incendiu pe care le separă.
...
...
2.3.3. Elemente despărțitoare rezistente la foc din interiorul compartimentelor de incendiu și protecția golurilor funcționale din acestea 2.3.3.1. Dispoziții generale
Articolul 2.3.3.1.1.
În funcție de densitatea cea mai mare a sarcinii termice (q) din încăperile pe care le separă, pereții, după caz, planșeele și golurile funcționale practicate în aceștia din cadrul compartimentelor de incendiu, trebuie să asigure limitarea propagării incendiilor.
Articolul 2.3.3.1.2.
Pentru cazurile în care normativul nu stabilește rezistențe la foc normate (REI/EI) pentru pereții și planșeele de separare din interiorul compartimentelor de incendiu cu elemente care îndeplinesc condițiile de comportare la foc specifice destinației și tipului de clădire, rezistențele acestora se asigură în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al construcției, de densitatea sarcinii termice (q) a încăperilor adiacente (conform Art. 2.3.1.2 .) și de rolul elementului de separare în caz de incendiu.
...
2.3.3.2. Pereți rezistenți la foc din interiorul compartimentelor de incendiu
Articolul 2.3.3.2.1.
(1) Pentru limitarea propagării incendiului în interiorul unui compartiment de incendiu se utilizează pereții structurali REI și/sau se prevăd pe ambele direcții pereți despărțitori EI, care pot avea și un traseu sinuos, și/sau pot fi decalați în plan vertical.
(2) Pereții REI sau EI prevăzuți pentru limitarea propagării incendiului în interiorul unui compartiment de incendiu, se realizează conform condițiilor normate specifice tipului/destinației clădirii. Pentru cazurile în care normativul nu stabilește rezistențe la foc normate (REI/EI) pentru acești pereți din interiorul compartimentelor de incendiu, rezistențele acestora se asigură în funcție de densitatea sarcinii termice (q) a încăperilor adiacente coroborată cu încadrarea construcției în nivel de stabilitate la incendiu sau de destinație în cazul spațiilor tratate ca spații deschise (de lucru - pentru funcțiunea administrativă sau de alt tip conform funcțiune), pentru activități care necesită o comunicare frecventă sau de spații cu același risc de incendiu și destinație (proprie sau complementară).
(3) Atunci când elementele rezistente la foc se regăsesc în destinațiile specifice detaliate în normativ, alcătuirea pereților REI/EI respectivi va îndeplini condițiile de performanță cele mai severe prevăzute în normativ pentru respectivele funcțiuni.
Articolul 2.3.3.2.2.
Fragment 62
Pentru limitarea propagării incendiilor în construcții, pentru încăperile sau compartimentele de incendiu care sunt precizate în normativ, este obligatorie prevederea unui sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți, realizat conform prevederilor acestuia.
...
2.3.3.3. Planșee rezistente la foc din interiorul compartimentelor de incendiu
Articolul 2.3.3.3.1.
În cadrul construcțiilor și compartimentelor de incendiu, se asigură separarea: a) încăperilor din cadrul construcțiilor civile și compartimentelor de incendiu civile conform prevederilor privind performanțele comune și cele specifice, potrivit fiecărei categorii de incendiu a clădirilor, tip, funcțiune și destinație, corespunzător densității sarcinii termice (q) din încăperile adiacente; ...
b) încăperilor din cadrul construcțiilor de producție și/sau depozitare și compartimentelor de incendiu civile conform prevederilor privind performanțele comune și cele specifice construcțiilor de producție și/sau depozitare, corespunzător densității sarcinii termice (q) din încăperile adiacente. ...
...
2.3.3.4. Protecția golurilor din pereții rezistenți la foc și planșeele rezistente la foc din interiorul compartimentelor de incendiu
Articolul 2.3.3.4.1.
(1) Protejarea golurilor de circulație funcțională și de evacuare din pereții rezistenți la foc (EI sau REI, după caz) și planșeele rezistente la foc (REI), se asigură corespunzător condițiilor stabilite în normativ și în reglementările tehnice specifice.
(2) Indicele "C" reprezintă, clasa de autoînchidere/închidere automată și se precizează în documentația tehnică de proiectare în conformitate cu Tabelul 1.
Articolul 2.3.3.4.2.
(1) În cadrul construcțiilor și compartimentelor de incendiu golurile de comunicare și circulație funcțională și de evacuare din pereții de separare a încăperilor față de restul construcției ,se protejează potrivit prevederilor normativului.
(2) În cazurile justificate tehnic, în care nu se pot utiliza elemente constructive de protecție rezistente la foc, protecția golurilor din planșee poate fi asigurată prin prevederea pe conturul golului a unor ecrane continue minimum DH 60 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu și minimum DH 30 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu cu înălțimea de minimum 50 cm (dispuse sub planșeu) și cu perdele de sprinklere amplasate corespunzător, având durata de funcționare de minimum 60 minute (în conformitate cu prevederile normativului P118:2/2013), în condițiile în care construcția este prevăzută cu astfel de instalații.
Articolul 2.3.3.4.3.
(1) În construcțiile cu pod, golurile prevăzute în planșeele spre pod sau în pereții care comunică cu volumul podului, se protejează cu elemente de închidere, normal închise, rezistente la foc minimum: – EI 60 pentru nivelul I de stabilitate la incendiu; ...
– EI 45 pentru nivelul II de stabilitate la incendiu; ...
– EI 30 pentru nivelul III de stabilitate la incendiu; ...
– EI 20 pentru nivelul IV de stabilitate la incendiu. ...
(2) Pentru a nu se lua în considerare șarpanta și suportul învelitorii construcțiilor cu pod, acestea trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute la Art. 2.1.3.4, lit. a) .
...
...
2.3.4. Elemente rezistente la foc și rezistente la explozie volumetrică și protecția golurilor funcționale din acestea 2.3.4.1. Dispoziții generale
Articolul 2.3.4.1.1.
Încăperile, compartimentele, construcțiile și zonele cu risc de explozie volumetrică se precizează în documentația tehnică, având în vedere posibilitatea prezenței amestecurilor de aer cu gaze, vapori sau praf combustibil în concentrații care prezintă pericol de explozie, în timpul funcționării normale a instalațiilor aferente construcțiilor.
Articolul 2.3.4.1.2.
(1) Alcătuirea și dimensionarea elementelor de construcție rezistente la explozie volumetrică se determină prin calcul, astfel încât acestea să nu se prăbușească sub efectul suprapresiunii care se produce în caz de explozie volumetrică în încăperile respective, funcție de suprafețele de decomprimare asigurate (ferestre, panouri rabatabile, luminatoare, acoperișuri zburătoare etc.).
(2) Elementele de construcție rezistente la foc și la explozie trebuie să împiedice și propagarea incendiului din spațiile învecinate spre încăperile cu pericol de explozie volumetrică. Rezistențele la foc ale pereților (REI) și ale planșeelor (REI) se stabilesc în funcție de densitatea sarcinii termice (q) din încăperile adiacente, conform prevederilor normativului.
Articolul 2.3.4.1.3.
(1) Acoperișul construcțiilor și încăperilor cu risc de explozie volumetrică trebuie să fie fără pod.
(2) Nu sunt admise plafoane autoportante sau suspendate și zone neventilate care să faciliteze producerea concentrațiilor periculoase de aer cu gaze, vapori sau praf combustibil, iar în încăperile cu degajări de praf combustibil, finisajele trebuie să permită curățarea ușoară a suprafețelor acestora.
Fragment 64
(2) Golurile de comunicare funcțională prevăzute în pereții rezistenți la foc și la explozie volumetrică, se protejează prin încăperi tampon ventilate în suprapresiune. Aceeași prevedere se aplică și pentru comunicarea între încăperi cu pericol de explozie volumetrică, în cazurile în care comunicarea directă ar prejudicia securitatea la incendiu sau atunci când încăperile sunt situate în compartimente de incendiu diferite.
(3) Încăperile tampon protejate, ventilate în suprapresiune, pentru protecția golurilor din pereții rezistenți la explozie volumetrică, se realizează similar celor menționați la pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc), recomandându-se ca acestea să fie amplasate spre spațiile mai puțin periculoase.
(4) Ușile încăperii tampon protejate, vor fi rezistente la foc minimum EI1 90-C5S_200 și vor fi certificate conform Directivei 2014/34/UE - ATEX Încăperile tampon protejate trebuie să fie ventilate în suprapresiune permanentă, având cel puțin 50 Pa.
(5) La încăperile tampon ventilate în suprapresiune care protejează goluri de comunicare între spații în care se produc degajări de gaze, vapori sau praf cu pericol de explozie volumetrică, se iau măsuri pentru ca, în timpul exploatării normale, să fie împiedicată trecerea degajărilor dintr-o parte în cealaltă.
...
2.3.4.4. Planșee rezistente la foc și rezistente la explozie volumetrică
Articolul 2.3.4.4.1.
Planșeele rezistente la foc și la explozie volumetrică, precum și elementele lor de susținere, vor fi astfel dimensionate și realizate încât să nu fie dislocate de suflul exploziei.
Articolul 2.3.4.4.2.
Planșeele rezistente la foc care separă spații cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică, trebuie să îndeplinească atât condițiile de rezistență la foc, cât și cele specifice rezistenței la explozie volumetrică (REI, clasa de reacție la foc A1).
...
...
2.3.5. Elemente etanșe la foc
Articolul 2.3.5.1.
(1) Elementele orizontale sau verticale de protecție etanșe la foc (E) trebuie să îndeplinească condițiile normativului, prevăzându-se în cazurile și condițiile prevăzute în normativ și în reglementările tehnice specifice.
(2) Golurile din elementele de construcție etanșe la foc se protejează cu uși, obloane sau cortine etanșe la foc (E), conform prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice.
...
2.3.6. Limitarea propagării incendiului pe fațadă și acoperiș 2.3.6.1. Prevederi generale privind limitarea propagării pe fațadă
Articolul 2.3.6.1.1.
Închiderile perimetrale de orice fel ale construcțiilor se alcătuiesc și se realizează în așa fel încât să întârzie propagarea incendiilor de la un nivel la altul, atât prin exteriorul închiderii perimetrale (pe fațadă), cât și prin interiorul construcției (Figura 41).
Figura 41 - Propagarea incendiilor de la un nivel
la altul (pe fațade sau prin interior)
Articolul 2.3.6.1.2.
(1) Pentru întârzierea propagării incendiilor între nivelurile construcției se va adopta una din următoarele soluții: a. tâmplărie cu elemente vitrate fără performanțe la foc montată pe parapeți - pereți exteriori (neportanți) și/sau părți din pereții exteriori (neportanți) rezistenți la foc, clasificați din exterior spre interior (o->i); ...
b. zone continui dispuse în planul peretelui cortină, rezistente la foc, clasificate din exterior spre interior (o->i); ...
c. perete cortină sau panou de tâmplărie (minimum EI 30, integral (o<->i)) rezistent la foc; ...
d. zone continui (ecrane) de protecție, clasificate D_600 sau DH; ...
e. sisteme active de stingere a incendiilor (perdea de apă) amplasate în interior, la o distanță de maximum 30 cm de închiderea perimetrală, iar spațiile libere dintre planșee și peretele cortină se etanșează cu sisteme de etanșare rezistente la foc clasificate, având aceeași rezistență la foc cu a planșeului, dar nu mai mult de 120 de minute. ...
(2) Zonele verticale pentru întârzierea propagării incendiilor prin exteriorul închiderilor perimetrale ale construcției (pe fațadă), pot fi înlocuite de zone orizontale exterioare continui, rezistente la foc, clasificate pe criteriul RE dacă sunt necirculabile sau REI dacă sunt circulabile.
(3) Măsurile pasive prevăzute pentru întârzierea propagării incendiilor prin exteriorul închiderii perimetrale (pe fațadă) precum și prin interiorul construcției, vor avea rezistența la foc mai mare sau egală de 30 de minute, cu excepțiile prevăzute (privind clădirile de locuit reprezentând unități individuale precum și condominiul format din una sau mai multe construcții, cu înălțimea h < 8 m, unde "h" reprezintă cota ultimului planșeu accesibil al construcției, față de nivelul de referință).
(4) Ancorarea de structura clădirii a pereților cortină trebuie să respecte condițiile impuse peretelui cortină, condiții prevăzute în fișele tehnice din documentele de calitate specifice.
Fragment 69
B-s2,d0
Clădiri > P+5E*1) *2) sau
Clădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic)*1)*2)
minimum
B-s1,d0
Clădiri înalte sau foarte înalte
A1 sau A2- s1,d0
Clădiri care adăpostesc valori deosebite (de patrimoniu)
A1 sau A2- s1,d0
învățământ
Clădiri P pentru învățămîntpreșcolar, primar și secundar
minimum
B-s1,d0
Clădiri P pentru învățămînt terțiar, nonuniversitar și universitar
minimum
B-s3,d0
Clădiri P+E pentru învățămînt preșcolar, primar și secundar
A1 sau A2- s1,d0
Clădiri P+Epentru învățămînt terțiar, nonuniversitar și universitar
minimum
B-s1,d0
Clădiri ≥ P+2E (sau ≤ 8 m) și ≤ P+5E *2)
Și
Clădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) *1)
A1 sau A2- s1,d0
Clădiri > P+5E *2) sau
Clădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic)*1)*2)
A1 sau A2- s1,d0
Clădiri înalte sau foarte înalte
A1 sau A2- s1,d0
Turism
Cabane montane P+E+M
minimum
B-s3,d0
Clădiri ≤ P+2E și ≤ 100 de persoane
minimum
B-s2,d0
Clădiri < P+4E 2 sau
> 100 de persoane și fără săli aglomerate *2)
minimum
B-s1,d0
Clădiri > P+4E
și
Clădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) *1)*2)
A1 sau A2- s1,d0
Clădiri > P+4E *2) sau
Clădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) *1) *2)
A1 sau A2- s1,d0
Clădiri înalte sau foarte înalte
A1 sau A2- s1,d0
Cult
Clădiri ≤ P+E
minimum
C-s2,d0
Clădiri ≥ P+2E
și
Clădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) *1)
minimum
B-s2,d0
> P+5E *2)
Sau mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic)*1)*2) *3)
minimum
B-s1,d0
Clădiri înalte sau foarte înalte
A1 sau A2- s1,d0
Clădiri care adăpostesc valori deosebite (de patrimoniu)
A1 sau A2- s1,d0
Sport
Clădiri ≤ P+E
minimum
C-s2,d0
Clădiri ≥ P+2E (sau ≤ 8 m) și cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) *1)
minimum
B-s2,d0
Clădiri > P+5E *2) sau
Clădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) *1) *2)
minimum
B-s1,d0
Clădiri înalte sau foarte înalte
A1 sau A2- s1,d0
Clădiri / compartimente de incendiu cu săli aglomerate
Comasate (cu alte săli aglomerate)
A1 sau A2- s1,d0
Independente
A1 sau A2- s1,d0
Alte funcțiuni
Clădiri ≤ P+2E *2)
minimum
C-s3,d0
Clădiri > P+2E și ≤ P+5E sau
Clădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) *1)*2)
minimum
B-s3,d0
> P+5E sau
Clădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) *1)*2)*3)
minimum
B-s2,d0
Clădiri înalte sau foarte înalte
A1 sau A2- s1,d0
Note Tabelul 16: (a) *1 - Măsurată față de terenul carosabil adiacent accesibil cel mai de jos, în situația în care accesul este posibil pe mai multe fațade. ...
(b) *2 - Nu se referă la clădirile înalte sau foarte înalte. ...
(e) *3 - Pentru clădirile cu funcțiuni mixte se adoptă criteriile privind clasa de reacție la foc cea mai severă. ...
(c) În cazurile în care construcția proiectată se va încadra în numărul de niveluri supraterane maxim admise precizate în tabel, dar nivelul de stabilitate la incendiu este superior, atunci se va opta pentru sistemele compozite de izolare termică ale fațadei pline corespunzătoare nivelului de stabilitate la incendiu proiectat, dar acestea nu se vor lua în calcul la stabilirea nivelului de stabilitate la incendiu. ...
(d) Termoizolația exterioară și/sau sistemele compozite de izolare termică exterioară se vor monta conform recomandărilor producătorilor. ...
Articolul 2.3.6.1.9.
(1) Atunci când la construcțiile menționate la Art. 2.3.6.1.8 . sistemele compozite de izolare termică exterioară a pereților perimetrali sunt diferite de A1 sau A2-s1,d0, pentru soluția proiectată la izolarea termică a fațadelor indicată la articolul precedent, ferestrele și ușile închiderilor perimetrale se bordează laturile exterioare laterale și cea superioară, cu termoizolații clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu lățimea de minimum 60 cm atunci când se folosesc tâmplării incombustibile și tâmplării din lemn, conform Figura 51, varianta a2) și se bordează laturile exterioare laterale și cea superioară, cu termoizolații clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu lățimea de minimum 60 cm precum și latura inferioară, cu termoizolații clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu lățimea de minimum 30 cm atunci când se folosesc tâmplării combustibile (cu excepția lemnului), conform Figura 51, varianta b2). În ambele variante, bordările trebuie să aibă aceeași grosime cu a materialului termoizolant al fațadei, conform prevederilor din Anexa 3 privind "Limitarea propagării incendiilor pe fațadă".
Fragment 70
(2) Bordările golurilor din închiderile perimetrale menționate la alin. (1) , pot fi înlocuite cu: a) fâșii orizontale continui de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 dispuse în dreptul tuturor planșeelor construcției, având lățimea de minimum 60 cm și aceeași grosime cu a materialului utilizat la termoizolarea exterioară a închiderii perimetrale (Figura 51, varianta a1) sau b1)); ...
b) cursive sau copertine exterioare continui cu lățimea de minimum 60 cm (măsurată pe orizontală), clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. Aceste elemente orizontale trebuie să depășească golurile cu minimum 60 cm și în proiecție orizontală. ...
Varianta a) Tâmplărie incombustibilă sau din lemn
Varianta b) Tâmplărie combustibilă, cu excepția lemnului
Figura 51 - Bordările golurilor din închiderile perimetrale
Articolul 2.3.6.1.10.
Produsele utilizate pentru finisajul exterior (inclusiv cele de izolare termică sau de placare) al închiderilor perimetrale ale clădirilor înalte sau foarte înalte trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.
Articolul 2.3.6.1.11.
Termoizolația și finisajul fațadei vor respecta clasele de reacție la foc normate.
...
2.3.6.2. Prevederi generale privind limitarea propagării focului pe acoperiș
Articolul 2.3.6.2.1.
(1) Produsele utilizate pentru termoizolarea terasei clădirilor înalte și foarte înalte trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.
(2) La construcțiile care nu sunt înalte și foarte înalte și au înălțimea mai mare de 20 m (măsurate la coamă sau atic) față de terenul sau carosabilul adiacent accesibil autospecialelor de intervenție ale pompierilor, materialele utilizate pentru termoizolarea acoperișurilor tip terasă pot să fie clasa de reacție la foc minimum B-s3,d0. În condițiile amplasării panourilor fotovoltaice peste aceste acoperișuri, stratul final al învelitorii trebuie să respecte prevederile din Tabelul 2, nr. crt. 10, lit. b. sau Tabelul 3, nr. crt. 10, lit. b.
(3) Clasa de reacție la foc a materialului termoizolant utilizat pentru termoizolarea acoperișurilor tip terasă poate fi minimum C-s3,d0 pentru celelalte categorii de clădiri cu regim de înălțime mai mic de 20 m (măsurate la coamă sau atic) față de terenul sau carosabilul adiacent accesibil autospecialelor de intervenție ale pompierilor. În condițiile amplasării panourilor fotovoltaice peste aceste acoperișuri, stratul final al învelitorii trebuie să respecte prevederile din Tabelul 2, nr. crt. 10, lit. b. sau Tabelul 3, nr. crt. 10, lit. b.
(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1) , (2) și (3) , se admite utilizarea materialelor termoizolante combustibile fără performanță la foc: a) în situația poziționării termoizolației între planșeul din beton armat și un strat de egalizare sau beton de pantă, de minimum 3,00 cm, ...
b) în situația poziționării termoizolației între stratul de egalizare și o șapă slab armată cu grosimea de 5 cm, ...
iar la toate traversările necesare instalațiilor precum și pe tot conturul terasei se utilizează vată minerală clasa A1, A2 s1,d0 reacție la foc pe o lățime minimă de 50 cm.
...
2.3.6.3. Limitarea dezvoltării efluenților incendiului (fum, gaze fierbinți)
Articolul 2.3.6.3.1.
Pentru limitarea dezvoltării efluenților incendiului (fum, gaze fierbinți) și a propagării ușoare a focului în interiorul construcției, după caz, trebuie asigurate sisteme adecvate de protecție, respectiv a unor: a) sisteme de realizare a suprapresiunii diferențiale (conform SR EN 12101-13 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 13: Sisteme cu presiune diferențială (SPD). Metode de proiectare și de calcul, instalare, încercări în vederea recepției, încercări periodice și mentenanță și SR EN 12101-6 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 6: Specificații pentru sisteme cu presiune diferențială. Kituri); ...
b) sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți, realizate conform prevederilor normativului; ...
c) sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți, realizate conform standardelor: SR CEN/TR 12101-5 - Sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți. Partea 5: Ghid de recomandări funcționale și metode de calcul pentru sisteme de ventilare pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți ...
...
...
...
SECȚIUNEA IV
2.4. Alcătuiri constructive 2.4.1. Dispoziții generale
Articolul 2.4.1.1.
(1) Construcțiile, compartimentele de incendiu și elementele de construcție ale acestora, se alcătuiesc și conformează astfel încât să nu favorizeze propagarea ușoară a focului și a fumului în interiorul și exteriorul lor.
Fragment 80
Finisajele, tratamentele și izolațiile termice și fonice, interioare, utilizate în încăperi cu aglomerări de persoane și în oricare încăperi din clădiri unde sunt mai mult de 50 utilizatori, indiferent de aria de pardoseală ce-i revine unei persoane, și în încăperile cu funcțiuni de sănătate, vor fi clasa de reacție la foc minimum C-s1,d0, respectiv C_FL-s1, cu respectarea condițiilor prevăzute la Tabelul 19.
Articolul 2.4.6.4.
Clasele de performanță privind reacția la foc a produselor folosite pentru finisarea interioară a caselor de scări închise și a căilor comune de circulație funcțională și de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile supraterane, trebuie să corespundă prevederilor privind performanțele comune și celor specifice destinației și tipului clădirilor.
Articolul 2.4.6.5.
De regulă, în spațiile cu risc asociat tipului de utilizatori (accesibile copiilor preșcolari și a celor din învățământul primar și secundar, încăperi în care se doarme, cele utilizate de persoane care nu se pot evacua singure etc.) este admisă utilizarea elementelor de construcție, a materialelor, a finisajelor, panourilor de tâmplărie, tratamentelor și izolațiilor termice și fonice clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0, inclusiv a panourilor de tâmplărie (uși, ferestre) metalice sau din lemn cu vitraj de sticlă, cu excepțiile prevăzute în normativ.
...
2.4.7. Dispoziții privind alcătuiri constructive specifice limitării propagării incendiului pe fațadă 2.4.7.1. Pereți cortină
Articolul 2.4.7.1.1.
Pereții cortină, utilizați la închiderile perimetrale ale construcțiilor se vor realiza din profile (rame sau montanți și traverse) cu clasa de reacție la foc A1 sau A-2s1,d0 cu excepția componentelor nesubstanțiale, a garniturilor, a izolatorilor și a elementelor de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant, ancorarea de structura clădirii a acestora se va realiza tot din elementele cu clasa de reacție la foc A1 sau A-2s1,d0, cu excepția componentelor nesubstanțiale. Panourile de umplere tip panel, atunci când sunt utilizate în pereții cortină, vor fi realizate din materiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A-2s1,d0 cu excepția componentelor nesubstanțiale.
Articolul 2.4.7.1.2.
Pereții cortină vor fi astfel proiectați, alcătuiți și realizați încât să întârzie propagarea incendiilor de la un nivel la altul, atât prin exteriorul construcției (pe fațadă), cât și prin interiorul construcției.
Articolul 2.4.7.1.3.
Pentru limitarea propagării focului pe fațade trebuie respectate prevederile Art. 2.3.6.1.2 . ÷ Art. 2.3.6.1.7 .
Articolul 2.4.7.1.4.
Pentru limitarea propagării focului pe fațadele clădirilor înalte și foarte înalte trebuie respectate prevederile privind performanțele specifice acestora.
...
2.4.7.2. Fațade ventilate
Articolul 2.4.7.2.1.
Fațadele ventilate trebuie să respecte prevederile prezentului normativul și ale reglementării tehnice specifice, fără a lua în considerare substituirea zonei continui minimum E 30 (conform prevederilor normate) cu ecran.
Articolul 2.4.7.2.2.
Atunci când fațada ventilată se realizează pe un perete rezistent la foc de separare a compartimentelor de incendiu (perete antifoc), aceasta va avea asigurată rezistența la foc normată, iar sistemul fațadei ventilate va fi astfel realizat încât să nu favorizeze propagarea focului.
Articolul 2.4.7.2.3.
Fațadele ventilate vor avea continuitatea întreruptă cel puțin în dreptul rosturilor de tasare, dilatare sau seismice ale construcțiilor. Întreruperea continuității se realizează prin zone de perete neventilat de minimum un (1) m lățime sau cu diafragme incombustibile.
...
2.4.7.3. Fațade duble - "double skin"
Articolul 2.4.7.3.1.
Fațadele duble - "double skin" se utilizează la închiderile perimetrale ale construcțiilor cu nivelul de stabilitate la incendiu I, II sau III, și se realizează cu profile (rame și/sau montanți și traverse) cu clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componentelor nesubstanțiale, a garniturilor, a izolatorilor și a elementelor de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant, ancorarea de structura de rezistență a fațadei duble - "double skin" trebuind să fie făcută cu elemente cu clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componentelor nesubstanțiale. Panourile de umplere tip panel, atunci când sunt utilizate în fațada dublă - "double skin", vor fi realizate din materiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A-2s1,d0 cu excepția componentelor nesubstanțiale.
Articolul 2.4.7.3.2.
Un sistem de fațadă dublă se consideră satisfăcător din punct de vedere al securității la incendiu, atunci când peretele interior al fațadei duble respectă regulile fațadei simple cu pereți cortină, iar peretele exterior este realizat în așa fel încât să anuleze efectul de coș, prin prevederea de separări orizontale și/sau verticale, conform Tabelul 20 (exemplu Figura 52).
Figura 52 - Anularea efectului de coș la fațadă dublă
Articolul 2.4.7.3.3.
Fragment 84
(2) La realizarea unor atriumuri acoperite mai înguste (lățimea mai mică de √7H ) decât cele de la Art. 2.4.9.1 . efectul de coș în caz de incendiu se mărește și este necesar să se ia una din următoarele măsuri suplimentare: a) pereții prevăzuți la Art. 2.4.9.6 . trebuie să fie rezistenți corespunzător densității sarcinii termice (q) din spațiile adiacente, conform prevederilor Art. 2.3.1.2 . și din Tabelul 5 dar minimum EI 90 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu, respectiv minimum EI 60 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu; ...
b) realizarea, la limita atriumului, a unor ecrane continue dispuse sub planșee, având înălțimea de cel puțin 50 cm și rezistența la foc minimum DH 90 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu, respectiv minimum DH 60 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu, precum și perdele de apă perimetrale cu intrarea automată în funcțiune și cu durata minimă de funcționare 60 minute. ...
(3) La atriumurile neacoperite se aplică dispozițiile privind limitarea propagării incendiului pe fațadă.
...
2.4.10. Galerii, canale, estacade
Articolul 2.4.10.1.
(1) Atunci când trec peste construcții și sunt destinate evacuării utilizatorilor, galeriile, canalele și estacadele se prevăd în porțiunile respective, cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120 și planșee rezistente la foc minimum REI 90. Se admite utilizarea galeriilor, estacadelor și a pasarelelor destinate evacuării utilizatorilor, și pentru conducte de transport lichide sau gaze al căror amestec nu poate iniția incendiu sau explozie volumetrică sau care nu afectează evacuarea în cazul avarierii lor.
(2) În galerii, canale sau estacade nu este admisă montarea neseparată a conductelor sau a sistemelor de transport pentru lichide sau gaze al căror amestec poate iniția incendiu sau explozie volumetrică.
(3) Galeriile, canalele și estacadele închise cu aria construită mai mare de 800 mp prin care se transportă materiale sau substanțe combustibile, vor avea asigurate posibilități de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, prin tiraj natural-organizat (minimum 1% suprafață utilă/aerodinamică liberă din aria pardoselii încăperii) sau prin ventilare mecanică. Galeriile, estacadele și pasarelele destinate evacuării utilizatorilor închise și cu lungimi mai mari de 50 m, vor avea asigurate posibilități de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, prin tiraj natural-organizat (minimum 1% suprafață utilă/aerodinamică din aria pardoselii încăperii) sau prin ventilare mecanică.
(4) La intrarea în clădiri a canalelor, galeriilor și estacadelor închise de orice fel, golurile respective se protejează în funcție de natura materialelor din care sunt realizate și a celor transportate, de destinația spațiilor spre care acced și de rolul peretelui în asigurarea securității la incendiu a construcției, cu elemente rezistente la foc active sau pasive de securitate la incendiu minimum EI 60.
(5) Fac excepție de la alin. (4) galeriile, canalele și estacadele deschise realizate din elemente rezistente la foc R 15 prin care se transportă materiale incombustibile, situație în care protejarea golurilor este obligatorie numai atunci când acestea traversează pereți rezistenți la foc care delimitează compartimente de incendiu.
...
2.4.11. Ghene pentru instalații
Articolul 2.4.11.1.
În interiorul construcțiilor, pereții tuturor ghenelor verticale pentru instalații (conducte, cabluri, tuburi, țevi etc.), trapele și ușile de vizitare ale acestora, trebuie să fie realizate din materiale incombustibile iar golurile de trecere a instalațiilor aferente construcției, precum și dintre acestea și elementul străpuns, trebuie protejate cu materiale/sisteme în alcătuiri rezistente la foc minimum EI conform cerințelor din Tabelul 2 nr. crt. 3 și Tabelul 3 nr. crt. 3 pentru planșee, cu excepția cazurilor precizate în normativ la tipuri de clădiri și în reglementările tehnice specifice.
Articolul 2.4.11.2.
(1) Atunci când golurile ghenelor de trecere a instalațiilor aferente construcției, precum și dintre acestea și elementul străpuns, sunt protejate cu materiale/sisteme în alcătuiri rezistente la foc minimum EI conform cerințelor din Tabelul 2 nr. crt. 3 și Tabelul 3 nr. crt. 3 pentru planșee, ghenele verticale pentru instalații se separă de restul clădirii cu înălțime obișnuită prin pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum: – EI/REI 30, iar ușile sau trapele de vizitare ale acestora vor fi realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 la clădirile cu nivelul I, II sau III de stabilitate la incendiu; ...
– EI/REI 15, iar ușile sau trapele de vizitare ale acestora vor fi realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 la clădirile cu nivelul iv de stabilitate la incendiu. ...
În toate cazurile, ușile sau trapele de vizitare ale acestora nu vor fi amplasate în case de scări de evacuare.
Fragment 85
(2) Atunci când etanșarea instalațiilor (conducte, tuburi, țevi etc.) și a cablurilor din ghenele verticale pentru instalații în dreptul planșeelor nu este posibilă sau justificată tehnic, pereții ghenelor vor fi clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum: – EI/REI 90, iar ușile sau trapele de vizitare ale acestora vor fi realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum EI 60 la clădirile cu nivelul I de stabilitate la incendiu; ...
– EI/REI 90, iar ușile sau trapele de vizitare ale acestora vor fi realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum EI 45 la clădirile cu nivelul II de stabilitate la incendiu; ...
– EI/REI 60 (EI/REI 45 în cazul echipării construcției cu instalații automate tip sprinkler), iar ușile sau trapele de vizitare ale acestora vor fi realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum EI 30 la clădirile cu nivelul III de stabilitate la incendiu ...
– EI/REI 30, iar ușile sau trapele de vizitare ale acestora vor fi realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum EI 15 la clădirile cu nivelul IV de stabilitate la incendiu; ...
– EI/REI 15, iar ușile sau trapele de vizitare ale acestora vor fi realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 la clădirile cu nivelul V de stabilitate la incendiu. ...
În toate cazurile, ușile sau trapele de vizitare ale acestora nu vor fi amplasate în case de scări de evacuare.
(3) La clădirile înalte, foarte înalte, cu săli aglomerate, subterane și mixte se aplică dispozițiile specifice.
(4) La trecerea prin elemente rezistente la foc care delimitează compartimente de incendiu, ghenele pentru instalații se închid în jurul tuburilor, conductelor și a cablurilor, cu materiale în alcătuiri constructive care asigură rezistența la foc echivalentă cu cea a elementului străpuns.
(5) Ghenele verticale se separă la trecerea prin planșee care delimitează compartimente de incendiu cu elemente și materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 care vor asigura aceeași rezistență la foc cu a planșeului străpuns, iar atunci când separarea nu este posibilă sau justificată tehnic, pereții ghenelor vor fi din materiale A1 sau A2-s1,d0 minimum EI/REI 120 și ușile (trapele) lor de vizitare vor fi din materiale A1 sau A2-s1,d0 minimum EI 60.
...
2.4.12. Coșuri de fum, sobe, hote
Articolul 2.4.12.1.
(1) Coșurile de fum, sobele și în general echipamentele, aparatele și dispozitivele de încălzire locală sau care radiază căldură, se alcătuiesc, execută, izolează față de elementele combustibile ale construcției și se utilizează conform prevederilor reglementărilor tehnice aplicabile domeniului respectiv, astfel încât acestea să nu inițieze incendii prin convecție, conducție sau radiație. Coșurile de fum trebuie să fie proiectate, instalate și puse în funcțiune în conformitate cu SR EN 15287-1 și SR EN 15287-2 sau alte reglementări tehnice echivalente. Coșurile trebuie încercate în conformitate cu SR EN 13216-1 și SR EN 1366-13 și trebuie să îndeplinească criteriul minim G 100.
(2) Coșul de fum situat la mai puțin de 1,50 m în plan orizontal, de coama acoperișului, trebuie să depășească coama cu minimum 50 cm pentru învelitori incombustibile, respectiv 1 m pentru învelitorile combustibile. Coșul de fum amplasat la distanțe mai mari de 1,5 m față de coama acoperișului va avea înălțimea de cel puțin 1 m față de învelitoare. Înălțimea coșului față de terasa acoperișului trebuie să fie de minimum 1 m. Coșurile de fum trebuie să depășească cu minimum 50 cm înălțimea elementelor de supraînălțare a terasei (atice, ziduri antifoc etc.) când sunt situate la mai puțin de 3 m de marginea terasei, respectiv cu minimum 1 m, când sunt situate la peste 3 m de marginea terasei. Înălțimea minimă de amplasare a coșului "ventuză" față de zona pietonală este de minim 1,80 m.
(3) Pentru centralele termice amplasate la ultimul nivel sau pe terasa clădirii, se recomandă utilizarea cazanelor cu suprapresiune în camera de ardere, care necesită pentru evacuarea gazelor de ardere coșuri de fum cu înălțimi reduse.
(4) În bucătăriile în care puterea termică nominală totală (însumată) a aparatelor de preparare a hranei sau de încălzire a produselor alimentare depășește 20 kW, este obligatorie îndeplinirea următoarelor condiții: a) hotele, conductele de evacuare și în general, dispozitivele de captare a căldurii trebuie să fie realizate din materiale din clasa de reacție la foc A1; ...
b) hotele și conductele de evacuare se amplasează la cel puțin 1 m față de elemente și materiale combustibile sau se izolează corespunzător; ...
Fragment 89
(1) Încăperile pentru ventilatoare, filtre, camere de desprăfuire și cicloane prin care se vehiculează gaze, vapori, praf sau deșeuri combustibile, se separă față de restul construcției cu pereți rezistenți la foc și la explozie minimum EI/REI 180 și, după caz, cu planșee minimum REI 120.
(2) Calea de acces la încăperile menționate la alin. (1) se asigură direct din exterior iar atunci când din punct de vedere tehnic acest lucru nu este posibil, accesul din construcție se protejează obligatoriu cu încăpere tampon protejată, ventilată în suprapresiune, alcătuită și realizată corespunzător prevederilor normativului.
Articolul 2.4.14.3.
(1) Atunci când se prevăd pe acoperiș, încăperile centralelor de ventilare/ condiționare/climatizare se separă față de alte destinații ale construcției prin elemente rezistente la foc minimum EI/REI pentru pereți și REI pentru planșee, iar golurile de acces se protejează cu uși EI-Sa, cu excepția celor care debușează spre exterior, conform prevederilor normativului de profil.
(2) La clădirile cu înălțimi diferite, în cazul în care încăperea centralelor de ventilare sau climatizare sau unitățile exterioare sunt amplasate pe acoperișul clădirii mai joase, acestea trebuie să fie dispuse la o distanță de cel puțin 4 m față de pereții exteriori ai clădirii mai înalte, dacă în aceștia sunt prevăzute goluri. În situația în care nu se poate respecta distanța de 4 m, golurile menționate anterior se protejează cu elemente EI_2 60-C2S_a, iar peretele în care sunt dispuse golurile va fi rezistent la foc minim REI/EI 60 (A1 sau A2-s1,d0) pe o zona de minim 8 m măsurată pe verticală și orizontală de la conturul exterior al centralelor/agregatelor de ventilare și climatizare sau încăperea centralelor de ventilare sau climatizare trebuie să aibă pereți rezistenți la foc de cel puțin REI/EI 60 (A1 sau A2- s1,d0), golurile din acești pereți să fie protejate cu elemente EI_2 60-C2Sa, iar acoperișul trebuie să aibă rezistența la foc de minimum REI 60 și învelitoare A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0.
(3) Ventilatoarele de evacuare a fumului și gazelor fierbinți trebuie să fie instalate în una din următoarele variante: a) la exteriorul clădirii, conform prevederilor de la capitolul dedicat din normativ; ...
b) în cazuri excepționale într-un spațiu tehnic, separat de restul construcției prin elemente de construcție din clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu pereți EI 60 și planșee rezistente la foc REI 60; ușa de acces în încăpere trebuie să fie EI 60-C3S_a atunci când tubulatura este etanșă sau rezistentă la foc 30 sau 60 de minute (mono sau multi). Atunci când se prevăd tubulaturi diferite, spațiul tehnic trebuie separat de restul construcției prin elemente de construcție din clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu pereți EI 120 și planșee rezistente la foc REI 60; ușa de acces în încăpere trebuie să fie EI 60-C3S_a. ...
(4) În elementele de separare față de restul construcției a încăperilor centralelor de ventilare/condiționare/climatizare, nu este admisă practicarea altor goluri decât cele pentru acces, precum și pentru conductele, cablurile și tubulaturile aferente spațiilor care se ventilează/ climatizează/condiționează, protejate corespunzător prevederilor prezentului normativ și reglementărilor tehnice de specialitate.
(5) Traversarea pereților rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) de către conducte, canale de ventilare-condiționare este admisă numai dacă se îndeplinește condiția de etanșare/obturare cu materiale în alcătuiri rezistente la foc minimum 180 de minute. Atunci când această condiție nu poate fi îndeplinită prin caracteristicile maxime ale materialelor disponibile, se pot realiza ghene care, prin însumare cu rezistența la foc a materialelor disponibile, să rezulte condiția însumată de alcătuire rezistentă la foc de 3 ore, în condiții preconizate de utilizare finală (testate).
Fragment 95
(3) Instalațiile electrice se vor proiecta conform reglementărilor tehnice de specialitate.
...
2.4.18. Instalații și echipamente utilizând surse regenerabile de energie
Articolul 2.4.18.1.
(1) Pentru încălzirea apei pot fi utilizate sisteme de încălzire solară.
(2) Sistemele de încălzire solară a apei pot fi alimentate cu energie electrică din sistemul național, grupuri electrogene sau din surse regenerabile (panouri sau celule fotovoltaice, micro- turbine eoliene etc.) amplasate independent la distanțe normate sau pe construcții.
(3) Pentru limitarea propagării focului și neafectarea performanțelor clădirii, atunci când sistemele de încălzire solară a apei (captatoare solare) sunt amplasate pe construcții, se iau măsuri de delimitare a propagării focului prin golurile existente (necesare tehnologic) în acoperiș sau pereți.
Articolul 2.4.18.2.
La dispozitivele electrice ale sistemelor de alimentare cu energie solară fotovoltaică, inclusiv modulele cu curent alternativ, dispuse pe acoperișul clădirilor, precum și a celor care reprezintă componentă de protecție și/sau finisaj pe fațade, se aplică prevederile reglementărilor tehnice de specialitate.
Articolul 2.4.18.3.
Gradul de protecție pentru învelitorile acoperișului depinde de conformarea acestora și de distanța până la contur. Dispozitivele fotovoltaice (celule, module, panouri cu un singur tip de module etc.) situate pe acoperiș, trebuie să fie considerate componente ale acestuia și, ca atare, trebuie să reziste la aprinderea și/sau propagarea incendiului provenit de la o sursă externă.
Articolul 2.4.18.4.
Principalele cerințe de amplasare a panourilor fotovoltaice pe clădirile individuale de locuit cu un nivel sau două sunt: a) pentru fiecare pantă a acoperișului cu mai mult de două ape se asigură un spațiu liber de minimum 1 m de la pereții portanți exteriori, minimum 1 m de la coamă și minimum 50 cm pe fiecare parte a unei dolii sau lucarne; ...
b) pentru fiecare pantă a acoperișului pe care se amplasează module fotovoltaice, se asigură două spații de acces de minimum 1 m lățime și minimum 1 m de la coamă. ...
Articolul 2.4.18.5.
La clădirile de locuit cu trei sau mai multe niveluri supraterane, precum și la alte funcțiuni civile, de producție și depozitare, prin amplasarea panourilor fotovolaice se va asigura (Figura 54): a) un perimetru liber de cel puțin 1 m lățime în jurul marginilor acoperișului; ...
b) distanța minimă de 2,5 m în jurul luminatoarelor, a trapelor de ventilare sau de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, precum și a altor străpungeri din acoperiș; ...
c) distanța minimă de 4,00 m față de pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc); ...
d) continuitatea rețelei PV trebuie întreruptă cel puțin în dreptul rosturilor de tasare-dilatare sau seismice ale construcției, astfel încât să fie limitată propagarea arderii; întreruperea continuității se realizează prin fâșii continui din distanțe de minimum 1 m față de rost. Pe lățimea de minimum 1 m față de rost se vor utiliza materiale având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, sau se asigură măsuri de protecție a componentelor combustibile ale acoperișurilor pe lățimea normată a fâșiei de întrerupere; ...
e) grupările de celule fotovoltaice vor avea aria de cel mult 40 m x 40 m; acestea vor fi amplasate la minimum 5 m față de alte grupări. ...
Figura 54 - Amplasare grupări de celule fotovoltaice
Articolul 2.4.18.6.
La construcțiile pe care se amplasează sisteme/dispozitive fotovoltaice, se recomandă îndeplinirea condițiilor de siguranță ale echipelor de intervenție care să asigure: a) accesul și evacuarea la/de pe acoperiș (șarpantă sau terasă); ...
b) trasee facile de acces la zonele de acoperiș; ...
c) marcarea și etichetarea distinctă și vizibilă a întregului sistem fotovoltaic; (întreruptorul general - care trebuie amplasat într-o zonă accesibilă a clădirii, toate conductele, cablurile, invertoarele, tablourile și cutiile circuitului de curent alternativ, precum și bateriile și acumulatorii), cu materiale reflectorizante, rezistente la intemperii și reciclabile; ...
d) prevederea unui întreruptor de sarcină, ușor acționabil; ...
e) echiparea sistemului fotovoltaic cu dispozitiv de detectare a arcelor electrice. ...
Articolul 2.4.18.7.
Incendiile la dispozitivele fotovoltaice (celule, module, panouri cu un singur tip de module etc.) amplasate independent sau dispuse pe acoperiș sau pe închiderile perimetrale ale construcțiilor, se vor trata de către echipele de intervenție (pompieri) ca incendii la echipamente electrice.
Articolul 2.4.18.8.
(1) Fațadele și acoperișurile pe care se aplică dispozitive fotovoltaice, vor avea: a) termoizolația și/sau sistemele compozite de izolare termică (sisteme compacte în condiții de utilizare finală) fațadei incombustibilă, indiferent de destinație și/sau de regimul de înălțime al clădirii; ...
Fragment 99
(2) Depozitele de baterii din construcții cu altă funcțiune trebuie să fie separate de alte zone printr-o construcție cu pereți și planșee rezistente la foc și explozie minimum REI 180 clasa de reacție la foc A1, iar golurile de comunicare strict funcționale din pereți se prevăd cu încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90- C3S_200, fiind interzisă protejarea prin modalități diferite, cu excepția celor care comunică cu încăperi de aceeași funcțiune (depozitare), la care se prevăd uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C4S_200, precum și pentru situațiile prevăzute la Art. 2.4.19.6 .
Articolul 2.4.19.6.
Se admite accesul direct în camera acumulatoarelor, fără încăperea tampon ventilată în suprapresiune, atunci când: – accesul se face din exterior; în această situație se vor lua măsuri pentru a preveni pătrunderea apei de ploaie și a zăpezii în camera acumulatoarelor (de exemplu, prin prevederea unei copertine în exterior sau prin retragerea intrării față de linia pereților exteriori); ...
– acumulatoarele sunt de tip închis cu recombinare, iar accesul se face dintr-o încăpere de trecere sau dintr-un coridor în care nu există instalații tehnologice și personalul nu lucrează permanent; ...
– bateriile de acumulatoare sunt etanșe. ...
Articolul 2.4.19.7.
(1) Pentru înlăturarea pericolului de explozie prin diluarea amestecului de hidrogen în aer precum și prin diluarea și evacuarea degajării de electrolit în aer în vederea reducerii gradului de agresivitate, camerele de acumulatoare trebuie să fie ventilate (de ex., indiferent dacă sunt sigilate sau nu, toate bateriile cu plumb-acid pot emite gaze explozive - mai ales în timpul încărcării - așa că este obligatorie o ventilare adecvată, hidrogenul gazos emis în timpul încărcării fiind exploziv). Atunci când este emis în atmosfera înconjurătoare, se poate crea un amestec exploziv dacă concentrația de hidrogen depășește 4 % vol hidrogen în aer.
(2) În scopul diluării gazelor (hidrogen și oxigen) generate în timpul încărcării și descărcării și a eliminării riscului de explozie, încăperile bateriilor trebuie ventilate în conformitate cu standardul SR EN IEC 62485-2 (pentru informații suplimentare a se consulta anexa). Sistemul de ventilare trebuie să fie proiectat pentru a face față condițiilor de încăpere umedă. Scopul ventilării unei locații (UPS/sursa de alimentare neîntreruptibilă "uninterruptible power supply") sau a carcasei bateriei este de a menține concentrația de hidrogen sub 4 % vol. - prag de limită inferioară de explozie (LEL/ limita inferioară explozivă "Lower Explosive Limit") de hidrogen. Încăperile și carcasele bateriilor trebuie considerate protejate împotriva exploziilor, atunci când prin ventilare naturală sau forțată (artificială, mecanică), concentrația de hidrogen este menținută sub această limită de siguranță (LEL).
(3) Debitul minim de aer pentru ventilarea spațiului sau incintei bateriei se va calcula conform standardului SR EN IEC 62485-2.
(4) Puterea maximă de încărcare nu trebuie să depășească valorile maxime admise care sunt date de producător pentru o baterie nouă și încărcare la 100% capacitate pentru acumulatoarele acide cu plumb și alcaline, încăperea trebuie să fie bine ventilată, iar volumul liber să fie de cel puțin 2,5 ori mai mare decât debitul orar de aer care ar fi necesar pentru ventilare (introducerea și evacuarea aerului se pot face pe aceeași parte a încăperii). Dacă volumul liber este mai mic, trebuie să fie realizată ventilarea corespunzătoare natural organizată sau mecanică.
...
...
SECȚIUNEA V
2.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu 2.5.1. Dispoziții generale
Articolul 2.5.1.1.
Prevederile prezentului normativul constituie condiții ce trebuie respectate la proiectarea și realizarea căilor de evacuare a utilizatorilor construcțiilor cu orice destinație, în scopul apărării vieții, integrității și proprietății utilizatorilor, obiectiv prioritar al securității la incendiu.
Articolul 2.5.1.2.
(1) În construcții, compartimente de incendiu și încăperi, vor fi asigurate căi de evacuare a utilizatorilor, prin care aceștia, în caz de incendiu, să poată ajunge în exteriorul clădirii, la nivelul terenului sau al unor suprafețe carosabile, pe distanța normată și în condiții de securitate. Pentru persoanele care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie: copii de vârstă preșcolară, bătrâni, bolnavi sau persoane cu dizabilități/handicap), se asigură condiții de evacuare asistată, conform prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice.
(2) În condițiile și pe distanța normată de evacuare, calitatea neviciată a aerului pe căile de evacuare a utilizatorilor se asigură prin efectul conjugat al măsurilor de stabilitate la incendiu, de limitare a propagării incendiilor și, după caz, al celor de evacuare a fumului în caz de incendiu.
Fragment 101
(1) Dispunerea, alcătuirea, finisajele și numărul căilor de evacuare a utilizatorilor clădirilor se proiectează și realizează în conformitate cu prevederile prezentului normativ, astfel încât să îndeplinească performanțele corespunzătoare tipului de construcție, destinației, riscului de incendiu și nivelului de stabilitate la incendiu asigurat.
(2) Căile de evacuare ale utilizatorilor spațiilor publice subterane trebuie să fie independente de cele ale nivelurilor supraterane cu altă destinație, iar comunicarea între acestea este admisă numai în condițiile prevăzute în normativ.
(3) Căile de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor nivelurilor subterane cu capacitatea maximă simultană mai mare de 500 utilizatori pe nivel sau a încăperilor subterane cu capacitatea maximă simultană mai mare de 150 utilizatori (cu excepția celor de parcare), vor fi independente de căile de evacuare ale nivelurilor supraterane cu altă destinație, iar comunicarea între acestea este admisă numai prin încăperi tampon protejate.
(4) Pe căile de evacuare nu se admite depozitarea sau prevederea elementelor de mobilier.
(5) Prin excepție de la alin. (4) , pe căile comune de evacuare orizontale (coridoare, holuri) se admite prevederea: a. elementelor de mobiler fix, realizate din materiale incombustibile, cu respectarea gabaritelor minime necesare evacuării, rezultate din calcul sau din prevederile specifice; ...
b. elementelor de mobiler fix, realizate din materiale combustibile atunci când respectă clasele de reacție la foc specificate în raport cu nivelurile de stabilitate la incendiu al construcției, în condițiile în care aportul caloric pe care aceste obiecte de mobilier îl aduc nu generează densitatea sarcinii termice mai mare de 105 MJ/mp în incinta spațiului în care sunt amplasate, și cu obligativitatea amplasării acestora exclusiv în coridoare sau holuri (inclusiv lobby) ventilate în suprapresiune sau prevăzute cu admisie mecanică și evacuare mecanică de fum. ...
(6) Obiectele de mobilier din materiale combustibile prevăzute la alin. (5) lit. (b) pot fi utilizate în raport cu nivelurile de stabilitate la incendiu astfel: – minimum clasa de reacție la foc D-s2,d0 sau a căror finisaje îndeplinesc criteriile de performanță la foc minim K_2 10 (la nivelul IV și/sau nivelul V de stabilitate la incendiu); ...
– minimum clasa de reacție la foc C-s2,d0 sau a căror finisaje îndeplinesc criteriile de performanță la foc minim K_2 30 (la nivelul III de stabilitate la incendiu); ...
– minimum clasa de reacție la foc B-s1,d0 sau a căror finisaje îndeplinesc criteriile de performanță la foc minim K_2 60 (la nivelul II de stabilitate la incendiu); ...
– nu se admit (la nivelul I de stabilitate la incendiu). ...
(7) Nu se admite amplasarea niciunui obiect de mobilier (combustibil sau incombustibil) în incinta scărilor de evacuare, a degajamentelor protejate, a încăperilor tampon, a tunelurilor de evacuare, tamburi deschiși.
Articolul 2.5.2.2.
(1) Traseele căilor de evacuare ale utilizatorilor unei construcții la care sunt obligatorii minimum două căi de evacuare în caz de incendiu, trebuie să fie distincte și independente, astfel dispuse și realizate încât să se asigure distribuția lor judicioasă, recunoașterea cu ușurință a traseului spre exterior și circulația utilizatorilor.
(2) Căile de evacuare ale utilizatorilor trebuie să fie prevăzute în număr corespunzător și să conducă spre exteriorul construcției prin spații în care circulația nu poate fi blocată de flăcările, fumul, gazele nocive, radiațiile termice etc., produse în timpul incendiului.
(3) Circulațiile comune orizontale deschise spre atriumuri, galerii, platforme, pasarele, supante etc., alcătuite și dimensionate corespunzător normativului, pot constitui căi de evacuare pentru utilizatorii aflați în încăperile adiacente atunci când lungimea căii de evacuare (măsurat în axul căilor de evacuare, de la ușa încăperii cea mai îndepărtată, dacă nu se depășește lungimea de coridor înfundat în încăpere, până la cea mai apropiată scară de evacuare sau ieșire în exterior), nu depășește valorile maximum admise în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al construcției, destinației, riscului de incendiu și tipului de clădire.
Articolul 2.5.2.3.
Alcătuirea, gabaritele și numărul căilor de evacuare, lungimea de evacuare, traseele prevăzute și numărul unităților de trecere (fluxuri) de evacuare asigurate, trebuie să îndeplinească condițiile de circulație și evacuare a utilizatorilor construcției, stabilite în normativ.
...
2.5.3. Număr căi de evacuare
Articolul 2.5.3.1.
(1) În construcții, cu excepțiile precizate în normativ care vizează această prevedere, trebuie asigurate cel puțin două căi de evacuare distincte pentru utilizatori. Cele două căi de evacuare trebuie, cu excepțiile precizate în normativ, să conducă în direcții opuse. Compartimentele de incendiu trebuie să dispună cel puțin de o cale de evacuare.
Fragment 103
(5) Se admite evacuarea a mai mult de 5 persoane prin uși culisante în care sunt practicate uși pietonale dacă se îndeplinesc următoarele condiții simultane: – sistemul de ghidare al ușii culisante va fi amplasat în exteriorul spațiului evacuat. Excepție fac ușile exterioare la care se admite ca sistemul de ghidare să fie amplasat pe interiorul fațadei; ...
– sensul de deschidere al ușii pietonale va fi întotdeauna înspre spațiul în care se face evacuarea și niciodată înspre spațiul evacuat, pentru a nu se bloca la culisarea ușii principale. Excepție fac ușile pietonale exterioare care se vor deschide astfel încât să nu se blocheze prin deschiderea ușilor culisante; ...
– ușile pietonale se amplasează la capătul opus sensului de închidere astfel încât indiferent în ce poziție se poate bloca ușa culisantă, golul rezultat intre perete și ușa culisantă va avea o lățime mai mare sau egală cu cea minimum necesară pentru evacuarea utilizatorilor; ...
– pragul ușii pietonale va fi de maximum 25 cm. ...
(6) Se admite evacuarea a maxim 10 persoane din spațiile de producție sau depozitare prin uși secționale (glisante) în care sunt practicate uși pietonale. Pragul la ușa pietonală va fi de maxim 25 cm.
(7) Ușile încăperilor care debușează în circulațiile comune orizontale deschise spre atrium, se alcătuiesc și echipează conform prevederilor normativului referitoare la comunicarea intre spațiile cu destinații diferite și căile de evacuare prin atrium.
(8) Deschiderea ușilor de la intrarea în clădirile de locuit supraterane cu înălțimi obișnuite, indiferent de numărul de utilizatori, se poate realiza spre interior.
(9) Montarea feroneriei pe ușile de evacuare, conform SR EN 1906, SR EN 1125 și SR EN 179, nu trebuie să afecteze deplasarea prin golul de ușă, respectiv să îngusteze lățimea liberă necesară evacuării fluxurilor de evacuare rezultate din calcul.
Articolul 2.5.5.3.
(1) Ușile de acces în casele de scări de evacuare închise, vor avea asigurate sisteme de autoînchidere (-C), cu excepția ușilor de acces din apartamentele de locuit, iar ușile rezistente la foc se prevăd cu sisteme de autoînchidere (-C) sau, după caz, cu închidere automată în caz de incendiu.
(2) Ușile de acces în/din spațiile prevăzute cu suprapresiune, vor fi echipate cu sisteme/ dispozitive de autoînchidere (-C).
Articolul 2.5.5.4.
(1) Pe căile de evacuare a utilizatorilor pot fi prevăzute turnichete (fără proeminențe la nivelul pardoselii) care au sisteme automate de pivotare și asigură lățimi corespunzătoare unităților de trecere (fluxurilor) de evacuare, iar atunci când nu îndeplinesc aceste condiții, în imediata lor apropiere se prevăd circulații (porți) sau uși cu deschidere de tip obișnuit pe balamale sau pivoți, care să asigure trecerea unităților (fluxurilor) de evacuare rezultate din calcul. Suma fluxurilor independente rezultate din lățimilor turnichetelor care au sisteme automate de pivotare trebuie să fie cel puțin egală cu suma fluxurilor necesare care debușează înaintea turnichetelor.
(2) Porțile din zona turnichetelor se realizează astfel încât să poată fi deschise manual (prin acționarea unui buton amplasat lângă acestea, în cutie cu geam care să se poată sparge) și automat prin centrala de semnalizare a incendiilor, în caz de incendiu. Deschiderea ușilor se poate face selectiv din recepție, dar și centralizat de la dispeceratul de securitate la incendiu (în clădirile în care acesta este prevăzut).
Articolul 2.5.5.5.
(1) Ușile prin care se asigură evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu la nivelul terenului sau al unei suprafețe carosabile dar neutilizate în circulația funcțională curentă, precum și ale construcțiilor cu mai mult de 500 de utilizatori pe nivel, se prevăd cu sisteme de deschidere automată în caz de incendiu și cu bare antipanică.
(2) Ușile prin care se asigură evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu la nivelul terenului sau al unei suprafețe carosabile, precum și ușile de pe traseele de evacuare ale acestora din clădirile înalte, foarte înalte și cu săli aglomerate, se prevăd cu sisteme de deschidere automată în caz de incendiu și cu bare antipanică.
Articolul 2.5.5.6.
Se recomandă ca în proximitatea ușii de acces și evacuare care este ultima zonă de pe traseul de evacuare a persoanelor (dintr-o construcție sau compartiment de incendiu) aflată în exterior, respectiv în imediata apropiere a ușii finale de evacuare unde, încă, se pot manifesta efectele incendiului, să se realizeze copertine de protecție. (2) În toate situațiile, ușa de acces și evacuare se va proteja cu o copertină care rezistă la acțiune mecanică executată din materiale incombustibile, clasa A1, A2 s1,d0, cu rezistență la foc R 15 recomandabil pentru funcțiuni administrative, cultură, cult și învățământ, respectiv R 30 pentru funcțiuni de tip sănătate, turism, săli aglomerate, clădiri înalte și foarte înalte.
Fragment 109
(1) Scările exterioare deschise pot înlocui scările interioare de evacuare necesare sau pot constitui o continuare a acestora, dacă sunt executate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc minimum R 15 (R 30 la clădiri înalte și/sau foarte înalte și R 60 la clădiri foarte înalte cu înălțimea ≥ 125 m), respectă prevederile referitoare la dimensionarea scărilor de evacuare și sunt protejate de fumul și radiațiile termice ale incendiilor din construcție și vecinătăți.
(2) Scările de evacuare exterioare deschise pot fi amplasate la distanță de minimum 3 m față de goluri sau vitrări ale pereților construcției, și se pot alipi de porțiuni pline ale pereților clădirii, pe cel mult trei laturi.
(3) Scările exterioare de evacuare deschise trebuie să fie astfel amplasate sau protejate încât circulația utilizatorilor să nu poată fi blocată din cauza avarierii unor conducte prin care se vehiculează aburi, lichide sau gaze combustibile, acizi sau substanțe toxice etc., situate la mai puțin de 3 m de gabaritul scării.
(4) Pentru clădirile cu înălțimi peste 28 m scările exterioare deschise vor fi prevăzute cu protecții permeabile deschise (grilaje, plase, lamele sau altele similare), continue, pe toată înălțimea liberă a scării.
(5) Se consideră satisfăcătoare protejarea scărilor de evacuare exterioare în caz de incendiu, prin amplasarea lor în dreptul unor porțiuni pline de pereți rezistenți la foc minimum EW 15 atunci când scările de evacuare exterioare sunt distanțate la mai mult de 1 m de pereții exteriori ai construcției (dar la mai puțin de 3 m față de aceștia), minimum EI 15 atunci când scările de evacuare exterioare sunt distanțate la mai puțin de 1 m de pereții exteriori ai construcției care depășesc cu cel puțin 3 m gabaritul scării, sau prin ecranarea scării exterioare deschise cu elemente rezistente la foc minimum EW 15/ EI 15 (în concordanță cu specificația anterioară) față de golurile din pereții construcției și conductele menționate la alin. (3) . Pentru clădiri/compartimente de incendiu înalte și/sau foarte înalte, ecranarea scării exterioare deschise se realizează cu elemente rezistente la foc minimum EW 30/ EI 30 (în concordanță cu specificația anterioară), iar pentru cele foarte înalte cu înălțimea ≥ 125 m, ecranarea scării exterioare deschise se realizează cu elemente rezistente la foc minimum EW 60/ EI 60 (în concordanță cu specificația anterioară).
(6) Golurile de acces la scările de evacuare exterioare deschise se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 15-C5S_a (minimum EI_2 30-C5S_a la clădiri înalte și/sau foarte înalte și minimum EI_2 60-C5S_a la clădiri foarte înalte cu înălțimea ≥ 125 m), cu excepția ușilor de la ultimul nivel al clădirii.
Articolul 2.5.6.4.2.
Construcțiile supraterane independente etajate ale grădinițelor, se prevăd obligatoriu cu scară exterioară de evacuare dimensionată corespunzător numărului de utilizatori și tipului de utilizatori, indiferent de numărul scărilor interioare prevăzute.
...
...
2.5.7. Terase circulabile, cursive, logii și curți interioare
Articolul 2.5.7.1.
(1) Terasele circulabile, cursivele și logiile construcțiilor care constituie căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu, trebuie să asigure lățimea de trecere rezultată din calcul, să fie rezistente la foc minimum REI 60 și protejate împotriva blocării circulației prin căderea unor elemente aprinse ale clădirii.
(2) Terasele cu lățime mai mică de 6 m, cursivele și logiile prevăzute pentru evacuarea utilizatorilor, trebuie să fie protejate împotriva efectelor incendiilor de la nivelurile inferioare ale construcției sau din vecinătăți, cu parapete pline de cel puțin 1,20 m înălțime, rezistente la foc minimum EI/REI 30.
(3) Pot fi utilizate pentru evacuarea utilizatorilor și porțiuni ale teraselor necirculabile care îndeplinesc condițiile menționate la alin. (1) și alin. (2) și au asigurate măsuri de marcare, organizare și protecție a traseelor stabilite pentru evacuare.
(4) Circulația utilizatorilor nu trebuie să fie blocată din cauza avarierii unor conducte prin care se vehiculează aburi, lichide sau gaze combustibile, acizi sau substanțe toxice etc., situate la mai puțin de 3 m de gabaritul scării.
(5) Se consideră satisfăcătoare protejarea circulațiilor prevăzute pentru evacuarea utilizatorilor, prin amplasarea lor în dreptul unor porțiuni pline de pereți rezistenți la foc minimum EW 15 care depășesc cu cel puțin 3 m gabaritul circulației sau prin ecranarea cu elemente rezistente la foc minimum EI 15/ EW 15 față de golurile din pereții construcției și conductele menționate la alin. (4) (conform Figura 59). Figura 59 - Protejarea circulațiilor
prevăzute pentru evacuarea utilizatorilor de pe terasă
Articolul 2.5.7.2.
Fragment 110
Curțile interioare și spațiile libere dintre construcții pot fi luate în considerare pentru evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu, dacă au lățimea suficientă pentru trecerea numărului de unități de trecere (fluxuri) de evacuare rezultate din calcul, dar nu mai puțin de 3 m lățime.
...
2.5.8. Dimensionarea căilor de evacuare
Articolul 2.5.8.1.
Calculul căilor de evacuare (pentru mai mult de 5 persoane) constă în determinarea gabaritelor necesare și respectarea lungimii normate a traseelor, astfel încât să se asigure evacuarea rapidă din construcție, pe distanța normată.
Articolul 2.5.8.2.
(1) Evacuarea utilizatorilor clădirilor se consideră că se face ordonat, în unități de trecere (fluxuri) de evacuare, care se deplasează pe căile de circulație și evacuare spre exterior.
(2) Determinarea unităților de trecere (fluxurilor) de evacuare, se realizează prin calcul.
Articolul 2.5.8.3.
Numărul de fluxuri ce trebuie asigurat pentru evacuarea persoanelor, precum și gabaritele necesare trecerii fluxurilor de evacuare, se calculează conform prevederilor normativului.
Articolul 2.5.8.4.
(1) La stabilirea numărului de unități de trecere (fluxuri) de evacuare ce trebuie asigurate pentru evacuarea utilizatorilor construcțiilor pe scări, se au în vedere următoarele: a) lățimea rampelor scărilor de evacuare este determinată de nivelul construcției din care provine cel mai mare număr de unități de trecere (fluxuri) de evacuare, cu excepția cazurilor în care utilizatorii aflați la diferite niveluri pot observa simultan incendiul (supante, galerii deschise, atriumuri și goluri din planșee) și se pot deplasa simultan spre scări, caz în care lățimea rampelor se determină după numărul de fluxuri ce provin din nivelul cel mai aglomerat, la care se adaugă pentru fiecare din celelalte niveluri care se evacuează prin scară, lățimea necesară pentru evacuarea a 25% din utilizatorii aflați la nivelul respectiv; ...
b) dacă deasupra nivelului care determină lățimea rampelor scării se află niveluri ale construcției cu un număr mai mic de utilizatori (mansardă, nivel retras etc.), porțiunea de scară aferentă poate avea lățimea mai mică, dimensionându-se potrivit lit. a) ; ...
c) fiecare podest al scărilor de evacuare trebuie să aibă lățimea egală cel puțin cu a celei mai late rampe pe care o intersectează; ...
d) la scările cu rampe ramificate, determinarea lățimii se face pentru rampa principală și lățimea fiecărei rampe ramificate trebuie să fie cel puțin 60% din lățimea rampei principale, iar lățimea podestului scărilor cu rampe ramificate trebuie să fie minimum lățimea celei mai late rampe ramificate; fiecare podest al scărilor de evacuare trebuie să aibe lățimea egală cu a celei mai late rampe pe care o intersectează. ...
(2) În cazul în care atriumurile, precum și golurile din planșee, sunt amplasate în clădiri prevăzute cu instalații automate de sprinklere, lățimea rampelor scărilor de evacuare este determinată de nivelul construcției din care provine cel mai mare număr de unități de trecere (fluxuri) de evacuare.
Articolul 2.5.8.5.
Atunci când căile interioare de evacuare ale utilizatorilor nivelurilor supraterane și subterane ale construcției au asigurată ieșirea în exterior prin același spațiu (hol, vestibul, coridor etc.), lățimea ușilor de evacuare în exterior trebuie să asigure trecerea numărului total de utilizatori determinat prin însumarea: a) numărului de utilizatori care vin prin scările interioare de la nivelul cel mai aglomerat al construcției, determinat corespunzător Art. 2.5.8.4 ; ...
b) 60% din numărul de utilizatori aflat la nivelul la care se asigură evacuarea construcției în exterior; ...
c) 60% din numărul de utilizatori care vin prin scările interioare de la nivelurile situate sub /deasupra cel/celui de evacuare în exterior. ...
...
2.5.9. Număr de utilizatori
Articolul 2.5.9.1.
Determinarea numărului de utilizatori pentru care se asigură condițiile de evacuare în caz de incendiu din încăperi, niveluri ale construcției și din clădire/compartiment de incendiu, are în vedere gradul de ocupare și capacitățile maxime simultane de utilizatori, luate în calcul în funcție de destinație. Capacitățile maxime simultane de utilizatori se precizează în documentațiile tehnice de proiectare, precum și în documentațiile de securitate în caz de incendiu (de evacuare a utilizatorilor și de intervenție în caz de incendiu).
Articolul 2.5.9.2.
Fragment 123
(1) Încăperile, spațiile și clădirile civile (publice), vor avea determinate riscuri de incendiu, conform prevederilor privind performanțele comune din prezentul normativ.
(2) În funcție de riscurile de incendiu determinate, se asigură clasele și nivelurile de performanță la foc prevăzute la Capitolul 3 - Performanțe specifice și la Capitolul 2- Performanțe comune construcțiilor cu orice destinație.
(3) Riscurile de incendiu și riscurile de explozie volumetrică ale încăperilor, zonelor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor, se precizează obligatoriu în documentația tehnică.
(4) Clădirile civile (publice) vor avea nivelul de stabilitate la incendiu precizat obligatoriu în documentațiile de proiectare. Condițiile minime pe care trebuie să le îndeplinească clădirea, pentru încadrarea într-un anumit nivel de stabilitate la incendiu, sunt stabilite conform prevederilor din Art. 2.1.3.2 . și Tabelul 2.
...
3.1.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor
Articolul 3.1.2.1.
Construcțiile civile cu înălțimi obișnuite se conformează, realizează și compartimentează, potrivit prevederilor normativului.
Articolul 3.1.2.2.
Construcțiile civile cu înălțimi obișnuite supraterane se amplasează potrivit prevederilor normativului.
Articolul 3.1.2.3.
În cazul comasării mai multor destinații într-o clădire civilă, acestea se vor separa corespunzător, de regulă, prin pereți și planșee rezistente la foc, conform normativului.
Articolul 3.1.2.4.
Comasarea cu alte construcții sau între ele a clădirilor civile supraterane înalte și/sau foarte înalte, este interzisă în cadrul aceluiași compartiment de incendiu.
Articolul 3.1.2.5.
(1) Prin conformare se vor avea în vedere prevederile privind performanțele comune și cele specifice.
(2) Construcțiile civile supraterane cu înălțimi obișnuite vor fi conformate astfel încât să îndeplinească condițiile de corelare între nivelul de stabilitate la incendiu asigurat (conform prevederilor Art. 2.1.3.2 . și Tabelul 2), aria construită (Ac), destinație și numărul de niveluri, conform prevederilor din Art. 3.1.2.6 . și Art. 3.1.2.7 . precum și Tabelul 41 și Tabelul 42.
(3) Pe cât posibil, activitățile cu riscuri mari și foarte mari de incendiu, se dispun în zone distincte ale construcției.
(4) Dispunerea încăperilor și a spațiilor cu risc de explozie volumetrică în subsolurile construcțiilor civile supraterane nu este recomandată. În subsolurile acestor construcții se pot dispune astfel de riscuri numai atunci când sunt justificate tehnic și sunt asigurate măsurile specifice de protecție și compartimentate cu elemente rezistente la foc și explozie.
(5) În construcțiile supraterane sau subterane civile nu este admisă manipularea, prelucrarea sau depozitarea materialelor și substanțelor cu risc de explozie volumetrică, precum și amplasarea atelierelor în care se utilizează astfel de materiale, cu excepția celor stabilite conform prevederilor normativului și celor cu funcțiuni de laboratoare, farmacii, spitale etc.
(6) La activitățile cu risc de explozie volumetrică dispuse tehnic sau funcțional la toate nivelurile construcției (inclusiv pe terasa ultimului nivel al construcției civile), este obligatorie asigurarea măsurilor corespunzătoare de compartimentare către alte spații și funcțiuni cu elemente rezistente la foc și explozie volumetrică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice aplicabile.
Articolul 3.1.2.6.
În funcție de nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, ariile construite ale construcțiilor și compartimentelor de incendiu supraterane civile (Ac), se conformează potrivit prevederilor din Tabelul 41 și Art. 3.1.2.7 .
Tabelul 41: Condiții de corelare a ariilor construite (Ac) ale clădirilor și compartimentelor de incendiu supraterane civile cu nivelul de stabilitate la incendiu Nivel de stabilitate la incendiu
Aria maximă construită (Ac) a clădirilor și compartimentelor de incendiu supraterane civile (mp)
cu un nivel
cu mai multe niveluri
I - II
3.500
III
2.500
IV
2.000
1.500
V
1.000
800
Note Tabelul 41: (a) Atunci când se prevăd instalații automate de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, ariile construite se pot majora cu 25% (cu excepția clădirilor înalte și foarte înalte). ...
(b) Atunci când se prevăd instalații automate de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului, cu acoperire totală și instalații de stingere automată a incendiului cu sprinklere, ariile construite se pot majora cu 100% pentru construcțiile/compartimentele de incendiu încadrate în nivelul de stabilitate la incendiu III, IV sau V. ...
Fragment 124
(c) În situația clădirilor încadrate în nivelul de stabilitate la incendiu I (cu excepția clădirilor înalte și foarte înalte) sau II atunci când se prevăd instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (coridoare/holuri) și casele de scări, aria construită nu se limitează. ...
(d) Prin excepție de la lit. a) , ariile construite (Ac) ale clădirilor înalte și/sau foarte înalte care nu sunt obligatoriu de echipat cu instalații automate de stingere conform normativului de profil, pot fi majorate cu 50% în cazul clădirilor înalte sau cu 25% în cazul clădirilor foarte înalte atunci când sunt echipate cu instalații de stingere a incendiilor cu apă tip sprinkler, suplimentar față de prevederile normativului P118:2/2013. ...
(e) Majorările nu se cumulează. ...
Articolul 3.1.2.7.
Clădirile supraterane civile trebuie să respecte următoarele condiții de corelare între nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, numărul de niveluri supraterane, destinație și capacitatea maximă simultană de utilizatori: a) la cele cu nivelul de stabilitate la incendiu I, numărul de niveluri supraterane nu se limitează, indiferent de destinația și capacitatea lor; ...
b) la cele cu nivelul de stabilitate la incendiu II, numărul de niveluri supraterane să fie corespunzător construcțiilor supraterane cu înălțimi obișnuite (să nu determine încadrarea lor în clădiri înalte sau foarte înalte, încadrate în nivelul de stabilitate la incendiu I); ...
c) la cele cu nivelul de stabilitate la incendiu III, IV sau V, numărul de niveluri supraterane este limitat în funcție de destinație și de capacitatea maximă simultană de utilizatori, conform prevederilor din Tabelul 42. ...
Tabelul 42: Condiții de corelare între destinație, capacitatea maximă simultană și numărul de niveluri supraterane ale clădirilor civile, cu nivel de stabilitate la incendiu III, IV sau V Nr. crt.
Construcții supraterane civile pentru:
Capacitate maximă simultană (utilizatori)
Număr maxim de niveluri supraterane admis pentru clădiri civile cu nivelul de stabilitate la incendiu:
III
IV
V
1
1. Clădiri destintate persoanelor care nu se pot evacua singure;
150
2
1
1
2
2a. Muzee sau expoziții care nu adăpostesc valori deosebite și nu sunt săli aglomerate;
300
3
2
1
2b. Clădiri pentru cazare temporara;
200
2c. Clădiri pentru învățământ primar
480
2d. Clădiri pentru învățământ secundar și terțiar nonuniversitar;
3
3. Clădiri de locuit;
200
5
3
2
4
4. Clădiri cu altă destinație (fără săli aglomerate).
300
5
2
1
Note Tabelul 42: (a) În cazuri justificate tehnic care se efectuează în baza unei/unor expertize tehnice pentru cerința fundamentală securitate la incendiu, de către specialiști atestați potrivit legii (experți tehnici pentru cerința fundamentală securitate la incendiu construcții și/sau instalații), pentru construcțiile prevăzute la nr. crt. 2a, 2b, 2d, 3 și 4 investitorii/beneficiarii pot adopta un singur nivel în plus față de nivelurile supraterane admise, cu condiția echipării acestora cu instalații de stingere a incendiilor tip sprinkler (sau ceață de apă exclusiv pentru situațiile în care au fost testate conform standardelor relevante). ...
(b) În cazul construcțiilor cu destinația de locuit individuale încadrate în nivelul V de stabilitate la incendiu investitorii/beneficiarii pot adopta un singur nivel în plus cu condiția respectării condițiilor din paranteze specificate la Tabelul 2 (Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru construcții civile), pentru nivelul de stabilitate la incendiu V. ...
(c) În cazul construcțiilor cu destinația de cazare temporară încadrate în nivelul V de stabilitate la incendiu, investitorii/beneficiarii pot adopta un singur nivel în plus cu condiția echipării acestora cu instalație de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, prin prevederea de dispozitive tip AFDD conform recomandărilor din SR EN 62606 precum și specificațiilor reglementării tehnice "Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor", indicativ I7-2011, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 2.741/2011, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu condiția respectării măsurilor din paranteze specificate la Tabelul 2 (Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru construcții civile), pentru nivelul de stabilitate la incendiu V. ...
Articolul 3.1.2.8.
Fragment 126
Varianta a) - tronsonare la nivelul mansardei - depășire cu minimum 30 cm (măsurat perpendicular pe verticală) față de planul exterior al acoperișurilor și minimum 30 cm (măsurat pe orizontală) față de planul exterior al streșinilor care nu sunt realizate exclusiv din componente substanțiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, pe care le intersectează prin pereți rezistenți la foc conform Art. 3.1.2.9.(1) care secționează planul mansardei
Varianta b.1) - tronsonare pe întreaga înălțime a construcției - depășire cu minimum 30 cm (măsurat perpendicular pe verticală) față de planul exterior al acoperișurilor și minimum 30 cm (măsurat pe orizontală) față de planul exterior al pereților exteriori și streșinilor care nu sunt realizate exclusiv din componente substanțiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, pe care le intersectează prin pereți rezistenți la foc care secționează întreaga clădire
Legendă Figura 66 varianta b.1): 1 și 2 - tronsoane cu aria conform Art. 3.1.2.9.(3) ; 3 - pereți rezistenți la foc conform Art. 3.1.2.9.(1) care secționează întreaga clădire
Legendă Figura 66 varianta b.2): 1 - pereți rezistenți la foc conform Art. 3.1.2.9.(1) care secționează întreaga clădire; 2, 2', 2" - tronsoane cu aria conform Art. 3.1.2.9.(3)
Varianta b.2) - tronsonare perpendiculară pe linia pantei - depășire cu minimum 30 cm față de planul exterior al acoperișurilor, pereților exteriori și streșinilor care nu sunt realizate exclusiv din componente substanțiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 pe care le intersectează)
Varianta b) - tronsonare pe întreaga înălțime a construcției - depășire cu minimum 30 cm (măsurat perpendicular pe verticală) față de planul exterior al acoperișurilor și minimum 30 cm (măsurat pe orizontală) față de planul exterior al pereților exteriori și streșinilor care nu sunt realizate exclusiv din componente substanțiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, pe care le intersectează prin pereți rezistenți la foc conform Art. 3.1.2.9.(1)
Figura 66 - Separare tronsoane clădire (prin pereți de
sectorizare rezistenți la foc pentru mansardarea construcțiilor civile)
(3) Pereții de sectorizare rezistenți la foc minimum prevăzuți la alin. (1) se dispun la maximum a) 65 m distanță, într-o arie de maximum 1.000 mp în construcțiile civile cu nivelul de stabilitate la incendiu I; ...
b) 55 m distanță, într-o arie de maximum 875 mp stabilitate la incendiu II; ...
c) 45 m distanță, într-o arie de maximum 625 mp stabilitate la incendiu III; ...
d) 35 m distanță, într-o arie de maximum 500 mp stabilitate la incendiu IV; ...
e) 25 m distanță, într-o arie de maximum 300 mp în construcțiile civile cu nivelul de stabilitate la incendiu V. ...
(4) Mansardarea clădirilor civile cu nivel de stabilitate la incendiu I-II, este admisă în condițiile alin. (1) , iar elementele de construcție structurale, utilizate la realizarea mansardei au minimum clasa de reacție la foc A1, A2 s1,d0.
(5) În clădirile cu nivelul de stabilitate la incendiu III^V, mansardarea este admisă în condițiile respectării prevederilor din Tabelul 42, numărul de niveluri ale mansardei incluzându-se în numărul de niveluri supraterane ale construcției și luându-se în calcul la determinarea nivelului de stabilitate la incendiu al construcției.
...
3.1.3. Limitarea propagării incendiilor
Articolul 3.1.3.1.
În cadrul construcțiilor civile, se asigură separarea încăperilor de restul construcției potrivit prevederilor privind performanțele comune și specifice, iar atunci când norma nu dispune, prin pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului, potrivit prevederilor din Art. 2.1.3.2 . și Tabelul 2.
Articolul 3.1.3.2.
Măsurile de securitate la incendiu pentru construcțiile civile supraterane cu înălțimi obișnuite, se stabilesc și se asigură în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, destinație, riscuri de incendiu, numărul de niveluri, densitățile sarcinilor termice (q) și tip de clădire, conform prevederilor normativului.
Articolul 3.1.3.3.
(1) Pentru limitarea propagării incendiului în interiorul unui compartiment de incendiu, se prevăd pereți despărțitori cu rol de sectorizare de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu care secționează transversal clădirea civilă (pot avea traseu sinuos și pot fi decalați în plan vertical).
(2) Condițiile minime pe care trebuie să le îndeplinească pereții și ușile pereților despărțitori cu rol de sectorizare prevăzuți pentru limitarea propagării incendiului în interiorul unui compartiment de incendiu sunt precizate în Art. 3.1.3.4 . și Tabelul 45.
Fragment 127
(3) În clădirile civile acești pereți cu rol de sectorizare prevăzuți pentru limitarea propagării incendiului în interiorul unui compartiment de incendiu, se amplasează la cel mult: a) 30 m distanță, în construcțiile civile cu nivelul de stabilitate la incendiu I; ...
b) 110 m distanță, în construcțiile civile cu nivelul de stabilitate la incendiu II; ...
c) 90 m distanță, în construcțiile civile cu nivelul de stabilitate la incendiu III; ...
d) 70 m distanță, în construcțiile civile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV; ...
e) 50 m distanță, în construcțiile civile cu nivelul de stabilitate la incendiu V. ...
(4) La clădirile de locuit separarea se face între apartamente precum și între acestea și circulațiile comune orizontale, cu pereți rezistenți la foc conform dispozițiilor specifice.
(5) La clădirile cu pod, pereții despărțitori cu rol de sectorizare prevăzuți pentru limitarea propagării incendiului în interiorul unui compartiment de incendiu trebuie să separe și volumul podului.
(6) La clădirile de producție/depozitare se respectă dispozițiile specifice.
Articolul 3.1.3.4.
În toate cazurile în care se prevăd pereți de sectorizare la, sau între grupările de încăperi de tip open space, conform încadrării construcției/compartimentului de incendiu în nivelul de stabilitate la incendiu, se respectă minimum prevederile din Tabelul 45.
Tabelul 45: Comportare la foc a pereților și ușilor pereților cu rol de sectorizare prevăzuți pentru limitarea propagării incendiului în interiorul unui compartiment de incendiu Nivel de stabilitate la incendiu
Niveluri de comportare la foc admise la pereți despărțitori cu rol de sectorizare care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu
Pereți
Sectorizare pe lungimea unei clădiri civile (secționează transversal clădirea civilă)
Sectorizare funcțională
Distanță între ele (m)
Uși
Uși
I
EI/REI 120
A1 sau A2-s1,d0
130
EI_2 60-C5S200
EI_2 60-C5S200
II
EI/REI 90
A1 sau A2-s1,d0
110
EI_2 60-C5S200
EI_2 45-C5S200
III
EI/REI 60
A1 sau A2-s1,d0
90
E 45-C5Sa
E 30-C5Sa
IV
EI/REI 30
min B-s1,d0
70
E 30-C5Sa
E 15-C5Sa
V
EI/REI 15
min C-s1,d0
50
E 15-C5Sa
C5
Articolul 3.1.3.5.
Condițiile minime pe care trebuie să le îndeplinească pereții, ușile și planșeele de separare a caselor de scări închise, a coridoarelor și holurilor din clădirile civile cu înălțimi obișnuite, atunci când nu se regăsesc în destinațiile specifice detaliate în normativ, sunt precizate în Tabelul 46 și Tabelul 47.
Tabelul 46: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădiri civile cu înălțimi obișnuite, atunci când nu se regăsesc în destinațiile specifice detaliate în normativ Nivel de stabilitate la incendiu
Niveluri de comportare la foc admise la case de scări închise
Pereți
Planșee (care separă față de restul construcției casele de scări)
Uși (cu excepția ușilor de apartament)
I
h<28m
EI/REI 180
A1 sau A2-s1,d0
REI 120
A1 sau A2-s1,d0
E 60-C5S200
II
EI/REI 180
A1 sau A2-s1,d0
REI 120
A1 sau A2-s1,d0
E 45-C5S200
II (+)
EI/REI 120
A1 sau A2-s1,d0
REI 90
A1 sau A2-s1,d0
E 45-C5S200
III
EI/REI 90
A1 sau A2-s1,d0
REI 60
A1 sau A2-s1,d0
E 30-C5Sa
III (+)
EI/REI 60
A1 sau A2-s1,d0
REI 45
A1 sau A2-s1,d0
E 30-C5Sa
IV
EI/REI 45
A1, A2-s1,d0 sau B- s1,d0
REI 30
A1, A2-s1,d0 sau B- s1,d0
C5
V
EI/REI 30
A1, A2-s1,d0, B-s1,d0, C-s1,d0 sau D-s1,d0
REI 15
A1, A2-s1,d0, B-s1,d0, C-s1,d0 sau D-s1,d0
C5
Note Tabelul 46: (a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice. ...
(b) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință. ...
Tabelul 47: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădiri civile cu înălțimi obișnuite, atunci când nu se regăsesc în destinațiile specifice detaliate în normativ Nivel de stabilitate la incendiu
Niveluri de comportare la foc admise la coridoare și la holuri
Pereți
Planșee (care separă față de restul construcției coridoarele și holurile, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent)
Uși (cu excepția celor către case de scări închise)
I
h<28m
EI/REI 90
A1 sau A2-s1,d0
Conform Tabelul 2, nr. crt. 3
Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească
Fragment 135
(4) În interiorul construcțiilor civile, căile de intervenție ale pompierilor, marcate corespunzător, vor permite accesul ușor la principalele circulații funcționale și de evacuare (orizontale și verticale), precum și la spațiile cu risc sau pericol de incendiu.
(5) În cazul construcțiilor civile supraterane cu înălțimi obișnuite, se va asigura accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pentru procentul (%) din perimetrul pereților exteriori indicat la fiecare funcțiune în parte.
...
3.1.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și alte mijloace de stingere a incendiilor
Articolul 3.1.7.1.
Clădirile civile se prevăd cu stingătoare, asigurând un stingător portativ cu performanța de stingere minimă 21A și 113B pentru o arie desfășurată de maximum 250 mp, dar minimum două stingătoare pe fiecare nivel al clădirii.
Articolul 3.1.7.2.
(1) Construcțiile civile, se echipează cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice de specialitate.
(2) În cazurile în care, la subsolul (subsolurile) construcțiilor civile cu înălțimi obișnuite se prevăd parcaje pentru mai mult de 10 autoturisme sau alte destinații cu riscuri mari sau foarte mari de incendiu, acestea se alcătuiesc, compartimentează și echipează cu instalații de semnalizare și de stingere, potrivit reglementărilor tehnice de specialitate.
(3) În clădirile cu atrium, atriumul și spațiile adiacente acestuia care sunt destinate magazinelor comerciale, expozițiilor cu exponate combustibile și, în general, a unor funcțiuni cu riscuri mari de incendiu, se echipează obligatoriu cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului și instalații automate de stingere cu apă a incendiilor potrivit normativului P118:2/2013, standardului SR EN 12845 și respectiv Normativului privind securitatea la incendiu a construcțiilor, Partea a III-a - Instalații de detectare, semnalizare și avertizare incendiu, indicativ P118:3/2015, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 364/2015, cu modificările și completările ulterioare.
...
...
SECȚIUNEA II
3.2. Performanțe specifice 3.2.1. Clădiri de locuit supraterane
Articolul 3.2.1.1.
Clădirile de locuit supraterane cu înălțimi obișnuite, individuale (unifamiliale) sau colective (blocuri de locuințe, cămine de familiști și nefamiliști, case de locuit destinate copiilor fără adăpost), dispuse independent sau comasate în limitele ariilor compartimentelor de incendiu normate pentru clădirile civile, se amplasează la distanțe de siguranță sau se compartimentează față de clădirile învecinate conform prevederilor normativului.
Articolul 3.2.1.2.
Clădirile de locuit supraterane cu înălțimi obișnuite, individuale sau colective, se realizează din produse și elemente de construcție care asigură îndeplinirea condițiilor normate de conformare și corelarea între destinație, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, numărul de niveluri ale clădiri și aria compartimentului de incendiu.
Articolul 3.2.1.3.
Materialele, produsele și/sau elementele de construcție utilizate la clădiri de locuit supraterane, se realizează conform prevederilor generale, precum și prevederilor privind performanțele comune și cele specifice destinației și tipului clădirilor civile.
Articolul 3.2.1.4.
(1) Clasele de performanță privind reacția la foc a produselor folosite pentru finisarea interioară a caselor de scări închise și a căilor de circulație funcțională și de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile de locuit supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 52.
Fragment 138
Note Tabelul 55: (a) "-" - Fără performanțe determinate la foc. ...
(b) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice. ...
(c) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință. ...
Articolul 3.2.1.10.
Clădirile de locuit colective (blocurile de locuințe), care se încadrează în categoria clădirilor supraterane înalte sau foarte înalte, vor respecta prevederile privind performanțele specifice acestor tipuri de clădiri.
Articolul 3.2.1.11.
(1) Scările de evacuare ale utilizatorilor etajului și eventual ale mansardei clădirilor de locuit individuale (unifamiliale), precum și scările din cadrul apartamentelor duplex sau triplex din orice tip de clădire supraterană de locuit, pot fi realizate din materiale clasa de reacție la foc C sau D și neînchise în case de scări.
(2) Scările de evacuare ale utilizatorilor nivelurilor supraterane pot fi continuate în subsolul clădirilor de locuit cu înălțimi obișnuite, dacă golurile de acces în încăperile din subsol sunt protejate funcție de riscurile de incendiu ale încăperilor respective, cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 15-C5S_a.
(3) Ușile de evacuare la nivelul terenului ale clădirilor de locuit supraterane cu înălțimi obișnuite, pot fi cu deschiderea spre interior. Ușile de evacuare la nivelul terenului ale căminelor de familiști și nefamiliști supraterane cu înălțimi obișnuite, vor fi cu deschiderea spre exterior dacă prin ele se evacuează mai mult de 30 de persoane.
(4) Ușile de acces din scările de evacuare în apartamente situate în clădiri de locuit supraterane cu înălțimi obișnuite se recomandă a fi E 15. În clădirile de locuit colective înalte și foarte înalte, ușile de separare a apartamentelor de locuit față de căile comune de circulație funcțională și de evacuare orizontale (coridoare și holuri) a utilizatorilor, vor respecta prevederile normate ( Art. 4.1.5.3 . și Tabelul 92 pentru clădiri înalte și Art. 4.2.5.3 . și Tabelul 96 pentru clădiri foarte înalte).
Articolul 3.2.1.12.
Lungimea maximă de evacuare admisă a traseului de parcurs pe căile de evacuare în clădirile de locuit (cu excepția clădirilor înalte și foarte înalte), sunt precizate în Tabelul 56.
Tabelul 56: Lungimi de evacuare în clădiri de locuit supraterane cu înălțimi obișnuite Nr. crt.
Clădiri de locuit
Nivel de stabilitate la incendiu asigurat
Lungime maximă de evacuare
Observații (pentru orice nivel de stabilitate la incendiu)
în două direcții diferite
într-o direcție (coridor înfundat)
metri
metri
1.
Cu apartamente cu una sau mai multe camere
I și/sau II
50
25
În interiorul apartamentelor de locuit, lungimile căilor de evacuare nu se normează.
III și/sau IV
25
12
V
12
8
Notă Tabelul 56: La clădirile de locuit care nu sunt săli aglomerate, clădiri înalte sau clădiri foarte înalte și compartimentele de incendiu prevăzute cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală și echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor și sisteme de evacuare a fumului din circulațiile comune orizontale (coridoare/holuri) și casele de scări, lungimile normate de evacuare a utilizatorilor se pot majora cu 25%.
Articolul 3.2.1.13.
(1) Clădirile de locuit reprezentând unități individuale (cu locuințe unifamiliale, de serviciu, de intervenție, de necesitate de sprijin, de protocol, case de vacanță) sau un ansamblu rezidențial care se constituie în condominiu format din locuințe și construcții cu altă destinație, individuale, amplasate izolat, înșiruit sau cuplat, în care proprietățile individuale sunt interdependențe printr-o proprietate comună forțată și perpetuă, cu înălțimea h = maximum 8 m (unde "h" reprezintă cota ultimului planșeu accesibil al construcției, față de nivelul de referință), vor avea asigurat accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe o latură și, totodată, cel puțin pe 15% din perimetrul pereților exteriori.
(2) Clădirile de locuit colective supraterane cu înălțimi obișnuite cu înălțimea h > 8 m (unde "h" reprezintă cota ultimului planșeu accesibil al construcției, față de nivelul de referință), vor avea asigurat accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe o latură și, totodată, cel puțin pe 25% din perimetrul pereților exteriori.
(3) Cu acceptul autorităților locale (a serviciilor/inspectoratelor pentru situații de urgență) și dacă configurația urbanistică permite, se pot utiliza căi de acces amplasate adiacent accesului de intrare în clădirile de locuit colective cu înălțimi obișnuite cu maximum 4 niveluri supraterane.
Fragment 139
(4) În conformitate cu capacitatea maximă simultană a clădirii de locuit colective trebuie avute în vedere și prevederile Art. 2.6.7. alin. (1) și (3) .
...
3.2.2. Clădiri administrative supraterane
Articolul 3.2.2.1.
(1) Clădirile civile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite (clădiri ale autorităților și instituțiilor centrale sau locale, financiar-bancare, sindicate, partide, birouri etc.), vor avea asigurat nivelul de stabilitate la incendiu determinat conform prevederilor din Art. 2.1.3.2 . și Tabelul 2.
Articolul 3.2.2.2.
(1) Clădirile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite (clădiri ale autorităților și instituțiilor centrale sau locale, financiar-bancare, sindicate, partide, birouri etc.), se alcătuiesc în funcție de destinație, astfel încât să asigure îndeplinirea performanțelor specifice de securitate la incendiu și condițiile de conformare și corelare normate între destinație, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, aria compartimentului de incendiu și numărul de niveluri supraterane conform prevederilor din Art. 3.1.2.6 ., Art. 3.1.2.7 . și Tabelul 41 și Tabelul 42.
(2) În cazul înglobării unor spații sau încăperi administrative în clădiri civile supraterane obișnuite cu altă destinație (de locuit, învățământ, turism, comerț etc.), se aplică și dispozițiile specifice clădirilor cu funcțiuni mixte, respectându-se cele mai severe condiții.
(3) În toate cazurile, nivelurile supraterane ale clădirilor administrative cu înălțimi obișnuite, se separă de nivelurile subterane cu riscuri mari de incendiu (parcări autoturisme, depozite, arhive etc.), prin planșee cu rezistența la foc de minimum REI 120 (inclusiv elementele de susținere ale acestora).
(4) Clădirile administrative care se încadrează în categoria sălilor aglomerate sau sunt clădiri înalte/foarte înalte, vor respecta condițiile specifice acestor tipuri de clădiri. Construcțiile administrative subterane vor respecta condițiile normativului specific. Încăperile administrative dispuse în subsolurile clădirilor supraterane sau în clădiri înalte/foarte înalte vor respecta și condițiile specifice acestora
Articolul 3.2.2.3.
Distanțele minime de siguranță la incendiu ce trebuie asigurate între clădiri civile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite (clădiri ale autorităților și instituțiilor centrale sau locale, financiar-bancare, sindicate, partide, birouri etc.) și alte construcții, sunt stabilite conform prevederilor din Art. 2.2.1.2 . și Tabelul 4.
Articolul 3.2.2.4.
(1) În cadrul construcțiilor civile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite, se asigură separarea încăperilor de restul construcției potrivit prevederilor privind performanțele comune și cele specifice, iar atunci când norma nu dispune, prin pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului potrivit celor stipulate la Art. 2.1.3.2 . și Tabelul 2.
(2) În cadrul unor grupări de încăperi de birouri deschise de tip open space, se prevăd minimum pereți despărțitori de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului față de spațiile adiacente (cu excepția celor către căile de evacuare care respectă prevederile specifice și a celor către încăperi cu risc mai mare generat de densitatea sarcinii termice din încăperi adiacente), care trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 minimum: a) EI/REI 120 prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 în construcțiile civile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu I; ...
b) EI/REI 90 prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 45-C5S_200 în construcțiile civile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu II; ...
c) EI/REI 60 prevăzuți cu uși etanșe la foc și etanșe la fum E 30-C5S_a în construcțiile civile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu III; ...
d) EI/REI 30 prevăzuți cu uși etanșe la foc și etanșe la fum E 15-C5S_a în construcțiile civile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu IV; ...
e) EI/REI 15 prevăzuți cu uși C5 în construcțiile civile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu V. ...
(3) Grupările de încăperi de birouri cu același risc de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară) compartimentate între ele cu panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile, folosite ca separări funcționale și/sau izolante fonic sau pereți interiori despărțitori funcționali, se admit în limita următoarelor arii construite în cadrul construcțiilor administrative cu înălțimi obișnuite: – maximum 1.000 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open space să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții administrative încadrate în nivelul I de stabilitate la incendiu; ...
Fragment 140
– maximum 600 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de birouri de tip open space să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții administrative încadrate în nivelul II de stabilitate la incendiu; ...
– maximum 300 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de birouri de tip open space să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții administrative încadrate în nivelul III de stabilitate la incendiu; ...
– maximum 150 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de birouri de tip open space să fie de maximum 25% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții administrative încadrate în nivelul IV de stabilitate la incendiu; ...
– maximum 75 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de birouri de tip open space să fie de maximum 25% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții administrative încadrate în nivelul V de stabilitate la incendiu. ...
(4) La construcțiile administrative cu înălțimi obișnuite echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, precum și cu sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (coridoare/holuri) și casele de scări, se admite majorarea ariilor construite ale grupărilor de încăperi de birouri deschise de tip open space prevăzute la alin. (3) cu 25%.
(5) La construcțiile administrative cu înălțimi obișnuite echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, cu sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți și instalații de stingere tip sprinkler, se admite majorarea ariilor construite ale grupărilor de încăperi de birouri prevăzute la alin. (3) cu 75%.
(6) Pereții despărțitori prevăzuți între grupările de încăperi de birouri de lucru deschise, de tip open space menționate la alin. (3) , precum și între acestea și alte spații ale clădirii, vor avea încadrarea minimum (dacă condițiile de conformare ale clădirii și/sau densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente nu generează performanțe mai mari) a pereților de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului (de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu (REI/EI), conform încadrării construcției/ compartimentului de incendiu în nivelul de stabilitate la incendiu, în acord cu Art. 3.1.3.3 ., Art. 3.1.3.4 . și Tabelul 45.
(7) Grupările de încăperi de birouri deschise de tip open space prevăzute la alineatele precedente, vor avea asigurate minimum două căi de evacuare, distincte și independente, astfel dispuse și alcătuite încât să poată fi ușor accesibile utilizatorilor.
(8) Grupările de încăperi de birouri deschise de tip open space vor respecta cerințele prevăzute la Art. 2.4.3.2. alin. (4) și ale Art. 2.5.14.1 .
Articolul 3.2.2.5.
(1) În clădirile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite sunt admise scări monumentale deschise parțial sau pe toată înălțimea clădirii, în toate cazurile în care sunt asigurate și scări închise, dispuse și dimensionate astfel încât condițiile normate de evacuare a utilizatorilor să fie asigurate.
(2) Scările monumentale deschise parțial sau pe toată înălțimea clădirii, nu trebuie să debușeze în spațiul grupărilor de încăperi de birouri deschise explicitate la Art. 3.2.2.4. .
Articolul 3.2.2.6.
Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 57.
Tabelul 57: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise și a ușilor din clădirile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite Nivel de stabilitate la incendiu
Niveluri de comportare la foc admise la case de scări închise
Pereți
Planșee (care separă față de restul construcției casele de scări)
Uși
I h<28m
EI/REI 180
A1 sau A2-s1,d0
REI 120
A1 sau A2-s1,d0
E 60-C5S_200
II
EI/REI 180
A1 sau A2-s1,d0
REI 120
A1 sau A2-s1,d0
E 45-C5S_200
II (+)
EI/REI 120
A1 sau A2-s1,d0
REI 90
A1 sau A2-s1,d0
E 45-C5S_200
III
EI/REI 90
A1 sau A2-s1,d0
REI 60
A1 sau A2-s1,d0
E 30-C5S_a
III (+)
EI/REI 60
A1 sau A2-s1,d0
REI 45
A1 sau A2-s1,d0
E 30-C5S_a
IV
EI/REI 45
A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0
REI 30
A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0
C5
V
EI/REI 30
A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0
REI 15
A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0
-
Note Tabelul 57: (a) "-" - Fără performanțe determinate la foc. ...
(b) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice. ...
Fragment 142
Tabelul 60: Lungimi de evacuare în clădiri administrative supraterane cu înălțimi obișnuite Nr. crt.
Clădiri administrative
Nivel de stabilitate la incendiu asigurat
Lungime maximă de evacuare
Observații
în două direcții diferite
într-o direcție (coridor înfundat)
metri
metri
1.
Clădiri ale autorităților și instituțiilor centrale sau locale, financiar-bancare, sindicate, partide, birouri etc.
I și/sau II
45
23
-
III
30
16
IV
16
10
V
10
6
Notă Tabelul 60: La clădirile administrative care nu sunt săli aglomerate, clădiri înalte sau clădiri foarte înalte, dar sunt echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (coridoare/holuri) și casele de scări, lungimile normate de evacuare a utilizatorilor se pot majora cu 25%.
Articolul 3.2.2.10.
(1) Clădirile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite vor avea asigurat accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe o latură și totodată, cel puțin pe 25% din perimetrul pereților exteriori.
(2) În conformitate cu capacitatea maximă simultană a clădirii administrative trebuie avute în vedere și prevederile Art. 2.6.7. alin. (1) , (2) și (3) .
...
3.2.3. Clădiri pentru comerț supraterane
Articolul 3.2.3.1.
(1) Clădirile pentru comerț supraterane, cu înălțimi obișnuite de tipul magazine, centre și complexuri comerciale, piețe închise, alimentație publică (de ex., restaurante, baruri etc., precum și discoteci), cazinouri, prestări servicii (fitness, întreținere corporală, spa, cabinete veterinare), service auto și altele similare, spații de joacă pentru copii, vor avea asigurat nivelul de stabilitate la incendiu determinat conform prevederilor din Art. 2.1.3.2 . și Tabelul 2.
Articolul 3.2.3.2.
(1) Clădirile pentru comerț supraterane, cu înălțimi obișnuite (magazine, centre și complexuri comerciale, piețe închise, alimentație publică, restaurante, baruri etc., precum și discoteci, cazinouri, prestări servicii, service auto și altele similare), vor respecta prevederile prezentului normativ și reglementările tehnice specifice funcțiunilor respective.
(2) Clădirile sau spațiile cu destinația de comerț care se încadrează în categoria sălilor aglomerate (centre și complexuri comerciale, supermagazine, hypermagazine, restaurante, discoteci etc.), sau se află în clădiri înalte/foarte înalte sau sunt subterane, vor respecta și condițiile specifice acestor tipuri de clădiri. Construcțiile pentru comerț subterane vor respecta condițiile reglementărilor tehnice specifice precum și condițiile precizate în acest normativ. Încăperile pentru comerț dispuse în subsolurile clădirilor supraterane vor respecta și condițiile specifice acestora.
Articolul 3.2.3.3.
(1) Clădirile pentru comerț supraterane, cu înălțimi obișnuite se conformează astfel încât să îndeplinească condițiile de corelare dintre destinație, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, numărul de niveluri și aria compartimentului de incendiu conform prevederilor din Art. 3.1.2.6. , Art. 3.1.2.7 . și Tabelul 41 și Tabelul 42, iar în cazul înglobării unor spații sau încăperi pentru comerț în clădiri cu alte destinații, se vor respecta și prevederile privind performanțele specifice clădirilor cu funcțiuni mixte, respectându-se cele mai severe condiții.
(2) Spațiile pentru comerț dispuse în clădiri supraterane, precum și cele din subsolurile clădirilor supraterane, vor fi separate cu elemente verticale și orizontale rezistente la foc conform prevederilor normativului.
Articolul 3.2.3.4.
Distanțele minime de siguranță la incendiu ce trebuie asigurate între clădiri pentru comerț supraterane, cu înălțimi obișnuite (magazine, centre și complexuri comerciale, piețe închise, alimentație publică, restaurante, baruri etc., precum și discoteci, cazinouri, prestări servicii, service auto și altele similare), și alte construcții, sunt stabilite conform prevederilor din Art. 2.2.1.2 . și Tabelul 4.
Articolul 3.2.3.5.
(1) La clădirile și spațiile pentru comerț supraterane, cu înălțimi obișnuite și capacitatea maximă simultană mai mare de 200 utilizatori (persoane), este obligatorie evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică. Spațiile comerciale cu mai mult de 50 de utilizatori amenajate în subsolurile clădirilor supraterane precum și căile de evacuare aferente acestora se prevăd obligatoriu cu sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu.
Fragment 144
(1) La spațiile de vânzare din clădiri de comerț menționate la Art. 3.2.3.5. (1) la care evacuarea fumului nu se poate face direct din rezervorul de fum (sau incendiul este într-o încăpere adiacentă spațiului care conține rezervorul sau este sub un mezanin închis în același spațiu), echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații de evacuare a fumului și instalații de stingere tip sprinkler, se admite înlocuirea pereților rezistenți la foc dintre spațiile de vânzare (cu excepția celor menționate la Art. 2.4.16.2. , Art. 3.2.3.6 . și Art. 3.2.3.7.) cu ecrane continui, având înălțimea egală cu aceea a rezervorului de fum, dar minimum 1 m (fumul din rezervorul de fum trebuie să nu se extindă la zonele de fum învecinate), care trebuie să fie: – DH 90 - în construcțiile civile de comerț supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu I; ...
– DH 60 - în construcțiile civile de comerț supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu II și/sau III; ...
– DH 30 - în construcțiile civile de comerț supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu IV. ...
(2) Aria maximă a rezervorului de fum delimitat de ecranele precizate la alineatul precedent trebuie să fie de 1.000 mp dacă există evacuare naturală a fumului sau 1.300 mp dacă există ventilatoare mecanice de evacuare a fumului, iar lungimea maximă a rezervorului de fum nu va depăși 60 m.
(3) Pereții rezistenți la foc dintre spațiile de vânzare și circulațiile comune de evacuare (coridoare și holuri) din construcțiile civile de comerț supraterane cu înălțimi obișnuite, pot fi înlocuiți respectând prevederile aferente Notei d) de la Tabelul 62 și Tabelul 63.
(4) Pereții rezistenți la foc dintre spațiile de vânzare și circulațiile comune verticale de evacuare (case de scări închise) din construcțiile civile de comerț supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să respecte Tabelul 61 dar minimum EI/REI 120 și, după caz, cu planșee rezistente la foc minimum REI 90, iar golurile de circulație funcțională și de evacuare din acești pereți, se protejază cu elemente de închidere rezistente la foc minimum EI_2 60-C4S200.
Articolul 3.2.3.11.
(1) La spațiile de vânzare din clădiri de comerț menționate la Art. 3.2.3.5. (1) , la care evacuarea fumului se poate face direct din rezervorul de fum (incendiul este direct sub rezervorul de fum), echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații de evacuare a fumului și instalații de stingere tip sprinkler, se admite înlocuirea pereților rezistenți la foc dintre spațiile de vânzare (cu excepția celor menționate la Art. 2.4.16.2. , Art. 3.2.3.6 . și Art. 3.2.3.7 .) cu ecrane continui, având înălțimea egală cu aceea a rezervorului de fum, dar minimum 1 m (fumul din rezervorul de fum trebuie să nu se extindă la zonele de fum învecinate), care trebuie să fie: – D_600 90 - în construcțiile civile de comerț supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu I; ...
– D_600 60 - în construcțiile civile de comerț supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu II și/sau III; ...
– D_600 30 - în construcțiile civile de comerț supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu IV. ...
(2) Aria maximă a rezervorului de fum delimitat de ecranele precizate la alineatul precedent trebuie să fie de 2.000 mp dacă există evacuare naturală a fumului sau 2.600 mp dacă există ventilatoare mecanice de evacuare a fumului, iar lungimea maximă a rezervorului de fum nu va depăși 60 m.
(3) Pereții rezistenți la foc dintre spațiile de vânzare și circulațiile comune orizontale de evacuare (coridoare și holuri) din construcțiile civile de comerț supraterane cu înălțimi obișnuite pot fi înlocuiți respectând prevederile aferente Notei d) de la Tabelul 62 și Tabelul 63.
(4) Pereții rezistenți la foc dintre spațiile de vânzare și circulațiile comune verticale (case de scări pentru evacuare) din construcțiile civile de comerț supraterane cu înălțimi obișnuite trebuie să respecte Tabelul 61 dar minimum EI/REI 120, iar golurile de circulație funcțională și de evacuare din acești pereți se protejază cu elemente de închidere rezistente la foc minimum EI_2 60-C4S200.
Articolul 3.2.3.12.
Clădirile și compartimentele de incendiu pentru comerț supraterane cu înălțimi obișnuite și încăperile supraterane pentru comerț cu capacitatea maximă simultană mai mare de 100 utilizatori, precum și cele subterane cu mai mult de 60 utilizatori, vor avea asigurate minimum două căi de evacuare.
Articolul 3.2.3.13.
(1) La clădirile pentru comerț supraterane cu înălțimi obișnuite, se pot utiliza scări interioare deschise, în condițiile stabilite de normativ, dacă se prevăd și scări de evacuare închise care îndeplinesc condițiile normate.
Fragment 151
(2) În cadrul unor grupări de încăperi deschise (spații deschise de lucru pentru activități care necesită o comunicare frecventă) de tip open space care nu sunt utilizate de persoane care nu se pot evacua singure, definite conform terminologie (spații administrative precum și vestiarele personalului, incluse în funcțiunea de sănătate) cu suprafața maximă normată, cu risc mic de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară/spații și circulații funcționale delimitate cu parapete, panouri sau pereții interiori despărțitori funcționali), se prevăd minimum pereți despărțitori de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului față de spațiile adiacente (cu excepția celor către căile de evacuare care respectă prevederile specifice și a celor către încăperi cu risc mai mare generat de densitatea sarcinii termice din încăperi adiacente), care trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 minimum: a) EI/REI 120 prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 în construcțiile civile de sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu I; ...
b) EI/REI 90 prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 45-C5S_200 în construcțiile civile de sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu II; ...
c) EI/REI 60 prevăzuți cu uși etanșe la foc și etanșe la fum E 30-C5S_a în construcțiile civile de sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu III; ...
d) EI/REI 30 prevăzuți cu uși etanșe la foc și etanșe la fum E 15-C5S_a în construcțiile civile de sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu IV; ...
e) EI/REI 15 prevăzuți cu uși C5 în construcțiile civile de sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu V. ...
(3) Grupările de încăperi cu risc mic de incendiu și aceeași destinație, incluzând și destinații colaterale, inclusiv cele de comunicări funcționale orizontale (precum vestiare + grupuri sanitare; birouri + sas acces) precum și cele specifice funcțiunii de sănătate (camera RMN + camera de comandă + sas acces; cameră CT+ cameră de comandă + sas acces etc.) compartimentate între ele cu panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile folosite ca separări funcționale și/sau izolante fonic sau pereți interiori despărțitori funcționali, se admit în limita următoarelor arii construite în cadrul construcțiilor de sănătate cu înălțimi obișnuite: – maximum 600 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open space să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului clădirii/compartimentului de incendiu respectiv, pentru construcții de sănătate încadrate în nivelul I de stabilitate la incendiu; ...
– maximum 400 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open space să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului clădirii/compartimentului de incendiu respectiv pentru construcții de sănătate încadrate în nivelul II de stabilitate la incendiu; ...
– maximum 200 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open space să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului clădirii/compartimentului de incendiu respectiv pentru construcții de sănătate încadrate în nivelul III de stabilitate la incendiu; ...
– maximum 100 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open space să fie de maximum 25% din cea a ariei construite a nivelului clădirii/compartimentului de incendiu respectiv pentru construcții de sănătate încadrate în nivelul IV de stabilitate la incendiu; ...
– maximum 50 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open space să fie de maximum 25% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții de sănătate încadrate în nivelul V de stabilitate la incendiu. ...
(4) La construcțiile de sănătate cu înălțimi obișnuite, echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, cu sisteme sau instalații de evacuare a fumului și instalații de stingere tip sprinkler, se admite majorarea ariilor construite ale grupărilor de încăperi prevăzute la alin. (3) cu 25%.
Fragment 152
(5) Pereții despărțitori prevăzuți între grupările de încăperi menționate la alin. (3) , precum și între acestea și alte spații ale clădirii (dispuși la limita față de circulațiile comune de evacuare - coridoare, degajamente protejate, încăperi tampon ventilate în suprapresiune, scări închise etc. precum și față de spații cu risc diferit de incendiu - conform densităților sarcinilor termice (q) din spațiile adiacente și/sau densităților sarcinilor termice (q) cele mai mari din spațiile pe care le despart și/sau cele cu risc diferit de incendiu provenit din funcțiune), vor avea clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și încadrarea privind rezistența la foc minimum (dacă densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente nu generează performanțe mai mari) a pereților de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului (de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu (REI/EI), conform încadrării construcției/compartimentului de incendiu în nivelul de stabilitate la incendiu precizate în Tabelul 2 nr. crt. 5.
(6) Spațiile de același tip utilizate de persoane care nu se pot evacua singure, situate în clădiri de sănătate (clădiri de spitale sau cu caracter spitalicesc - spitale, maternități, policlinici, staționare medicale, dispensare, centre medicale și de sănătate multifuncționale, clinici și unități medicale ambulatorii similare policlinicilor, centre medicale de diagnostic și tratament, aziluri sau cămine pentru bătrâni și persoane cu dizabilități, ospicii pentru alienați mintal, sanatorii etc.) constituite în grupări de încăperi deschise, nu sunt admise, cu excepțiile precizate.
(7) Încăperile de dormit sau spitalizare (saloane, rezerve, cabinete medicale etc.), cu excepția celor care necesită supraveghere permanentă (ATI, UPU etc.) nu se pot constitui în grupări de tip open-space, acestea trebuind să fie delimitate între ele prin minimum pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului (EI) conform încadrării construcției/compartimentului de incendiu în nivel de stabilitate (dacă funcțiunea sau densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente nu generează performanțe mai mari).
(8) Obligatoriu camerele de operații împreună cu destinațiile colaterale ale acestora (spălătoare, depozite de mână, de instrumentar medical specific etc.) conform Figura 68, precum și spațiile care necesită supraveghere permanentă (ATI) și recomandabil altor încăperi (UPU etc.), se vor constitui fiecare în grupare de tip open space în limita suprafețelor precizate la Art. 3.2.4.9. alin. (3) și se prevăd cu pereți rezistenți la foc EI/REI 120 și uși (culisante) rezistente la foc cu autoînchidere EI_2 60-C5S_200. Figura 68 - Concept de apărare "pe loc "
Articolul 3.2.4.10.
La clădirile pentru sănătate înalte sau foarte înalte și la cele cu săli aglomerate se respectă și prevederile privind performanțele specifice acestora.
Articolul 3.2.4.11.
(1) Clădirile pentru sănătate supraterane cu înălțime obișnuită și cu locuri de spitalizare, vor avea asigurate căi de acces și intervenție a autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin integral pe două (2) laturi alăturate și, totodată, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori.
(2) Clădirile pentru sănătate supraterane cu înălțime obișnuită fără locuri de spitalizare, vor avea asigurat accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe o latură și, totodată, cel puțin pe 25% din perimetrul pereților exteriori.
(3) În conformitate cu capacitatea maximă simultană a clădirii pentru sănătate trebuie avute în vedere și prevederile Art. 2.6.7. alin. (1) și (2) .
...
3.2.5. Clădiri pentru cultură supraterane
Articolul 3.2.5.1.
(1) Clădirile pentru cultură supraterane cu înălțimi obișnuite (expoziții, muzee, biblioteci, cluburi, săli, centre și complexuri culturale, cinematografe, teatre, săli polivalente etc.), se conformează astfel încât să îndeplinească condițiile de corelare între destinație, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, aria construită (Ac) și numărul de niveluri, conform prevederilor din Art. 3.1.2.6 ., Art. 3.1.2.7 . și Tabelul 41 și Tabelul 42.
(2) Se recomandă ca, prin alcătuirea construcțiilor pentru cultură, să se asigure nivelurile de stabilitate la incendiu I, II sau III, în funcție de numărul utilizatorilor, de importanța clădirilor și de valorile de patrimoniu adăpostite.
Articolul 3.2.5.2.
Căile de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu din clădirile pentru cultură supraterane cu înălțimi obișnuite, vor îndeplini condițiile normate corespunzătoare nivelului de stabilitate la incendiu asigurat, numărului maxim simultan de utilizatori și destinației.
Articolul 3.2.5.3.
Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile pentru cultură supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 69.
Fragment 153
Tabelul 69: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile pentru cultură supraterane cu înălțimi obișnuite Nivel de stabilitate la incendiu
Niveluri de comportare la foc admise la case de scări închise
Pereți
Planșee (care separă față de restul construcției casele de scări)
Uși
I h<28m
EI/REI 180
A1 sau A2-s1,d0
REI 120
A1 sau A2-s1,d0
E 60-C5S_200
II
EI/REI 180
A1 sau A2-s1,d0
REI 120
A1 sau A2-s1,d0
E 45-C5S_200
II (+)
EI/REI 120
A1 sau A2-s1,d0
REI 90
A1 sau A2-s1,d0
E 45-C5S_200
III
EI/REI 90
A1 sau A2-s1,d0
REI 60
A1 sau A2-s1,d0
E 30-C5S_a
III (+)
EI/REI 60
A1 sau A2-s1,d0
REI 45
A1 sau A2-s1,d0
E 30-C5S_a
IV
EI/REI 45
A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0
REI 30
A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0
E 15-C5S_a
V
EI/REI 30
A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0
REI 15
A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0
C5
Note Tabelul 69: (a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice. ...
(b) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință. ...
Articolul 3.2.5.4.
Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile pentru cultură supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 70.
Tabelul 70: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile pentru cultură supraterane cu înălțimi obișnuite Nivel de stabilitate la incendiu
Niveluri de comportare la foc admise la coridoare și la holuri
Pereți
Planșee (care separă față de restul construcției coridoarele și holurile, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent)
Uși (cu excepția celor către case de scări închise)
I h<28m
EI/REI 90
A1 sau A2-s1,d0
Conform Tabelul 2, nr. crt. 3 Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească PLANȘEELE (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu.
A1 sau A2-s1,d0
E 30-C5S_200
II
EI/REI 90
A1 sau A2-s1,d0
A1 sau A2-s1,d0
E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal
II (+)
EI/REI 90
A1 sau A2-s1,d0
A1 sau A2-s1,d0
E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal
III
EI/REI 60
A1 sau A2-s1,d0
A1 sau A2-s1,d0
C5
III (+)
EI/REI 45
A1 sau A2-s1,d0
A1 sau A2-s1,d0
C5
IV
EI/REI 30
A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0
A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0
C5
V
EI/REI 15
A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0
A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0
-
Note Tabelul 70: (a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice. ...
(b) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință. ...
(c) În cazul pereților vitrați cu profil metalic care separă coridoarele și holurile de încăperile adiacente nu se ia în considerare clasa de reacție la foc. ...
Articolul 3.2.5.5.
Clădirile pentru cultură supraterane cu înălțimi obișnuite, compartimentele de incendiu și încăperile supraterane cu capacitatea maximă simultană mai mare de 100 utilizatori, precum și cele subterane cu mai mult decât cu capacitatea maximă simultană mai mare de 60 utilizatori, vor avea asigurate minimum două căi de evacuare în caz de incendiu.
Articolul 3.2.5.6.
Spațiile accesibile publicului din clădirile pentru cultură supraterane și căile de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor vor fi separate de încăperile anexe și cele tehnice prin pereți REI/EI și planșee REI, cu rezistențe la foc corespunzătoare destinației și densității sarcinii termice (q) din încăperile adiacente, dar nu mai mici decât cele prevăzute în Tabelul 71.
Fragment 159
(c) În cazul pereților vitrați cu profil metalic care separă coridoarele și holurile de încăperile adiacente nu se ia în considerare clasa de reacție la foc. ...
Articolul 3.2.7.4.
Scările monumentale pot fi deschise pe toată înălțimea construcției pentru turism supraterane cu înălțime obișnuită, dacă sunt prevăzute și scări închise care asigură îndeplinirea condițiilor normate de evacuare a utilizatorilor.
Articolul 3.2.7.5.
Lungimea maximă admisă a traseului de parcurs pe căile de evacuare în clădirile pentru turism (cu excepția sălilor aglomerate, a clădirilor înalte și foarte înalte), sunt precizate în Tabelul 80.
Tabelul 80: Lungimi de evacuare în clădiri pentru turism supraterane cu înălțimi obișnuite Nr. crt.
Clădiri pentru turism
Nivel de stabilitate la incendiu asigurat
Lungime maximă de evacuare
Observații
în două direcții diferite
într-o direcție (coridor înfundat)
metri
metri
1.
Hoteluri, moteluri, cabane, pensiuni etc.
I și/sau II
40
20
-
III
30
16
IV
15
10
V
10
6
Notă Tabelul 80: La clădirile pentru turism care nu sunt săli aglomerate, clădiri înalte sau clădiri foarte înalte, dar sunt echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (coridoare/holuri) și casele de scări, lungimile normate de evacuare a utilizatorilor se pot majora cu 25%.
Articolul 3.2.7.6.
În cazurile în care clădirile pentru turism supraterane cu înălțime obișnuită au și niveluri subterane în care sunt dispuse funcțiuni anexă (centrale, ateliere, parcaje pentru autoturisme etc.), acestea vor fi separate de nivelurile supraterane prin planșee rezistente la foc minimum REI 120.
Articolul 3.2.7.7.
Construcțiile pentru turism supraterane cu înălțime obișnuită care au capacitatea totală de cazare mai mare de 50 de locuri de cazare, vor avea asigurate minimum două căi de evacuare a utilizatorilor.
Articolul 3.2.7.8.
(1) Construcțiile pentru turism supraterane cu înălțime obișnuită, care au capacitatea totală de cazare mai mare de 50 de locuri de cazare, vor avea asigurate căi de acces și intervenție a autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin integral pe două (2) laturi alăturate și, totodată, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori, iar cele cu capacități mai mici de 50 de locuri de cazare vor avea asigurat accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe o latură și, totodată, cel puțin pe 25% din perimetrul pereților exteriori.
(2) În conformitate cu capacitatea maximă simultană a clădirii pentru turism trebuie avute în vedere și prevederile Art. 2.6.7. alin. (1) , (2) și (3) .
...
3.2.8. Clădirile de cult supraterane
Articolul 3.2.8.1.
Clădirile de cult supraterane cu înălțime obișnuită (catedrale, biserici, lăcașuri de cult, sinagogi, temple, case de rugăciuni etc.) și ansamblurile mănăstirești cu excepția spațiilor de dormit (chilii) și a celor anexate acestora, vor îndeplini condițiile de stabilitate la incendiu prevăzute la Art. 2.1.3.2 și Tabelul 2 din normativ, iar clădirile parter cu capacitatea maximă simultană de 100 utilizatori, pot fi realizate din elemente de construcție din lemn minimum clasa de reacție la foc D-s1,d0 sau D-s2,d0.
Articolul 3.2.8.2.
(1) Clădirile de cult supraterane cu înălțime obișnuită se conformează astfel încât să îndeplinească condițiile de corelare între destinație, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, aria construită (Ac) și numărul de niveluri, conform prevederilor din Art. 3.1.2.6 ., Art. 3.1.2.7 . și Tabelul 41 și Tabelul 42.
(2) Amplasarea clădirilor de cult supraterane cu înălțime obișnuită se realizează independent, la distanțele de siguranță normate față de clădirile învecinate, sau se compartimentează față de acestea, cu elemente de construcție cu rol de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc).
Articolul 3.2.8.3.
Pentru clădirile de cult care se încadrează în categoria sălilor aglomerate, vor fi respectate și prevederile privind performanțele specifice acestora.
Articolul 3.2.8.4.
(1) Clădirile de cult supraterane cu înălțime obișnuită care au capacitatea simultană mai mare de 100 de utilizatori, vor avea asigurate cel puțin două căi de evacuare, distincte și independente.
(2) Clădirile de cult cu capacitatea de 30 de utilizatori și mai mult, vor avea ușile de evacuare cu deschidere normală pe balamale sau pivoți și cu deschiderea în sensul de evacuare a utilizatorilor spre exterior.
(3) Supantele, mezaninele și balcoanele pentru maximum 70 de persoane pot avea asigurată evacuarea utilizatorilor printr-o scară interioară deschisă.
Fragment 163
Tabelul 86: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile civile supraterane cu înălțimi obișnuite montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat Nivel de stabilitate la incendiu
Niveluri de comportare la foc admise la coridoare si holuri
Pereți
Planșee (care separă față de restul construcției coridoarele și holurile, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent)
Uși (cu excepția celor către case de scări închise)
I h<28m
EI/REI 90
A1 sau A2-s1,d0
Conform Tabelul 2, nr. crt. 3 Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească PLANȘEELE (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu.
A1 sau A2-s1,d0
E 15-C5S_200
II
EI/REI 60
A1 sau A2-s1,d0
A1 sau A2-s1,d0
E 15-C5S_a
II (+)
EI/REI 60
A1 sau A2-s1,d0
A1 sau A2-s1,d0
E 15-C5S_a
III
EI/REI 45
A1 sau A2-s1,d0
A1 sau A2-s1,d0
C5
III (+)
EI/REI 45
A1 sau A2-s1,d0
A1 sau A2-s1,d0
C5
IV
EI/REI 30
A1, A2-s1,d0, B-s1,d0 sau C-s1,d0
A1, A2-s1,d0, B-s1,d0 sau C-s1,d0
C5
V*
EI/REI 15* (-*)
A1, A2-s1,d0, B-s1,d0, C-s1,d0 sau D-s1,d0
(*)
A1, A2-s1,d0, B-s1,d0, C-s1,d0 sau D-s1,d0
C5*
Note Tabelul 86: (a) * - Cu excepția clădirilor obișnuite cu un singur nivel suprateran montane sau din Delta Dunării (inclusiv construcțiile lacustre) care conțin materiale locale. ...
(b) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice. ...
(c) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință. ...
(d) În cazul pereților vitrați cu profil metalic care separă coridoarele și holurile de încăperile adiacente nu se ia în considerare clasa de reacție la foc. ...
(e) Pentru construcțiile cu un singur nivel realizate din materiale locale, nu este necesară stabilirea performanțelor la foc a elementelor pentru construcții. ...
Articolul 3.2.10.6.
Construcțiile vor avea încăperile de cazare separate de alte funcțiuni (restaurante, bucătării, oficii etc.), prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 60 și, după caz, planșee rezistente la foc minimum REI 60. Pentru sanatorii se respectă și dispozițiile specifice clădirilor de sănătate.
Articolul 3.2.10.7.
Construcțiile civile supraterane, montane sau din Delta Dunării, cu capacitatea maximă simultană de cel mult 50 de locuri de cazare, pot avea asigurat nivelul V de stabilitate la incendiu și maximum 3 niveluri supraterane, dacă sunt prevăzute cu instalație de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu cu acoperire totală și minimum 2 căi de evacuare distincte și independente, precum și cu condiția respectării măsurilor din paranteze specificate la Tabelul 2 (Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru construcții civile), pentru nivelul de stabilitate la incendiu V. Este obligatorie protecția cu dispozitive AFDD conform recomandărilor din SR EN 62606 precum și specificațiilor reglementării tehnice Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor, indicativ I7-2011.
Articolul 3.2.10.8.
Căile orizontale de circulație funcțională și evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu din clădiri obișnuite montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat, cu nivelul de stabilitate la incendiu V, care au cel puțin două niveluri supraterane, se separă de restul construcției prin elemente rezistente la foc minimum EI/REI 15 pentru pereți și REI 15 pentru planșee, iar scările care asigură evacuarea utilizatorilor a mai mult de un nivel, se închid în case de scări separate de restul clădirii prin pereți rezistenți la foc de minimum EI/REI 15.
Articolul 3.2.10.9.
Lungimea maximă de evacuare admisă a traseului de parcurs pe căile de evacuare în clădirile civile supraterane cu înălțimi obișnuite, montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat (cu excepția sălilor aglomerate, a clădirilor înalte și foarte înalte), sunt precizate în Tabelul 87.
Tabelul 87: Lungimi de evacuare în clădiri civile supraterane cu înălțimi obișnuite montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat Nr. crt.
Clădiri administrative
Nivel de stabilitate la incendiu asigurat
Lungime maximă de evacuare
Observații
în două direcții diferite
într-o direcție (coridor înfundat)
metri
metri
1.
Hoteluri, moteluri, cabane, pensiuni etc., amplasate izolat
I și/sau II
40
20
-
III
30
16
IV
15
10
V
10
6
Articolul 3.2.10.10.
Fragment 175
– în bucătării se recomandă ca fiecare aparat de gătit să fie echipat cu pătură antifoc; ...
– un stingător mobil de minimum 50 de kg/l pentru fiecare structură din cadrul amenajărilor temporare, cu suprafața mai mare de 500 mp; ...
– două stingătoare portative pentru fiecare scenă amenajată, fiecare pentru focar minim 34A, 144B. ...
Articolul 3.3.3.8.
Amenajările neacoperite în aer liber vor avea asigurate condiții de acces și intervenție a autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe 2 laturi.
...
3.3.4. Campinguri
Articolul 3.3.4.1.
Campingurile (amenajările pentru amplasarea corturilor, rulotelor, căsuțelor provizorii etc.), cu sau fără construcții utilitare, vor respecta prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice.
Articolul 3.3.4.2.
Construcțiile utilitare și anexe ale campingurilor (comerț, cluburi, discoteci, restaurante, agrement, grupuri sociale, centrale și spații tehnice etc.), vor respecta prevederile privind performanțele specifice prevăzute în normativ și în reglementările tehnice de specialitate.
Articolul 3.3.4.3.
Campingurile se recomandă să fie amplasate la distanțe de minimum 50 m față de construcții învecinate, inclusiv față de drumuri internaționale sau naționale și la minimum 100 m față de linii curente de cale ferată.
Articolul 3.3.4.4.
(1) Prin organizarea incintelor campingurilor se va asigura realizarea unor platforme de campare cu aria de maximum 1.000 mp, delimitate de circulații carosabile marcate corespunzător, care să permită intervenția utilajelor de stingere a incendiilor.
(2) Pentru limitarea propagării incendiilor între platformele de campare (fiecare având maximum 1.000 mp), se asigură cel puțin distanța de siguranță normată între construcții cu nivelul V de stabilitate la incendiu.
Articolul 3.3.4.5.
Se recomandă ca la campingurile cu aria totală mai mare de 3.000 mp să se prevadă mijloace de alarmare a utilizatorilor și cu posibilități de alertare a unităților de intervenție în caz de incendiu.
Articolul 3.3.4.6.
(1) Se recomandă ca la campingurile cu aria de 5.000 mp și mai mult, să se asigure instalații de stingere a incendiilor cu rețele de hidranți exteriori de incendiu sau să se asigure bazine de apă și pompe mobile sau fixe de stingere. Debitul de stingere a incendiului va fi de minimum 5 l/s, pentru o perioadă de funcționare de 60 de minute.
(2) Campingurile și construcțiile utilitare acestora, se echipează și dotează cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor, conform prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice de specialitate.
Articolul 3.3.4.7.
Campingurile vor avea asigurate posibilități de acces și intervenție a autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe o latură.
Articolul 3.3.4.8.
La campinguri se constituie și organizează servicii pentru situații de urgență potrivit reglementărilor tehnice specifice.
...
...
...
CAPITOLUL 4
4. PERFORMANȚE SPECIFICE CLĂDIRILOR CIVILE SUPRATERANE ÎNALTE, FOARTE ÎNALTE SAU CU SĂLI AGLOMERATE
SECȚIUNEA I
4.1. Clădiri civile supraterane înalte 4.1.1. Condiții generale de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu)
Articolul 4.1.1.1.
(1) Clădirile civile supraterane înalte, inclusiv porțiunile acestora cu înălțimi mai mici decât limita care determină încadrarea în tip de clădiri înalte, vor avea asigurat nivelul I de stabilitate la incendiu.
(2) Nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii se determină conform prevederilor din Art. 2.1.3.2 . și Tabelul 2.
...
4.1.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor
Articolul 4.1.2.1.
(1) Comasarea între ele sau cu alte construcții civile înalte în cadrul aceluiași compartiment de incendiu, este interzisă.
(2) Distanțele minime de siguranță la incendiu ce trebuie asigurate între clădiri civile supraterane înalte și alte construcții, sunt stabilite conform normativului, în Art. 2.2.1.2 . și Tabelul 4.
(3) Clădirile civile supraterane înalte se pot compartimenta pe toată înălțimea lor cu pereți antifoc în limita ariei construite (Ac) de maximum 3.500 mp în oricâte compartimente de incendiu. În cadrul unui compartiment de incendiu al clădirii înalte cu aria construită (Ac) de maximum 3.500 mp se pot prevedea maximum trei porțiuni volumetrice ale acestora (conform Figura 69), cu aria totală desfășurată (Ad) a fiecărei porțiuni volumetrice de maximum 3.500 mp (fără posibilitatea de majorare), porțiuni constituite din unul până la trei niveluri construite succesive delimitate de planșee antifoc și, după caz, pereți antifoc, de compartimentul de incendiu în care sunt inserate.
Fragment 176
(4) În cadrul unui compartiment de incendiu neechipat cu instalație automată de stingere a incendiilor cu apă tip sprinkler, cu aria construită (Ac) de maximum 3.500 mp se poate prevedea o singură porțiune volumetrică a acestuia (conform Figura 8 Varianta b)), cu aria totală desfășurată (Ad) de maximum 3.500 mp (fără posibilitatea de majorare), porțiune constituită din unul până la trei niveluri construite succesive delimitate de planșee antifoc și, după caz, pereți antifoc, în condițiile în care toate compartimentele sunt echipate cu instalație de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală și nu sunt echipate cu instalație automată de stingere a incendiilor cu apă, tip sprinkler. În condițiile în care compartimentele nu sunt echipate cu instalație automată de stingere a incendiilor cu apă tip sprinkler și instalație de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, în cadrul unui compartiment de incendiu cu aria construită (Ac) de maximum 3.500 mp se poate prevedea o singură porțiune volumetrică a acestuia (conform Figura 8 Varianta a)), cu aria totală desfășurată (Ad) de maximum 2.500 mp (fără posibilitatea de majorare), porțiune constituită din unul până la trei niveluri construite succesive delimitate de planșee antifoc și după caz, pereți antifoc. Figura 69 - Compartimentare antifoc și arii compartimente de incendiu
la clădirile și compartimentele de incendiu supraterane civile înalte
(4) Ariile construite aferente clădirilor sau compartimentelor de incendiu pe toată înălțimea lor normate la 3.500 mp, pot fi majorate cu 50% atunci când sunt echipate cu instalații de stingere a incendiilor cu apă tip sprinkler, suplimentar față de prevederile normativului de profil.
Articolul 4.1.2.2.
(1) Pereții antifoc care separă compartimente de incendiu vor fi EI-M 180/REI 180 clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și după caz, planșeele care separă compartimente de incendiu vor fi REI, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu rezistența la foc stabilită în funcție de densitatea sarcinii termice (q) din încăperile adiacente potrivit prevederilor din Art. 2.3.1.2 . și Tabelul 5, dar minimum 120 de minute (REI 120).
(2) Comunicarea funcțională se poate asigura prin goluri practicate în pereții rezistenți la foc EI-M 180/REI 180 de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc), prin încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și echipate cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_1 60-C5S_200.
...
4.1.3. Limitarea propagării incendiilor
Articolul 4.1.3.1.
În clădirile civile înalte nu se recomandă amplasarea încăperilor cu riscuri mari de incendiu, iar atunci când acestea sunt justificate funcțional, se dispun în zone distincte și numai cu prevederea măsurilor de protecție corespunzătoare, respectiv compartimentare față de restul clădirii cu elemente verticale și orizontale rezistente la foc alcătuite și dimensionate corespunzător riscului de incendiu și densității sarcinii termice (q), echipate cu instalații automate de semnalizare și de stingere a incendiilor etc.
Articolul 4.1.3.2.
Încăperile cu riscuri foarte mari de incendiu nu sunt admise în clădirile supraterane înalte, cu excepția celor separate conform Art. 4.1.4.8 . și Tabelul 90.
Articolul 4.1.3.3.
În cadrul construcțiilor civile supraterane înalte, se asigură separarea încăperilor de restul construcției potrivit prevederilor privind performanțele comune precum și a celor specifice precizate în acest capitol, iar atunci când norma nu dispune, prin pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului și/sau prin pereți de sectorizare potrivit prevederilor din Art. 2.1.3.2 . și Tabelul 2, în funcție de regimul de înălțime al acestora.
Articolul 4.1.3.4.
(1) La separarea grupărilor de încăperi de birouri deschise tip open-space față de alte încăperi, cu suprafața normată conform alin. (2) , cu risc mic de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară/birouri și circulații funcționale delimitate cu parapete, panouri sau pereții interiori despărțitori funcționali clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0), se prevăd minimum pereți despărțitori de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului față de spațiile adiacente (cu excepția celor către căile de evacuare care respectă prevederile specifice și a celor către încăperi cu risc mai mare generat de densitatea sarcinii termice din încăperi adiacente), care trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 minimum EI/REI 120 prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200.
Fragment 178
(2) Grupările de încăperi cu risc mic de incendiu și aceeași destinație, incluzând și destinații colaterale, inclusiv cele de comunicări funcționale orizontale (precum vestiare + grupuri sanitare; birouri + sas acces) precum și cele specifice funcțiunii de sănătate (camera RMN + camera de comandă + sas acces; cameră computer tomograf + camera de comandă + sas acces etc.) compartimentate între ele cu panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile, folosite ca separări funcționale și/sau izolante fonic sau pereți interiori despărțitori funcționali, se admit în cadrul construcțiilor de sănătate în limita a maximum 600 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open space să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului clădirii/ compartimentului de incendiu respectiv.
(3) Pereții despărțitori prevăzuți între grupările de încăperi menționate la alin. (2) precum și între acestea și alte spații ale clădirii (dispuși la limita față de circulațiile comune de evacuare - coridoare, degajamente protejate, încăperi tampon ventilate în suprapresiune, scări închise etc. precum și față de spații cu risc diferit de incendiu - conform densităților sarcinilor termice (q) din spațiile adiacente și/sau densităților sarcinilor termice (q) cele mai mari din spațiile pe care le despart și/sau cele cu risc diferit de incendiu provenit din funcțiune), vor avea clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și încadrarea privind rezistența la foc minimum a pereților de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului (de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu (REI/EI), conform încadrării construcției/compartimentului de incendiu în nivelul de stabilitate la incendiu I precizate în Tabelul 2 nr. crt. 5 (dacă densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente nu generează performanțe mai mari).
(4) Spațiile de același tip utilizate de persoane care nu se pot evacua singure situate în clădiri de sănătate înalte (clădiri de spitale sau cu caracter spitalicesc - spitale, maternități, policlinici, staționare medicale, dispensare, centre medicale și de sănătate multifuncționale, clinici și unități medicale ambulatorii similare policlinicilor, centre medicale de diagnostic și tratament, aziluri sau cămine pentru bătrâni și persoane cu dizabilități, ospicii pentru alienați mintal, sanatorii etc.) constituite în grupări de încăperi deschise, nu sunt admise, cu excepțiile precizate. Spațiile cu risc mic cu aceeași destinație incluse în funcțiunea de sănătate care nu sunt utilizate de persoane care nu se pot evacua singure, se pot constitui în grupări de tip open space.
(5) Încăperile de dormit sau spitalizare (saloane, rezerve, cabinete medicale etc.), cu excepția celor care necesită supraveghere permanentă (ATI etc.) nu se pot constitui în grupări de tip open- space, acestea trebuind să fie delimitate între ele prin minimum (dacă funcțiunea sau densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente nu generează performanțe mai mari) pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului EI/REI 60 conform încadrării construcției/ compartimentului de incendiu în nivelul I de stabilitate.
(6) Camerele de operații împreună cu destinațiile colaterale ale acestora (spălătoare, depozite de mână de instrumentar medical specific etc.) precum și spațiile care necesită supraveghere permanentă (ATI) și recomandabil la (UPU etc.) se pot constitui fiecare în grupare de tip spațiu open- space. Acestea necesită prevederea de asemenea de uși (culisante) rezistente la foc EI_2 60-C5S_200.
(7) Grupările de încăperi deschise prevăzute la alineatele precedente, vor avea asigurate minimum două căi de evacuare, distincte și independente, astfel dispuse și alcătuite încât să poată fi ușor accesibile utilizatorilor. Căile de evacuare a utilizatorilor vor respecta condițiile de alcătuire prevăzute în normativ și lungimile de evacuare normate.
...
4.1.4. Alcătuiri constructive ale elementelor de construcție
Articolul 4.1.4.1.
(1) În clădirile înalte, pereții, planșeele și acoperișurile se realizează din produse pentru construcții având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.
(2) Produsele de construcții utilizate pentru finisajul exterior, inclusiv cele de izolare termică sau de placare a închiderilor perimetrale (pereți exteriori de orice fel, cu excepția pereților cortină și a panourilor de tâmplărie din profile metalice), trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.
(3) Acoperișurile, inclusiv cele tip terasă se realizează din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 (termoizolație montată pe suport A1 sau A2-s1,d0), cu excepția hidroizolației respectiv a învelitorii, care pot fi din clasa de reacție la foc minimum C-s1,d0.
Fragment 180
(2) În încăperile și spațiile (de lucru - pentru funcțiunea administrativă) deschise tip open-space, se admit și finisaje clasa de reacție la foc minimum B-s2,d0 din folii cu grosimea de maxim 0,5 cm care se lipesc pe suport A1 sau A2-s1,d0 și mochete minimum B_FL-s1, cu grosimea de maxim 2 cm, montate direct sau pe un strat fonoizolator la zgomot de impact/strat vibroamortizant A1 sau A2-s1,d0, care se lipesc sau se așează liber pe suport A1 sau A2-s1,d0, atunci când încăperile de tip open-space sunt delimitate de coridoare de evacuare prevăzute cu pereți rezistenți la foc spre încăperi tampon ventilate în suprapresiune la scările de evacuare.
(3) În încăperile și spațiile (de lucru - pentru funcțiunea administrativă) deschise tip open- space, se admit și finisaje clasa de reacție la foc minimum B-s1,d0 din folii cu grosimea de maxim 0,5 cm care se lipesc pe suport A1 sau A2-s1,d0 și mochete minimum B_FL-s1, cu grosimea de maximum 2 cm, montate direct sau pe un strat fonoizolator la zgomot de impact/strat vibroamortizant A1 sau A2-s1,d0, care se lipesc pe suport A1 sau A2-s1,d0 atunci când încăperile (de lucru - pentru funcțiunea administrativă) deschise tip open-space sunt cu acces direct spre încăperi tampon protejate ventilate în suprapresiune la scările de evacuare.
(4) Pardoselile supraînălțate utilizate în încăperi se realizează conform Art. 2.4.5.4. .
(5) Tratamentele și izolațiile termice și fonice interioare utilizate în încăperi trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, respectiv A1_FL sau A2_FL-s1.
Articolul 4.1.4.5.
(1) Ghenele verticale pentru instalații se separă de restul clădirii înalte prin pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum EI/REI 45. Trapele și ușile de vizitare practicate în pereții ghenelor verticale, trebuie să fie realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum EI 30 și nu vor fi amplasate în case de scări de evacuare. În acest caz, ghenele verticale pentru instalații se etanșază în jurul și în interiorul (acolo unde este justificat tehnic) conductelor și în jurul cablurilor la trecerea prin planșee, cu materiale incombustibile având aceeași rezistență la foc cu cea a elementului străpuns.
(2) Atunci când etanșarea conductelor și a cablurilor din ghenele verticale pentru instalații în dreptul planșeelor nu este posibilă sau justificată tehnic, pereții ghenelor vor fi clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum EI/REI 90, iar ușile sau trapele de vizitare ale acestora vor fi realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum EI 60 și nu vor fi amplasate în case de scări de evacuare.
Articolul 4.1.4.6.
Ghenele verticale se separă la trecerea prin planșee care delimitează compartimente de incendiu, cu elemente și materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 care vor asigura aceeași rezistență la foc cu a planșeului străpuns, iar atunci când separarea nu este posibilă sau justificată tehnic, pereții ghenelor vor fi din materiale A1 sau A2-s1,d0 minimum EI/REI 180 și ușile (trapele) lor de vizitare vor fi din materiale A1 sau A2-s1,d0 minimum EI90.
Articolul 4.1.4.7.
În clădirile de locuit colective înalte, pereții și planșeele de separare a apartamentelor de locuit față de căile comune de circulație funcțională și evacuare a utilizatorilor, vor respecta prevederile din Art. 4.1.5.2 . și Art. 4.1.5.3 . și din Tabelul 91 și Tabelul 92 specifice din normativ.
Articolul 4.1.4.8.
(1) Încăperile de depozitare cu densitatea sarcinii termice peste 420 MJ/mp, se separă de restul clădirii înalte, cu pereți rezistenți la foc și planșee rezistente la foc clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, respectiv goluri funcționale conform precizărilor din Tabelul 90. Cele cu risc mare sau foarte mare de incendiu, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Tabelul 90: Condiții minime de separare a încăperilor de depozitare cu densitatea sarcinii termice ≥ 420 MJ/mp din clădirile civile supraterane înalte
ÎNCĂPERI DE DEPOZITARE
RISC MIJLOCIU
RISC MARE
RISC FOARTE MA
RE
420 MJ/mp ≤ q < 840 MJ/mp
840 MJ/mp ≤ q < 1.680 MJ/mp
1.680 MJ/mp ≤ q < 2.940 MJ/mp
≥ 2.940 MJ/mp
≤ 36 mp arie utilă
Pereți
EI/REI 120
EI/REI 180
EI/REI 180
Nu se admit
Planșee
REI 120
REI 120
REI 180
Uși rezistente la foc și etanșe la fum
încăperi tampon protejate
2 x EI_230-C3S200
încăperi tampon protejate
2 x EI_245-C3S200
încăperi tampon protejate
2 x EI_260-C3S200
> 36 mp arie utilă
Pereți
EI/REI 180
EI/REI 180
EI/REI 240
Nu se admit
Planșee
REI 120
REI 180
REI 180
Uși rezistente la foc și etanșe la fum
încăperi tampon protejate
Fragment 185
(1) La toate nivelurile clădirii supraterane înalte, fiecare dintre scările de evacuare a utilizatorilor trebuie să fie accesibilă prin încăpere tampon protejată ventilată în suprapresiune, pe trasee independente și direcții diferite, precum și prin lungimi de evacuare normate.
(2) Cel puțin una dintre scările de evacuare ale clădirii înalte va avea acces pe acoperișul tip terasă.
Articolul 4.1.5.5.
La utilizarea scărilor rulante se respectă prevederile Art. 2.5.6.3.3 . din normativ.
Articolul 4.1.5.6.
(1) Căile de evacuare a utilizatorilor clădirilor supraterane înalte, vor respecta lungimile de evacuare precizate în Tabelul 93.
(2) Lungimile de evacuare maximum admise se determină pentru traseul de evacuare parcurs de la ușa încăperii până la cea mai apropiată ușă de intrare în încăperea tampon protejată ventilată în suprapresiune a scării închise de evacuare.
(3) Dacă distanța parcursă în interiorul încăperii până la ușa prevăzută în peretele rezistent la foc (de delimitare a coridorului față de încăpere) este mai mică decât lungimea maximă de evacuare admisă pentru evacuarea într-o singură direcție, atunci lungimea celor două căi de evacuare distincte și independente necesare se măsoară de la ușa încăperii, și este necesar ca traseul de evacuare parcurs de la ușa încăperii până la cea mai apropiată ușă de intrare în încăperea tampon a celei mai apropiate scări închise de evacuare să fie mai mică decât lungimea maximă de evacuare admisă pentru evacuarea în două direcții.
(4) Dacă distanța parcursă în interiorul încăperii până la ușa prevăzută în peretele rezistent la foc (de delimitare a coridorului față de încăpere) este mai mare decât lungimea maximă de evacuare admisă pentru evacuarea într-o singură direcție, atunci sunt necesare două căi de evacuare în interiorul încăperii, iar lungimea celor două căi de evacuare distincte și independente necesare, se măsoară de la cel mai dezavantajos punct din interiorul încăperii respective, fiind necesar ca traseul de evacuare parcurs din acest punct până la cea mai apropiată ușă de intrare în încăperea tampon a celei mai apropiate scări închise de evacuare să fie mai mică decât lungimea maximă de evacuare admisă pentru evacuarea în două direcții. Tabelul 93: Lungimi de evacuare în clădiri supraterane înalte Destinația clădirii înalte
Lungime maximă de evacuare
în două direcții diferite
într-o singură direcție (coridor înfundat)
m
m
Administrativă, învățământ, turism, sănătate, comerț, cult, locuințe colective etc.
35
20
Note Tabelul 93: (a) Lungimea de evacuare într-o direcție (coridor înfundat), se referă și la interiorul încăperilor și respectiv a apartamentelor de locuit. ...
(b) Pentru sălile aglomerate din clădirile înalte se respectă prevederile privind performanțele specifice clădirilor înalte, fiind admisă utilizarea scărilor construcției pentru evacuarea utilizatorilor, dacă îndeplinesc și condițiile de alcătuire și dimensionare pentru săli aglomerate. ...
(c) Sălile aglomerate din clădirile înalte situate în porțiunile de clădiri înalte până la cota + 28 m inclusiv, respectă prevederile privind performanțele specifice clădirilor înalte, fiind admisă utilizarea scărilor construcției înalte pentru evacuarea utilizatorilor, dacă îndeplinesc și condițiile de alcătuire și dimensionare pentru săli aglomerate. Sălile aglomerate din cadrul clădirilor înalte dispuse în compartimente de incendiu separate funcțional și constructiv față de restul clădirii înalte, situate la orice cotă în cadrul volumului clădirilor înalte, care dispun de scări proprii (dacă îndeplinesc și condițiile de alcătuire și dimensionare a scărilor pentru săli aglomerate) pentru evacuarea tuturor utilizatorilor sălilor aglomerate, nu generează îndeplinirea condițiilor de alcătuire și dimensionare pentru săli aglomerate a celorlalte scări de evacuare ale clădirii înalte. ...
Articolul 4.1.5.7.
Numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (U_f) din clădirile supraterane înalte, este de 70 utilizatori. Numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (U_f) din clădirile supraterane înalte destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie) este de 50 utilizatori.
Articolul 4.1.5.8.
(1) La nivelurile supraterane ale clădirii înalte, accesul la scările de evacuare închise este admis numai prin încăperi tampon protejate ventilate în suprapresiune, conform prevederilor normativului.
(2) Încăperile tampon protejate ventilate în suprapresiune vor avea pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 60 și planșee REI 60, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 iar golurile de circulație protejate cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200.
(3) Ușile încăperilor tampon de acces la casele de scări de evacuare, se prevăd cu bare antipanică și se vor deschide în sensul evacuării indiferent de numărul persoanelor.
Fragment 187
SECȚIUNEA II
4.2. Clădiri civile supraterane foarte înalte 4.2.1. Condiții comune de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu al construcției)
Articolul 4.2.1.1.
(1) Clădirile civile supraterane foarte înalte, inclusiv porțiunile acestora cu înălțimi mai mici decât limita care determină încadrarea în tip de clădiri foarte înalte, vor avea asigurat nivelul I de stabilitate la incendiu.
(2) Nivelul de stabilitate la incendiu al clădirilor foarte înalte se determină conform prevederilor din Art. 2.1.3.2 . și Tabelul 2.
...
4.2.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor
Articolul 4.2.2.1.
(1) Comasarea între ele sau cu alte construcții civile foarte înalte în cadrul aceluiași compartiment de incendiu, este interzisă.
(2) Distanțele minime de siguranță la incendiu ce trebuie asigurate între clădiri civile supraterane foarte înalte și alte construcții, sunt stabilite conform normativului, în Art. 2.2.1.2 . și Tabelul 4.
(3) Clădirile civile supraterane foarte înalte se pot compartimenta pe toată înălțimea lor cu pereți antifoc în limita ariei construite (Ac) de maximum 3.500 mp în oricâte compartimente de incendiu. În cadrul unui compartiment de incendiu al clădirii foarte înalte cu aria construită (Ac) de maximum 3.500 mp se pot prevedea maximum trei porțiuni volumetrice a acestuia (conform Figura 72 și Figura 9, varianta c)), cu aria totală desfășurată (Ad) a fiecărei porțiuni volumetrice de maximum 3.500 mp (fără posibilitatea de majorare), porțiuni constituite din unul până la trei niveluri construite succesive delimitate de planșee antifoc și după caz, pereți antifoc de compartimentul de incendiu în care sunt inserate.
(4) În condițiile în care compartimentele nu sunt echipate cu instalație automată de stingere a incendiilor cu apă tip sprinkler dar sunt echipate cu instalație de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, în cadrul unui compartiment de incendiu cu aria construită (Ac) de maximum 3.500 mp se poate prevedea o singură porțiune volumetrică a acestuia (conform Figura 9 Varianta a)), cu aria totală desfășurată (Ad) de maximum 2.500 mp (fără posibilitatea de majorare), porțiune constituită din unul până la trei niveluri construite succesive delimitate de planșee antifoc și după caz, pereți antifoc. Figura 72 - Compartimentare antifoc și arii compartimente de incendiu
la clădirile și compartimentele de incendiu supraterane civile foarte înalte
(4) Ariile construite aferente clădirilor și compartimentelor de incendiu pe toată înălțimea lor normate la 3.500 mp, pot fi majorate cu 25% atunci când sunt echipate cu instalații de stingere a incendiilor cu apă, tip sprinkler suplimentar față de prevederile normativului de profil.
Articolul 4.2.2.2.
(1) Pereții antifoc care separă compartimente de incendiu, vor fi EI-M 180/REI 180 clasa de reacție la foc A1 și, după caz, planșeele care separă compartimente de incendiu vor fi REI, cu rezistența la foc stabilită în funcție de densitatea sarcinii termice (q) din încăperile adiacente potrivit prevederilor din Art. 2.3.1.2 . și Tabelul 5 dar minimum 180 minute (REI 180).
(2) Comunicarea funcțională se poate asigura prin goluri practicate în pereții rezistenți la foc EI-M 180/REI 180 de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc), prin încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și echipate cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 90-C5S_200.
...
4.2.3. Limitarea propagării incendiilor
Articolul 4.2.3.1.
În clădirile civile foarte înalte nu se recomandă amplasarea încăperilor cu riscuri mari de incendiu, iar atunci când acestea sunt justificate tehnic, se dispun în zone distincte și numai cu asigurarea măsurilor de protecție corespunzătoare (compartimentare față de restul clădirii cu elemente verticale și orizontale rezistente la foc, alcătuite și dimensionate corespunzător riscului de incendiu și a densității sarcinii termice (q), echipare cu instalații automate de semnalizare și de stingere a incendiilor etc.).
Articolul 4.2.3.2.
Încăperile cu riscuri foarte mari de incendiu nu sunt admise în clădirile civile supraterane foarte înalte. Încăperile cu riscuri mari de incendiu nu sunt admise în clădirile civile supraterane foarte înalte, cu excepția celor prevăzute la Art. 4.2.4.8 . și Tabelul 94.
Articolul 4.2.3.3.
(1) În cadrul construcțiilor civile supraterane foarte înalte, se asigură separarea încăperilor de restul construcției potrivit prevederilor privind performanțele comune precum și a celor specifice precizate în acest capitol, iar atunci când norma nu dispune, prin pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului și/sau prin pereți de sectorizare potrivit prevederilor din Art. 2.1.3.2 . și Tabelul 2, în funcție de regimul de înălțime al acestora.
Articolul 4.2.3.4.
Fragment 189
(3) La spațiile de vânzare cu densitatea sarcinii termice (q) mai mică de 840 MJ/mp din clădiri foarte înalte, se admite înlocuirea pereților rezistenți la foc dintre spațiile de vânzare către circulații comune orizontale (coridoare și holuri) prevăzute cu sisteme mecanice independente de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți, cu ecrane continui DH 120, amplasate la marginea elementelor de rezistență către circulații comune orizontale, având înălțimea egală cu aceea a rezervorului de fum, dar minimum 1 m (fumul din rezervorul de fum trebuie să nu se extindă la zonele de fum învecinate din circulații).
(4) Pereții rezistenți la foc dintre spațiile de vânzare cu risc mare de incendiu și circulațiile comune orizontale de evacuare (coridoare și holuri) din construcțiile civile foarte înalte, trebuie să respecte Tabelul 96, dar minimum EI/REI 180 și, după caz, cu planșee rezistente la foc minimum REI 120, iar golurile de circulație funcțională și de evacuare din acești pereți se protejază cu elemente de închidere rezistente la foc minimum EI_2 90-C5S_200.
Articolul 4.2.3.6.
(1) La separarea grupărilor de încăperi deschise tip open-space care nu sunt utilizate de persoane care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie) (cu excepția spațiilor administrative, precum și vestiarele personalului grupate cu toaletele incluse în funcțiunea de sănătate) față de alte încăperi cu suprafața maximă normată, cu risc mic de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară/spații și circulații funcționale delimitate cu parapete, panouri sau pereții interiori despărțitori funcțional clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0), se prevăd minimum pereți despărțitori de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului față de spațiile adiacente (cu excepția celor către căile de evacuare, care respectă prevederile specifice, și a celor către încăperi cu risc mai mare generat de densitatea sarcinii termice din încăperi adiacente), care trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, minimum: a) EI/REI 120, prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 în construcțiile civile supraterane foarte înalte cu nivelul de stabilitate la incendiu I cu înălțimea h, h < 75m; ...
b) EI/REI 180, prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 în construcțiile civile supraterane foarte înalte cu nivelul de stabilitate la incendiu I cu înălțimea h, h ≥ 75m. ...
(2) Grupările de încăperi cu risc mic de incendiu și aceeași destinație, incluzând și destinații colaterale, inclusiv cele de comunicări funcționale orizontale (precum vestiare + grupuri sanitare; birouri + sas acces), precum și cele specifice funcțiunii de sănătate (camera RMN + camera de comandă + sas acces; cameră computer tomograf + camera de comandă + sas acces etc.) compartimentate între ele cu panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile, folosite ca separări funcționale și/sau izolante fonic sau pereți interiori despărțitori funcționali, se admit în limita următoarelor arii construite în cadrul construcțiilor de sănătate foarte înalte: – maximum 400 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open-space să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului clădirii/compartimentului de incendiu respectiv pentru construcții foarte înalte cu funcțiune de sănătate încadrate în nivelul I de stabilitate la incendiu cu înălțimea h, 45m ≤ h < 75 m; ...
– maximum 300 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open-space să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului clădirii/compartimentului de incendiu respectiv pentru construcții foarte înalte cu funcțiune de sănătate încadrate în nivelul I de stabilitate la incendiu cu înălțimea h, 75m ≤ h < 125 m; ...
– maximum 200 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open-space să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului clădirii/ compartimentului de incendiu respectiv pentru construcții foarte înalte cu funcțiune de sănătate încadrate în nivelul I de stabilitate la incendiu cu înălțimea h, h ≥ 125 m. ...
Fragment 190
(3) Pereții despărțitori prevăzuți între grupările de încăperi menționate la alin. (2) precum și între acestea și alte spații ale clădirii (dispuși la limita față de circulațiile comune de evacuare - coridoare, degajamente protejate, încăperi tampon ventilate în suprapresiune, scări închise etc., precum și față de spații cu risc diferit de incendiu - conform densităților sarcinilor termice (q) din spațiile adiacente și/sau densităților sarcinilor termice (q) cele mai mari din spațiile pe care le despart și/sau cele cu risc diferit de incendiu provenit din funcțiune), vor avea clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și încadrarea privind rezistența la foc minimum a pereților de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului (de protecție contra incendiilor) care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu (REI/EI), conform încadrării construcției/compartimentului de incendiu în nivelul de stabilitate la incendiu I precizate în Tabelul 2 nr. crt. 5 (dacă densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente nu generează performanțe mai mari).
(4) Spațiile de același tip utilizate de persoane care nu se pot evacua singure situate în clădiri de sănătate foarte înalte (clădiri de spitale sau cu caracter spitalicesc - spitale, maternități, policlinici, staționare medicale, dispensare, centre medicale și de sănătate multifuncționale, clinici și unități medicale ambulatorii similare policlinicilor, centre medicale de diagnostic și tratament, aziluri sau cămine pentru bătrâni și persoane cu dizabilități, ospicii pentru alienați mintal, sanatorii etc.)) constituite în grupări de încăperi deschise, nu sunt admise, cu excepțiile precizate. Spațiile cu risc mic cu aceeași destinație incluse în funcțiunea de sănătate, care nu sunt utilizate de persoane care nu se pot evacua singure, se pot constitui în grupări de tip open-space.
(5) Încăperile de dormit sau spitalizare (saloane, rezerve, cabinete medicale etc.), cu excepția celor care necesită supraveghere permanentă (ATI), (UPU etc.) nu se pot constitui în grupări de tip open-space, acestea trebuind să fie delimitate între ele prin minimum (dacă funcțiunea sau densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente nu generează performanțe mai mari) pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului EI 60 pentru clădirile pentru înălțimea h < 125 m și EI 90 pentru cele cu înălțimea h ≥ 125 m.
(6) Camerele de operații împreună cu destinațiile colaterale ale acestora (spălătoare, depozite de mână de instrumentar medical specific etc.) precum și spațiile care necesită supraveghere permanentă (ATI) și recomandabil la (UPU etc.) se pot constitui fiecare în grupare de tip open-space. Acestea necesită prevederea de asemenea de uși (culisante) rezistente la foc EI_2 60-C5S_200.
(7) Grupările de încăperi deschise, prevăzute la alineatele precedente, vor avea asigurate minimum două căi de evacuare, distincte și independente, astfel dispuse și alcătuite încât să poată fi ușor accesibile utilizatorilor. Căile de evacuare a utilizatorilor vor respecta condițiile de alcătuire prevăzute în normativ și lungimile de evacuare normate. Este recomandabil ca pentru construcțiile foarte înalte destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie), precum și construcțiile foarte înalte pentru obiecte, echipamente sau aparatură de importanță deosebită cu înălțimea h ≥ 125 m, să existe minimum trei căi de evacuare (dintre care două distincte și independente), astfel dispuse și alcătuite încât să poată fi ușor accesibile utilizatorilor. Cea de-a treia cale de evacuare nu este necesar să îndeplinească lungimea de evacuare normată.
...
4.2.4. Alcătuiri constructive ale elementelor de construcție
Articolul 4.2.4.1.
(1) În clădirile foarte înalte, pereții, planșeele și acoperișurile se realizează din produse pentru construcții clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.
(2) Produsele de construcții utilizate pentru finisajul exterior, inclusiv cele de izolare termică sau de placare a închiderilor perimetrale (pereți exteriori de orice fel, cu excepția pereților cortină și a panourilor de tâmplărie din profile metalice), trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.
(3) Acoperișurile, inclusiv cele tip terasă, se realizează din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 (termoizolație montată pe suport A1 sau A2-s1,d0), cu excepția hidroizolației respectiv a învelitorii, care pot fi din clasa de reacție la foc minimum C-s1,d0).
(4) Densitatea sarcinii termice totale (q) rezultată din materiale și elemente de construcție, finisaje, mobilier și alte materiale adăpostite în încăperi, se recomandă să nu depășească 630 MJ/mp.
Articolul 4.2.4.2.
Fragment 192
(2) În încăperile și spațiile (de lucru - pentru funcțiunea administrativă) deschise tip open- space, se admit și finisaje clasa de reacție la foc minimum B-s2,d0 din folii cu grosimea de maxim 0,5 cm care se lipesc pe suport A1 sau A2-s1,d0 și mochete minimum B_FL-s1, cu grosimea de maxim 2 cm, montate direct sau pe un strat fonoizolator la zgomot de impact/strat vibroamortizant A1 sau A2-s1,d0, care se lipesc sau se așează liber pe suport A1 sau A2-s1,d0, atunci când încăperile tip open-space sunt delimitate de coridoare de evacuare spre încăperi tampon ventilate în suprapresiune la scările de evacuare.
(3) În încăperile și spațiile (de lucru - pentru funcțiunea administrativă) deschise, pentru activități care necesită o comunicare frecventă, se admit și finisaje clasa de reacție la foc minimum B-s1,d0 din folii cu grosimea de maxim 0,5 cm care se lipesc pe suport A1 sau A2-s1,d0 și mochete minimum B_FL-s1, cu grosimea de maximum 2 cm, montate direct sau pe un strat fonoizolator la zgomot de impact/strat vibroamortizant A1 sau A2-s1,d0, care se lipesc pe suport A1 sau A2-s1,d0 atunci când încăperile (de lucru - pentru funcțiunea administrativă) deschise, pentru activități care necesită o comunicare frecventă sunt cu acces direct spre încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune, la scările de evacuare.
(4) Pardoselile supraînălțate utilizate în încăperi se realizează conform Art. 2.4.5.4 .
(5) Tratamentele și izolațiile termice și fonice interioare utilizate în încăperi, trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, respectiv A1_FL sau A2_FL-s1.
Articolul 4.2.4.5.
(1) Ghenele verticale pentru instalații se separă de restul clădirii foarte înalte prin pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum EI/REI 60 pentru înălțimi de până la h < 125 m și EI/REI 90 pentru înălțimi cu h ≥ 125 m. Trapele și ușile de vizitare practicate în pereții ghenelor verticale trebuie să fie realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum EI 45 pentru înălțimi de până la h < 125 m și EI 60 pentru înălțimi cu h ≥ 125 m și nu vor fi amplasate în case de scări de evacuare. În acest caz ghenele verticale pentru instalații se etanșază în jurul și în interiorul (acolo unde este justificat tehnic) conductelor și în jurul cablurilor la trecerea prin planșee, cu materiale incombustibile având aceeași rezistență la foc cu cea a elementului străpuns.
(2) Atunci când etanșarea conductelor și a cablurilor din ghenele verticale pentru instalații în dreptul planșeelor, nu este posibilă sau justificată tehnic, pereții ghenelor vor fi clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum EI/REI 120 pentru înălțimi de până la h < 125 m și EI/REI 180 pentru înălțimi cu h ≥ 125 m, iar ușile sau trapele de vizitare ale acestora vor fi realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum EI 90 și nu vor fi amplasate în case de scări de evacuare.
Articolul 4.2.4.6.
Ghenele verticale se separă, la trecerea prin planșee care delimitează compartimente de incendiu, cu elemente și materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 care vor asigura aceeași rezistență la foc cu a planșeului străpuns, iar atunci când separarea nu este posibilă sau justificată tehnic, pereții ghenelor vor fi din materiale A1 sau A2-s1,d0 minimum EI/REI 180 pentru înălțimi de până la h < 125 m și EI/REI 240 pentru înălțimi cu h ≥ 125m și ușile (trapele) lor de vizitare vor fi din materiale A1 sau A2-s1,d0 minimum EI120.
Articolul 4.2.4.7.
În clădirile de locuit colective foarte înalte, pereții și planșeele de separare a apartamentelor de locuit față de căile comune de circulație funcțională și evacuare a utilizatorilor, vor respecta prevederile din Art. 4.2.5.2 . și Art. 4.2.5.3 . și Tabelul 95 și Tabelul 96, specifice din normativ.
Articolul 4.2.4.8.
Încăperile de depozitare cu densitatea sarcinii termice peste 420 MJ/mp (încadrate în risc mijlociu) sau densitatea sarcinii termice 420 MJ/mp ≤ q < 840 MJ/mp) și încăperile cu densitatea sarcinii termice mai mare sau egală cu 840 MJ/mp (încadrate în risc mare) sau densitatea sarcinii termice 840 MJ/mp ≤ q < 1.680 MJ/mp se separă de restul clădirii foarte înalte cu pereți rezistenți la foc și planșee rezistente la foc, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, respectiv goluri funcționale conform prevederilor din Tabelul 94 și se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice.
Fragment 194
Încăperile de depozitare cu densitatea sarcinii termice mai mare de 210 MJ/mp și mai mică de 420 MJ/mp cu suprafața utilă ≤ 36 mp vor avea pereții EI/REI 60 și ușile din acestea vor fi EI_2 30-C3S_200 iar cele cu suprafața utilă > 36 mp vor avea pereții EI/REI 90 și ușile din acestea vor fi EI_2 45- C3S_200.
Obs.
Încăperile cu risc foarte mare de incendiu sau risc de explozie volumetrică nu se admit în compartimentele clădirii foarte înalte, cu excepția celor permise prin alte reglementări specifice. La activitățile permise cu risc de explozie volumetrică dispuse tehnic sau funcțional la toate nivelurile construcției (inclusiv pe terasa ultimului nivel al construcției civile foarte înalte), este obligatorie asigurarea măsurilor corespunzătoare de compartimentare către alte spații și funcțiuni cu elemente rezistente la foc și explozie volumetrică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice aplicabile. (de exemplu centrale termice amplasate pe clădiri). În construcțiile civile înalte nu este admisă manipularea, prelucrarea sau depozitarea materialelor și substanțelor cu risc de explozie volumetrică, precum și amplasarea atelierelor în care se utilizează astfel de materiale, cu excepția celor stabilite prin reglementări specifice (laboratoare, farmacii, spitale etc.). Încăperile cu densitatea sarcinii termice peste 1.680 MJ/mp nu sunt admise.
Încăperile de depozitare cu aria utilă mai mare de 36 mp și sarcina termică mai mare de 105 MJ/mp se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/ sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.
Articolul 4.2.4.9.
(1) Elementele de compartimentare dintre spațiile de parcare a autoturismelor și clădirile foarte înalte de care se alipesc sau în care se înglobează, trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și rezistente la foc minimum EI/REI 240 pentru pereți și minimum REI 180 pentru planșee.
(2) În acești pereți de compartimentare se admite practicarea golurilor de comunicare funcțională, dacă sunt separate prin încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune, echipate cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 120-C5S_200.
Articolul 4.2.4.10.
(1) Ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, de marfă, tip monte-charge și alte sisteme de transport materiale pe verticală din clădirile foarte înalte, vor fi realizate conform legislației specifice și vor avea puțuri de ascensoare proprii, separate de restul construcției prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 180, pentru ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, respectiv EI/REI 240 pentru celelalte tipuri de ascensoare sau sisteme și, după caz, planșee rezistente la foc minimum REI 180, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. În pereții puțurilor de ascensoare sunt admise numai golurile funcționale de acces din nivelurile clădirii (uși de palier).
(2) Într-un puț se pot amplasa maximum două cabine de ascensor prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor.
Articolul 4.2.4.11.
(1) La nivelurile supraterane ale clădirii foarte înalte, accesul la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor se asigură prin uși de palier (ale ascensoarelor) rezistente la foc EI 120.
(2) La nivelurile subterane ale clădirii foarte înalte, accesul la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și la fum EI_2 45-C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 120 la ușile ascensoarelor; în acest caz încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 120.
(3) Fac excepție subsolurile cu risc mic de incendiu, care se separă la fel cu nivelurile supraterane.
Articolul 4.2.4.12.
(1) La nivelurile supraterane ale clădirii foarte înalte, accesul la ascensoarele de marfă, tip monte-charge și la alte sisteme de transport materiale pe verticală se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 120 la ușile de palier ale ascensoarelor; încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 120.
Fragment 199
(c) Sălile aglomerate din clădirile foarte înalte situate în porțiunile de clădiri foarte înalte până la cota +42 m inclusiv, respectă prevederile privind performanțele specifice clădirilor foarte înalte, fiind admisă utilizarea scărilor construcției foarte înalte pentru evacuarea utilizatorilor, dacă îndeplinesc și condițiile de alcătuire și dimensionare pentru săli aglomerate. Sălile aglomerate din cadrul clădirilor foarte înalte dispuse în compartimente de incendiu separate funcțional și constructiv față de restul clădirii foarte înalte, situate până la cota +42 m inclusiv în cadrul volumului clădirilor foarte înalte, care dispun de scări proprii (dacă îndeplinesc și condițiile de alcătuire și dimensionare a scărilor pentru săli aglomerate) pentru evacuarea tuturor utilizatorilor sălilor aglomerate, nu generează îndeplinirea condițiilor de alcătuire și dimensionare pentru săli aglomerate a celorlalte scări de evacuare ale clădirii foarte înalte. ...
Articolul 4.2.5.7.
Numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (U_f) din clădirile supraterane foarte înalte, este de 70 utilizatori. Numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (U_f) din clădirile supraterane foarte înalte destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie), este de 40 utilizatori.
Articolul 4.2.5.8.
(1) La nivelurile supraterane ale clădirii foarte înalte, accesul la scările de evacuare închise este admis numai prin încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune, conform prevederilor normativului.
(2) Încăperile tampon protejate vor avea pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 90 și planșee REI 90, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, iar golurile de circulație protejate cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 și vor fi puse în suprapresiune.
(3) Ușile încăperilor tampon de acces la casele de scări de evacuare se prevăd cu bare antipanică și se vor deschide în sensul evacuării, indiferent de numărul de persoane.
(4) Ușile de evacuare ce debușează în exteriorul construcției, se prevăd cu bare antipanică.
Articolul 4.2.5.9.
(1) La nivelurile subterane ale clădirilor foarte înalte, accesul la scările de evacuare închise se asigură numai prin încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune, realizate cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120, planșee REI 90, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200.
(2) Ușile încăperilor tampon se prevăd cu bare antipanică.
(3) Ușile de evacuare ce debușează în exteriorul construcției, se prevăd cu bare antipanică.
Articolul 4.2.5.10.
(1) Rampele scărilor închise aferente nivelurilor subterane, se separă de rampele scărilor nivelurilor supraterane prin pereți rezistenți la foc EI/REI 180 și planșee REI 180, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.
(2) Comunicarea funcțională între rampele scărilor subterane și rampele scărilor supraterane, se poate asigura printr-o ușă rezistentă la foc și etanșă la fum EI_2 120-C5S_200, dispusă la parter sau palierul intermediar dintre parter și primul nivel al subsolului, cu deschidere în sensul de evacuare.
(3) Dacă nu există comunicare între rampa subterană și cea supraterană, golul de ieșire al rampei subterane în holul de la parter se protejază cu ușă rezistentă la foc și etanșă la fum EI_2 120-C5S_200, cu deschidere în sensul de evacuare.
Articolul 4.2.5.11.
(1) Finisajele interioare ale pereților, plafoanelor și pardoselilor căilor comune de circulație funcțională și evacuare a utilizatorilor clădirilor foarte înalte trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, respectiv A1_FL sau A2_FL-s1.
(2) Pe căile comune de circulație orizontală funcțională și de evacuare a utilizatorilor (coridoare, holuri) se admit și finisaje clasa de reacție la foc minimum B-s1,d0 din folii cu grosimea de maxim 0,5 cm care se lipesc pe suport A1 sau A2-s1,d0 și mochete, minimum B_FL-s1, cu grosimea de maxim 2 cm, montate direct sau pe un strat fonoizolator la zgomot de impact, care se lipesc pe suport A1 sau A2-s1,d0.
(3) Pardoselile supraînălțate se realizează conform Art. 2.4.5.4.
(4) Tratamentele și izolațiile termice și fonice interioare, utilizate pe căile comune de circulație, trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, respectiv A1_fl sau A2_FL-s1.
Articolul 4.2.5.12.
(1) Circulațiile comune orizontale (coridoare, holuri, vestibuluri) se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți cu ventilare mecanică sau se pun în suprapresiune, conform prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice de specialitate.
Fragment 200
(2) Evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu din casele de scări supraterane închise, precum și din încăperile tampon ale acestora, se asigură prin tiraj natural organizat sau acestea se pun în suprapresiune. Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu din casele de scări subterane închise și la încăperile tampon ale acestora, se asigură numai prin tiraj natural organizat, sau acestea se pun în suprapresiune.
(3) Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu, din casele de scări închise și din circulațiile comune orizontale subterane, se asigură separat față de cele ale nivelurilor supraterane.
...
4.2.6. Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu
Articolul 4.2.6.1.
La clădirile foarte înalte se asigură căi de acces și de intervenție pentru autospecialele de intervenție cel puțin integral pe două (2) laturi alăturate și, totodată, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori. (2) În conformitate cu capacitatea maximă simultană a clădirii foarte înalte, trebuie avute în vedere și prevederile Art. 2.6.7. alin. (1) , (2) și (3) . Pentru o capacitate maxim simultană mai mare de 2.500 de persoane nu se ia în calcul Art. 2.6.7. alin. (3) .
...
4.2.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor
Articolul 4.2.7.1.
(1) Clădirile foarte înalte se echipează cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor, precum și cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului, conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate.
(2) Clădirile civile foarte înalte se dotează cu stingătoare, asigurând un stingător portativ cu performanța de stingere minimă 21A și 113B pentru o arie desfășurată de maximum 200 mp, dar minimum două stingătoare pe fiecare nivel al clădirii.
...
...
SECȚIUNEA III
4.3. Clădiri civile cu săli aglomerate 4.3.1. Condiții comune de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu al construcției)
Articolul 4.3.1.1.
(1) Măsurile de securitate la incendiu la sălile aglomerate se stabilesc în funcție de destinație, categoria sălii aglomerate, capacitatea maximă simultană de utilizatori, starea utilizatorilor, numărul de niveluri și nivelul de stabilitate la incendiu al construcției.
(2) Nivelul de stabilitate la incendiu al clădirilor cu săli aglomerate se determină conform prevederilor din Art. 2.1.3.2 . și Tabelul 2.
(3) Pentru sălile aglomerate cu funcțiuni multiple (polivalente), măsurile de securitate la incendiu se asigură în funcție de categoria de încadrare cea mai defavorabilă a sălii.
Articolul 4.3.1.2.
(1) În funcție de destinație, sălile aglomerate se încadrează în categoria S1 sau categoria S2, conform prevederilor din Tabelul 98.
(2) Sălile aglomerate a căror destinație nu este menționată în Tabelul 98, se încadrează prin asimilare. Tabelul 98: Categorii de săli aglomerate Categoria sălii aglomerate
Destinația sălii aglomerate
S1
Teatre, săli de spectacole, circuri, expoziții comerciale și muzee cu exponate combustibile, discoteci, cluburi etc.
S2
Săli de întruniri, conferințe, concerte, sport, așteptare, cult, magazine și centre comerciale, proiecții cinematografice, lectură, muzee cu exponate incombustibile, expoziții, auditorii, cantine, restaurante, vestiare etc.
...
4.3.2. Amplasarea și conformarea clădirilor
Articolul 4.3.2.1.
(1) Clădirile cu săli aglomerate care au asigurat nivelul I, II sau III de stabilitate la incendiu, vor fi astfel conformate încât să îndeplinească condițiile de corelare normate, astfel: a) între modul de amplasare, categoria sălii aglomerate supraterane și capacitatea maximă simultană de utilizatori admisă, potrivit prevederilor din Tabelul 99.; Tabelul 99: Corelare între modul de amplasare, categoria sălii aglomerate supraterane și capacitatea maximă simultană de utilizatori admisă Amplasarea sălii aglomerate
Categoria sălii aglomerate
Capacitatea maximă simultană de utilizatori, în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii
I
II
III
Independentă sau compartiment de incendiu
S1
Nelimitat*
5.000**
2.000
S2
Nelimitat***
2.500
Alipită pe o latură de construcție cu altă destinație sau comasarea mai multor săli aglomerate într-o construcție fără alte destinații
S1
5.000
3.000
1.500
S2
6.000
4.000
2.000
Înglobată în construcție cu altă destinație
S1
3.000
2.000
1.000
S2
5.000
3.000
1.500
Fragment 201
Note Tabelul 99: (a) * - se aplică Tabelul 41 și Art. 3.1.2.6 . referitor la aria compartimentului de incendiu a clădirilor și compartimentelor de incendiu supraterane civile (arie nelimitată), în condițiile în care se prevăd instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (coridoare/ holuri) și casele de scări; în cazul în care nu se prevăd toate instalațiile enumerate anterior, aria compartimentului de incendiu este maximum 15.000 mp. ...
(b) ** - nu se aplică Tabelul 41 și Art. 3.1.2.6 . referitor la aria compartimentului de incendiu a clădirilor și compartimentelor de incendiu supraterane civile (arie nelimitată), în condițiile în care se prevăd instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (coridoare/ holuri) și casele de scări. ...
(c) *** - se aplică Tabelul 41 și Art. 3.1.2.6 . referitor la aria compartimentului de incendiu a clădirilor și compartimentelor de incendiu supraterane civile (arie nelimitată), în condițiile în care se prevăd instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (coridoare/ holuri) și casele de scări; în cazul în care nu se prevăd toate instalațiile enumerate anterior, aria compartimentului de incendiu este maximum 10.000 mp. ...
...
b) între categoria sălii aglomerate (porțiunea în care publicul are acces) și numărul maxim de niveluri supraterane admis în care pot fi dispuse săli aglomerate, potrivit prevederilor din Tabelul 100.; Tabelul 100: Corelare între categoria sălii aglomerate (porțiunea în care publicul are acces) și numărul de niveluri supraterane în care este admisă realizarea acestora Categoria sălii aglomerate
Numărul maxim de niveluri supraterane în care pot fi dispuse săli aglomerate
I
II
III
S1
Nelimitat
5
2
S2
Nelimitat
6
3
...
c) între categoria sălii aglomerate (porțiunea în care publicul are acces) și numărul de niveluri subterane admis în care pot fi dispuse săli aglomerate, potrivit prevederilor din Tabelul 101. Tabelul 101: Corelare între categoria sălii aglomerate (porțiunea în care publicul are acces) și numărul maxim de niveluri subterane în care este admisă realizarea acestora Categoria sălii aglomerate
Numărul maxim de niveluri subterane în care pot fi dispuse săli aglomerate
I
II
III
S1
2
1
-
S2
2
1
-
...
Articolul 4.3.2.2.
(1) În clădiri (construcții) provizorii independente, parter, cu nivelul de stabilitate la incendiu IV sau V, se pot amenaja săli aglomerate numai pentru: a) circuri mobile, spații comerciale, săli de întruniri ocazionale, patinoare, terenuri de hochei, bazine de înot și altele similare; ...
b) cluburi, discoteci și cinematografe cu funcționare sezonieră, pentru maximum 300 de utilizatori; ...
c) expoziții de importanță locală care nu adăpostesc exponate de valoare sau de patrimoniu (potrivit declarației investitorului sau beneficiarului). ...
(2) La clădirile (construcțiile) provizorii cu săli aglomerate, trebuie asigurate minimum două căi de evacuare pentru utilizatori și lungimile căilor de evacuare normate de la cel mai îndepărtat loc până la o ieșire în exterior.
Articolul 4.3.2.3.
(1) Porțiunile de clădire aferente sălilor aglomerate înglobate în construcții cu alte destinații, se separă cu elemente de construcție rezistente la foc minimum EI/REI 180 pentru pereți și minimum REI 90 pentru planșee. În mod similar, se separă între ele și porțiunile de clădiri aferente mai multor săli aglomerate comasate, indiferent de destinația lor.
(2) La cluburi și discoteci, porțiunile aferente diferitelor activități pot comunica liber cu sectoarele de recepție ale sălilor aglomerate.
(3) Vestiarele, birourile, amfiteatrele și sălile de întruniri din clădirile administrative, de învățământ, sănătate, sport, cultură, turism, cult etc., pot avea căi de evacuare comune cu cele ale clădirii în care sunt situate.
(4) Sălile aglomerate (inclusiv cele comasate într-o clădire cu altă destinație), pot comunica cu porțiunile comune ale clădirii în care sunt dispuse, prin goluri de circulație funcțională și de evacuare, protejate cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 30-C5S_200.
Articolul 4.3.2.4.
Fragment 202
(1) Porțiunile de clădire aferente sălilor aglomerate din construcții cu alte destinații, se pot constitui în compartimente de incendiu distincte, independente funcțional, delimitate față de restul clădirii conform prevederilor normate, compartimentarea se poate realiza în limitele compartimentelor de incendiu stabilite pentru fiecare tip sau funcțiune distincte potrivit prevederilor normativului, asigurându-se separarea tipurilor și/sau a funcțiunilor diferite cu elemente de construcție verticale și orizontale cu rezistențe la foc determinate în funcție de densitatea sarcinii termice (q) din spațiile adiacente, dar nu mai puțin de REI 180 sau EI-M 180 pentru pereți și REI 120 pentru planșee și protecții a golurilor conform prevederilor normativului. Pentru fiecare compartiment de incendiu distinct, se asigură căi de acces și de evacuare pentru utilizatori, precum și căi de acces carosabile corespunzător dimensionate pentru circulația și amplasarea autospecialelor pentru intervenție de stingere și salvare în caz de incendiu, cel puțin pe două laturi.
(2) Atunci când porțiunile de clădire aferente sălilor aglomerate se constituie în compartimente de incendiu distincte, independente funcțional, în cadrul construcțiilor civile cu înălțime obișnuită, măsurile de protecție pasive specifice clădirilor cu săli aglomerate se aplică doar compartimentelor ce includ săli aglomerate, cu excepția asigurării pentru fiecare compartiment a minimum două căi de evacuare distincte pentru utilizatori și a condițiilor minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească principalele elemente de construcție utilizate pentru încadrarea întregii construcții în nivelul de stabilitate la incendiu specificat de Art. 4.3.2.1 . astfel încât întreaga construcție să îndeplinească condițiile de corelare normate între modul de amplasare, categoria sălii aglomerate supraterane și capacitatea maximă simultană de utilizatori admisă.
(3) Atunci când porțiunile de clădire aferente sălilor aglomerate se constituie în compartimente de incendiu distincte, independente funcțional, în cadrul clădirilor înalte sau foarte înalte vor fi îndeplinite și condițiile de performanță specifice acestor tipuri de clădiri, asigurându-se îndeplinirea condițiilor de performanță cele mai severe prevăzute în normativ pentru respectivele tipuri de clădiri.
...
4.3.3. Limitarea propagării incendiilor
Articolul 4.3.3.1.
(1) În interiorul compartimentelor de incendiu sau funcționale ale sălilor aglomerate cu orice destinație, încăperile cu risc mare de incendiu sau care adăpostesc aparataj sau obiecte de importanță deosebită, se separă de restul clădirii prin pereți și planșee a căror rezistență la foc se stabilește în funcție de densitatea sarcinii termice (q), potrivit prevederilor din Art. 2.3.1.2. și Tabelul 5 precum și de importanța bunurilor din încăperile adiacente.
(2) Cabinele tehnice necesare funcțional (regie, sunet, lumini), pot avea spre sala aglomerată, goluri protejate cu geamuri rezistente la foc minimum EI 60 sau cu obloane rezistente la foc EI 60 sau cu perdele de sprinklere cu funcționare timp de minimum 60 de minute, pereți EI 120 și planșee REI 120, în toate cazurile în care aceste cabine se separă de restul clădirii la fel ca sala aglomerată.
Fragment 203
(3) Elementele de separare din interiorul clădirii și compartimentelor de incendiu sau funcționale ale clădirii cu săli aglomerate, trebuie să îndeplinească și condițiile determinate de densitatea sarcinii termice (q) și prevederile din Tabelul 102. Tabelul 102: Elemente de separare din interiorul clădirii și compartimentelor de incendiu sau funcționale ale clădirilor cu săli aglomerate Nr. crt.
Destinația elementului
Nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii
Condiții minime de rezistență (minute) și reacție la foc
Observații
pereți
planșee
1.
Planșeele nivelurilor intermediare amenajate în interiorul sălilor aglomerate (logii, balcoane, supante, platforme etc.)
I, II, III
-
REI* A1 sau A2-s1,d0
* Se respectă condițiile nivelului de stabilitate la incendiu asigurat la construcție conform Tabelul 2
2.
Elemente ce separă de restul construcției încăperile accesibile publicului din săli polivalente, teatre, cinematogarafe, expoziții, magazine, centre și complexuri comerciale etc., (cu excepția planșeelor peste subsol)
I
EI 120 A1 sau A2-s1,d0
REI 90 A1 sau A2-s1,d0
Pentru căile comune de circulație funcțională și evacuare ale acestora se respectă condițiile de performanță la foc ale pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de circulație funcțională și de evacuare orizontale și verticale, dacă clădirea în care este dispusă sala aglomerată nu impune cerințe mai restrictive.
II
REI 60 A1 sau A2-s1,d0
III
EI 60 A1 sau A2-s1,d0
REI 45 A1 sau A2-s1,d0
3.
Planșeele peste subsol sau demisol, la încăperile accesibile publicului și la căile lor comune de circulație funcțională și de evacuare, precum și la ateliere
I, II
-
REI 180 A1 sau A2-s1,d0
În săli de alimentație publică, pot fi REI 60, cu excepția planșeelor peste parcaje și depozite de materiale combustibile
III
-
REI 120 A1 sau A2-s1,d0
4.
Elemente de separare între depozitele de materiale și/sau substanțe combustibile aferente sălii aglomerate și restul construcției
I, II, III
Minimum EI 180 A1 sau A2-s1,d0
minimum REI 120 A1 sau A2- s1,d0
Golurile de comunicare funcțională se protejază cu elemente minimum EI_2 90-C3S_200
Notă Tabelul 102: "-" - Fără performanțe determinate la foc.
Articolul 4.3.3.2.
Pereții și planșeele de separare a spațiilor închise pentru parcarea autoturismelor, față de clădiri ori porțiuni de clădiri cu săli aglomerate indiferent de destinație, trebuie să fie rezistente la foc minimum EI/REI 240 pentru pereți și respectiv REI 180 pentru planșee. În acești pereți de separare a parcajelor, se admit numai goluri de circulație funcțională și evacuare, protejate cu încăperi tampon, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200.
...
4.3.4. Alcătuiri constructive 4.3.4.1. Prevederi generale
Articolul 4.3.4.1.1.
(1) Elementele decorative interioare și finisajele, precum și tratamentele și izolațiile termice și acustice ale sălilor aglomerate trebuie să fie din clasa de reacție la foc minimum B-s1,d0 și respectiv minimum B_FL-s1, alcătuite potrivit prevederilor din normativ.
(2) Continuitatea golurilor dintre finisajele sau tratamentele termice sau acustice și elementele suport ale acestora (pereți, parapeți sau planșee), trebuie întreruptă prin diafragme (care pot fi realizate din aceleași materiale), în celule cu dimensiuni de maximum 3 m x 3 m, astfel încât să se evite formarea de curenți favorabili dezvoltării incendiilor.
Articolul 4.3.4.1.2.
(1) În sălile aglomerate și spațiile lor anexă în care publicul are acces, plafoanele cu suprafața continuă sau discontinuă/modulară, de tip perforat, lamelar, fagure sau grătar (atât cele pline, cât și cele care nu sunt pline) se realizează din materiale încadrate în clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. Plafoanele (autoportante sau suspendate) pline (cu suprafața continuă nedemontabilă) vor fi rezistente la foc EI 30 (a←→b). Este obligatorie prevederea plafoanelor rezistente la foc minimum EI 30 (a←→b) în sălile aglomerate și spațiile lor anexă în care publicul are acces, precum și pe căile comune de evacuare ale sălilor aglomerate, atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență nu este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere sau a plafoanelor rezistente la foc minimum EI 30 (a←b) în sălile aglomerate și spațiile lor anexă în care publicul are acces precum și pe căile comune de evacuare ale sălilor aglomerate, atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere.
Fragment 211
(1) Clădirile cu săli aglomerate vor avea asigurat acces din drumurile publice și posibilități corespunzătoare de desfășurare a operațiunilor de stingere a incendiilor și de salvare a utilizatorilor în caz de incendiu.
(2) Platformele exterioare pentru parcarea autovehiculelor situate în vecinătatea clădirilor, trebuie amplasate în afara gabaritului liber necesar evacuării utilizatorilor și al accesului, circulației și intervenției autospecialelor la fațadele vitrate ale clădirii și la sursele de alimentare cu apă.
Articolul 4.3.6.3.
În conformitate cu capacitatea maximă simultană a clădirii cu săli aglomerate, trebuie avute în vedere și prevederile Art. 2.6.7. alin. (1) și (3) .
Articolul 4.3.6.4.
În cazul porțiunilor de clădire aferente sălilor aglomerate din construcții cu alte destinații, care se pot constitui în compartimente de incendiu distincte, independente funcțional, delimitate față de restul clădirii conform prevederilor normate, se asigură pentru fiecare compartiment de incendiu distinct căi de acces carosabile corespunzător dimensionate pentru circulația și amplasarea autospecialelor pentru intervenție de stingere și salvare în caz de incendiu, cel puțin pe două laturi, astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori.
...
4.3.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor
Articolul 4.3.7.1.
(1) Clădirile cu săli aglomerate se echipează cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor, precum și cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului, conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate.
(2) Clădirile civile cu săli aglomerate se dotează cu stingătoare, asigurând un stingător portativ cu performanța de stingere minimă 21A și 113B pentru o arie desfășurată de maximum 200 mp, dar minimum două stingătoare pe fiecare nivel al clădirii.
...
...
...
CAPITOLUL 5
5. PERFORMANȚE SPECIFICE CLĂDIRILOR CIVILE SUBTERANE ȘI PORȚIUNILOR SUBTERANE (SUBSOLURILOR) ALE CLĂDIRILOR CIVILE (PUBLICE) SUPRATERANE 5.1. Condiții comune de performanță a construcțiilor (risc de incendiu și nivel de stabilitate la incendiu al construcției)
Articolul 5.1.1.
Clădirile civile subterane independente sunt constituite din construcții cu funcțiuni diverse (centre comerciale, galerii de artă, discoteci, baruri, săli de întruniri sau spectacole, alimentație, servicii etc.), realizate sub cota terenului înconjurător. Ele nu sunt constituite din subsoluri ale clădirilor supraterane.
Articolul 5.1.2.
(1) Clădirile civile subterane independente vor avea asigurat nivelul I sau II de stabilitate la incendiu, iar aria compartimentului de incendiu va fi limitată la 3.500 mp, fără posibilitatea de majorare.
(2) Prin modul de dispunere a funcțiunilor și măsurile de securitate la incendiu asigurate, se va asigura limitarea propagării fumului și a focului în interior, precum și la vecinătăți.
Articolul 5.1.3.
Clădirile civile (publice) subterane independente se proiectează și realizează conform reglementării tehnice Normativ de proiectare a construcțiilor publice subterane, indicativ NP 25-1997, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului nr. 142/N/1997, având în vedere și precizările acestui capitol, iar cele comasate în clădiri civile supraterane (subsoluri ale acestora), conform prevederilor prezentului normativ.
Articolul 5.1.4.
Porțiunile subterane (subsolurile) ale clădirilor civile (publice) supraterane, vor respecta condițiile de încadrare în nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii supraterane, conform prevederilor normativului, iar încăperile respective vor avea stabilite și precizate riscurile de incendiu specifice.
...
5.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor
Articolul 5.2.1.
Clădirile subterane independente, pot fi amplasate independent sau se pot alipi unor construcții sau porțiuni de construcții subterane, față de care se compartimentează. Clădirile civile subterane independente nu se comasează.
Articolul 5.2.2.
(1) În clădirile civile subterane independente, nu este recomandată dispunerea unor spații sau încăperi cu riscuri mari sau foarte mari de incendiu sau în care sunt utilizate și/sau depozitate substanțe care în amestec cu aerul pot produce amestecuri cu risc de explozie volumetrică.
(2) Funcțiunile care includ lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate sub 55°C în cantitățile declarate (stații de alimentare a autoturismelor cu carburanți, service auto, stații de spălare auto și altele similare), pot fi dispuse în zone special amenajate și marcate ale clădirii subterane independente, atunci când sunt compartimentate față de restul clădirii subterane și îndeplinesc condițiile de securitate la incendiu stabilite în normativ și în reglementările tehnice specifice.
Articolul 5.2.3.
Fragment 215
● folosirea echipamentului electric, care conține până la 60 Kg ulei pe unitatea de echipament, precum și a fluxurilor de cabluri cu mai puțin de 3,5 Kg material combustibil/ml pe flux;
● materialele și substanțele combustibile din spațiul respectiv, inclusiv cele din utilaje care nu se încadrează la punctul 2 sau cele utilizate la transportul ori depozitarea materialelor combustibile, a unor ambalaje, palete sau rafturi combustibile, dacă nu depășesc în totalitate 105 MJ/mp.
În situațiile de mai sus, încadrarea se face în funcție de pericolul de incendiu în ansamblu, în categoria D sau E de pericol de incendiu;
...
– Categoria D de pericol de incendiu: existența focului deschis sub orice formă, în absența substanțelor combustibile (substanțe sau materiale incombustibile în stare fierbinte, topite sau incandescente, cu degajări de căldură radiantă, flăcări sau scântei) ori substanțe și materiale combustibile cu posibilități de incendiu/ardere, cu densitatea sarcinii termice q ≤ 105 MJ/mp; ...
– Categoria E de pericol de incendiu: existența unor materiale sau substanțe incombustibile în stare rece sau a substanțelor combustibile în stare de umiditate înaintată, peste 80%, cu densitatea sarcinii termice q ≤ 105 MJ/mp. ...
Articolul 6.1.1.2.
(1) Zonele, încăperile, compartimentele de incendiu și construcțiile de producție și/sau depozitare, vor avea determinate și precizate riscurile de incendiu, conform prevederilor Art. 2.1.2.2 . și Art. 2.1.2.5 .
(2) Atunci, când în construcțiile de producție și/sau depozitare sunt utilizate sau depozitate lichide combustibile, se respectă și măsurile de securitate la incendiu specifice acestora.
(3) La instalațiile tehnologice de producție și/sau depozitare amplasate în aer liber, riscurile de incendiu se determină independent pentru fiecare instalație care prezintă caracteristici diferite din punct de vedere al securității la incendiu și la care se asigură condițiile de securitate și nivelurile de performanță corespunzătoare acestora, precizându-se zonele în care sunt obligatorii măsuri de protecție specifice. Inginerul tehnolog trebuie să stabilească și să delimiteze zonele periculoase (de protecție și zone Ex) și respectiv de echipare și dotare cu sisteme de siguranță și de securitate la incendiu specifice tipurilor de materii prime, produse finite prevăzute în normativele de specialitate.
Articolul 6.1.1.3.
(1) În funcție de riscurile de incendiu determinate și precizate obligatoriu în documentație, la construcțiile de producție și/sau depozitare se asigură performanțele normate.
(2) Delimitarea zonelor în care se asigură măsurile specifice de securitate la incendiu impuse de riscurile foarte mari de incendiu și explozie volumetrică, este obligatorie și se are în vedere posibilitatea prezenței amestecurilor de aer cu gaze, vapori sau praf în concentrații cu pericol de explozie în timpul funcționării normale.
Articolul 6.1.1.4.
(1) Construcțiile și compartimentele de incendiu de producție și/sau depozitare, vor avea determinat și precizat nivelul de stabilitate la incendiu asigurat.
(2) Condițiile minime pe care trebuie să le îndeplinească construcția pentru încadrarea în nivelul de stabilitate la incendiu, sunt precizate în Art. 2.1.3.2 . și în Tabelul 3.
...
6.1.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor
Articolul 6.1.2.1.
Construcțiile de producție și/sau depozitare se amplasează la distanțele normate față de construcții învecinate, conform prevederilor din Art. 2.2.1.2 . și Tabelul 4, sau se compartimentează față de acestea cu elemente de construcție rezistente la foc pentru separarea compartimentelor de incendiu, corespunzătoare riscurilor de incendiu și densității sarcinii termice (q).
Articolul 6.1.2.2.
În funcție de nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, ariile construite ale construcțiilor și compartimentelor de incendiu de producție și/sau depozitare (Ac), se conformează potrivit prevederilor din Tabelul 114.
Fragment 216
Tabelul 114: Condiții de corelare a ariilor construite (Ac) și a numărului de niveluri al construcțiilor și compartimentelor de incendiu supraterane de producție și/sau depozitare Risc de incendiu
Nivel de stabilitate la incendiu
Număr de niveluri admise
Arie maximă construită (Ac) a construcțiilor și compartimentelor de incendiu de producție și/sau depozitare (mp)
parter
cu două niveluri
cu mai multe niveluri
Foarte mare și risc de explozie
I
6
Nelimitat
II
6
6.000
3.000
1.000
Foarte mare
I
Nelimitată
II
6
Nelimitată
10.000
5.000
Mare
I
Nelimitată
II
6
Nelimitată
15.000
7.500
III
3
5.500
3.500
2.500
IV
2
3.000
1.500
Nu se admit
V
1
1.500
Nu se admit
Mijlociu
I - II
Nelimitată
III
3
7.000
5.500
3.500
IV
2
3.500
2.000
Nu se admit
V
1
1.500
Nu se admit
Mic
I - II
Nelimitată
III
3
7.800
6.500
5.000
IV
2
3.500
2.600
Nu se admit
V
2
2.600
1.500
Nu se admit
Note Tabelul 114:
Note Tabelul 114: (a) Ariile construite (Ac) se pot majora cu 100% la construcțiile și compartimentele de incendiu echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor sau cu 25% pentru cele prevăzute cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu cu acoperire totală. Majorările nu se cumulează. ...
(b) La construcțiile de producție și/sau depozitare cu două niveluri supraterane din cadrul limitei de proprietate, atunci când se prevăd instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și evacuare a fumului din circulațiile comune orizontale (coridoare/holuri) și casele de scări, investitorii sau beneficiarii pot mări aria compartimentului de incendiu în limitele admise pentru clădiri parter, dacă planșeul dintre parter și etaj este rezistent la foc minimum REI 120 și eventualele goluri tehnologice din planșeul de separare sunt protejate cu elemente rezistente la foc minimum EI 90 cu închidere automată în caz de incendiu ...
Articolul 6.1.2.3.
(1) La conformarea construcțiilor și compartimentelor de incendiu supraterane de producție și/sau depozitare, se vor avea în vedere prevederile privind performanțele comune ale construcțiilor cu orice destinație și celor comune și specifice construcțiilor supraterane de producție și/sau depozitare ( Art. 2.2.2.1 . * 2.2.2.4 . și Art. 6.1.2.2 .).
(2) Construcțiile de producție și/sau depozitare vor fi conformate astfel încât să îndeplinească condițiile de corelare între nivelul de stabilitate la incendiu asigurat (conform prevederilor din Art. 2.1.3.2 . și Tabelul 3), aria construită (Ac), destinația și numărul de niveluri, conform prevederilor normate ( Art. 6.1.2.2.) .
Articolul 6.1.2.4.
(1) Pe cât posibil, activitățile cu riscuri mari și foarte mari de incendiu, se dispun în zone distincte ale construcției, iar cele cu riscuri de explozie volumetrică, la ultimul nivel al construcției supraterane de producție și/sau depozitare.
(2) Atunci când activitățile cu risc de explozie volumetrică nu pot fi dispuse tehnic sau funcțional la ultimul nivel al construcției de producție și/sau depozitare, este obligatorie asigurarea măsurilor corespunzătoare de compartimentare cu elemente rezistente la foc și explozie volumetrică (REI), potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. La activitățile cu risc de explozie volumetrică dispuse tehnic sau funcțional pe terasa ultimului nivel al construcției de producție și/sau depozitare, este obligatorie asigurarea măsurilor corespunzătoare de compartimentare către alte spații și funcțiuni cu elemente rezistente la foc și explozie volumetrică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice aplicabile.
(3) În subsolurile construcțiilor de producție se pot dispune spații cu risc de explozie volumetrică numai atunci când sunt justificate tehnic și au asigurate măsurile specifice de protecție și compartimentare cu elemente rezistente la foc și explozie (REI).
...
6.1.3. Limitarea propagării incendiilor
Articolul 6.1.3.1.
(1) Compartimentele de incendiu ale construcțiilor de producție și/sau depozitare constituite conform prevederilor normativului, se separă de restul construcției prin elemente de compartimentare corespunzătoare riscului de incendiu și densității sarcinii termice (q) din încăperile adiacente, conform prevederilor din Art. 2.3.1.2 . și Tabelul 5.
(2) În același mod se separă între ele și porțiuni ale construcției încadrate în riscuri de incendiu diferite.
Fragment 217
(3) În interiorul compartimentelor de incendiu, se prevăd elemente de separare orizontale și/sau verticale rezistente la foc, care să împiedice propagarea ușoară a focului și a fumului pe arii mari construite.
Articolul 6.1.3.2.
(1) Grupările de încăperi cu același risc de incendiu și aceeași destinație se admit în limita următoarelor arii construite în cadrul construcțiilor de producție și/sau depozitare: – maximum 600 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open-space să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții de producție și/sau depozitare încadrate în nivelul I de stabilitate la incendiu; ...
– maximum 400 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open-space să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții de producție și/sau depozitare încadrate în nivelul II de stabilitate la incendiu; ...
– maximum 200 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open-space să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții de producție și/sau depozitare încadrate în nivelul III de stabilitate la incendiu. ...
Grupările de încăperi cu același risc de incendiu și aceeași destinație nedelimitate între ele încadrate în nivelul IV-V de stabilitate la incendiu, nu se admit în cadrul construcțiilor de producție și/sau depozitare.
(2) În construcțiile și compartimentele de incendiu, separarea spațiilor se realizează prin pereți rezistenți la foc conform densității de sarcină termică dar minimum EI/REI 60 și după caz, planșee minimum REI 60, iar golurile de comunicare funcțională din acestea se protejează cu elemente de închidere rezistente la foc și etanșe la fum minimum jumătate din rezistența la foc a pereților, dar minim EI_(2)30-C3S_200.
Articolul 6.1.3.3.
(1) Anexele tehnico-sociale, laboratoarele și atelierele anexă (exceptând grupurile sanitare), se separă cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 90 față de încăperile cu riscuri mijlocii de incendiu, iar golurile de comunicare funcțională din acești pereți se protejează cu elemente de închidere rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 45-C3S_200. Planșeele de separare vor fi rezistente la foc minimum REI 45, iar eventualele goluri din acestea se protejează cu elemente de închidere rezistente la foc minimum EI 45.
(2) Anexele tehnico-sociale, laboratoarele și atelierele anexă (exceptând grupurile sanitare), se separă față de încăperile cu risc de incendiu mare și foarte mare cu pereți și planșee având rezistența la foc corespunzătoare riscurilor și densităților sarcinilor termice (q) din încăperile adiacente, iar golurile funcționale din elementele de separare vor fi protejate cu elemente de închidere rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C3S_200.
(3) Pereții și planșeele care separă anexele tehnico-sociale, laboratoarele și atelierele anexă față de încăperile cu riscuri foarte mari de incendiu și explozie volumetrică, trebuie să reziste la incendiu funcție de densitatea sarcinii termice (q) și la explozie volumetrică, iar golurile de comunicare strict funcționale din pereți se prevăd cu încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C3S_200 dispuse șicanat.
Articolul 6.1.3.4.
Scările închise de evacuare a utilizatorilor și ascensoarele, se separă de restul construcției cu pereți și planșee rezistente la foc, conform prevederilor normativului.
Articolul 6.1.3.5.
În spațiile de producție cu riscuri mijlocii sau mici de incendiu, se pot realiza încăperi de birouri din elemente incombustibile și geamuri, destinate exclusiv personalului care conduce nemijlocit producția (maiștri, supraveghetori, conducere etc.).
Articolul 6.1.3.6.
Pentru limitarea propagării focului și a fumului în construcțiile și compartimentele de incendiu închise, încăperile de producție și/sau depozitare cu suprafața utilă mai mare de 36 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.
Articolul 6.1.3.7.
Fragment 218
Este obligatorie asigurarea evacuării fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu la construcțiile, compartimentele și încăperile de producție și/sau depozitare cu riscuri mari sau foarte mari de incendiu, precum și la construcțiile supraterane închise de producție și/sau de depozitare, cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m sau la construcțiile (încăperile) de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp, în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială (cu acoperiș și pereți de închidere perimetrală plini, în care se prevăd numai goluri psihologice și uși de acces).
Articolul 6.1.3.8.
(1) Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu, se asigură prin tiraj natural-organizat sau ventilare mecanică, și se realizează conform prevederilor normate.
(2) Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu se asigură din fiecare nivel al construcției de producție și/sau depozitare.
Articolul 6.1.3.9.
(1) Casele de scări închise, care asigură evacuarea utilizatorilor, inclusiv cele cu ferestre spre exterior pe fiecare nivel pentru ventilare și iluminare naturală, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu (cu evacuare natural-organizată prin trape orizontale sau verticale și admisie de aer conform prevederi normate), iar încăperile tampon de acces la acestea (acolo unde acestea trebuie prevăzute), vor avea ventilare în suprapresiune.
(2) Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu din casele de scări supraterane închise și la încăperile tampon ale acestora (acolo unde acestea trebuie prevăzute) se asigură prin tiraj natural organizat sau se pun în suprapresiune.
(3) Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu din casele de scări subterane închise și la încăperile tampon ale acestora (acolo unde acestea trebuie prevăzute) se asigură numai prin tiraj natural organizat sau acestea se pun în suprapresiune.
Articolul 6.1.3.10.
Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu a încăperilor și spațiilor de depozitare, va fi independentă de alte spații, indiferent de modul în care se realizează (prin tiraj natural-organizat sau ventilare mecanică).
Articolul 6.1.3.11.
Canalele de evacuare a fumului care străbat spații sau încăperi cu alte destinații sau riscuri de incendiu decât cele pentru care sunt prevăzute, vor avea pereții astfel realizați încât să îndeplinească condițiile de rezistență la foc impuse de destinațiile și riscurile de incendiu respective, dar minimum EI 60.
...
6.1.4. Alcătuiri constructive
Articolul 6.1.4.1.
(1) Construcțiile de producție și/sau depozitare se alcătuiesc astfel încât să îndeplinească condițiile de performanță admise în normativ.
(2) Prin modul de alcătuire, dispunere și realizare, elementele de construcție utilizate nu trebuie să propage focul.
(3) Golurile interioare ale elementelor de construcție vor avea continuitatea întreruptă conform normativului, astfel încât să nu favorizeze propagarea ușoară a fumului și a focului în construcție.
Articolul 6.1.4.2.
(1) Construcțiile și încăperile de producție și/sau depozitare închise, încadrate în risc mijlociu de incendiu determinat de carcteristicile substanțelor și materialelor, trebuie realizate cu pereți și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.
(2) Elementele de construcție care separă de restul construcției spații cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică, vor fi rezistente la foc și la explozie.
Articolul 6.1.4.3.
(1) Încăperile de depozitare cu suprafața utilă mai mare de 36 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți și se alcătuiesc, realizează și compartimentează față de restul construcției cu elemente rezistente la foc.
(2) Încăperile de depozitare dispuse în subteran, indiferent de suprafață și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți și se alcătuiesc, realizează și compartimentează față de restul construcției cu elemente rezistente la foc.
(3) Încăperile de depozitare de la alin. (1) și (2) se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural- organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.
Articolul 6.1.4.4.
Fragment 222
Tabelul 116: Lungimi de evacuare în construcții de producție și/sau depozitare Construcții de producție și/sau depozitare
Lungime maximă de evacuare
Riscuri de incendiu
Nivel de stabilitate la incendiu asigurat
În două direcții diferite la:
Într-o direcție (coridor înfundat), la:
parter
etaje sau subsoluri
parter, etaje, subsoluri
metri
metri
metri
Mic
I -II
Nu se normează
III
Nu se normează
IV
100
75
25
V
60
50
25
Mijlociu
I - II
Nu se normează
III
100
75
25
IV
60
50
25
V
50
40
25
Mare
I - II
100
75
25
III
80
60
25
IV
50
30
25
V
45
25
25
Foarte mare
I - II
100
75
25
Foarte mare și explozie volumetrică
I - II
30
25
20
Note Tabelul 116: (a) Lungimea căii de evacuare nu se normează în toate situațiile în care, la fiecare nivel al construcției de producție și/sau depozitare, se pot afla simultan maximum 10 utilizatori, indiferent de riscul de incendiu si nivelul de stabilitate la incendiu al construcției. ...
(b) În construcțiile de producție și/sau depozitare, pot fi considerate căi de evacuare si circulațiile care trec prin încăperi sau spații cu riscuri de incendiu mai mici sau cel mult egale cu cel din care se evacuează utilizatorii, cu excepția celor precizate la Art. 6.1.5.2 .. ...
(c) Evacuarea utilizatorilor spațiilor/încăperilor amplasate în același compartiment de incendiu (de producție si/sau depozitare) se poate asigura prin spațiile pe care le deservesc indiferent de riscurile acestora (evacuarea anexelor tehnico-sociale, birourilor, atelierelor de întreținere etc. se poate evacua prin spații de producție/depozitare pe care le deservesc). ...
(d) La încăperile și spațiile fără locuri permanente de lucru, nu este obligatorie respectarea condițiilor referitoare la căile de evacuare în caz de incendiu. ...
Articolul 6.1.5.17.
Căile de evacuare a utilizatorilor construcțiilor de producție și/sau depozitare se marchează cu indicatoare de orientare conform prevederilor SR EN ISO 7010.
Articolul 6.1.5.18.
(1) Clădirile agrozootehnice se asimilează construcțiilor de producție. Pentru evacuarea animalelor, la clădirile agrozootehnice, trebuie să se asigure cel puțin două ieșiri judicios distribuite. La clădirile sau încăperile cu o capacitate de adăpostire până la 10 capete vite mari sau 6 cai, se admite o singură ieșire pentru evacuarea animalelor.
(2) Numărul de animale admis la evacuare pentru o ușă este prevăzut în Tabelul 117, în funcție de categoria de animale și nivelul de stabilitate la incendiu al clădirilor. Tabelul 117: Numărul maxim de animale admis pe o ușă de evacuare Destinația clădirii
Nivelul de stabilitate la incendiu a clădirii
I și/sau II
III și/sau IV
V
Grajduri pentru vaci
35
35
25
Grajduri pentru tineret taurin
50
50
30
Grajduri pentru animale de muncă
35
35
25
Grajduri pentru cai de elită
25
25
-
Grajduri (adăposturi) pentru scroafe cu purcei si pentru vieri
35
35
25
Grajduri (adăposturi) pentru tineret porcin și pentru porci la îngrășat
200
200
150
Compartimente închise ale saivanelor
200
200
150
Adăposturi pentru ovine la îngrășat
150
100
100
Note Tabelul 117: (a) La grajdurile (adăposturile) de scroafe (maternități) și la saivanele închise nu se ia în calcul numărul purceilor și al mieilor. ...
(b) La grajdurile (adăposturile) de porcine și taurine, construcții de nivelul I-II stabilitate la incendiu, care nu conțin elemente de construcții combustibile și în care nu se utilizează așternuturi combustibile, numărul ușilor de evacuare se vor stabili de proiectant în funcție de procesul tehnologic, ținându-se seama și de posibilitățile de asigurare a unei evacuări lesnicioase în caz de incendiu. ...
(c) Numărul si lățimea ieșirilor pentru evacuarea păsărilor (inclusiv ale animalelor de talie mică ca de exemplu nutrii) nu se normează, ele se stabilesc în raport de cerințele tehnologice specifice. ...
(d) Pentru alte specii, numărul maxim de animale admis pe o ușă de evacuare se stabilește prin asimilare cu cele menționate în tabel. ...
(3) La stabilirea numărului de ieșiri de evacuare se vor considera ieșiri acelea care conduc direct la exterior.
Fragment 224
(5) Construcțiile de producție și/sau depozitare, se dotează cu stingătoare portative, prevăzându-se, un stingător portativ cu performanța de stingere 21A si 113B la maximum 150 mp arie desfășurată la spațiile cu risc foarte mare (și/sau pericol de explozie volumetrică) sau cu risc mare și respectiv la maximum 200 mp la spațiile cu risc mijlociu sau mic, dar minimum două stingătoare pe fiecare nivel al clădirii.
(6) În încăperile și spațiile cu aria desfășurată mai mare de 500 mp și în care se pot afla lichide combustibile, se prevăd și stingătoare transportabile cu performanță de stingere pentru focar tip A și B, recomandându-se un stingător de minimum 50 kg la fiecare 500 mp.
(7) Echiparea cu instalații automate de stingere a incendiului cu sprinklere se prevede conform normativului P118:2/2013 și/sau SR EN 12845.
...
...
SECȚIUNEA II
6.2. Performanțe specifice construcțiilor de producție și depozitare 6.2.1. Construcții de producție și depozitare de tip obișnuit
Articolul 6.2.1.1.
(1) Construcțiile de producție și depozitare de tip obișnuit, sunt cele care nu sunt construcții supraterane închise de producție și/sau de depozitare, cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.0 mp și lățimea mai mare de 72 m sau construcții (încăperi) de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp și în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială (cu acoperiș și pereți de închidere perimetrală plini, în care se prevăd numai goluri psihologice și uși de acces).
(2) Construcțiile, compartimentele de incendiu, spațiile și încăperile de producție sau depozitare vor avea precizate riscurile de incendiu.
(3) Construcțiile și compartimentele de incendiu vor avea precizate nivelurile de stabilitate la incendiu asigurate.
Articolul 6.2.1.2.
Construcțiile de producție și depozitare de tip obișnuit pot avea orice nivel de stabilitate la incendiu, dacă sunt conformate astfel încât să fie respectate condițiile de corelare normate între nivelul de stabilitate la incendiu asigurat (conform condiții minime pe care trebuie să le îndeplinească construcția pentru încadrarea în nivelul de stabilitate la incendiu precizate în Art. 2.1.3.2 . și în Tabelul 3), riscul de incendiu, numărul de niveluri și aria compartimentului de incendiu, conform prevederilor de la Art. 6.1.2.2 . și Tabelul 114.
Articolul 6.2.1.3.
În încăperile de producție se pot depozita materiale și substanțe combustibile numai în cantitățile minime necesare fluxului tehnologic pentru un schimb, cantități precizate de beneficiar. Depozitarea materialelor și substanțelor combustibile în cantități mai mari decât cele admise în încăperile de producție se realizează în încăperi proprii, amplasate, alcătuite, separate și protejate conform prevederilor normativului și reglementărilor tehnice specifice.
Articolul 6.2.1.4.
(1) Construcțiile de producție și depozitare obișnuite pot fi amplasate independent sau comasate cu alte construcții de producție și/sau depozitare, în limitele ariilor compartimentelor de incendiu admise în normativ.
(2) Construcțiile de producție și depozitare nu se comasează cu clădiri civile, fiind obligatorie compartimentarea lor cu pereți rezistenți la foc funcție de densitatea sarcinii termice (q) din încăperile adiacente, conform prevederilor de la Art. 2.3.1.2 și Tabelul 5 și, după caz, rezistenți și la explozie volumetrică, realizați în conformitate cu dispozițiile Capitolului 2.3.4 . Construcțiile cu funcțiuni de producție și/sau depozitare pot fi comasate (între ele), asigurându-se măsurile de compartimentare și protecție corespunzătoare fiecărei funcțiuni.
(3) Construcțiile se amplasează față de alte construcții învecinate, la distanțele de siguranță prevăzute la Art. 2.2.1.2 . și Tabelul 4 sau se compartimentează prin pereți rezistenți la foc funcție de densitatea sarcinii termice (q), conform prevederilor de la Art. 2.3.1.2 și Tabelul 5 și, după caz, rezistenți și la explozie volumetrică, realizați în conformitate cu dispozițiile aplicabile.
Articolul 6.2.1.5.
Prin conformarea construcțiilor de producție și depozitare, spațiile cu riscuri de incendiu mari și foarte mari se dispun în zone distincte, asigurându-se măsurile de protecție la foc corespunzătoare, astfel încât, în caz de incendiu, să nu fie afectate arii mari construite și să nu pună în pericol construcții învecinate sau acestea să fie periclitate de incendii produse la vecinătăți.
Articolul 6.2.1.6.
Fragment 225
Construcțiile și încăperile de depozitare a materialelor și substanțelor combustibile se realizeză corespunzător prevederilor normativului, având în vedere riscul de incendiu, clasa de periculozitate a materialelor și substanțelor depozitate, aportul pe care-l pot aduce la inițierea și dezvoltarea incendiilor, precum și sensibilitatea lor la efectele incendiilor, conform Anexa 8 "Caracteristicile substanțelor si materialelor ce determină încadrarea în riscuri de incendiu a spațiilor, încăperilor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor de producție și/sau depozitare".
Articolul 6.2.1.7.
(1) Între porțiunile de construcții independente funcțional dar comasate în cadrul unui compartiment de incendiu, pentru separarea riscurilor mijlocii, mari și foarte mari, fără risc de explozie volumetrică, se prevăd elemente despărțitoare cu rezistența la foc determinată în funcție de densitatea sarcinii termice (q) cea mai mare a spațiilor adiacente, dar nu mai mici de EI/REI 120 pentru pereți și REI 90 pentru planșee. Golurile de comunicare din acești pereți trebuie să aibă performanța la foc și fum minimum EI_2 60-C3S_200 pentru risc mijlociu, respectiv EI_2 90-C3S_200 pentru risc mare și foarte mare fără risc de explozie volumetrică.
(2) Atunci când separă încăperi sau spații cu riscuri foarte mari de incendiu și risc de explozie volumetrică, elementele despărțitoare vor fi și rezistente la explozie.
Articolul 6.2.1.8.
În construcțiile de producție și depozitare obișnuite, se asigură căi de evacuare a utilizatorilor în număr corespunzător, distribuite, alcătuite, realizate și dimensionate în conformitate cu prevederile prezentului normativului.
Articolul 6.2.1.9.
Pentru intervenție în caz de incendiu, construcțiile de producție și/sau depozitare obișnuite vor avea asigurate posibilități de acces și circulație pentru autospecialele de intervenție, cel puțin pe o latură, astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe 25% din perimetrul pereților exteriori.
...
6.2.2. Construcții de producție și depozitare de tip special
Articolul 6.2.2.1.
Construcțiile supraterane închise de producție și/sau de depozitare, cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m trebuie să îndeplinească condițiile de încadrare în nivelurile I sau II de stabilitate la incendiu (conform condiții minime pe care trebuie să le îndeplinească construcția pentru încadrarea în nivelul de stabilitate la incendiu I sau II precizate în Art. 2.1.3.2 . și în Tabelul 3) și se conformează astfel încât să îndeplinească condițiile de corelare stabilite în Art. 6.1.2.2 . și Tabelul 114.
Articolul 6.2.2.2.
Construcțiile și încăperile supraterane închise, cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp, în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială (cu acoperiș și pereți de închidere perimetrală plini, în care se prevăd numai goluri psihologice și uși de acces), se alcătuiesc și realizează în conformitate cu prevederile normativului (conform condiții minime pe care trebuie să le îndeplinească construcția pentru încadrarea în nivelul de stabilitate la incendiu precizate în Art. 2.1.3.2 . și în Tabelul 3), conformându-se astfel încât să îndeplinească condițiile de corelare stabilite în Art. 6.1.2.2 . și Tabelul 114.
Articolul 6.2.2.3.
(1) Construcțiile de producție și/sau depozitare supraterane închise, cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m, se amplasează independent față de alte construcții învecinate, cel puțin la distanțele de siguranță normate în Art. 2.2.1.2 . și Tabelul 4, majorate cu 100%, cu excepția construcțiilor care le deservesc, respectiv post de transformare, generatoare, rezervoare de apă (cu excepția stației de pompare) etc., care se amplasează la distanțele de siguranță conform dispozițiilor specifice acestora.
(2) Este interzisă comasarea construcțiilor de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m, cu alte construcții de producție/depozitare sau civile.
Articolul 6.2.2.4.
(1) Construcțiile de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp și în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, pot fi amplasate independent sau comasate cu alte construcții de producție și/sau depozitare.
(2) Construcțiile independente de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp și în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, se amplasează față de alte construcții învecinate la distanțele de siguranță prevăzute în Art. 2.2.1.2 . și Tabelul 4, sau se compartimentează cu pereți rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu.
Fragment 226
(3) Comasarea cu alte construcții de producție și/sau depozitare se poate realiza în limitele compartimentelor de incendiu stabilite la Art. 6.1.2.2 și Tabelul 114, asigurându-se separarea funcțiunilor diferite cu elemente de construcție verticale și orizontale cu rezistențe la foc determinate în funcție de densitatea sarcinii termice (q) din spațiile adiacente, dar nu mai puțin de REI 180 sau EI 180-M pentru pereți și REI 120 pentru planșee.
Articolul 6.2.2.5.
Porțiunile de construcție sau grupările de încăperi cu risc mare sau foarte mare de incendiu, se recomandă să fie dispuse adiacent închiderilor perimetrale ale construcției și, pe cât posibil grupate, în clădirile de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m.
Articolul 6.2.2.6.
Încăperile de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp și în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, cu riscuri mari sau foarte mari de incendiu, vor fi dispuse, pe cât posibil, în zone distincte ale construcției.
Articolul 6.2.2.7.
(1) În construcțiile de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m, încăperile și compartimentele de incendiu cu aria utilă mai mare de 36 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.
(2) Dispozitivele de evacuare a fumului prin tiraj natural-organizat, vor avea aria utilă/ aerodinamică liberă totală de minimum 1% din aria pardoselii încăperii în care se prevăd sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți.
Articolul 6.2.2.8.
(1) În construcțiile, compartimentele de incendiu și încăperile de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp și în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, încăperile și compartimentele de incendiu cu aria utilă mai mare de 36 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.
(2) Dispozitivele de evacuare a fumului prin tiraj natural-organizat, vor avea aria utilă/ aerodinamică liberă totală de minimum 1% din aria pardoselii încăperii în care se prevăd sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți.
Articolul 6.2.2.9.
Construcțiile de producție și/sau depozitare supraterane închise, cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m, și construcțiile și încăperile de producție și/sau depozitare supraterane închise, cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, vor avea asigurate căi de evacuare a utilizatorilor în număr corespunzător, dimensionate, distribuite, alcătuite și realizate potrivit prevederilor normativului.
Articolul 6.2.2.10.
(1) În interiorul construcției de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m, se asigură și hidranți de incendiu amplasați la nivelul pardoselii sau îngropați în pardoseală, în cutii speciale, corespunzătoare, astfel amplasați încât să poată fi utilizați pentru stingere.
(2) La construcțiile de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m, la care nu se poate asigura protecția întregii suprafețe de la hidranții de incendiu exteriori, se prevăd hidranți de incendiu interiori pe tunelurile sau degajamentele protejate speciale de evacuare.
Articolul 6.2.2.11.
Fragment 227
(1) Pentru intervenția din exterior în caz de incendiu, construcțiile de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, vor avea asigurate căi de acces și circulație pentru autospecialele de intervenție cel puțin pe două laturi, astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori.
(2) Accesul personalului de intervenție în construcție, se asigură prin circulațiile funcționale ale construcției și prin panouri de acces prevăzute în pereții plini de închidere perimetrală (exteriori), panouri dispuse la maximum 60 m unul de altul, ușor demontabile din exterior și marcate vizibil pentru a fi ușor de recunoscut în caz de incendiu.
Articolul 6.2.2.12.
Construcțiile de producție și/sau depozitare supraterane închise, cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m, vor avea asigurate căi de acces, posibilități de intervenție a autospecialelor, cel puțin pe două laturi, astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori.
...
...
SECȚIUNEA III
6.3. Performanțe specifice construcțiilor de depozitare a materialelor si substanțelor 6.3.1. Prevederi comune
Articolul 6.3.1.1.
(1) Construcțiile închise de depozitare și depozitele deschise de materiale și substanțe vor avea stabilite și precizate riscurile de incendiu conform prevederilor Art.2.1.2.2 . și Art. 2.1.2.5 .
(2) La realizarea depozitelor aferente clădirilor civile, se respectă și prevederile privind performanțele specifice acestor construcții.
Articolul 6.3.1.2.
(1) Depozitele închise de materiale și substanțe pot fi amplasate independent sau se comasează cu alte construcții.
(2) Depozitele deschise de materiale sau substanțe se amplasează numai independent față de vecinătăți, la distanțele minimum normate în prezentul normativ, considerându-se construcții de nivelul V de stabilitate la incendiu (depozitele deschise de materiale solide combustibile, depozitele de lichide combustibile categoria D6, clasa L III și categoria D7 se amplasează față de vecinătăți la distanțele minimum prevăzute de normativ).
(3) Depozitele de lichide combustibile categoria D6, clasa L III (depozite constituite din rezervoare supraterane), se amplasează la minimum 30 m distanță față de construcții, iar depozitele categoria D7 la 20 m distanță față de construcții.
(4) Construcțiile închise de depozitare a materialelor sau substanțelor ,se amplasează față de obiecte învecinate cel puțin la distanțele de siguranță stabilite în Art. 2.2.1.2 . și Tabelul 4, precum și în reglementările tehnice specifice, sau se compartimentează conform prevederilor normativului. Pentru depozitele închise cu riscuri foarte mari de incendiu, distanțele de siguranță normate se majorează cu 100%.
(5) Depozitele deschise pentru materiale combustibile se amplasează față de vecinătăți la o distanță minimă de 10 m, dacă reglementările specifice nu dispun altfel.
(6) La amplasarea depozitelor se are în vedere limitarea posibilităților ca un incendiu produs în depozit să pună în pericol construcții sau instalații învecinate sau să se producă incendierea depozitului din cauza unui incendiu la o construcție sau instalație învecinată.
(7) Depozitele de lichide combustibile se amplasează în zone situate mai jos decât construcțiile învecinate astfel încât să nu fie posibilă deversarea sau scurgerea lichidelor și propagarea incendiului la vecinătăți, sau se asigură măsuri de protecție corespunzătoare (diguri, ziduri de protecție etc.). De asemenea, prin amplasarea acestor depozite, se vor asigura distanțe și măsuri de protecție față de cursuri de apă, lacuri, iazuri, bălți etc., situate în vecinătate.
Articolul 6.3.1.3.
Construcțiile închise de depozitare comasate între ele sau cu alte construcții, se compartimentează conform prevederilor normativului.
Articolul 6.3.1.4.
(1) Depozitarea materialelor și substanțelor se realizează în funcție de caracteristicile fizico-chimice ale acestora, astfel încât să nu inițieze incendii, iar în cazul în care se produc incendii, acestea să poată fi stinse cu produse de stingere adecvate.
(2) Pot fi depozitate diferite materiale și substanțe în aceeași încăpere, dacă amestecul lor sau al vaporilor acestora nu prezintă risc de autoaprindere sau explozie volumetrică și, în caz de incendiu se pot utiliza aceleași produse de stingere.
(3) Depozitarea materialelor solide împreună cu lichide sau gaze combustibile nu este admisă. Fac excepție situațiile precizate în reglementările tehnice specifice.
(4) Atunci când se depozitează materiale sau substanțe care prezintă risc de autoaprindere, este obligatorie stabilirea duratei de depozitare a acestora și luarea măsurilor necesare verificării temperaturii.
Fragment 230
Articolul 6.4.5.
Depozitele deschise de lichide combustibile vor avea precizată zonarea riscurilor de incendiu și explozie.
Articolul 6.4.6.
(1) Rezervoarele (sau grupurile de rezervoare) supraterane sau semiîngropate pentru lichide combustibile care nu au pereți dubli, vor avea cuvă de retenție mărginită de diguri sau pereți continui, care să reziste la solicitările mecanice și termice produse în timpul incendiilor.
(2) Cuvele de retenție se dimensionează și realizează în așa fel încât să nu permită deversarea lichidelor combustibile în afara lor.
Articolul 6.4.7.
Depozitarea lichidelor combustibile în ambalaje sau recipiente, se poate face pe platforme deschise executate din materiale clasa de reacție la foc A1, situate deasupra nivelului terenului înconjurător și delimitate cu rigole de scurgere.
Articolul 6.4.8.
(1) Pentru intervenția din exterior în caz de incendiu, depozitele deschise pentru materiale și substanțe combustibile cu aria mai mare de 600 mp, vor avea asigurat acces și circulații de intervenție pe patru laturi astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, integral pe 100 % din perimetrul depozitului exterior. Depozitele deschise cu aria mai mică de 600 mp pot avea acces numai pe trei laturi, astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe 75% din perimetrul depozitului exterior.
(2) Accesul personalului de intervenție la depozitele deschise pentru materiale și substanțe combustibile se asigură prin circulațiile funcționale ale acestora, marcate corespunzător.
...
...
CAPITOLUL 7
7. PERFORMANȚE ALE CONSTRUCȚIILOR CU FUNCȚIUNI MIXTE 7.1. Condiții comune de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu al construcției)
Articolul 7.1.1.
(1) La construcțiile cu funcțiuni mixte (civile, de producție și/sau de depozitare), funcțiunile diferite se separă între ele potrivit cerințelor funcționale și prevederilor normativului.
(2) Funcțiunea distinctă (civilă, de producție și/sau depozitare) care depășește 50% din aria desfășurată totală a construcției (Ad), determină încadrarea acesteia în construcție cu funcțiuni mixte civile sau în construcție cu funcțiuni mixte de producție și/sau depozitare.
(3) În cazul în care suprafețele celor două funcțiuni sunt egale, clădirea va fi considerată ca fiind cu funcțiunea de producție și/sau depozitare.
(4) Atunci când în clădire sunt mai multe destinații diferite civile, respectiv de producție și/sau depozitare, funcțiunea cu aria totală desfășurată cea mai mare din cea a construcției (Ad), determină funcțiunea civilă sau funcțiunea de producție sau de depozitare a clădirii.
Articolul 7.1.2.
Corespunzător încadrării construcției, se asigură măsurile de securitate la incendiu prevăzute în normativ pentru construcții civile sau pentru construcții de producție și/sau depozitare, iar pentru fiecare porțiune din construcție se respectă și măsurile de protecție specifice destinației respective.
Articolul 7.1.3.
(1) Zonele, încăperile, compartimentele de incendiu și construcțiile cu funcțiuni mixte, vor avea determinate și precizate riscurile de incendiu specifice, conform prevederilor Art. 2.1.2.2 . și Art. 2.1.2.5.
(2) Cel mai periculos risc de incendiu care reprezintă peste 30% din aria desfășurată (Ad) a unei porțiuni de construcție (separată cu pereți și planșee rezistente la foc), determină riscul de incendiu pentru întreaga porțiune.
(3) Cel mai periculos risc de incendiu al unei porțiuni de construcție, a cărui arie desfășurată (Ad) reprezintă mai mult de 30% din aria desfășurată (Ad) a construcției respective, determină riscul de incendiu al întregii construcții cu funcțiuni mixte.
Articolul 7.1.4.
Construcțiile cu funcțiuni mixte vor avea determinat și precizat nivelul de stabiltate la incendiu conform prevederilor din Art. 2.1.3.2 . și Tabelul 3, ținând seama și de condițiile specifice tipului de construcție (înaltă, foarte înaltă sau cu săli aglomerate, tipuri obișnuite sau speciale de construcții de producție/ depozitare).
...
7.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor
Articolul 7.2.1.
(1) Construcțiile cu funcțiuni mixte se amplasează la distanțele de siguranță prevăzute în Art. 2.2.1.2 . și Tabelul 4, având în vedere ansamblul constituit și riscul de incendiu al construcției.
(2) Atunci când nu se pot asigura distanțele de siguranță normate, construcția se compartimentează față de vecinătăți corespunzător prevederilor normativului.
Articolul 7.2.2.
Fragment 231
Prin conformarea la foc a construcțiilor cu funcțiuni mixte, se va urmări dispunerea distinctă a funcțiunilor diferite și îndeplinirea condițiilor de corelare între destinație, risc de incendiu, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, numărul de niveluri și aria construită (Ac) a construcției, conform prevederilor din Art. 2.2.2.2. , Art. 3.1.2.6 ., Art. 3.1.2.7 . și Art. 6.1.2.2 . și Tabelul 41, Tabelul 42 și Tabelul 114.
Articolul 7.2.3.
(1) Atunci când construcția cuprinde activități civile diferite, independente funcțional și necompartimentate în condițiile prevăzute la Art. 7.2.2. , se asigură îndeplinirea condițiilor de peformanță cele mai severe prevăzute în normativ pentru respectivele destinații, iar dacă funcțiunile sunt dispuse într-o construcție înaltă, foarte înaltă sau cu săli aglomerate, vor fi îndeplinite și condițiile de performanță specifice acestor tipuri de clădiri.
(2) În construcțiile cu funcțiuni mixte civile, de producție și/sau depozitare, în fiecare porțiune se asigură îndeplinirea condițiilor de performanță prevăzute în normativ pentru respectiva funcțiune, având în vedere și implicațiile acestora asupra întregii construcții.
(3) În toate situațiile, se va asigura limitarea posibilităților de propagare ușoară a focului și fumului atât la porțiunile incendiate, cât și la porțiunile adiacente de construcție cu alte funcțiuni, luându-se măsurile de protecție corespunzătoare prevăzute în normativ.
Articolul 7.2.4.
(1) În construcțiile etajate cu funcțiuni mixte de producție și/sau depozitare, nu este recomandată dispunerea unor încăperi cu riscuri foarte mari de incendiu și explozie volumetrică la nivelurile inferioare (supraterane sau subterane).
(2) Dispunerea încăperilor cu riscuri foarte mari de incendiu și de explozie volumetrică în construcțiile cu funcțiuni mixte de producție și/sau depozitare, se recomandă a se face la ultimul nivel suprateran al construcției și numai cu asigurarea măsurilor de protecție corespunzătoare. În cazul în care, din motive tehnice, nu este posibilă dispunerea acestora la ultimul nivel al construcției, se asigură compartimentarea cu pereți și planșee rezistente la foc și după caz, la explozie volumetrică, corespunzător alcătuite și dimensionate.
...
7.3. Limitarea propagării incendiilor
Articolul 7.3.1.
(1) Destinațiile independente, dispuse în construcția cu funcțiuni mixte, se separă între ele și față de căile comune de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor prin elemente de construcție despărțitoare rezistente la foc, conform prevederilor normativului.
(2) În cazul în care destinațiile respective constituie compartimente de incendiu distincte, separarea lor se realizează cu pereți de compartimentare rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu și după caz, rezistenți la foc și explozie volumetrică.
(3) Prin modul de dispunere, alcătuire și realizare a elementelor de construcție despărțitoare, se va asigura limitarea propagării focului și a fumului la funcțiunile alăturate pe timpul normat, iar în cadrul aceleași funcțiuni se va asigura limitarea propagării ușoare a focului și fumului pe arii mari construite.
Articolul 7.3.2.
Elementele de construcție utilizate pentru limitarea propagării focului și a fumului, trebuie să îndeplinească condițiile de peformanță normate, în funcție de rolul pe care îl au pentru securitatea la incendiu a construcției.
Articolul 7.3.3.
(1) Separarea destinațiilor diferite în construcții etajate cu funcțiuni mixte, se asigură prin pereți rezistenți la foc EI/REI, planșee rezistente la foc REI corespunzătoare riscului de incendiu cel mai periculos și a densității sarcinii termice (q) din încăperile adiacente, iar eventualele goluri de circulație funcțională și de evacuare din elementele de separare se protejează cu elemente de închidere, conform prevederilor normativului.
(2) Limitarea propagării focului între funcțiuni diferite dispuse într-o construcție etajată se asigură pe fațade (exteriorul închiderilor perimetrale) și prin interiorul construcției.
(3) Condițiile de peformanță pe care trebuie să le îndeplinească elementele de construcție cu rol de limitare a propagării focului și a fumului, sunt cele stabilite în normativ.
Articolul 7.3.4.
Căile comune de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor construcției cu funcțiuni mixte (orizontale și verticale), se separă față de diferitele funcțiuni adiacente corespunzător funcțiunii care impune condițiile cele mai severe, riscului de incendiu și densității sarcinii termice (q) a acestora, iar eventualele goluri de circulație funcțională și de evacuare din aceste elemente de separare se protejează cu elemente de închidere care îndeplinesc condițiile normate.
Articolul 7.3.5.
Fragment 236
(3) Golurile de introducere (admisie) a aerului și cele de evacuare a fumului se repartizează alternat, distribuindu-se cât mai uniform în spațiul protejat, astfel încât să asigure circulația aerului și evacuarea fumului, îndeplinind condițiile specifice prevăzute în normativ.
(4) Introducerile de aer se pot asigura prin: a) scări neînchise în case de scări; ...
b) goluri practicate în fațade, permanent deschise sau cu deschidere automată, de exemplu uși, ferestre (în cazul coridoarelor), trape verticale de fum, ventilatoare prevăzute pentru admisia de aer; ...
c) ușile cu deschidere automată ale încăperilor care se prevăd cu sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, practicate în pereții exteriori ai construcției; ...
d) goluri de introducere permanent deschise sau cu deschidere automată, racordate sau nu la canale și ghene; ...
e) o combinație a oricăror dintre cele enumerate la pct. b) , c) , d) ; sau ...
f) o sursă de alimentare de introducere mecanică care utilizează ventilatoare (și tubulatură dacă se indică). ...
(5) Aerul de admisie trebuie să fie totdeauna sub stratul de fum când el intră în contact cu fumul și nu trebuie să fie utilizată simultan aceeași deschidere ca ieșire (evacuare) și ca intrare (admisie). Golurile de admisie a aerului trebuie să fie poziționate pentru a asigura ca aerul introdus să nu influențeze vreun strat de fum în rezervorul de fum, permițând astfel gazelor fierbinți din fum să se răcească și să coboare sau să devină mai turbulente.
(6) Evacuarea fumului se asigură prin goluri în acoperiș sau în pereții exteriori, conform prevederilor normate.
(7) Sistemul de control al fumului și a gazelor fierbinți nu este obligatoriu în zonele situate la mai puțin de 30 m de pereții exteriori ai construcției care au în treimea superioară goluri permanent deschise sau protejate cu dispozitive care se deschid automat în caz de incendiu și asigură suprafața liberă normată pentru evacuarea fumului prin tiraj natural-organizat, iar în pereții exteriori au dispozitive pentru introducerea de aer proaspăt dimensionate corespunzător normativului.
Articolul 8.1.4.
(1) Dispozitivele de protecție a golurilor de introducere sau de evacuare, trebuie realizate cu acționare automată și manuală, conform prevederilor normativului. Acționarea automată a dispozitivelor de protecție va fi întotdeauna dublată de comandă manuală. Comanda manuală se va realiza atât centralizat, pentru toate sistemele de evacuare a fumului și gazelor fierbinți din compartimentul de incendiu în care s-a detectat incendiul, cât și local. La construcțiile echipate cu instalații automate de stingere, se asigură posibilități de acționare pentru personalul existent în spațiul protejat și care să poată comanda manual sistemele de evacuare a fumului și gazelor fierbinți.
(2) Dispozitivele de acționare a elementelor de închidere a golurilor de admisie și de evacuare trebuie să asigure: a) deschiderea golurilor și canalelor din volumul protejat; ...
b) oprirea ventilatoarelor care nu sunt prevăzute pentru evacuarea fumului în caz de incendiu; ...
c) pornirea ventilatoarelor de evacuare a fumului și a celor de introducere a aerului de compensare, după caz. ...
(3) Comanda manuală a dispozitivelor de deschidere, poate fi realizată prin sistem mecanic, electric, pneumatic sau hidraulic.
(4) În funcție de tipul construcției și prevederile privind performanțele specifice, comanda manuală centralizată trebuie amplasată la serviciul pentru situații de urgență (atunci când trebuie prevăzut) sau la un acces principal al construcției.
(5) Comanda automată a dispozitivelor de protecție a golurilor trebuie asigurată de instalația de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului sau de dispozitive locale, atunci când nu se prevede o astfel de instalație.
Articolul 8.1.5.
Intrarea în funcțiune a oricărui sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, va întrerupe automat funcționarea instalațiilor normale de ventilare și climatizare ale construcției.
Articolul 8.1.6.
Intrarea în funcțiune a oricărui sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, se va face după intrarea în funcțiune a instalațiilor automate de stingere.
Articolul 8.1.7.
(1) Instalațiile de evacuare a fumului în caz de incendiu sunt incompatibile cu instalațiile de stingere cu gaze sau pulberi pentru care se prevăd sisteme de ventilare a spațiilor în care a fost refulat agentul de stingere.
(2) În utilizare se vor respecta regulile de verificare și întreținere a sistemelor de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu.
Articolul 8.1.8.
Fragment 237
(1) Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți (evacuarea fumului și gazelor fierbinți: natural-organizată, mecanică sau mixtă, sau sisteme cu presiune diferențială (SPD) funcție de destinația și/sau tipul clădirii, încăperii sau spațiului) în caz de incendiu, se asigură la: a) săli aglomerate; ...
b) scene cu suprafața mai mare de 150 mp și buzunarele acestora cu înălțimi mai mari de 10 m; ...
c) case de scări închise și încăperi tampon (prin suprapresiune) de acces la scări din clădirile supraterane civile înalte, foarte înalte și clădirile de sănătate (indiferent de regimul de înălțime), precum și puțurile ascensoarelor de evacuare a persoanelor cu dizabilități sau cu căruciorul și ascensoarelor pentru evacuarea bolnavilor cu căruciorul, cu targa sau cu patul cu rotile; ...
d) case de scări închise (prin suprapresiune sau cu evacuare natural-organizată prin trape și admisie de aer conform prevederi normate) și circulații comune orizontale care nu au ferestre directe spre exterior prin care să se evacueze fumul în caz de incendiu, din clădiri/compartimente de incendiu cu săli aglomerate; ...
e) case de scări închise supraterane, inclusiv cele care au ferestre direct spre exterior și asigură evacuarea utilizatorilor a mai mult de un nivel al clădirii și case de scări închise subterane, inclusiv cele care au ferestre deschizibile direct spre exterior, cu evacuare natural-organizată prin trape și admisie de aer conform prevederi normate (atunci când nu sunt prevăzute cu SPD); ...
f) case de scări închise dispuse în clădiri subterane, inclusiv cele care au ferestre deschizibile direct spre exterior, cu evacuare natural-organizată prin trape și admisie de aer conform prevederi normate (atunci când nu sunt prevăzute cu SPD); ...
g) atriumuri închise, conform prevederi normate; ...
h) degajamente protejate sau tuneluri pentru evacuarea utilizatorilor din construcții cu orice destinație (prevăzute cu sistem pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu sau prin suprapresiune) sau din încăperi tampon; ...
i) încăperi, compartimente și clădiri de producție și/sau depozitare cu aria utilă mai mare de 36 mp și cu densitatea sarcinii termice mai mare de 105 MJ/mp; ...
j) încăperi de depozitare a materialelor și/sau a substanțelor combustibile, din clădiri civile, cu densitatea sarcinii termice (q) peste 105 MJ/mp și aria utilă mai mare de 36 mp; ...
k) parcaje pentru autovehicule subterane, potrivit reglementării tehnice specifice, iar la cele supraterane, conform dispozițiilor normativului; ...
l) parcaje deschise conform Art. 3.2.11.21 alin. (3) ; ...
m) încăperi cu risc foarte mare de incendiu situate în subteran, indiferent de aria lor; ...
n) încăperi cu aria utilă mai mare de 36 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp situate în subteran; ...
o) încăperi din clădirile civile subterane în care se pot afla simultan mai mult de 50 de utilizatori și căile lor de evacuare prin care se pot evacua simultan mai mult de 50 de utilizatori, precum și la spațiile comerciale amenajate în subsolurile clădirilor supraterane cu mai mult de 50 de utilizatori, inclusiv a căilor de evacuare închise aferente acestora prin care se pot evacua simultan mai mult de 50 de utilizatori; ...
p) circulații comune orizontale cu lungimea mai mare de 30 m care nu au ferestre direct spre exterior prin care să se evacueze fumul în caz de incendiu (amplasate astfel încât să asigure evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu pe maximum 30 m adâncime a circulațiilor comune orizontale), atunci când încăperile adiacente nu sunt prevăzute cu ferestre sau evacuări de fum prin sistem natural-organizat sau mecanic. Atunci când încăperile adiacente sunt prevăzute cu ferestre sau cu sistem pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, circulațiile comune orizontale nu mai necesită sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu; ...
q) circulații comune orizontale din clădiri înalte conform Art. 4.1.5.12 . și din clădiri foarte înalte conform Art. 4.2.5.12 .; ...
r) construcții supraterane închise de producție și/sau de depozitare, cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m (încăperile, compartimentele de incendiu și construcțiile cu aria utilă mai mare de 36 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp); ...
s) construcții de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp și în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, cu acoperiș și pereți de închidere perimetrală plini, în care se prevăd numai goluri psihologice și uși de acces (încăperile, compartimentele de incendiu și construcțiile cu aria utilă mai mare de 36 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp); ...
t) alte construcții, încăperi și spații menționate în normativ. ...
Fragment 238
Note: (1) Atunci când se prevăd cu sistem pentru evacuarea fumului si gazelor fierbinți în caz de incendiu, cu evacuare natural-organizată si admisie de aer conform prevederilor normate (cu excepția circulațiilor comune orizontale care au ferestre direct spre exterior prin care să se evacueze fumul în caz de incendiu, amplasate astfel încât să asigure evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu pe maximum 30 m adâncime a circulațiilor comune orizontale), spațiile, încăperile, compartimentele de incendiu si/sau construcțiile nominalizate în normativ, evacuarea natural-organizată a fumului si gazelorfierbinți se realizează obligatoriu prin trape (orizontale sau verticale) certificate, care trebuie să îndeplinească condițiile normate.
(2) Prevederea sistemelor de evacuare a fumului si a gazelor fierbinți la circulații comune orizontale atunci când este necesară se va realiza în conformitate cu Figura 77.
Varianta a) atunci când încăperile adiacente sunt prevăzute cu evacuări de fum (natural organizat prin ferestre sau mecanic) circulațiile comune orizontale nu mai necesită prevederea de sisteme de evacuare a fumului
Varianta b) atunci când ferestrele circulațiilor comune orizontale sunt amplasate astfel încât să asigure evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu pe maximum 30 m adâncime, circulațiile comune orizontale nu mai necesită prevederea de sisteme de evacuare a fumului
Varianta c) atunci când ferestrele circulațiilor comune orizontale sunt amplasate la mai mult de 30 m adâncime se prevede sistem mecanic de admisie a aerului și de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți
Varianta d) atunci când încăperile care nu au ferestre direct în exterior prin care să se poată evacua fumul în caz de incendiu sunt prevăzute cu sistem mecanic de admisie si de evacuare a fumului si a gazelor fierbinți, circulațiile comune orizontale se pot pune în suprapresiune
Varianta e) atunci când ferestrele circulațiilor comune orizontale sunt amplasate la mai mult de 30 m adâncime iar încăperile care nu au ferestre direct în exterior prin care să se poată evacua fumul în caz de incendiu nu sunt prevăzute cu sistem mecanic de admisie si de evacuare a fumului si a gazelor fierbinți, circulațiile comune se echipează obligatoriu cu sistem mecanic de admisie si de evacuare a fumului si a gazelor fierbinți
Figura 77 - Prevederea sistemelor de control al fumului si a gazelor fierbinți la circulații comune orizontale
Articolul 8.1.9.
(1) Atunci când în cuprinsul normativului se menționează existența ferestrelor directe în exterior și a trapei verticale sau orizontale dispuse la ultimul nivel, în treimea superioară, prin care se evacuează fumul și gazele fierbinți în caz de incendiu din casele de scări, aceste ferestre funcționale se dispun pe fiecare nivel, iar trapa trebuie să fie cu aria aerodinamică liberă de minimum 1 mp și prevăzută cu acționare manuală dispusă la maximum 1,50 m față de pardoseală. Admisia de aer se face prin ușa de acces în casa de scară din exteriorul clădirii sau printr-un alt sistem prevăzut de proiectant potrivit Art. 8.1.1. alin. (6) , cu excepția situațiilor în care ușile nu protejează goluri care au rol de a limita transmiterea incendiului spre sau dinspre exterior.
(2) Atunci când în cuprinsul normativului se menționează existența ferestrelor directe în exterior prin care se evacuează fumul din circulațiile comune orizontale de evacuare (amplasate la mai puțin de 30 m în adâncime), aceste ferestre funcționale trebuie să fie cu aria aerodinamică liberă de minimum 1,00 mp, să fie amplasate la capetele coridoarelor și prevăzute cu acționare manuală dispusă la minimum 1,50 m față de pardoseală. Se prevede și acționare automată în situația în care clădirea este echipată cu sistem de detectare automată a incendiilor.
(3) Atunci când în cuprinsul normativului se menționează existența ferestrelor directe în exterior prin care se evacuează fumul din încăperi cu densitatea sarcinii termice mai mică sau egală de 105 MJ/mp, aceste ferestre funcționale trebuie să aibă aria aerodinamică liberă de minimum 1,00 mp și prevăzute cu acționare manuală dispusă la minimum 1,50 m față de pardoseală. Se prevede și acționare automată în situația în care clădirea este echipată cu sistem de detectare automată a incendiilor. Admisia de aer se face prin dispozitive amplasate pe fațade diferite sau opuse celor pe care se amplasează dispozitivele de evacuare a fumului (ferestre funcționale), în condițiile prevăzute de către normativ.
Fragment 245
(4) Ventilatoarele de introducere a aerului proaspăt în caz de incendiu prin ventilare mecanică, se montează în exteriorul clădirii, astfel încât elementele de construcție pe care sunt dispuse liber, să aibă o rezistență la foc de minim REI/EI 60 (A1 sau A2-s1,d0) sau se ecranează pe minim 3 m față de anvelopa construcției cu elemente rezistente la foc de minim REI/EI 60 (A1 sau A2-s1,d0) sau se amplasează în interiorul construcțiilor în încăperi prevăzute cu pereți REI/EI 60 (A1 sau A2-s1,d0), planșee REI 60 (A1 sau A2-s1,d0) și uși EI 60-C, cu autoînchidere, la clădiri nivelul III, IV și/sau V de stabilitate la incendiu.
(5) Ventilatoarele de introducere a aerului proaspăt în caz de incendiu prin ventilare mecanică, se montează în exteriorul clădirii, astfel încât elementele de construcție pe care sunt dispuse liber să aibă o rezistență la foc de minim REI/EI 120 (A1 sau A2-s1,d0) sau se ecranează pe minim 3 m față de anvelopa construcției cu elemente rezistente la foc de minim REI/EI 120 (A1 sau A2-s1,d0) sau se amplasează în interiorul construcțiilor în încăperi prevăzute cu pereți REI/EI 120 (A1 sau A2- s1,d0), planșee REI 120 (A1 sau A2-s1,d0) și uși EI 120-C, cu autoînchidere, la clădiri nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu.
(6) Ventilatoarele de introducere a aerului proaspăt în caz de incendiu prin tiraj mecanic, vor fi rezistente la foc clasa F_400 120 în situația montării în spațiul deservit. La construcțiile echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu apă, se pot prevedea ventilatoare de introducere a aerului proaspăt în caz de incendiu clasa F_200 120, în situația montării în spațiul deservit.
Articolul 8.4.3.
Ventilatoarele de introducere a aerului și de evacuare a fumului în caz de incendiu, se alimentează cu energie electrică obligatoriu din două surse independente.
Articolul 8.4.4.
Starea de funcționare și de nefuncționare a ventilatoarelor aferente sistemelor de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, va fi semnalizată în locuri unde permanența este asigurată și la serviciul pentru situații de urgență (atunci când este prevăzut).
Articolul 8.4.5.
Ghenele verticale de evacuare a fumului în caz de incendiu, vor avea capetele exterioare prin care se evacuează fumul, amplasate la partea superioară a construcțiilor sau a porțiunilor de clădiri supraterane și dispuse la distanțe de minimum 1,5 m față de elemente combustibile.
Articolul 8.4.6.
(1) Ghenele verticale de evacuare a fumului în caz de incendiu, vor avea capetele exterioare prin care se evacuează fumul, amplasate la partea superioară a clădirilor sau a porțiunilor de clădiri supraterane respective. Elementele de construcție din jurul gurilor de evacuare a fumului (ghene verticale de evacuare a fumului și trape de evacuare a fumului) trebuie protejate/realizate cu/din produse pentru construcții având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 pe o distanță de cel puțin: a) 2 m lateral (de jur împrejur) când sunt instalate în acoperiș; ...
b) 1 m lateral (de jur împrejur) și minimum 2 m deasupra, când se amplasează în pereții exteriori. ...
(2) Între prizele de aer proaspăt și capetele exterioare ale ghenelor de evacuare a fumului, se asigură distanțe de minimum 8 m (măsurată pe orizontală). Capetele ghenelor de evacuare a fumului se amplasează astfel încât, pe cât posibil, vântul dominant să nu conducă fumul spre prizele de aer.
(3) Distanța de la marginea gurilor de evacuare a fumului dispuse în acoperișul construcțiilor, trebuie să fie (conform Figura 80) cel puțin: a) 4 m față de pereți rezistenți la foc care separă compartimente de incendiu, în condițiile în care cele două compartimente de incendiu au același regim de înălțime; ...
b) 2,5 m față de pereții exteriori; ...
c) 6 m față de pereți exteriori cu suprafețe vitrate fără rezistență la foc ai unei porțiuni de clădire/clădire adiacentă, mai înalte/nivel retras, dacă aceasta nu se constituie ca și compartiment distinct de incendiu (în situația comasării clădirilor) sau față de pereți rezistenți la foc care separă compartimente de incendiu în condițiile în care cele două compartimente de incendiu au regim de înălțime diferit; ...
Figura 80 - Amplasarea în acoperișul/pe terasa construcțiilor a
dispozitivelor de evacuare a fumului și gazelor fierbinți
...
8.5. Case de scări închise si circulații comune orizontale închise
Articolul 8.5.1.
(1) Scările supraterane închise care asigură evacuarea utilizatorilor se prevăd cu sistem de evacuare a fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat sau se pun în suprapresiune.
Fragment 251
– prevederea de dispozitive de protecție la supratensiuni și supracurenți (SPD) conform recomandărilor standardului SR EN 61643-11, SR CeI/TR 62066, SR HD 60364-5534, SR HD 60364-4-444 etc. ...
ANEXE
la Normativul privind securitatea la incendiu a construcțiilor indicativ p 118-1/2025
Anexa nr. 1
AMPLASARE CONSTRUCȚII
(1) Condițiile normate de limitare a posibilităților de propagare a incendiilor între construcții și compartimente de incendiu sunt obligatorii și se realizează prin amplasarea la distanțele minime de siguranță stabilite în Tabelul 4 (Distanțe minime de siguranță între construcții sau compartimente de incendiu supraterane (civile, de producție și/sau depozitare)) sau se delimitează cu pereți rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) și, după caz, cu planșee rezistente la foc de separare a compartimentelor de incendiu (planșee antifoc), aplicându-se prevederile stabilite la Capitolul II, Secțiunea III/2.3. ("Limitarea propagării incendiilor"/23.2. - "Elemente rezistente la foc pentru separarea compartimentelor de incendiu și protecția golurilor funcționale de trecere") din normativ.
(2) Pentru construcțiile existente se respectă distanțele de siguranță stabilite în Anexa 10 la Tabelul 145: Distanțe de siguranță la construcții existente sau se delimitează (Figura 84) cu pereți rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) și, după caz, planșee rezistente la foc de separare a compartimentelor de incendiu (planșee antifoc), aplicându-se prevederile stabilite la CAPITOLUL 2/CONDIȚII GENERALE DE PERFORMANȚĂ A CONSTRUCȚIILOR EXISTENTE/ A.10. 2.2. AMPLASAREA CONSTRUCȚIILOR SI CONFORMAREA LOR lA FOC/ Amplasare. Figura 84 - Schemă amplasare construcții - principiu amplasare
construcții la distanțe mai mici decât cele normate
Note Figura 84: (a) Indicativul "A" reprezintă perete antifoc conform Art. 2.3.2.1.2 . (sau conform A.10. 2.3.4. (1) pentru clădiri existente). ...
(b) Indicativul "B" reprezintă fâșia min REI 60prevăzută la Art. 2.3.2.1.4 . (sau conform A.10. 2.3.14. pentru clădiri existente). ...
(c) În pereții antifoc ("A ") dispuși la fațadele construcțiilor, golurile prevăzute se protejează prin uși, obloane sau cortine rezistente la foc (rezistente la foc pe o perioadă minimum jumătate din rezistența la foc a pereților antifoc, dar cel puțin 1 oră). ...
Varianta 2) - amplasare construcții la distanțe mai mici decât cele normate
Figura 85 - Amplasare construcții la distanțe mai mari sau mai mici decât cele normate
Note Figura 85: (a) Indicativul "A" reprezintă perete antifoc conform Art. 2.3.2.1.2 . (sau conform A.10. 2.3.4. (1) pentru clădiri existente). ...
(b) Indicativul "B" reprezintă fâșia min REI 60prevăzută la Art. 2.3.2.1.4 . (sau conform A.10. 2.3.14. pentru clădiri existente). ...
(c) În pereții antifoc ("A ") dispuși la fațadele construcțiilor, golurile prevăzute se protejează prin uși, obloane sau cortine rezistente la foc (rezistente la foc pe o perioadă minimum jumătate din rezistența la foc a pereților antifoc, dar cel puțin 1 oră). ...
(3) Clădirile comasate într-un compartiment de incendiu se amplasează, față de alte construcții sau compartimente de incendiu, la distanțele minime de siguranță stabilite în Tabelul 4, funcție de nivelul de stabilitate la incendiu stabilit conform Art. 2.2.1.1. alin. (2) . La clădirile existente comasate, se aplică distanțele de siguranță stabilite în Anexa 10 la Tabelul 145.
(4) Construcțiile supraterane civile (publice), de producție și/sau depozitare sau construcțiile mixte, se amplasează comasat sau grupat la distanțe nenormate între ele, în limitele unor compartimente de incendiu specifice, cu arii maxime admise în funcție de destinație, nivelul de stabilitate la incendiu cel mai dezavantajos, riscul de incendiu cel mai mare și numărul de niveluri normat (luând în calcul suma ariilor construite efective).
(5) Construcțiile destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie), precum și cele pentru obiecte, echipamente sau aparatură de importanță deosebită, clădirile civile supraterane înalte și/sau foarte înalte sau cu săli aglomerate, nu se comasează cu alte construcții.
(6) Comasarea cu alte construcții sau între ele a clădirilor civile supraterane înalte și/sau foarte înalte este interzisă în cadrul aceluiași compartiment de incendiu.
(7) Clădirile civile cu înălțimi obișnuite pot fi amplasate independent sau comasate cu alte clădiri civile cu înălțimi obișnuite în limitele ariilor compartimentelor de incendiu pentru clădiri civile admise în normativ (respectiv în Anexa 10 pentru cele existente). Construcțiile de producție și depozitare obișnuite pot fi amplasate independent sau comasate cu alte construcții de producție și/sau depozitare, în limitele ariilor compartimentelor de incendiu admise în normativ (respectiv în Anexa 10 pentru cele existente).
Fragment 252
(8) Construcțiile de producție și depozitare nu se comasează cu clădiri civile, fiind obligatorie compartimentarea lor cu pereți antifoc sau dispunerea la distanțe de siguranță (între construcții de producție/depozitare și clădiri civile). Construcțiile cu funcțiuni de producție și/sau depozitare pot fi comasate (între ele), asigurându-se măsurile de compartimentare și protecție corespunzătoare fiecărei funcțiuni.
(9) Construcțiile independente, precum și grupările sau comasările de construcții, constituite conform alin. (4) , se amplasează astfel încât să nu permită propagarea incendiilor o perioadă de timp normată sau, în cazul prăbușirii, să nu afecteze obiectele învecinate, respectându-se distanțele minime de siguranță sau compartimentându-se față de alte construcții prin pereți antifoc. Prin însumarea ariilor construite ale clădirilor respective (Ac) trebuie respectate valorile maximum admise pentru compartimentul de incendiu rezultat, în funcție de destinația și nivelul cel mai defavorabil de stabilitate la incendiu asigurat, de riscul de incendiu cel mai mare și numărul de niveluri normat. Compartimentul de incendiu rezultat din comasarea construcțiilor va avea nivelul de stabilitate la incendiu determinat de clădirea cu cel mai defavorabil nivel, riscul de incendiu cel mai mare și numărul de niveluri normat. Exemplu (conform Figura 86): În cazul construcțiilor noi, comasarea rezultată din Construcție "A" + Construcție "B" + Construcție "C" (cu distanțe nenormate între ele) va respecta: – nivelul de stabilitate la incendiu cel mai dezavantajos, pentru compartimentul de incendiu existent rezultat (rezultă nivelul IV de stabilitate la incendiu al compartimentului comasat); ...
– aria maxim admisă în funcție de destinație, pentru compartimentul de incendiu existent rezultat - aria maxim admisă în funcție de destinație, pentru compartimentul comasat cu nivelul IV de stabilitate la incendiu, conform Tabelul 41 (Condiții de corelare a ariilor construite (Ac) ale clădirilor și compartimentelor de incendiu supraterane civile cu nivelul de stabilitate la incendiu) sau Tabelul 114 (Condiții de corelare a ariilor construite (Ac) și a numărului de niveluri al construcțiilor și compartimentelor de incendiu supraterane de producție și/sau depozitare), pentru fiecare construcție cu funcțiuni mixte (civile-civile sau producție-depozitare/producție-producție/depozitare-depozitare) se aplică Art. 7.1.1 ; construcțiile de producție și/sau depozitare nu se comasează cu clădiri civile; ...
– riscul de incendiu cel mai mare pentru compartimentul de incendiu existent rezultat (conform subcapitolului 2.1.2 . Risc de incendiu (de la Art. 2.1.2.1 . până la Art. 2.1.2.6 .)) și ale Articolelor Art. 2.2.2.1. , Art. 3.1.1.1. , Art. 6.1.1.1 ., Art. 6.1.1.2 ., Art. 6.1.2.1 ., Art. 6.1.2.2 . Art. 7.1.3 . etc; pentru construcții cu funcțiuni mixte (civile-civile sau producție- depozitare/producție-producție/depozitare-depozitare) se aplică conform Art. 2.1.2.4 . sau Art. 7.1.3 .); ...
– numărul de niveluri normat, pentru compartimentul de incendiu existent rezultat - număr de niveluri în funcție de destinație, pentru compartimentul comasat cu nivelul IV de stabilitate la incendiu, conform Tabelul 42 (Condiții de corelare între destinație, capacitatea maximă simultană și numărul de niveluri supraterane ale clădirilor civile, cu nivel de stabilitate la incendiu III, iv sau V) sau Tabelul 114 (Condiții de corelare a ariilor construite (Ac) și a numărului de niveluri al construcțiilor și compartimentelor de incendiu supraterane de producție și/sau depozitare). ...
În cazul construcțiilor existente, comasarea rezultată din Construcție "A" + Construcție "B" + Construcție "C" va respecta: – nivelul de stabilitate la incendiu cel mai dezavantajos, pentru compartimentul de incendiu existent rezultat (rezultă nivelul IV de stabilitate la incendiu al compartimentului comasat); ...
– aria maxim admisă în funcție de destinație, pentru compartimentul de incendiu existent rezultat - aria maxim admisă în funcție de destinație, pentru compartimentul comasat cu nivelul IV de stabilitate la incendiu, conform Tabelul 147 (Arii construite admise pentru compartimente de incendiu ale clădirilor civile existente (publice) supraterane)) sau Tabelul 168: (Arii construite și număr de niveluri admise pentru construcții existente și compartimente de incendiu ale construcțiilor existente de producție și/sau depozitare); pentru fiecare construcție cu funcțiuni mixte (civile-civile sau producție-depozitare/producție-producție/ depozitare-depozitare) se aplică conform Articolelor A.10. 7.1.3 . si A.10. 7.1.4 .; construcțiile de producție și/sau depozitare nu se comasează cu clădiri civile; ...
Fragment 253
– riscul de incendiu cel mai mare (respectiv categoria de pericol de incendiu rezultată) pentru compartimentul de incendiu existent rezultat (conform Art. A.10. 2.1.1. , A.10. 2.1.2 ., A.10.2.1.3 , A.10. 2.1.4 ., A.10. 2.1.5 ., A.10. 2.1.6 ., A.10. 2.2.1 . (3), A.10. 2.2.8 ., A.10. 5.1.1 ., A.10. 5.1.4 , A.10. 7.1.3 . si A.10. 7.1.4 . etc; pentru construcții cu funcțiuni mixte (civile-civile sau producție-depozitare/producție-producție/depozitare-depozitare) se aplică conform Articolelor Art. A.10. 2.1.1 ., A.10. 2.1.2 . și/sau A.10. 7.1.1. , A.10. 7.1.2 ., A.10. 7.1.3 . si A.10. 7.1.4 . ); ...
– numărul de niveluri normat, pentru compartimentul de incendiu existent rezultat - număr de niveluri în funcție de destinație, pentru compartimentul comasat cu nivelul IV de stabilitate la incendiu, conform Tabelul 148 (Număr de niveluri supraterane maxim admis și capacitatea clădirilor civile existente cu nivelul de stabilitate la incendiu III, IV și/sau V) si/ sau Tabelul 168 (Arii construite și număr de niveluri admise pentru construcții existente și compartimente de incendiu ale construcțiilor existente de producție și/sau depozitare). ...
Notă (exemplu conform Figura 86): Lungimile de evacuare se conformează în acord cu nivelul IV de stabilitate la incendiu al compartimentului de incendiu, pentru fiecare dintre destinațiile clădirilor/ construcțiilor comasate (pentru ambele exemple, respectiv construcții noi comasate sau pentru construcții existente comasate).
Figura 86 - Amplasare construcții comasate
Note Figura 86 (exemplu pentru comasare clădiri civile noi față de alte construcții/compartimente dispuse în afara limitei de proprietate): (a) În cazul în care distanța dintre compartimentul de incendiu format din comasarea rezultată din Clădire "A" + Clădire "B" + Clădire "C" si altă construcție/alte construcții/alt (alte) compartiment(e) de incendiu (de exemplu față de Construcția "E") nu respectă distanțele de siguranță normate, se prevede perete antifoc (dispus în cadrul limitei de proprietate), conform prevederi normate (sau perete antifoc dispus la clădirea/ construcția care face obiectul, inclusiv prevederea obloanelor, cortinelor etc. la clădirea/construcția din cadrul limitei de proprietate). ...
(b) "R" reprezintă distanța de siguranță normată (conform Tabelul 4: Distanțe minime de siguranță între construcții sau compartimente de incendiu supraterane (civile, de producție și/sau depozitare) sau Tabelul 145: Distanțe de siguranță la construcții existente). ...
(c) În toate cazurile Ac compartiment de incendiu comasat = suma Ac ale construcțiilor comasate. ...
Anexa nr. 2
PEREȚI ANTIFOC ȘI PEREȚI DE SECTORIZARE
Anexa nr. 2.1
PEREȚI ANTIFOC ȘI PROTECȚIA GOLURILOR FUNCȚIONALE DIN PEREȚII ANTIFOC
Pereți antifoc
varianta a) - clădiri cu aceeași înălțime
Varianta b1) - clădiri cu înălțime diferită cu perete antifoc ce secționează integral construcția (în condițiile în care înălțimea dintre construcții este mai mică de 8 m si acoperișurile care nu sunt realizate exclusiv din componente substanțiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0)
Varianta b2) - clădiri cu înălțime diferită cu perete antifoc ce secționează construcția pe înălțimea de 8 m
Varianta b3) - clădiri cu înălțime diferită cu perete antifoc si fâșie REI60 Varianta b) - clădiri cu înălțime diferită
Figura 87 - Pereți antifoc (de separare a compartimentelor de incendiu) -
principiu de compartimentare antifoc
(10) Pereții care separă compartimentele de incendiu trebuie să aibă rezistența la foc determinată în funcție de densitatea sarcinii termice conform Art. 2.3.2.1.2. , clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. Pereții care separă compartimente de incendiu, trebuie să secționeze construcția pe toată înălțimea acesteia.
Protecția golurilor funcționale prevăzute în pereții antifoc
(11) Ușile prevăzute pentru circulația funcțională sau pentru evacuare în pereții care separă compartimentele de incendiu din clădiri civile, trebuie să aibă rezistența la foc în conformitate cu Tabelul 123. Tabelul 123: Uși pentru circulație funcțională și/sau evacuare practicate în pereții antifoc din clădiri civile În cazul pereților antifoc care separă compartimentele de incendiu din construcții civile (conform Art.
Fragment 254
2.3.2.1.2.)
Rezistența la foc a pereților antifoc care separă compartimentele de incendiu
Uși rezistente la foc (care NU constituie căi de evacuare către alt compartiment de incendiu)
Elemente rezistente la foc (prin uși care constituie căi de evacuare către alt compartiment de incendiu)
Rezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților încăperii tampon (minute), cu excepția peretelui care separă compartimentele de incendiu
Uși rezistente la foc practicate în pereții antifoc (care constituie căi de evacuare către alt compartiment de incendiu)
a) pentru construcțiile cu regim de înălțime parter, cu excepția clădirilor destinate persoanelor care nu se pot evacua singure și a clădirilor cu săli aglomerate determinată în funcție de densitatea sarcinii termice, conform Tabelul 6 (Rezistențe la foc normate ale pereților care separă compartimentele de incendiu (EI-M/REI) pentru construcțiile cu regim de înălțime parter, cu excepția clădirilor cu persoane care nu se pot evacua singure și a clădirilor cu săli aglomerate, corespunzătoare densităților sarcinilor termice (q) din spațiile adiacente și/sau densităților sarcinilor termice (q) cele mai mari din spațiile pe care le despart)
EI-M 60/REI60 (q ≤ 420 MJ/mp)
EI_2 60-C5S_200
EI 60/REI 60
2 uși x EI_2 60 - C5S_200
EI-M 90/REI90 (420 MJ/mp <q ≤ 630 MJ/mp)
EI_2 60-C5S_200
EI 60/REI 60
2 uși x EI_2 60 - C5S_200
EI-M 120/REI 120 (630 MJ/mp <q ≤ 840 MJ/mp)
EI_2 60-C5S_200
EI 60/REI 60
2 uși x EI_2 60- C5S_200
EI-M 180/REI 180 (840 MJ/mp <q ≤ 1 680 MJ/mp)
EI_2 90-C5S_200
EI 90/REI 90
2 uși x EI_2 90 - C5S_200
EI-M 240/REI 240 (q > 1 680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică)
Obligatoriu încăpere tampon protejată prevăzută cu 2 uși x EI_2 120-C5S_200
EI-M 120/REI 120
Obligatoriu încăpere tampon protejată prevăzută cu 2 uși x EI_2 120 - C5S_200
b)pentru clădirile destinate persoanelor care nu se pot evacua singure, pentru construcțiile cu risc mare de incendiu, precum și cele pentru obiecte, echipamente sau aparatură de importanță deosebită, pentru clădiri civile supraterane înalte și/sau foarte înalte sau clădiri cu săli aglomerate
EI-M 180/REI
180
EI_2 90-C5S_200
EI 90/REI 90
2 uși x EI_2 90 - C5S_200
c) clădirile cu alt regim de înălțime, cu excepția clădirilor definite la literele (a) și (b) din tabel
EI-M 120/REI
120
EI_2 60-C5S_200
EI 60/REI 60
2 uși x EI_2 60 - C5S_200
(12) Ușile prevăzute pentru circulația funcțională sau pentru evacuare în pereții care separă compartimentele de incendiu din clădiri de producție și/sau depozitare, trebuie să aibă rezistența la foc conform Tabelul 124. In construcțiile de producție și/sau depozitare, pot fi considerate căi de evacuare a utilizatorilor si cele care trec prin pereții antifoc care separă compartimentele de incendiu: a) către compartimente cu riscuri mici de incendiu, dacă servesc la evacuarea utilizatorilor spațiilor de producție si/sau depozitare învecinate; ...
b) către compartimente cu risc mijlociu mare sau foarte mare de incendiu, fără explozie volumetrică, dacă servesc la evacuarea utilizatorilor compartimentelor învecinate si nu constituie singura lor cale de evacuare, situație în care a doua cale de evacuare poate fi constituită tot printr-un spațiu cu risc mijlociu, mare sau foarte mare de incendiu dacă traseele sunt distincte și separate între ele prin pereți rezistenți la foc si golurile de circulație practicate în aceștia sunt protejate cu elemente de închidere rezistente la foc si etanșe la fum conform Tabelul 124; ...
c) încăperi sau spații cu risc foarte mare de incendiu si explozie volumetrică, dacă servesc la evacuarea utilizatorilor spațiilor de producție sau depozitare cu același risc de incendiu și nu constituie singura lor posibilitate de evacuare; ...
Fragment 255
Tabelul 124: Uși pentru circulație funcțională și/sau evacuare practicate în pereții antifoc din construcții de producție si/sau depozitare În cazul pereților antifoc care separă compartimentele de incendiu
Rezistența la foc a pereților antifoc care separă compartimentele de incendiu
Uși rezistente la foc practicate în pereții antifoc (care NU constituie căi de evacuare catre alt compartiment de incendiu)
Elemente rezistente la foc (prin uși care constituie căi de evacuare către alt compartiment de incendiu)
Rezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților încăperii tampon (minute), cu excepția peretelui care separă compartimentele de incendiu
Uși rezistente la foc practicate în pereții antifoc (care constituie căi de evacuare către alt compartiment de incendiu)
1
2
3
4
5
Pentru construcțiile de producție și/sau depozitare
EI-M 60/REI 60 (q ≤ 420 MJ/mp)
EI_2 60-C5S_200
EI 60/REI 60
2 uși x EI_2 60 - C5S_200
EI-M 90/REI 90 (420 MJ/mp < q ≤ 630 MJ/mp)
EI_2 60-C5S_200
EI 60/REI 60
2 uși x EI_2 60 - C5S_200
EI-M 120/REI 120 (630 MJ/mp <q ≤ 840 MJ/mp)
EI_2 60-C5S_200
EI 60/REI 60
2 uși x EI_2 60 - C5S_200
EI-M 180/REI 180 (840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mp)
EI_2 90-C5S_200
EI 90/REI 90
2 uși x EI_2 90 - C5S_200
EI-M 240/REI 240 (q > 1.680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică)
Nu se admite
EI-M 120/REI 120
Obligatoriu încăpere tampon protejată prevăzută cu 2 uși x EI_2 120-C5S_200
(13) Ușile, obloanele si cortinele rezistente la foc care protejază golurile funcționale din pereții antifoc EI-M180/REI180 (exemplu), trebuie să fie rezistente la foc minimum 90 de minute, astfel: a. Uși rezistente la foc (inclusiv dispozitivele lor de închidere) trebuie să fie rezistente la foc minimum EI_2 90-C5S_200. ...
b. Obloane rezistente la foc (inclusiv dispozitivele lor de închidere) trebuie să fie rezistente la foc minimum EI_2 90-C3. ...
c. Cortine rezistente la foc (prevăzute cu ansamblu de sprinklere dacă acestea îndeplinesc doar criteriul E90) trebuie să fie rezistente la foc minimum EI 90 (etanșeitate la foc și izolare termică 90 minute). ...
Notă: * - se prevăd cu autoînchidere "C" = clasa de autoînchidere/închidere automată
(14) În toate cazurile pentru pereți antifoc dispuși la fațadele construcțiilor cu rezistența mai mică de 3 ore (conform Art. 2.3.2.1.2 .), golurile prevăzute se protejează prin uși, obloane sau cortine rezistente la foc (pe o perioadă minimum jumătate din rezistența la foc a pereților antifoc, dar cel puțin 1 oră pentru pereții antifoc EI-M 60/REI 60 sau EI-M 90/REI 90 și cel puțin 90 min pentru ceilalți pereții antifoc prevăzuți la Art. 2.3.2.1.2 ., cu excepția pereților antifoc EI-M 240/REI240 la care se protejează prin uși, obloane sau cortine rezistente la foc min. 120 min). Figura 88 - Uși, obloane, cortine prevăzute în pereții antifoc
Figura 89 - Exemplu - tipologii pereți de separare a compartimentelor de incendiu
Figura 90 - Pereți de separare a compartimentelor de incendiu - secțiune orizontală
Anexa nr. 2.2
PEREȚI ANTIFOC SI PEREȚI REZISTENȚI LA FOC LA HALE
Figura 91 - Hale parter cu perete antifoc (de separare a compartimentelor
de incendiu) sau rezistent la foc dispus între stâlpi
Figura 92 - Hale parter cu perete independent dispus în rost de dilatare sau tasare
Figura 93 - Hale etajate
Figura 94 - Hale parter - Perete antifoc care nu depășește planul acoperișului
Figura 95 - Hale parter - Perete antifoc la hale cu înălțimi diferite
Figura 96 - Compartimentarea construcțiilor de producție sau depozitare
Anexa nr. 2.3
PEREȚI DE SECTORIZARE CU ROL DE LIMITARE A PROPAGĂRII
FOCULUI (DE PROTECȚIE CONTRA INCENDIILOR CARE LIMITEAZĂ
PROPAGAREA ÎN INTERIORUL COMPARTIMENTELOR DE INCENDIU)
(15) La clădiri civile se pot prevedea următorii pereți de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului, având minimum următoarele niveluri de performanță: – Nivel I (125m ≥ h) - REI/EI180 (A1 sau A2-s1,d0), uși Eh 90-C5S_200 ...
– Nivel I (75m ≤ h < 125m) - REI/EI 180 (A1 sau A2-s1,d0), uși EI_2 90-C5S_200 ...
– Nivel I (45m ≤ h < 75m) - REI/EI 120 (A1 sau A2-s1,d0), uși EI1 60-C5S_200 ...
– Nivel I (28m ≤ h < 45m) - REI/EI 120 (A1 sau A2-s1,d0), uși EI_2 60-C5S_200 ...
– Nivel I (h < 28m) - REI/EI 120 (A1 sau A2-s1,d0), uși EI_2 60-C5S_200 ...
– Nivel II - REI/EI 90 (A1 sau A2-s1,d0), uși EI1 45-C5S_200 ...
– Nivel II (+) - REI/EI 90 (A1 sau A2-s1,d0), uși EI_2 45-C5S_200 ...
– Nivel III - REI/EI 60 (A1 sau A2-s1,d0), uși EI_2 30-C5S_200 ...
– Nivel III (+) - REI/EI 45 (A1 sau A2-s1,d0), uși E 30-C5Sa ...
– Nivel IV - REI/EI 30 (min B-s1,d0), uși EI215-C5Sa ...
– Nivel V - REI/EI 15 (min C-s1,d0), uși C5 ...
Fragment 256
(16) La clădiri de producție/depozitare se pot prevedea următorii pereți cu rol de limitare a propagării focului, având minimum* următoarele niveluri de performanță: – Nivel I - REI/EI 120 (A1 sau A2-s1,d0), uși EI_2 60-C5S_200 ...
– Nivel II - REI/EI 120 (A1 sau A2-s1,d0), uși EI1 60-C5S_200 ...
– Nivel II (+) - REI/EI 90 (A1 sau A2-s1,d0), uși EI_2 45-C5S_200 ...
– Nivel III - REI/EI 60, uși E 30-C5Sa ...
– Nivel IV - REI/EI 30, uși E 15-C5Sa ...
– Nivel V - uși C3 ...
(17) Pereții despărțitori de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu sunt folosiți pentru: – divizarea* zonelor extinse (de exemplu a clădirilor civile cu lungime mare; ...
– separarea minimă* a zonelor administrative față de spații de producție si depozitare (în funcție de densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente) atunci când zonele administrative nu se constituie ca si compartimente distincte de incendiu; ...
– izolarea minimă* a instalațiilor de producție, a utilajelor, folosite în procesul de producție acolo când acestea sunt necesare (în funcție de densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente); ...
– separarea minimă constructivă* între anumite zone de utilizare diferită (în funcție de densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente), atunci când zonele respective nu se constituie ca si compartimente distincte de incendiu; ...
– separarea minimă constructivă* între zonele protejate de sisteme de stingere automată a incendiilor si zonele neprotejate (în funcție de densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente), ...
– separarea minimă constructivă* a spațiilor de tip open-space atunci când ariile acestora depășesc valoarea admisă de 400 mp si spațiile alăturate nu generează performanțe mai restrictive (în funcție de densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente) ...
Notă generală: * - cu valabilitate doar atunci când spațiile alăturate nu generează performanțe mai restrictive (nu rezultă cerințe mai mari corespunzătoare densităților sarcinilor termice (q) din spațiile adiacente și/sau densităților sarcinilor termice (q) cele mai mari din spațiile pe care le despart) și/sau atunci când separarea nu este constituită ca și compartiment distinct de incendiu.
(18) Pereții de sectorizare (Figura 97, varianta b)) cu rol de limitare a propagării focului (de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu) NU trebuie să secționeze construcția pe toată înălțimea acesteia. Figura 97 - Pereți antifoc si pereți de sectorizare
(19) Mansardarea construcțiilor civile supraterane se asigură prin realizarea de tronsoane ale clădirii conform Art. 3.1.2.9. alin. (1) . Mansardarea construcțiilor civile supraterane (realizarea unui nivel funcțional în volumul podului), este admisă dacă pereții de sectorizare rezistenți la foc depășesc cu minimum 30 cm, conform Art. 3.1.2.9. alin. (2) și a figurilor următoare: Notă secțiune: Indicativul "A" reprezintă perete antifoc conform Art. 2.3.2.1.2 . (sau conform A.10. 2.3.4. (1) pentru clădiri existente) și indicativul "B" reprezintă fâșia min REI 60 prevăzută la Art. 2.3.2.1.4 . (sau conform A.10. 2.3.14. pentru clădiri existente).
Figura 98 - Perete de sectorizare care depășește streașina
Anexa nr. 2.4
PEREȚI ANTIFOC ȘI PEREȚI DE SECTORIZARE
(20) Pereții cu rol de limitare a propagării focului (de sectorizare) trebuie amplasați în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al construcției sau al compartimentului de incendiu si de funcțiunile acestora, coroborate cu tipul construcției, conform precizărilor din Tabelul 125.
(21) Pereții de sectorizare sunt obligatorii în cazurile stabilite de către normativ precum si pentru situația clădirilor încadrate în nivelul de stabilitate la incendiu I (cu excepția clădirilor înalte si foarte înalte) sau II (atunci când se prevăd instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și evacuare a fumului din circulațiile comune orizontale respectiv coridoare/holuri si casele de scări) pentru care aria construită nu se limitează, situație prevăzută la lit. c) din Tabelul 41 (Condiții de corelare a ariilor construite (Ac) ale clădirilor si compartimentelor de incendiu supraterane civile cu nivelul de stabilitate la incendiu).
Fragment 257
(22) Pereții de sectorizare atunci când sunt poziționați între două sau mai multe compartimente de incendiu, vor fi conformați ca pereți antifoc. Tabelul 125: Suprafața construită maxim admisă între spații delimitate de pereți de sectorizare Suprafața construită maxim admisă între spații delimitate de pereți de sectorizare, mp
Funcțiune
Numărul de niveluri supraterane maxim admise / înălțime totală (până la coamă)
Nivel de stabilitate la incendiu
I
II
Locuințe
Locuințe unifamiliale
Locuințe unifamiliale max. P+E sau P+M
5.000
4.000
Locuințe unifamiliale max P+2E sau P+E+M
4.500
3.500
Locuințe unifamiliale > P+2E și ≤ P+5E sau
Locuințe unifamiliale cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1)
3.500
3.000
Locuințe unifamiliale> P+5E sau
Locuințe unifamiliale cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1)2)
3.000
2.500
Locuințe încadrate >12 niveluri supraterane (înalte sau foarte înalte)
2.500
Nu se admite
Locuințe semicolective, sau colective (blocuri de locuințe, cămine de familiști și nefamiliști, case locuit destinate copiilor fără adăpost)
Locuințe semicolective P+E sau P+M
4.500
4.000
Blocuri de locuințe semicolective ≤ P+2E (sau ≤ 10 m înălțime totală până la coamă/atic) 1)
4.000
3.500
Blocuri de locuințe colective > P+2E și < P+5E
sau
Blocuri de locuințe colective cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1)
3.500
3.000
Blocuri de locuințe semicolective ≥ P+5E sau
Blocuri de locuințe colective cu mai puțin de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) 2)
3.000
2.500
Blocuri de locuințe încadrate >12 niveluri supraterane (înalte sau foarte înalte)
2.500
Nu se admite
Administrative
Clădiri ale autorităților și instituțiilor centrale sau locale, financiar-bancare, sindicate, partide, birouri etc.
Clădiri ≤ P+2E
5.000
4.500
Clădiri P+3E
4.000
4.000
Clădiri > P+3E și ≤ P+5E
sau
Clădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1)
3.500
3.500
> P+5E
sau
Clădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) 2)
3.000
2.500
Clădiri înalte sau foarte înalte
2.500
Nu se admite
Comerț
Mall-uri, magazine, centre și complexuri comerciale, galerii comerciale, hipermarketuri, supermarketuri
Clădiri P
20.000
15.000
Clădiri ≤ P+1E
15.000
10.000
Clădiri P+2E
10.000
7.000
Clădiri > P+2E si ≤ P+5E
sau
Clădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1)
7.000
3.500
Clădiri > P+5E
sau
Clădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală
(până la coamă/atic) 1)2)
3.500
2.500
Clădiri înalte sau foarte înalte
2.500
Nu se admite
Magazine Cash & Carry, DIY, magazine specializate (mobilier, electrocasnice etc.), piețe/bazare
Clădiri P
20.000
15.000
Clădiri ≤ P+1E
15.000
10.000
Clădiri P+2E
10.000
7.000
Clădiri > P+2E si ≤P+5E
sau
Clădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1)
7.000
3.500
Clădiri > P+5E
sau
Clădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) 2)
3.500
2.500
Clădiri înalte sau foarte înalte
2.500
Nu se admite
Fitness, întreținere corporală, spa, cabinete veterinare), service auto și altele similare, spații de joacă pentru copii
Clădiri P
8.000
5.000
Clădiri P+1E
5.000
4.000
Clădiri P+2E
4.000
3.500
Clădiri > P+2E si ≤ P+5E
sau
Clădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1)
3.500
3.000
Clădiri > P+5E
sau
Clădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) 2)
3.000
2.500
Clădiri înalte sau foarte înalte
2.500
Nu se admite
Alimentație publică
Clădiri P
Clădiri ≤P+1E
3.500
3.250
Clădiri P+2E
3.250
3.000
Clădiri > P+2E si ≤ P+5E
sau
Clădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1)
3.000
2.750
Clădiri > P+5E
sau
Clădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) 2)
2.750
2.500
Clădiri înalte sau foarte înalte
2.500
Nu se admite
Sănătate
Spitale, creșe, cămine de bătrâni și persoane cu dizabilități, sanatorii etc.
Clădiri P
4.500
4.000
Clădiri ≤ P+1E
4.000
3.500
Clădiri ≤ P+2E
3.750
3.250
Clădiri ≤ P+3E
3.500
3.000
Clădiri > P+3E și ≤ P+5E
sau
Clădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1)
3.250
2.750
Clădiri > P+5E
sau
Fragment 281
d) în cazul aplicării dispozitivelor fotovoltaice pe acoperiș, se vor avea în vedere prevederile Art. 2.3.6.2.1 . iar stratul pe care se aplică: – trebuie să îndeplinească performanța la foc exterior prevăzută în Tabelul 2 (Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru construcții civile) și/sau Tabelul 3 (Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru construcții de producție și/sau depozitare) din normativ sau Tabelul 144 (Condiții minime pentru încadrarea construcțiilor existente în nivel de stabilitate la incendiu) din Anexa 10 (pentru construcții existente) pentru sistemele de învelitoare (Panouri/sisteme de învelitoare ale acoperișurilor în pantă cu încărcări suplimentare provenite din PV); sau
...
– în cazul dispunerii panourilor fotovoltaice peste un planșeu tip terasă, stratul component exterior al acoperișurilor cu rol de asigurare a etanșeității construcției față de intemperii (de cele mai multe ori hidroizolația) să îndeplinească performanța la foc exterior prevăzută în Tabelul 2 (Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru construcții civile) și/sau Tabelul 3 (Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru construcții de producție și/sau depozitare) din normativ sau Tabelul 144 (Condiții minime pentru încadrarea construcțiilor existente în nivel de stabilitate la incendiu) din Anexa 10 (pentru construcții existente) pentru sistemele de învelitoare (Panouri/sisteme de învelitoare ale acoperișurilor în pantă cu încărcări suplimentare provenite din PV) conform încadrării în nivel de stabilitate la incendiu a construcției. ...
...
e) pe fațade, stratul pe care se aplică trebuie să îndeplinească performanța la foc de minimum EI 30. Figura 176 - Dispozitive fotovoltaice (conform prevederi normate)
Figura 177 - Exemplu amplasare dispozitive fotovoltaice pe terasă - distanțe
Figura 178 - Exemplu amplasare - traversare pereți antifoc
...
Anexa nr. 4.7
AGENȚI FRIGORIFICI
(115) În conformitate cu seria de standarde SR EN 378, proiectantul va ține cont de clasificarea agenților frigorifici în funcție de inflamabilitate, de cantitatea maximă admisă de agent frigorific în funcție de categoriile de ocupare. Răspunderea privind măsurile de conformare pe linia securității la incendiu în ceea ce privește agenții frigorifici, în vederea adoptării acestora, funcție de clasificarea agenților frigorifici și de cantitatea maximă admisă cade în sarcina proiectantului și a investitorului/ beneficiarului. Note: – Pentru sistemele care utilizează agenți frigorifici inflamabili, sistemele frigorifice trebuie construite astfel încât scăpările de agent frigorific să nu se scurgă sau să nu stagneze, generând astfel pericolul de incendiu sau explozie în zonele din interiorul echipamentului unde sunt instalate componente și aparate care ar putea constitui o sursă de aprindere și care ar putea funcționa în condiții normale sau în eventualitatea unei scăpări, în conformitate cu SR EN 378-2. ...
– Componentele și aparatele nu sunt considerate o sursă de aprindere, cu condiția ca acestea să fie conforme cu cel puțin una dintre cerințele prevăzute în SR EN 378-2. ...
– Agenții frigorifici se clasifică pe grupe în funcție de influența lor asupra securității și sănătății, în categorii de ocupare conform SR EN 378-2. ...
– Agenții frigorifici trebuie repartizați conform clasificării în funcție de inflamabilitate în una din cele trei grupe 1, 2 și 3 pe baza limitei inferioare de inflamabilitate la presiunea atmosferică și temperatura ambientală: grupa 1 - Agenți frigorifici care nu sunt inflamabili în stare de vapori la orice concentrație în aer;
grupa 2 - Agenți frigorifici a căror limită inferioară de inflamabilitate este egală sau mai mare de 3,5 % VA/când formează un amestec cu aerul;
grupa 3 - Agenți frigorifici a căror limită inferioară de inflamabilitate este mai mică de 3,5 % VA/când formează un amestec cu aerul.
...
– Sunt trei tipuri de locații pentru sistemele frigorifice. Locația potrivită trebuie aleasă în conformitate cu SR EN 378-2 care ia în considerare riscurile posibile. Aceste trei tipuri de locații de principiu sunt: a) un sistem frigorific care se găsește într-un spațiu ocupat de oameni, dar care nu este o sală de mașini specială; ...
b) un sistem frigorific care are partea de presiune înaltă (exceptând condensatoarele răcite cu aer) instalată într-o sală de mașini specială (a se vedea SR EN 378-3) sau în aer liber; ...
Fragment 286
(134) Rampele subterane ale scărilor închise interioare dispuse în continuarea rampelor supraterane, se separă de rampele aferente nivelurilor supraterane prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120 și planșee rezistente la foc minimum REI 60. Comunicarea funcțională dintre rampele scărilor subterane și rampele scărilor supraterane ale clădirii este admisă numai printr-o ușă rezistentă la foc EI2 90-C5S200, dispusă la cota parterului sau a palierului intermediar dintre subsol și parter, cu deschidere în sensul de evacuare. Atunci când nu există comunicare între rampele subterane și cele supraterane, golul de ieșire în holul de la parter al rampei subterane se protejează cu ușă rezistentă la foc minimum EI2 30-C5S200 (dacă normativul nu stabilește valori mai mari). Figura 196 - Separarea rampelor supraterane de cele subterane
Scări cu rampe încrucișate
Figura 197 - Scări cu rampe încrucișate la
clădiri înalte/foarte înalte și în subteran
(135) Scările cu rampe încrucișate sunt constituite dintr-o combinație între două scări cu rampe drepte (fiecare) și care conduce la realizarea a două scări (două căi de evacuare distincte).
Scări cu rampe elicoidale
(136) Scările cu rampe elicoidale, cu una sau mai multe rampe, pot fi curbe sau în spirală.
(137) Caracteristica acestor scări elicoidale o constituie convergența muchiilor treptelor într-un singur punct.
(138) În cazul scărilor cu rampe elicoidale, indiferent de lățimea rampei realizată din considerente arhitecturale, poate constitui cale de evacuare numai porțiunea de rampă în care lățimea minimă a treptei este de 18 cm (respectiv 20 cm la săli aglomerate), iar lățimea maximă de 40 cm.
(139) O scară cu formă mixtă, compusă din rampe elicoidale combinată cu porțiuni de rampe drepte, din punct de vedere al securității la incendiu se consideră scară cu trepte balansate. Figura 198 - Scară în spirală (un flux de evacuare)
Figura 199 - Scară cu rampa curbă
(140) Înclinarea rampelor scărilor de evacuare, suprafața și forma treptelor și a podestelor, trebuie să permită circulația ușoară și sigură a utilizatorilor, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice aplicabile.
Scări cu trepte balansate
(141) Scările cu trepte balansate, indiferent de gabaritul acestora, pot fi considerate căi de evacuare numai pentru o unitate de trecere (flux) de evacuare a utilizatorilor, atunci când îndeplinesc condițiile de alcătuire și dimensionare prevăzute în normativ și reglementările tehnice specifice scărilor.
(142) Scara cu trepte balansate se deosebește de celelalte scări prin forma diferită în plan a treptelor.
Conformare scări
(143) În funcție de înălțimea nivelurilor clădirii, rampele unei scări pot fi cu sau fără paliere intermediare.
(144) Golurile de acces la scară se protejează, de regulă, cu uși sau, după caz, încăperi tampon, la clădirile înalte și foarte înalte. În afară de condițiile normate pe care trebuie să le îndeplinească ușile respective, ele trebuie echipate și cu dispozitive de autoînchidere.
(145) Prin deschidere, ușile de acces în casele de scări nu trebuie să reducă lățimea normală a podestelor. Figura 200 - Scheme de principiu uși de
acces în casele de scări (scară cu două rampe)
Figura 201 - Clădiri cu înălțime obișnuită - suprateran (prin deschidere,
ușile de acces în casele de scări nu
trebuie să reducă lățimea normată a podestelor)
Figura 202 - Clădiri înalte/foarte înalte - golurile de acces la
scările de evacuare se protejează obligatoriu cu
încăperi tampon la clădirile înalte și foarte înalte (prin deschidere, ușile
de acces în casele de scări nu trebuie să reducă lățimea normată a podestelor)
Scări exterioare
Figura 203 - Scări exterioare
Note Figura 203: (1) În cazul în care scările exterioare sunt amplasate la colțurile întrânde ale clădirilor civile în formă de L, T sau U sub un unghi α, golurile din pereții exteriori adiacenți se dispun astfel încât distanța dintre ele să fie în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al compartimentelor pe care le desparte (se aplică conform Art. 2.3.2.1.9 .).
(2) Se aplică conform Art. 2.5.6.4.1 . Se vor avea în vedere și prevederea distanței de min. 1,20 m precum și a celorlalte prevederi normate în cazul în cazul în care pereții antifoc sunt amplasați pe fațade, sub un unghi α, α = 180°.
(3) Scările trebuie executate din materiale A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc minimum R 15 (R 30 la clădiri înalte și/sau foarte înalte și R 60 la clădiri foarte înalte cu înălțimea ≥ 125 m).
(4) Ușile de evacuare prevăzute spre scările exterioare deschise vor avea rezistența la foc (EI) de aceeași valoare cât a fațadelor în care sunt integrate (conform Capitol 2.3.6.1 . Prevederi generale privind limitarea propagării pe fațadă din normativ), fără a fi mai mici de EI2 15-C5S_a.
Anexa nr. 5.3
CORIDOARE
Generalități
Fragment 287
(146) "Coridor" se referă la o circulație liberă care oferă mijloace de evacuare dintre camere sau spații către o ieșire (ieșire în exterior finală, scară, încăpere tampon ventilată în suprapresiune, degajament protejat etc.), fiind o încăpere lungă și îngustă (cu lungimea de cel puțin două ori cât lățimea), de-a lungul unei serii de încăperi care servește ca loc de trecere și legătură cu acestea.
(147) Coridoarele pot fi interioare și exterioare ("cursivă") sau o combinație dintre cele două. Figura 204 - Coridoare
Spațiu de circulație și evacuare (Cale de evacuare)
(148) "Spațiu de circulație" (utilizat pentru evacuare) se referă la accesul neobstrucționat dintre o încăpere și o ieșire din clădire sau compartiment. Nu include zone utilizate pentru activități comerciale, ghișee de informații sau de recepție, zone utilizate pentru expoziții etc.
(149) În general, spațiul de circulație și evacuare se referă la circulații comune verticale (scări) sau orizontale (coridoare, holuri, încăperi tampon ventilate în suprapresiune, degajamente protejate etc.) de evacuare. Este o zonă comună a traseului utilizatorilor dintr-o încăpere către o ieșire finală. Astfel de zone comune sunt separate de alte zone cu pereți despărțitori rezistenți la foc sau echivalent (cu excepțiile permise de normativ).
(150) Parcarea nu este considerată spațiu comun de circulație de evacuare. Figura 205 - Circulații de evacuare - exemple
Coridor înfundat
(151) Coridorul înfundat se referă la o situație dintr-o zonă de circulație comună/coridor de evacuare, unde ieșirea spre scări (sau direct afară) este posibilă doar într-un capăt (către o singură direcție/scară sau către o singură ieșire spre exterior), fără a se putea evacua spre celălalt capăt.
Anexa nr. 5.4
EVACUARE
Generalități
(152) "Evacuare într-o singură direcție" se referă la o situație în care utilizatorii dintr-un spațiu au doar un singur traseu/o singură direcție, din punctul cel mai îndepărtat (sau de la ușa încăperii), până la o ieșire sau până la un punct de despărțire (conform prevederi), pentru a ajunge la mai multe ieșiri.
(153) "Evacuare în două direcții" se referă la o situație în care utilizatorii dintr-un spațiu au posibilitatea de a alege două direcții dintr-un punct pentru a ajunge la două ieșiri diferite (uși direct în exterior, degajamente protejate, încăperi tampon ventilate în suprapresiune, scări).
(154) "Evacuare în multiple direcții" se referă la o situație în care utilizatorii dintr-un spațiu au posibilitatea de a alege multiple direcții dintr-un punct pentru a ajunge la ieșiri diferite (uși direct în exterior, scări, degajamente protejate, încăperi tampon ventilate în suprapresiune etc.). În acest caz se consideră direcția cea mai scurtă (doar una dintre lungimile căii de evacuare trebuie să îndeplinească condițiile normate) atunci când evacuarea se face către mai multe direcții diferite, dintre care minimum două trebuie să fie opuse (într-un unghi de minimum 90°), de la locul cel mai îndepărtat considerat, până la ușa scării, a degajamentului protejat sau a încăperii tampon protejată de acces la cea mai apropiată scară de evacuare ori la o ușă/ieșire direct în exterior.
(155) Evacuarea dintr-un compartiment de incendiu prin spații aparținând unui alt compartiment de incendiu se poate face numai dacă circulația nu poate fi blocată din cauza flăcărilor sau a fumului.
(156) În construcții, compartimente de incendiu sau porțiuni de construcții independente din punctul de vedere al circulației, de regulă, persoanele trebuie să aibă acces la cel puțin o cale de evacuare, cea de-a doua cale de evacuare (atunci când aceasta este obligatorie) trebuie să ducă, pe cât posibil, în direcții opuse și poate aparține unui alt compartiment de incendiu.
Fragment 288
(157) Căile de evacuare, nu trebuie să conducă spre exterior prin locuri în care circulația poate fi blocată în caz de incendiu, din cauza flăcărilor, fumului, radiațiilor termice etc. Notă Figura 206 varianta a): Evacuarea se realizează din Compartimentul 1 de incendiu din stânga imaginilor în Compartimentul 2 de incendiu din dreapta imaginilor (prin încăperi tampon ventilate în suprapresiune aparținând Compartimentului 2 de incendiu) sau prin cursive (coridor exterior). Circulațiile comune orizontale din compartimentul de incendiu către care se realizează evacuarea (din Compartimentul 2 de incendiu din dreapta imaginilor) se prevăd cu SPD sau sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți (din considerente de evacuare dintr-un compartiment de incendiu în altul). Atunci când evacuarea se realizează prin încăperi tampon, se prevăd SPD în încăperile tampon precum și pe circulațiile comune orizontale din compartimentul de incendiu către care se realizează evacuarea. Se admite neprevederea SPD pe circulațiile comune orizontale din compartimentul de incendiu către care se realizează evacuarea, atunci când evacuarea se realizează printr-o cursivă exterioară, justificându-se această neprevedere.
Notă Figura 206 varianta b): Evacuarea se realizează din Compartimentul 2 de incendiu în Compartimentul 1 de incendiu (prin încăperi tampon ventilate în suprapresiune aparținând Compartimentului 1 de incendiu) și din Compartimentul 4 de incendiu în Compartimentul 3 de incendiu (prin încăperi tampon ventilate în suprapresiune aparținând Compartimentului 3 de incendiu). Nu este obligatorie prevederea SPD pe circulațiile comune orizontale din compartimentul de incendiu către care se realizează evacuarea precum și din cel din cere se realizează evacuarea (din considerente de evacuare către alt compartiment de incendiu), atunci când evacuarea se realizează printr-o încăpere tampon comună direct către o scară de evacuare sau direct în exterior (încăperea tampon comună aparținând compartimentului de incendiu prin care se realizează evacuarea).
Notă Figura 206 varianta a) și varianta b): Compartimentele de incendiu prevăzute cu SPD trebuie prevăzute, de asemenea, cu instalație automată de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală. În toate cazurile se va ține cont de prevederile Art. 8.1.8. (1) din normativ. Ușile încăperilor tampon prin care se realizează evacuarea către alt compartiment de incendiu din clădiri civile se vor prevedea conform cu Tabelul 123 (Uși pentru circulație funcțională și/sau evacuare practicate în pereții antifoc din clădiri civile).
Figura 206 - Evacuarea într-un sens
Fragment 289
(dintr-un compartiment de incendiu în altul)
Notă Figura 207 varianta c): Evacuarea se realizează din Compartimentul 1 de incendiu în Compartimentul 2 de incendiu (prin încăpere tampon ventilată în suprapresiune denumită "ITVS 2" aparținând Compartimentului 2 de incendiu) precum și din Compartimentul 2 de incendiu în Compartimentul 1 de incendiu (prin încăpere tampon ventilată în suprapresiune denumită "ITVS 1" aparținând Compartimentului 1 de incendiu). Nu este obligatorie prevederea SPD pe circulațiile comune orizontale din compartimentele de incendiu (către care se realizează evacuarea precum și din cel din cere se realizează evacuarea) din considerente de evacuare către alt compartiment de incendiu, atunci când evacuarea se realizează printr-o încăpere tampon comună ("ITVS 1" și "ITVS 2") direct către o scară de evacuare sau direct în exterior (fiecare "ITVS" comună aparține compartimentului de incendiu prin care se realizează evacuarea).
Notă Figura 207 varianta d): Evacuarea se realizează din Compartimentul 1 de incendiu în Compartimentul 2 de incendiu (prin încăpere tampon ventilată în suprapresiune denumită "ITVS 2" aparținând Compartimentului 2 de incendiu) precum și din Compartimentul 2 de incendiu în Compartimentul 1 de incendiu (prin încăpere tampon ventilată în suprapresiune denumită "ITVS 1" aparținând Compartimentului 1 de incendiu). Atunci când evacuarea se realizează prin încăperi tampon, se prevăd obligatoriu SPD în încăperile tampon precum și pe circulațiile comune orizontale din compartimentul de incendiu către care se realizează evacuarea. În cazul specific prezentat în imagine căile de evacuare din ambele compartimente de incendiu (denumite "Căi ev.1" și "Căi ev. 2") precum și încăperile tampon din ambele compartimente se prevăd cu SPD. Este obligatoriu ca din matricea de incendiu să se automatizeze SPD din Compartimentul 2 de incendiu (al încăperii tampon denumită "ITVS 2" precum și al/ale circulațiilor comune orizontale denumite "Căi ev. 2" în directă legătură cu scara protejată către care se face evacuarea din Compartimentul 2 de incendiu denumită "S2"), atunci când se detectează incendiu în Compartimentul 1 de incendiu. Similar, este obligatoriu ca din matricea de incendiu să se automatizeze SPD din Compartimentul 1 de incendiu (al încăperii tampon denumită "ITVS 1" precum și al/ale circulațiilor comune orizontale denumite "Căi ev. 1" în directă legătură cu scara protejată către care se face evacuarea din Compartimentul 1 de incendiu denumită "S1"), atunci când se detectează incendiu în Compartimentul 2 de incendiu. Ambele compartimente de incendiu trebuie prevăzute cu instalație automată de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală.
Notă Figura 207 variantele a), c) și d): Compartimentele de incendiu prevăzute cu SPD trebuie prevăzute, de asemenea, cu instalație automată de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală. În toate cazurile se va ține cont de prevederile Art. 8.1.8. (1) din normativ. Ușile încăperilor tampon prin care se realizează evacuarea către alt compartiment de incendiu din clădiri civile se vor prevedea conform Tabelul 123 (Uși pentru circulație funcțională și/sau evacuare practicate în pereții antifoc din clădiri civile).
Figura 207 - Evacuarea în ambele sensuri
(dintr-un compartiment de incendiu în altul)
Lungimea căii de evacuare
(158) Lungimea căii de evacuare a utilizatorilor construcțiilor, se determină pe traseul ce trebuie parcurs în axul căilor de evacuare, de la punctul de plecare al utilizatorului până la cea mai apropiată ușă de evacuare (directă în exterior, de acces într-o scară de evacuare sau de acces într-un degajament protejat) sau până la prima treaptă a scării deschise, ținând seama de poziția diferitelor echipamente sau obiecte cu amplasament fix și care trebuie ocolite. Schimbările de direcție de pe traseul parcurs se vor realiza în unghiuri cu grade funcție de axul căii de evacuare.
Coridoare
(159) Distanțele pe căile de evacuare se măsoară pe orizontală în axul căilor de circulație și evacuare și în direcția cea mai scurtă, după caz, de la ușa încăperii sau spațiului (atunci când în interiorul încăperilor/spațiilor lungimea căii de evacuare este mai mică decât lungimea de coridor înfundat specifică fiecărei funcțiuni sau tip de construcție) până la ușa scării, a degajamentului protejat sau a încăperii tampon de acces la cea mai apropiată scară de evacuare sau până la o ușă directă în exterior. Figura 208 - Principii privind lungimea
căii de evacuare pe coridoare
Notă Figura 208: "l" reprezintă lungimea de evacuare maxim normată într-o direcție ("coridor înfundat") și "L" reprezintă lungimea de evacuare maxim normată în două direcții, conform funcțiune sau tip clădire.
Open space
Fragment 292
(175) Sunt interzise rampe de scară cu mai puțin de 3 trepte în conformitate cu prevederile din Normativul privind criteriile de performanță specifice rampelor și scărilor pentru circulația pietonală în construcții, indicativ NP 063-2002, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 1.994/2002 coroborat cu Art. 2.5.6.1.1. alin. (3) din normativ.
Cerințe generale a punctelor de staționare a persoanelor cu dizabilități
(176) Un punct de staționare a persoanelor cu dizabilități trebuie prevăzut pe toate etajele, inclusiv toate nivelurile subsolului (cu excepția subsolului tehnic), cu excepția parterului, pentru ca persoanele cu dizabilități să aștepte în siguranță asistența pentru evacuare.
(177) Se recomandă să existe cel puțin două puncte de staționare a persoanelor cu dizabilități pe fiecare etaj al unei clădiri/compartiment de incendiu, cu excepția unei clădiri/compartiment proiectate cu o singură scară de evacuare permisă în temeiul prezentului normativ. Coridorul care este cale de evacuare a persoanelor cu dizabilități (cu căruciorul) se recomandă să aibă o lățime liberă minimă de 1,20 m (1,30 m la clădiri cu funcțiune sanitară) și să respecte reglementările tehnice în vigoare. Se recomandă să fie prevăzute de asemenea buzunare de manevră și așteptare cu lățime minim 1.80 m și lungime min. 2.00 m. În cazul în care acestea nu se prevăd, se va avea în vedere Art. 2.4.4.3.3. din normativ.
Cerințe speciale pentru evacuarea persoanelor cu dizabilități a punctelor de staționare
(178) Punctul de staționare a persoanelor cu dizabilități trebuie amplasat și păstrat în timpul exploatării fără elemente care să-l obstrucționeze, și poate fi amplasat în următoarele locații/zone: (a) încăperea tampon ventilată în suprapresiune a ascensorului prevăzut pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu; ...
(b) încăperea tampon ventilată în suprapresiune a ascensorului de intervenție (de pompieri); ...
(c) într-un coridor prevăzut cu sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți sau ventilat în suprapresiune, într-un degajament protejat sau într-un coridor exterior, într-un buzunar de manevră așteptare pentru a nu reduce gabaritul de evacuare al coridorului/degajamentului protejat; ...
(d) în incinta unei încăperi tampon ventilată în suprapresiune dacă nu reduce gabaritul de evacuare a acesteia; ...
(e) în incinta unei scări de evacuare dacă nu reduce gabaritul de evacuare a acesteia. ...
(179) Punctul de staționare a persoanelor cu dizabilități situat în incinta unei scări de evacuare trebuie să fie poziționat departe de marginea primei trepte a scării de evacuare și în toate cazurile trebuie să nu influențeze lățimea normată rezultată din calcul a căii de evacuare a persoanelor. Figura 221 - Gabarit punct de staționare a
persoanelor cu dizabilități - amplasare în scara de evacuare.
(180) Punctul de staționare a persoanelor cu dizabilități situat în orice zonă permisă (conform Art. 178) lit. (a) , (b) , (c) sau (d) nu trebuie să se reducă/să pătrundă în dimensiunile/spațiile necesare evacuării pentru zonele mai sus amintite). Figura 222 - Punct de staționare a persoanelor cu
dizabilități - amplasare în încăpere tampon ventilată în suprapresiune
(181) În cazul în care se află un punct de staționare a persoanelor cu dizabilități, trebuie afișat în mod vizibil un marcaj cu "Punct de staționare a persoanelor cu dizabilități"/"Zona de refugiu a persoanelor cu dizabilități".
(182) Trebuie prevăzut un mijloc de comunicare/alarmare, pentru ca persoanele cu dizabilități să apeleze pentru asistență în caz de urgență de incendiu. Mijloacele de comunicare trebuie: a) să fie situate între 80 cm și 1,20 m deasupra nivelului finit al pardoselii; ...
b) să fie etichetate corespunzător; ...
c) să fie prevăzute cu un semn de instrucțiuni clar afișat în mod vizibil asupra funcționării, și ...
d) să genereze o indicație vizuală clară pentru a indica faptul că semnalul de primejdie a fost transmis. ...
Cerințe suplimentare ale punctelor de staționare a persoanelor cu dizabilități
(183) Un punct de staționare a persoanelor cu dizabilități trebuie să fie dimensionat corespunzător, astfel încât să poată oferi spațiu unui utilizator de scaun cu rotile și să permită utilizatorului să manevreze cu ușurință scaunul cu rotile.
(184) Punctul de staționare a persoanelor cu dizabilități trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele cerințe: a) spațiul prevăzut pentru un scaun cu rotile într-un punct de staționare a persoanelor cu dizabilități trebuie să fie de cel puțin 1,50 m x 1,50 m pentru a permite manevrarea scaunului cu rotile; ...
Fragment 293
b) în cazul în care un punct de staționare a persoanelor cu dizabilități este amplasat în interiorul unei scări de evacuare protejate, a unei încăperi tampon prevăzută cu suprapresiune sau a unei încăperi tampon ventilată în suprapresiune a ascensorului de intervenție sau a ascensorului prevăzut pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, spațiul pentru scaunul cu rotile nu va micșora dimensiunile rezultate prin calculul necesar evacuării sau intervenției ale acestor spații și accesul persoanelor în scaunul cu rotile nu trebuie să obstrucționeze fluxul de evacuare, și ...
c) punctul de staționare a persoanelor cu dizabilități trebuie marcat la sol cu un simbol al scaunului cu rotile în alb pe fundal contrastant, cu un contur dreptunghiular vizibil (de obicei alb) punctat. ...
(185) Un punct de staționare a persoanelor cu dizabilități trebuie să fie închis cu o construcție rezistentă la foc conform prevederilor normate (pereți și planșee rezistente la foc ale scărilor, coridoarelor ventilate în suprapresiune, încăperilor tampon ventilate în suprapresiune sau a altor încăperi ventilate în suprapresiune, cu excepția pereților exteriori ai unei clădiri care trebuie să îndeplinească doar condițiile normate proprii) și trebuie deservit direct de o cale de evacuare către o ieșire din etaj, scară, ascensor utilizat și pentru evacuare sau ieșire finală la parter.
(186) Balustradele din ochiul interior al unei scări de evacuare protejate, trebuie să fie continue.
(187) Un ascensor dedicat pentru utilizatorii de scaun cu rotile (prevăzut pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care poate fi utilizat și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu), acolo unde este instalat, trebuie amplasat conform prevederilor normate. Un astfel de ascensor, atunci când se află în poziția de funcționare, nu trebuie să micșoreze dimensiunile normate ale căii de evacuare a utilizatorilor clădirii.
(188) Rampele de ieșire interioare și exterioare pot fi utilizate ca ieșiri de evacuare în locul scărilor de evacuare interioare și exterioare sau a ascensoarelor folosite și pentru evacuarea persoanelor cu dizabilități, dacă respectă prevederile normativelor specifice și rampele interioare au performanța echivalentă acestora. Figura 223 - Punct de staționare a persoanelor cu dizabilități
Notă Figura 223: Amplasare în incinta unei încăperi tampon ventilată în suprapresiune (la clădirile pentru sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite în care evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu trebuie efectuată cu targa sau cu căruciorul, lățimile libere ale căilor de circulație funcțională și de evacuare, vor fi de minimum 2,20 m** pentru coridoare).
Notă generală Figuri 221-223: Lățimea liberă a coridoarelor va fi: minim 1.20 m în clădirile de utilitate publică. Pentru ca un coridor cu lățimea de 1.20 m să poată fi utilizat de către o persoană care se deplasează în fotoliu rulant fără însoțitor, vor fi prevăzute în mod obligatoriu buzunare de manevră și așteptare cu o lățime de 1.80 m și o lungime de 2.00 m, la fiecare 20.00 m. Un coridor cu o lățime liberă de 1.50 m permite circulația unul pe lângă celălalt a unui utilizator de fotoliu rulant fără însoțitor și a unei persoane care se deplasează normal. Pentru ca un coridor cu lățime de 1.50 m să permită deplasarea a două persoane în fotoliu rulant sau a două persoane în cârje una pe lângă cealaltă, vor fi prevăzute buzunare de manevră și așteptare cu lățime de 1.80 m și lungime de 2.00 m, la fiecare 20,00 m. Un coridor cu o lățime liberă de 1.80 m permite circulația unul pe lângă celălalt a doi utilizatori ai fotoliului rulant, fără însoțitor. La coridoare înfundate trebuie realizată o lărgire cu dimensiunile de 1.50 m lățime și 2.00 m lungime, pentru crearea spațiului de manevră necesar întoarcerii la 180° a fotoliului rulant.
Zona de refugiu - caz general
(189) Punctele de staționare a persoanelor cu dizabilități pot fi situate în incinta: – caselor de scară, ...
– încăperilor tampon protejate, ...
– degajamentelor protejate, ...
– coridoarelor/holurilor protejate împotriva fumului, ...
– circulațiilor comune a unui compartiment adiacent cu care comunică. ...
Notă. Prin realizarea punctelor de staționare pentru persoanele cu dizabilități se va avea în vedere să nu se îngusteze lățimea normată a căii de evacuare. Fiecare punct de staționare va trebui să asigure dimensiunile de 1,50 m x 1,50 m.
(190) Zona de refugiu (în cazul în care la clădiri existente, cu excepția funcțiunii de sănătate, nu se prevăd puncte de staționare a persoanelor cu dizabilități) poate fi: – o încăpere din interiorul unei clădiri (în cadrul aceluiași compartiment de incendiu), sau ...
– o zonă din interiorul unei alte clădiri aparținând aceluiași compartiment de incendiu, sau ...
Fragment 294
– o zonă (determinată ca și încăpere distinctă sau nu) din interiorul unui compartiment distinct de incendiu alăturat. ...
Figura 224 - Zonă de refugiu
(191) "Zona de refugiu" se referă la o zonă unde persoanele evacuate se pot refugia temporar, zonă la care se ajunge printr-un coridor (protejat sau nu) interior sau coridor exterior sau printr-o încăpere tampon (protejată sau nu).
(192) Atunci când evacuarea către zona de refugiu se realizează într-un singur sens, sunt necesare următoarele condiții: – zona de refugiu are realizat un ascensor pentru evacuare a persoanelor cu dizabilități; ...
– există încăpere dedicată pentru refugiu cu următoarele caracteristici: pereți EI 180, ușă EI 90-C5S_200; ...
Notă: Încăperea dedicată pentru refugiu trebuie poziționată astfel încât să fie cât mai apropiată de casa de scară. – încăperea dedicată pentru refugiu trebuie să poată fi accesibilă din exterior printr-o fereastră cu posibilitatea accesului echipelor de intervenție pentru salvarea persoanelor de la înălțime; ...
– numărul de paturi stabilit se calculează ținându-se cont de 2/3 (două treimi) din numărul total de paturi, iar pentru fiecare pat se va aloca o suprafață de 1 m x 2 m. ...
Ascensoare prevăzute pentru persoane cu dizabilități
(193) Pentru a corespunde nevoilor persoanelor cu dizabilități, ascensoarele folosite și pentru evacuarea acestora trebuie să fie proiectate (în clădiri care nu au funcțiune medicală), astfel: – dimensiunile minime ale cabinei ascensorului accesibil utilizat pentru o persoană utilizatoare de fotoliu rulant, cu însoțitor sau pentru o persoană care folosește alte obiecte ajutătoare pentru a se deplasa și are un însoțitor sunt 1,10 m x 1,40 m, fiind recomandată o deschidere liberă a ușii de min 90 cm. Ușa trebuie poziționată pe latura îngustă a cabinei; ...
– dimensiunile minime ale cabinei ascensorului accesibil utilizat pentru două persoane utilizatoare de fotoliu rulant este de 1,10 m x 2,10 m, fiind recomandată o deschidere liberă a ușii de min 90 cm. Ușa trebuie poziționată pe latura îngustă a cabinei. ...
(194) În cazul în care cabina ascensorului are două uși poziționate pe pereți alăturați, dimensiunea minimă a cabinei utilizată pentru o persoană utilizatoare de fotoliu rulant este 1,60 m x 1,40 m, cu deschidere liberă a ușii de 1,10 m.
Anexa nr. 6
CĂI DE ACCES, INTERVENȚIE ȘI SALVARE ÎN CAZ DE INCENDIU
Anexa nr. 6.1
CĂI DE CIRCULAȚIE
(195) Căile de circulație carosabile care trec peste construcții subterane (subsoluri, canale, galerii etc.) sau prin construcții supraterane, vor corespunde condițiilor de trafic greu, fiind dimensionate astfel încât să asigure: – masa în tone pe care trebuie să o suporte carosabilul pe o punte: ...
– față: 15 t (2 punți) și spate: 34 t (3 punți); ...
– forța totală de apăsare a calei pe carosabil: calarea se realizează în 4 puncte (suprafața pe care o are o cală este de 0,8 mp). ...
(196) Căile de circulație carosabile sau planșeele pe care autospecialele de intervenție pot circula sau autoscările de salvare la înălțime pot cala, pot fi proiectate la o capacitate precum cea din alineatul anterior. Pentru posibilitatea calării autoscărilor mai mari de acestea, se respectă specificațiile acestora, în concordanță cu datele tehnice ale autospecialei pentru intervenție și salvare la înălțimi.
(197) Calea de acces carosabilă trebuie să fie mai largă în locurile în care se efectuează manevrele de întoarcere (conform normativelor de profil). În lipsa altor precizări, raza în locurile în care se efectuează manevrele de întoarcere se va considera 11 m.
(198) Secțiunea care leagă calea de acces cu o zonă de drum public trebuie să fie lărgită, după cum este necesar pentru toate direcțiile de deplasare.
Anexa nr. 6.2
PERIMETRUL PEREȚILOR EXTERIORI
(199) Planul clădirii ABCDEFGHIJKLMNOP (conform Figura 225) unde AP și KL sunt pereți în comun cu alte clădiri (sau compartimente de incendiu). Amprenta la sol a clădirii este perimetrul maxim al planului obținut de proiecția verticală (pe orizontală) a oricărui punct ce definește un etaj în consolă (respectiv conturul definit de punctele ABCDEFGHIJKLMNOP). Perimetrul clădirii în sensul prevederilor normate este suma lungimilor pereților exteriori, ținând cont de amprenta la sol a etajelor în consolă, respectiv (A la B la C la D la E la F la G la H la I la J la K) + (L la M la N la O la P). Figura 225 - Perimetrul pereților exteriori accesibil
mașinilor de intervenție - clădire cu 2 pereți antifoc spre vecinătăți
Fragment 295
(200) Planul clădirii ABCDEFGHIJKLMNOPA (conform Figura 226) unde KL este perete în comun cu altă clădire (sau compartimente de incendiu). Amprenta la sol a clădirii este perimetrul maxim al planului obținut de proiecția verticală (pe orizontală) a oricărui punct ce definește un etaj în consolă (respectiv conturul definit de punctele ABCDEFGHIJKLMNOPA). Perimetrul clădirii în sensul prevederilor normate este suma lungimilor pereților exteriori, ținând cont de amprenta la sol a etajelor în consolă, respectiv (A la B la C la D la E la F la G la H la I la J la K) + (L la M la N la O la P la A). Figura 226 - Perimetrul pereților exteriori accesibil
mașinilor de intervenție - clădire cu 1 perete antifoc spre vecinătate
(201) Planul clădirii ABCDEFGHIJMNOPA (conform Figura 227) și nu are pereți în comun cu alte clădiri (sau compartimente de incendiu). Amprenta la sol a clădirii este perimetrul maxim al planului obținut de proiecția verticală (pe orizontală) a oricărui punct ce definește un etaj în consolă (respectiv conturul definit de punctele ABCDEFGHIJMNOPA). Perimetrul clădirii în sensul prevederilor normate este suma lungimilor pereților exteriori, ținând cont de amprenta la sol a etajelor în consolă, respectiv (A la B la C la D la E la F la G la H la I la J la M la N la O la P la A). Figura 227 - Perimetrul pereților
exteriori accesibil mașinilor de intervenție - clădire fără
pereți antifoc spre vecinătăți (amplasată la distanțe de siguranță)
Anexa nr. 7
PERFORMANȚE SPECIFICE UNOR FUNCȚIUNI ALE CONSTRUCȚIILOR
Anexa nr. 7.1
CLĂDIRI CIVILE CU ÎNĂLȚIMI OBIȘNUITE - CLĂDIRI PENTRU SĂNĂTATE
Generalități (la funcțiuni sanitare: spitale, policlinici, dispensare, creșe, case de copii, cămine de bătrâni și persoane cu dizabilități, sanatorii etc.)
(202) "Spitalul" este o clădire utilizată pentru îngrijiri medicale și chirurgicale și trebuie să includă funcțiuni de asistență medicală cu servicii continue (de 24 de ore), astfel de clădiri includ, fără a se limita la, următoarele: a) spitale generale (universitare, de urgență, regionale etc.); ...
b) spitale psihiatrice (institut de sănătate mintală); ...
c) spitale pentru copii (copii și părinți) și ...
d) spitale comunitare (semiregionale). ...
(Spitalul este unitatea sanitară cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică, proprietate publică sau privată, care asigură servicii medicale. Serviciile medicale acordate de spital sunt: preventive, curative, de recuperare și paleative, de îngrijire în caz de graviditate și maternitate, precum și a nou-născutului etc.)
(203) "Funcțiune de îngrijire medicală" se referă la o clădire sau o parte a acesteia, utilizată pentru adăpostirea și îngrijirea medicală continuă a persoanelor (24 de ore din 24), care, din cauza incapacității fizice, nu pot avea grijă de propriile nevoi și siguranță fără asistență asistată (a altor persoane). Aceste funcțiuni oferă îngrijire medicală internată și includ următoarele: a) azile; ...
b) cămine de bătrâni și persoane cu dizabilități; ...
c) ospicii, și ...
d) altele similar. ...
(204) "Funcțiune de îngrijire ambulatorie" este o clădire sau o parte a acesteia, utilizată pentru servicii medicale în ambulatoriu pentru tratamentul pacienților, pacienți incapabili să ia măsuri pentru autoconservare sau siguranță în condiții de urgență, fără posibilitate de evacuare singuri (fără asistență asistată). Aceste funcțiuni includ următoarele: – clinici de zi pentru dializă renală; ...
– clinici estetice și alte clinici cu tratament chirurgical care necesită anestezie generală; ...
– clinici de zi de reabilitare non-mentală; ...
– clinici de endoscopie; ...
– altele similar. ...
(205) "Funcțiune de îngrijire asistată" este o clădire sau o parte a acesteia, fără ședere în camere de cazare (nocturnă), folosită de persoane care, din cauza vârstei sau a dizabilităților fizice sau psihice, nu pot să-și autoconserve siguranța. Astfel de funcțiuni includ următoarele: A. (Ante)Preșcolar (case de copii - pentru copii cu vârsta antepreșcolară, de exemplu, creșe, centre de zi pentru îngrijirea copiilor etc.); ...
B. Centre de zi de îngrijire: – centre de zi pentru îngrijirea persoanelor în vârstă; ...
– centre de zi pentru persoane cu dizabilități mintale; ...
– centre de îngrijire de zi pentru persoane cu dizabilități intelectuale; ...
– centre de zi de reabilitare mintală/ psihiatrice și ...
– case de copii - pentru copii cu vârsta școlară; ...
– altele similar. ...
...
Funcțiune sanitară - circulații orizontale și verticale
Fragment 296
(206) La clădirile pentru sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite în care evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu trebuie efectuată cu targa sau cu căruciorul, lățimile libere ale scărilor de circulație funcțională și de evacuare, vor fi de minimum 1,40 m pentru rampele scărilor și a planurilor înclinate, prevăzute cu paliere/podeste de 2,20 m adâncime (1 flux de evacuare cu targa, atunci când în compartimentul de incendiu se prevăd mai puțin de 120 de paturi) sau minimum 2,20 m pentru rampele scărilor și a planurilor înclinate, prevăzute cu paliere/podeste de 2,60 m adâncime (2 fluxuri de evacuare cu targa, atunci când în compartimentul de incendiu se prevăd de 120 de paturi sau mai mult).
(207) Înălțimea liberă minimă de trecere pe căile comune de evacuare (coridoare, holuri, încăperi tampon, degajamente protejate, scări, tuneluri de evacuare etc.) prin care se realizează evacuarea persoanelor cu targa va fi: h = min. 2,20 m iar scările, indiferent de lățimea liberă, vor avea prevăzută mâna curentă pe ambele părți (fixată pe parapet, balustradă sau pe perete). Figura 228 - Gabaritele scărilor de circulație
funcțională și de evacuare - caz general pentru 1 flux de evacuare
Figura 229 - Gabaritele scărilor de circulație
funcțională și de evacuare - caz general pentru 2 fluxuri de evacuare
(208) Alternativ prevederilor de mai sus, pentru rampele, palierele și podestele scărilor și a planurilor înclinate, în care evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu trebuie efectuată cu targa sau cu căruciorul, se admite adoptarea alternativă a următoarelor valori prevăzute în Tabelul 129, putând fi aplicată în cazuri particulare, fiind obligatorie justificarea ei în proiect. Tabelul 129: Alternative dimensionare scări de circulație funcțională și de evacuare la clădiri cu funcțiune de sănătate Nr.
Crt.
lățime rampe
(m)
lățime palier
(m)
adâncime palier/ podest
(m)
Observații
1
1,60
3,20 (3,40 cu 20 cm distanță între rampe)
1,60
Permite doar evacuarea tărgii și evacuarea restricționată a pacienților în ambulatoriu pentru maximum 1 flux.
2
1,80
3,60 (3,80 cu 20 cm distanță între rampe)
1.35 (1.80 normat)
Permite evacuarea patului sau a tărgii și evacuarea pacienților în ambulatoriu pentru 2 fluxuri.
3
2,00
4,00 (4,20 cu 20 cm distanță între rampe)
1.25 (2.00 normat)
Figura 230 - Alternative dimensionare scări de
circulație funcțională și de evacuare - funcțiune sanitară
(209) Numărul de ascensoare pentru evacuarea persoanelor cu dizabilități se calculează în funcție de structura medicală și de numărul de paturi, considerând 1 ascensor la 120 paturi (cu condiția ca orice compartiment de incendiu cu funcțiune de spitalizare, indiferent de capacitatea acestuia, să fie dotat cu minimum 2 ascensoare pentru utilizatori, dintre care minimum unul trebuie să fie conformat pentru persoanele cu dizabilități.
(210) Ascensoarele pentru evacuarea persoanelor cu dizabilități se vor realiza după cum urmează: (a) dimensiunile cabinei vor fi: i. pentru evacuare cu 2 tărgi: (i) min. 2,20 m lățime; ...
(ii) min. 2,70 m adâncime; ...
...
ii. pentru evacuare cu 1 targă: (i) min. 1,80 m lățime; ...
(ii) min. 2,70 m adâncime; ...
Notă Figura 231: figurile reliefează doar dimensiunile ascensoarelor. Separarea ascensoarelor pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu se regăsesc în anexa privind ascensoarele.
Figura 231 - Cabină ascensor evacuare persoane cu dizabilități
...
...
(b) dimensiunile ușilor cabinei vor fi: (i) min. 1,40 m lățime liberă; ...
(ii) min. 2,05 m înălțime liberă; ...
...
(c) ușile cabinei vor fi culisante cu deschidere - închidere automată; ...
(d) dimensiunile platformei de evacuare în fața ascensorului vor fi: (i) min. 2,50 m x 3,30 m grupare pe un front; ...
(ii) min. 2,50 m x 5,40 m - grupare pe două fronturi (recomandabil 3,00 m x 5,40 m); ...
Notă Figura 232: figurile reliefează doar dimensiunile ascensoarelor și a platformelor din fața acestora. Separarea ascensoarelor pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu se regăsesc în anexa privind ascensoarele.
Figura 232 - Dimensiuni platformă în fața
ascensorului de evacuare persoane cu dizabilități
...
(211) În interiorul compartimentelor de incendiu cu funcțiune de spitalizare, pentru dimensionarea căilor de evacuare se vor utiliza următoarele valori: (a) lățimea liberă a coridoarelor principale în unitățile de îngrijire, diagnostic și tratament va fi: (i) min. 2,20 m pentru evacuare cu targa; ...
(ii) min. 2,40 m pentru evacuare cu pat cu rotile; ...
...
Fragment 297
(b) lățimea liberă a coridoarelor protejate cu zone de așteptare (de refugiu) de-a lungul pereților va fi: (i) min. 2,40 m cu așteptare pe o latură; ...
(ii) min. 3,50 m cu așteptare pe două laturi; ...
...
(c) lățimea liberă pentru circulația cu targa: (i) min. 1,80 m întoarcere în unghi drept; ...
(ii) min. 2,20 m - spațiu pentru manevră. ...
...
Zona de refugiu în clădiri de sănătate
Prevederi generale
(212) Zona de refugiu în clădiri de sănătate poate fi: – o zonă din interiorul unei clădiri (în cadrul aceluiași compartiment de incendiu), sau ...
– o zonă din interiorul unei alte clădiri aparținând aceluiași compartiment de incendiu, sau ...
– o zonă (determinată ca și încăpere distinctă sau nu) din interiorul unui compartiment distinct de incendiu alăturat. ...
(213) Atunci când evacuarea către zona de refugiu se realizează într-un singur sens, sunt necesare următoarele condiții: – zona de refugiu are realizat un ascensor pentru evacuare a persoanelor cu dizabilități; ...
– există încăpere dedicată pentru refugiu cu următoarele caracteristici: pereți EI 180, ușă EI 90-C5S_200; ...
Notă: Încăperea dedicată pentru refugiu trebuie poziționată astfel încât să fie cât mai apropiată de casa de scară. – încăperea dedicată pentru refugiu trebuie să poată fi accesibilă din exterior printr-o fereastră cu posibilitatea accesului echipelor de intervenție pentru salvarea persoanelor de la înălțime; ...
– numărul de paturi stabilit se calculează ținându-se cont de 2/3 (două treimi) din numărul total de paturi din zona refugiată, iar pentru fiecare pat se va aloca o suprafață de 1m x 2m. ...
"Zona de refugiu" situată în același compartiment de incendiu
(214) În cazul în care "zona de refugiu" este situată în același compartiment de incendiu cu funcțiune de sănătate și este conectată printr-un coridor închis sau deschis (exterior), în locul cerinței pentru asigurarea normată a simultaneității proprii clădirii de sănătate care deservește ca și zonă de refugiu privind căile de evacuare, se determină numărul de utilizatori pentru care se asigură condițiile de evacuare în caz de incendiu.
(215) În acest sens se ia în calcul suma capacităților celor două, respectiv capacitatea maxim simultană de utilizatori însumată, folosind factorii de ocupare prezentați pentru utilizatorii care provin din zona evacuată precum și 100% din cei care provin din zona de refugiu netransmutați.
(216) Căile de evacuare orizontale și verticale ale clădirii (sau a porțiunii de clădire) care servește ca zonă de refugiu, trebuie să fie conformate în acest sens (din punct de vedere al capacităților normate necesare evacuării).
(217) Trebuie respectată lungimea normată a căilor de evacuare, reprezentată de lungimea parcursă de la punctul de plecare din zona de unde este necesară evacuarea, către porțiunea de clădire care deservește ca zonă de refugiu, până la intrarea în scările de evacuare (respectiv a încăperilor tampon ale acestora, dacă acestea sunt prevăzute) sau direct în exterior, ale porțiunii de clădire care deservește ca zonă de refugiu.
(218) Această zonă de refugiu temporară trebuie să fie separată în mod adecvat de restul clădirii de sănătate în care se află sau a clădirii adiacente de sănătate, printr-o construcție rezistentă la foc (minimum pereți de sectorizare cu performanță la foc normată și uși din pereții de sectorizare cu performanță la foc normată sau cele mai restrictive alte condiții generate de densitatea sarcinii termice sau riscul din încăperile alăturate) și conectată printr-un coridor extern (sau o cale de circulație deschisă în exterior).
(219) Zona de refugiu precum și coridorul închis sau deschis (exterior) de acces trebuie să fie întotdeauna practicabile și accesibile. În sensul acesta, dacă refugierea temporară se face și pe coridoare (la construcții existente), acestea trebuie prevăzute cu sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți (sau suprapresiune), iar gabaritul normat al acestora, necesar evacuării, nu trebuie diminuat prin amplasarea temporară a evacuaților din porțiunea de clădire alăturată.
"Zona de refugiu" situată în interiorul unui alt compartiment de incendiu
(220) În cazul în care "zona de refugiu" este situată în interiorul unui alt compartiment de incendiu cu funcțiune de sănătate, aceasta trebuie conectată printr-un coridor exterior deschis sau printr-un coridor închis prevăzut cu suprapresiune sau sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți (între acestea, la limita compartimentelor de incendiu fiind dispusă obligatoriu încăpere tampon prevăzută cu suprapresiune) între cele două zone (zona necesar de evacuat aparținând unui compartiment de incendiu și zona de refugiu aparținând unui alt compartiment de incendiu).
Fragment 298
(221) În cazul în care "zona de refugiu" este situată într-un alt compartiment de incendiu cu funcțiune de sănătate, se asigură simultaneitatea totală, pentru determinarea numărului de utilizatori pentru care se asigură condițiile de evacuare în caz de incendiu.
(222) În acest sens se ia în calcul suma reală a capacităților celor două, respectiv capacitatea maxim simultană de utilizatori însumată, însemnând 100% din utilizatorii care provin din zona de refugiu precum și 100% din cei care provin din zona din care se refugiază.
(223) Căile de evacuare orizontale și verticale ale compartimentului care servește ca zonă de refugiu trebuie să fie conformate în acest sens (din punct de vedere al capacităților normate necesare evacuării).
(224) Trebuie respectată lungimea normată a căilor de evacuare, reprezentată de lungimea parcursă de la punctul de plecare din zona de unde este necesară evacuarea, către compartimentul distinct care deservește ca zonă de refugiu, până la intrarea în scările de evacuare (respectiv a încăperilor tampon ale acestora, dacă acestea sunt prevăzute) sau direct în exterior, ale compartimentul distinct care deservește ca zonă de refugiu.
(225) Această zonă de refugiu temporar aparținând unui compartiment de incendiu cu funcțiune de sănătate, trebuie să fie separată în mod adecvat de zona de unde este necesară evacuarea (aparținând unui alt compartiment de incendiu), prin pereți antifoc și obligatoriu cu încăpere tampon ventilată în suprapresiune prevăzută cu uși cu performanțe la foc normate sau cele mai restrictive generate din alte condiții ale încăperilor alăturate) între un coridor exterior deschis sau un coridor închis prevăzut cu suprapresiune sau sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți între cele două compartimente.
(226) Zona de refugiu precum și coridorul exterior sau interior și încăperea tampon de acces trebuie să fie întotdeauna practicabile și accesibile.
(227) În sensul acesta, dacă refugierea temporară se face și pe coridoare (la construcții existente), acestea trebuie prevăzute cu sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți (sau suprapresiune), iar gabaritul normat al acestora, necesar evacuării, nu trebuie diminuat prin amplasarea temporară a evacuaților din compartimentul de incendiu (cu funcțiune de sănătate) alăturat. Observație generală 1: Trebuie respectată lungimea normată a căilor de evacuare reprezentată de lungimea parcursă de la ușa de ieșire a încăperii care deservește ca zonă de refugiu precum și a lungimii parcurse de la punctul de plecare din zona de unde este necesară evacuarea, până la cea mai apropiată ușă prevăzută la scările de evacuare care se iau în calcul pentru acest aspect (respectiv a încăperilor tampon ale acestora, dacă acestea sunt prevăzute sau a degajamentului protejat către scară) sau direct către exterior.
Notă: Indiferent de poziționarea acestor zone (de unde este necesară evacuarea precum și zona de refugiu) și căi de evacuare orizontale și/sau verticale utilizabile în cadrul aceluiași compartiment de incendiu, sau a două sau mai multe compartimente de incendiu, se ia în calcul distanța parcursă de la cel mai îndepărtat punct din zona de unde este necesară evacuarea până la cea mai apropiată dintre scările de evacuare situată în zona de refugiu. În mod similar, la parter, trebuie îndeplinită aceeași condiție, luându-se în calcul distanța parcursă de la cel mai îndepărtat punct din zona de unde este necesară evacuarea până la cea mai apropiată ușă cu acces în exterior situată în zona de refugiu.
Observație generală 2: În cazul în care cele două zone (zona de unde este necesară evacuarea și zona de refugiu) sunt situate în compartimente de incendiu diferite (ambele cu funcțiune de sănătate), unul dintre compartimente (sau anumite spații amplasate în acesta) poate deveni zonă de refugiu pentru cel de-al doilea (sau oricare alt) compartiment de incendiu.
Fragment 299
Notă: În cazul în care două compartimente de incendiu cu funcțiune de sănătate devin reversibil zone de refugiu (unul pentru celălalt), este obligatoriu ca rutele de evacuare să fie în totalitate distincte (să nu fie suprapusă evacuarea în ambele sensuri), cel puțin până la prima intersecție cu o cale orizontală de evacuare (cu evacuare în două direcții), prevăzută în zona de refugiu.
Figura 233 - Scheme principiu evacuare către altă zonă
Notă Figura 234 varianta d): Similar explicații cu Figura 207 varianta d).
Note Figura 234: (a) Circulațiile comune orizontale din compartimentul de incendiu către care se realizează evacuarea, se prevăd cu SPD sau sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți. Atunci când sunt prevăzute cu încăperi tampon, se prevăd cu SPD încăperile tampon precum și circulațiile comune orizontale din compartimentul de incendiu către care se realizează evacuarea. Nu este obligatorie prevederea SPD pe circulațiile comune orizontale din compartimentul de incendiu către care se realizează evacuarea, atunci când evacuarea se realizează printr-o încăpere tampon comună direct către o scară de evacuare sau direct în exterior (încăperea tampon comună aparținând compartimentului de incendiu prin care se realizează evacuarea). Se admite neprevederea SPD pe circulațiile comune orizontale din compartimentul de incendiu către care se realizează evacuarea, atunci când evacuarea se realizează printr-o cursivă exterioară, justificându-se această neprevedere. ...
(b) Se vor vedea explicații Figura 234 varianta d): Similar explicații cu Figura 207 varianta d). ...
(c) Compartimentele de incendiu prevăzute cu SPD trebuie prevăzute, de asemenea, cu instalație automată de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală. ...
(d) În toate cazurile, se va ține cont de prevederile Art. 8.1.8. (1) din normativ. Ușile încăperilor tampon prin care se realizează evacuarea către alt compartiment de incendiu din clădiri civile, se vor prevedea conform Tabelul 123 (Uși pentru circulație funcțională și/sau evacuare practicate în pereții antifoc din clădiri civile). ...
Figura 234 - Schemă principiu zonă evacuare către alt compartiment de incendiu
(din fiecare compartiment de incendiu în celălalt)
Figura 235 - Zone de refugiu (în) clădiri
(228) Pentru evacuare spre zona de refugiu se pot utiliza următorii factori de ocupare, pentru conformarea acesteia: – funcțiune de sănătate cu evacuare cu targa ori patul cu rotile îngrijire ambulatorie: 2 mp/persoană; ...
– alte funcțiuni cu evacuare asistată sau evacuare cu căruciorul a persoanelor cu dizabilități: 1 mp/persoană. ...
Notă: Zona de refugiu în clădirile cu funcțiune de sănătate este o zonă de utilizare/exploatare TEMPORARĂ, destinată EXCLUSIV persoanelor cu dizabilități. Prin urmare, căile de evacuare trebuie să fie proiectate pentru a putea primi/evacua toate persoanele care vor ocupa zona de refugiu (respectiv numărul de paturi stabilit se calculează ținându-se cont de 2/3 (două treimi) din numărul total de paturi din zona evacuată, iar pentru fiecare pat se va aloca o suprafață de 1m x 2m) în caz de urgență iar în zona de refugiu trebuie realizat un ascensor pentru evacuare a persoanelor cu dizabilități (cu targa sau patul cu rotile). Zona de refugiu proiectată poate fi reprezentată și de spații existente, încăperi care îndeplinesc condițiile normate (pereți EI180 și ușă EI90-C5S_200), cu spații libere care pot temporar să primească și numărul de persoane evacuate din porțiunea evacuată, însumarea în întregime a numărului de persoane într-o situație temporară netrebuind să îndeplinească condițiile normate.
(229) Zonele de refugiu trebuie să dispună de minimum două căi de evacuare distincte și independente (cu excepția celor către alte zone de refugiu), direct către exterior (sau prin intermediul scărilor de evacuare direct către exterior, dacă aceste zone nu sunt amplasate la parter) în condițiile în care toate zonele se află în același compartiment de incendiu. Figura 236 - Căi de evacuare pentru zonele de refugiu
Figura 237 - Exemplu de punct de staționare a persoanelor cu dizabilități
(exemplu la clădiri de sănătate)
Anexa nr. 7.2
PARCAJE
Parcaj deschis (suprateran)
(230) Parcajele supraterane pot fi: Parcaj deschis suprateran - construcție deschisă care are goluri permanent deschise pe cel puțin 50% din suprafața pereților exteriori, destinată adăpostirii autovehiculelor și remorcilor acestora (în care nu se efectuează lucrări de reparații).
Fragment 300
La parcajele deschise supraterane golurile de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți dispuse în pereții exteriori se iau în considerare numai pentru adâncimea de maximum 30 m, situație în care se consideră că au asigurate condițiile pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți. Dacă golurile de evacuare a fumului dispuse în pereții exteriori nu îndeplinesc cerința menționată mai sus, atunci este necesară evacuarea fumului și gazelor fierbinți din parcajele deschise supraterane potrivit prevederilor normativului NP 127-2009.
Parcaj suprateran puternic ventilat natural - categorie distinctă a parcajelor deschise supraterane cu unul sau mai multe niveluri libere perimetral (deschise spre exterior) și care îndeplinește simultan condițiile prevăzute la Art. 1.2.1 din normativ, definiția nr. 57), astfel: i. pe fiecare nivel de parcare, suprafețele libere din pereții laterali deschiși spre exterior sunt amplasate pe cel puțin două fațade opuse și fiecare reprezintă minimum 50% din suprafața totală a fațadei deschise, înălțimea luată în considerare fiind distanța liberă dintre pardoseala finită și plafon (tavan); ...
ii. distanța dintre fațadele libere opuse, deschise spre exterior, este de cel mult 75,00 m; ...
iii. suprafețele libere perimetrale, deschise spre exterior, la fiecare nivel de parcare, reprezintă procentul normat din aria utilă a spațiului de parcare a nivelului respectiv; nu se iau în considerare suprafețele spațiilor închise destinate circulațiilor pietonale orizontale și verticale, precum și al spațiilor cu alte destinații (anexelor funcționale, activităților conexe etc.); – Suma suprafețelor totale ale golurilor deschise ≥ procentul normat din Arie planșeu nivel de parcare. ...
– Arie planșeu nivel de parcare *: * - nu se iau în considerare ariile spațiilor închise destinate circulațiilor pietonale orizontale și verticale, anexelor funcționale, activităților conexe;
...
– nu se iau în considerare ariile elementelor de construcție portante (stâlpi, diafragme verticale) și neportante (închideri perimetrale, pereți compartimentare). ...
– Arie spațiu exterior deschis (sau curte de lumină) > Suma suprafețelor verticale deschise ...
– Ariile spațiilor exterioare (sau a curților lumină sunt mai mari sau cel puțin egale cu suma suprafețelor deschiderilor din pereții exteriori). ...
– Suma suprafețelor deschise din pereții exteriori ≥ 50% din suprafața totală a fațadei deschise (hx x d1 + hx x d2 + hx x d2 + hx x d2 ... etc.). ...
– Spațiul exterior deschis are aria orizontală cel puțin egală cu suma suprafețelor libere adiacente perimetrale. Parcajele supraterane puternic ventilate natural se consideră că au asigurată evacuarea fumului și gazelor fierbinți. ...
...
Figura 238 - Exemplu parcaj deschis
Figura 239 - Detalii aport aer parcaje deschise
Stații de încărcare mașini electrice
(231) De regulă este necesară prevederea de pereți/partiții din planșeu în planșeu rezistenți la foc (EI/REI cu aceeași rezistență la foc ca a structurii portante a construcției parcajului) grupate pe pachete de câte maxim 3 locuri de parcare, pe laturile lungi și scurte dintre locurile de parcare care conțin stații de încărcare mașini electrice (pentru parcarea la 45°, 60°, 75° sau 90°). Nu se recomandă poziționarea stațiilor de încărcare în sensul în care încărcarea se face în sens longitudinal cu calea de circulație. Se vor prevedea aceleași măsuri pentru stațiile de încărcare ale motocicletelor și bicicletelor, considerând dimensiunile de 1,00 m x 2,60 m (pentru parcarea la 90°). Figura 240 - Parcarea la stații de încărcare cu prevederea unor
elemente de construcție (pereți) cu aceeași rezistență la foc ca a structurii
(232) Poziționarea rigolelor de scurgere a apei meteorice nu vor întrerupe rezistența la foc a planșeelor. Conductele din mase plastice pentru canalizare se vor prevedea cu sisteme de obturare cu închidere automată, rezistente la foc minimum EI cu aceeași valoare cât rezistența la foc normată a planșeelor. Spațiile libere în jurul tuturor conductelor, cablurilor, conductoarelor electrice (indiferent de dimensiunile acestora) etc., inclusiv cele montate în canale, se închid cu materiale având aceeași rezistență la foc cu a planșeelor pe care le intersectează (rezistența la foc a planșeelor minimum prevăzută de Tabelul 2 (Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru construcții civile) și Tabelul 3 (Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru construcții de producție și/sau depozitare). Figura 241 - Schemă parcare cu prevederea unor elemente de construcție
(pereți) cu aceeași rezistență la foc ca a structurii, la stații de încărcare
Fragment 306
(272) Riscul de incendiu pe compartiment de incendiu/construcție, se consideră riscul cel mai mare al încăperilor și zonelor: – ale căror volume însumate reprezintă mai mult de 30% din volumul construcției sau al compartimentului de incendiu, indiferent de destinația acestora, dacă în construcție sunt zone cu risc foarte mare de incendiu, cu pericol de explozie volumetrică; ...
– ale căror suprafețe însumate reprezintă mai mult de 30% din aria desfășurată a construcției sau al compartimentului de incendiu, indiferent de destinația acestora. ...
(273) Determinarea riscului de incendiu al clădirii civilă (publică) sau de producție și/sau depozitare se realizează făcând media aritmetică a sarcinii termice raportat la procentul ocupat de riscul respectiv de incendiu pe compartiment/construcție (se raportează la aria desfășurată a riscului respectiv). Exemplu: Dacă o clădire are 60% risc mic, 20% risc mijlociu și 20% risc mare, riscul pe întreaga clădire este Risc MIJLOCIU.
(274) Intr-o clădire cu funcțiuni mixte, determinarea riscului de incendiu se face astfel: – cel mai periculos risc de incendiu care reprezintă peste 30% din aria desfășurată (Ad) a unei porțiuni de construcție (separată cu pereți și planșee rezistente la foc), determină riscul de incendiu pentru întreaga porțiune și ...
– cel mai periculos risc de incendiu al unei porțiuni de construcție, a cărui arie desfășurată (Ad) reprezintă mai mult de 30% din aria desfășurată (Ad) a construcției respective, determină riscul de incendiu al întregii construcții cu funcțiuni mixte. ...
Notă: La construcții existente, determinarea caracterului de clădire mixtă civilă (publică) sau de producție și/sau depozitare se poate analiza pe porțiuni de clădire, apoi pe ansamblu (luându-se în calcul valoarea cea mai restrictivă rezultată), după cum urmează: ANALIZA FAZA I Riscul cel mai mare care reprezintă cel puțin 30% din aria desfășurată a porțiunii construcției civile (publice) pentru risc mare este considerat pentru toată porțiunea.
Porțiunea de clădire este considerată civilă (publică) este cu risc mare.
ANALIZA FAZA II Riscul cel mai mare care reprezintă cel puțin 30% din aria desfășurată a porțiunii construcției este considerat pentru toată porțiunea.
Porțiunea de clădire cu activitate de producție și/sau depozitare este considerată cu risc mijlociu.
CONCLUZIE/DETERMINARE FINALĂ Porțiunea de clădire civilă (publică) sau de producție și/sau depozitare) care reprezintă mai mult de 60 % din aria desfășurată a întregii clădiri existente, determină caracterul construcției (Clădire de producție și/sau depozitare sau civilă) luat în considerare.
Concluzie: Clădire de producție și/sau depozitare cu risc mijlociu.
Figura 257 - Determinare construcții cu funcțiuni mixte
(la construcții existente)
(275) Riscul de incendiu indiferent de funcțiunea distinctă (civilă sau de producție sau de depozitare care depășește 50% din aria desfășurată a construcției Ad și care determină încadrarea construcției respective), se consideră riscul cel mai mare al încăperilor și zonelor ale căror arii însumate reprezintă mai mult de 30% din aria desfășurată totală a construcției sau al compartimentului de incendiu, indiferent de destinația acestora. Dacă în construcție sunt zone cu risc foarte mare de incendiu, cu pericol de explozie volumetrică, riscul de incendiu pe compartiment de incendiu/construcție, se consideră riscul cel mai mare al încăperilor și zonelor ale căror volume însumate reprezintă mai mult de 30% din volumul construcției sau al compartimentului de incendiu.
(276) în cazul în care riscul cel mai mare al ariilor însumate ale încăperilor și zonelor clădirii, indiferent de funcțiunea distinctă a clădirii reprezintă mai mult de 30% din aria desfășurată totală a construcției sau al compartimentului de incendiu, acest risc este considerat relevant pentru toată construcția.
(277) În construcții cu funcțiuni mixte civile (publice) nu este admisă dispunerea unor spații sau încăperi cu pericol de explozie, cu excepția celor admise explicit (centrale termice, depozitare gaze/ fluide medicale etc.). Figura 258 - Clădiri cu funcțiuni mixte civile
(publice) - dispunerea unor spații sau încăperi cu
pericol de explozie
Anexa nr. 7.6
CONSTRUCȚII DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE
Amplasare
Fragment 307
(278) Condițiile normate de limitare a posibilităților de propagare a incendiilor între construcții și compartimente de incendiu sunt obligatorii și se realizează prin amplasarea la distanțele minime de siguranță stabilite în Tabelul 4 (Distanțe minime de siguranță între construcții sau compartimente de incendiu supraterane (civile, de producție și/sau depozitare)) sau se delimitează cu pereți rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) și, după caz, cu planșee rezistente la foc de separare a compartimentelor de incendiu (planșee antifoc), aplicându-se prevederile stabilite la Capitolul II, Secțiunea III/2.3. - "Limitarea propagării incendiilor"/2.3.2. - "Elemente rezistente la foc pentru separarea compartimentelor de incendiu și protecția golurilor funcționale de trecere" precum și indicațiile din această anexă.
(279) Construcțiile de producție și/sau depozitare se pot amplasa la distanțe de siguranță normate sau compartimentate corespunzător față de vecinătăți. Figura 259 - Amplasare la distanțe de siguranță
Figura 260 - Amplasare compartimentată
Lungimi de evacuare la clădiri de producție și/sau depozitare
(280) În clădiri de producție și/sau depozitare, lungimile de evacuare vor respecta valorile normate în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu (se are în vedere Tabelul 114 (Condiții de corelare a ariilor construite (Ac) și a numărului de niveluri al construcțiilor și compartimentelor de incendiu supraterane de producție și/sau depozitare)]).
(281) Construcție etajată, cu evacuare în minimum două direcții (conform Tabelul 116 (Lungimi de evacuare în construcții de producție și/sau depozitare)). Figura 261 - Construcție etajată de producție și/sau
depozitare, cu evacuare în două direcții -
principii evacuare etaj
(282) În construcțiile de producție și/sau depozitare, pot fi considerate căi de evacuare a utilizatorilor și cele care trec prin: a) încăperi sau spații cu riscuri mici de incendiu, dacă servesc la evacuarea utilizatorilor spațiilor de producție/depozitare învecinate sau din anexele tehnico-sociale ale acestora, precum și în cazurile stabilite în normele tehnice specifice acestora; ...
b) încăperi sau spații cu risc mijlociu de incendiu, dacă servesc la evacuarea utilizatorilor spațiilor învecinate și nu constituie singura lor cale de evacuare, situație în care a doua cale de evacuare poate fi constituită tot de un spațiu cu risc mijlociu de incendiu dacă traseele sunt distincte și separate între ele prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 60 iar golurile de circulație din aceștia sunt protejate cu elemente de închidere EI_2 45-C5S_200; ...
c) încăperi sau spații cu risc mare sau foarte mare de incendiu, dacă servesc la evacuarea utilizatorilor spațiilor de producție sau depozitare cu același risc de incendiu și nu constituie singura lor posibilitate de evacuare. ...
(283) În construcțiile de producție și/sau depozitare, pot fi considerate căi de evacuare și circulațiile care trec prin încăperi sau spații cu riscuri de incendiu mai mici sau cel mult egale cu cel din care se evacuează utilizatorii. Figura 262 - Construcție etajată, cu evacuare în două
direcții - principii evacuare parter
(284) În construcțiile de producție și/sau depozitare, pot fi considerate căi de evacuare și circulațiile care trec prin încăperi sau spații cu riscuri de incendiu mai mici sau cel mult egale cu cel din care se evacuează utilizatorii. Figura 263 - Evacuare birouri/anexe prin spațiul în care sunt dispuse
Scări de evacuare închise din construcții de producție și/sau depozitare
(285) Scările de evacuare a utilizatorilor din construcții de producție și/sau depozitare supraterane se separă față de restul construcției prin minimum: a) pereți EI/REI 180 clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, planșee REI 90 clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și uși conform Art. 6.1.5.6. (1) și (2) în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I; ...
b) pereți EI/REI 120 clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, planșee REI 60 clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și uși conform Art. 6.1.5.6. (1) și (2) în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II; ...
c) pereți EI/REI 90 clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, planșee REI 45 clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și uși conform Art. 6.1.5.6. (1) și (2) în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III; ...
d) pereți EI/REI 45 clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0, planșee REI 30 clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 și uși conform Art. 6.1.5.6. (1) și (2) în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV; ...
e) pereți EI/REI 30 clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0, B-s1,d0 sau C-s1,d0, planșee REI 15 clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0, B-s1,d0 sau C-s1,d0 și uși conform Art. 6.1.5.6. (1) și (2) în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu V; ...
Fragment 310
(296) Containerele amplasate în exterior de depozitare a bateriilor de litiu-ion (prevăzute cu sisteme controlate de menținere a temperaturii) trebuie să fie prevăzute cu pereți minimum REI60 și uși minimum EI_2 30-C5S_200 (uși EI_2 6O-C5S_200pentru cele cu aria mai mare de 36 mp) și trebuie să respecte următoarele criterii: – se amplasează la o distanță de minimum 10 m față de construcțiile adiacente (cu excepția distanțelor față de alte containere exterioare de depozitare a bateriilor de litiu-ion); ...
– trebuie asigurată o lățime între containere de minimum 1,50 m spre părțile care conțin uși de acces sau orificii de deflagrație pentru containere cu celule LiFePO4 (litiu-fier-fosfat); ...
– în cazul containerelor cu celule litiu nichel/mangan/cobalt trebuie asigurată o lățime între containere de minimum 4,00 m pe părțile care conțin uși de acces sau orificii de deflagrație pentru containerele prevăzute cu pereți REI 60 și uși EI_2 30-C5S_200 și o lățime între containere de minimum 2,40 m pe părțile care conțin uși de acces sau orificii de deflagrație pentru containerele amplasate în exterior prevăzute cu pereți minimum REI 120 și uși EI_2 60-C5S_200 ...
Figura 271 - Depozitare baterii li-ion în spații și construcții de depozitare
Anexa nr. 7.7
SPAȚII DE TIP OPEN-SPACE
(297) Exemple de spații de tip open-space sunt prezentate în Figura 272. Varianta a) - Vestiare cu sasuri (funcționale) de acces independente
Varianta b) - Vestiare cu sas (funcțional) de acces comun
Figura 272 - Exemple de spații tip open-space
Anexa nr. 8
CARACTERISTICILE SUBSTANȚELOR ȘI MATERIALELOR CE DETERMINĂ ÎNCADRAREA
ÎN RISCURI DE INCENDIU A SPAȚIILOR, ÎNCĂPERILOR, COMPARTIMENTELOR DE
INCENDIU ȘI CONSTRUCȚIILOR DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE
Anexa nr. 8.1
ÎNCADRAREA ÎN RISCURI DE INCENDIU A SPAȚIILOR, ÎNCĂPERILOR,
COMPARTIMENTELOR DE INCENDIU ȘI CONSTRUCȚIILOR DE PRODUCȚIE ȘI/SAU
DEPOZITARE CONFORM DENSITĂȚII SARCINII TERMICE
(298) Valori ale densității sarcinii termice ce determină încadrarea în riscuri de incendiu a spațiilor, încăperilor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor de producție și/sau depozitare, sunt prezentate în Tabelul 132. Tabelul 132: Încadrare în risc de incendiu (construcții noi) Risc de Incendiu
Densitatea de sarcină termică
(q)
Observații
Mic
q ≤ 420 MJ/mp
Se încadrează în această categorie, mai mică decât valoarea de referință:
Încăperi și spații în care se utilizează, se prelucrează sau se depozitează materiale sau substanțe incombustibile;
Încăperi și spații în care se utilizează, se prelucrează sau se depozitează substanțe sau materiale incombustibile, în stare rece sau materiale combustibile în stare de umiditate înaintată (peste 80%) sau ambalaje combustibile cu lichide incombustibile, astfel încât posibilitatea aprinderii lor este exclusă.
Mijlociu
420 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mp
Se încadrează în această categorie, mai mică decât valoarea de referință:
Încăperi și spații în care se utilizează, se prelucrează sau se depozitează substanțe sau materiale incombustibile în stare fierbinte, topite sau incandescente, substanțe cu degajări de căldură radiantă, flăcări sau scântei;
Încăperi și spații în care se utilizează, substanțe solide, lichide sau gazoase în calitate de combustibil în instalații și echipamente termice adecvate.
Mare
840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mp
Nu determină încadrarea în risc mare de incendiu, oricare din următoarele situații:
1 - substanțele solide, lichide sau gazoase utilizate drept combustibil pentru ardere în instalații și echipamente termice adecvate;
2 - lichidele inflamabile utilizate la comenzi hidraulice, răcire, ungere, filtre și tratamente termice, în cantități de max. 2 mc, cu condiția luării unor măsuri locale pentru limitarea propagării incendiului;
3 - echipamentul electric care conține până la 60 kg ulei pe unitatea de echipament, precum și fluxurile de cabluri cu mai puțin de 3,5 kg material combustibil/ml de flux.
În asemenea situații, încadrarea se face în risc mijlociu sau mic, în funcție de riscul de incendiu în ansamblu.
Foarte mare
q ≥ 1.680 MJ/mp
Nu determină încadrarea în risc de incendiu foarte mare:
-1 folosirea substanțelor solide, lichide sau gazoase drept combustibil pentru ardere în instalații și echipamente termice adecvate;
2 - scăpările și degajările de gaze, vapori sau praf care sunt în cantități ce nu pot forma cu aerul amestecuri explozive.
În asemenea situații, încadrarea se face în risc mijlociu sau mic, în funcție de riscul de incendiu în ansamblu.
Fragment 311
Notă Tabelul 132: În cazul în care densitatea de sarcină termică rezultată din substanțe și materiale combustibile din spațiul respectiv, inclusiv cele din utilaje sau cele utilizate la transportul ori depozitarea materialelor combustibile, a unor ambalaje, palete sau rafturi combustibile este mai mare de 105 MJ/mp echiparea acestor construcții cu instalații de prevenire și stingere a incendiilor se face similar riscului de incendiu mare.
Clasificare suplimentară a materialelor/produselor și substanțelor depozitate după clasa de periculozitate (recomandare)
(299) Cu titlu de recomandare materialele/produsele și substanțele depozitate se pot clasifica și după periculozitatea acestora conform datelor din fișele tehnice/de produs și/sau fișele cu date de securitate, în acord cu recomandările din Tabelul 133 și Tabelul 134. Răspunderea în vederea adoptării măsurilor privind depozitarea materialelor/produselor și substanțelor cu periculozitate deosebit de mare cade în sarcina proiectantului și a investitorului/beneficiarului (privind măsurile de conformare pe linia securității la incendiu în ceea ce privește modul de depozitare al substanțelor sau amestecurilor potrivit și a prevederilor privind periculozitatea acestora). Proiectantul având în vedere tema de proiectare și tipul, cantitățile și posibila interacțiune a materialelor/produselor și substanțelor depozitate puse la dispoziție de către beneficiar în funcție de specificațiile producătorului, împreună cu tehnologul, trebuie să asigure măsuri de conformare în raport cu produsele sau amestecurile depozitate și în raport cu periculozitatea acestora, pentru adoptarea măsurilor de protecție și conformare pe linia securității la incendiu al spațiilor respective. In toate cazurile proiectanții vor aplica și metodologia de clasificare pe categorii a mărfurilor depozitate (redată în SR EN 12845) și atunci când apa nu este indicată ca substanță de stingere, se prevăd instalații automate de stingere cu alte substanțe prevăzute în normativul de profil.
(300) Încadrarea în riscuri de incendiu a spațiilor, încăperilor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor de producție și/sau depozitare cu materiale/produse și substanțe depozitate având clasa de periculozitate: fără periculozitate relevantă, cu periculozitate redusă, cu periculozitate medie precum și cele cu periculozitate mare se determină în acord cu calculul densității sarcinii termice (conform Tabelul 132) și se iau măsuri privind limitarea incendiului prevăzute în normativ.
(301) Caractertisticile, clasificarea și ambalarea pentru materialele/produsele și substanțele depozitate trebuie să fie conforme cu regulamentele europene relevante.
(302) Pentru materialele/produsele înregistrate conform prevederilor regulamentelor europene aplicabile se vor avea în vedere măsurile specifice de combatere a incendiului din Fișa cu date de securitate, conformă cu regulamentele europene aplicabile. Tabelul 133: Recomandare de clasificare a materialelor/produselor și substanțelor depozitate, după clasa de periculozitate (construcții noi) Clasa de periculozitate
Caracteristicile materialelor/produselor și substanțelor depozitate
Exemple
fără periculozitate relevantă
Materiale neinflamabile fără pericol de incendiu relevant, fără ambalaje (în vrac) sau în ambalaje din materiale neinflamabile
Minereuri, produse și piese metalice: ciment, nisip, beton, materiale de construcții refractare.
Fructe, legume, carne.
Conserve în cutii metalice sau borcane.
Lichide neinflamabile îmbuteliate (ambalaje din sticlă) etc.
cu periculozitate redusă
Materiale fără periculozitate relevantă, în ambalaje din materiale cu viteză de ardere mică
Minereuri și alte materiale inerte în saci sau butoaie cu viteză de ardere mică
piese metalice în folii sau prelate neinflamabile, piese metalice, cu viteză de ardere mică
elemente din beton, pe palete din lemn, lichide neinflamabile sau conserve în ambalaje neinflamabile în navete sau lădițe cu viteză de ardere mică etc.
Materiale și produse care se aprind greu, au viteză mică de ardere și nu au căldură de ardere (putere calorifică) mare, neambalate sau în ambalaje cu viteză de ardere redusă
Piei brute, baloți de lână (spălată și uscată), zahăr brut și cereale în vrac sau în saci, produse de panificație, tutun în recipiente etc.
Lichide neinflamabile
Lapte, apă minerală în ambalaje din plastic, carton etc.
cu
Fragment 315
(304) Lichid inflamabil înseamnă un lichid care are punctul de aprindere nu mai mare decât 60°C. Considerații suplimentare privind clasificarea lichidelor inflamabile
(305) Pentru clasificarea lichidelor inflamabile sunt necesare date despre punctul de aprindere și punctul inițial de fierbere. Datele pot fi determinate prin testare, găsite în literatura de specialitate sau calculate. Dacă nu există date disponibile, punctul de aprindere și punctul inițial de fierbere trebuie determinate prin testare. Pentru determinarea punctului de aprindere se folosește metoda de testare în vas închis.
(306) În cazul amestecurilor (1) care conțin lichide inflamabile cunoscute în concentrații definite, deși ele pot conține componenți nevolatili, ca de exemplu polimeri sau aditivi, punctul de aprindere nu e necesar să fie determinat experimental dacă punctul de aprindere calculat al amestecului, utilizând metoda descrisă la punctul 2.6.4.3 din Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008, este cu cel puțin 5°C (2) mai mare decât criteriul de clasificare corespunzător și cu condiția ca: (a) să fie cunoscută cu exactitate compoziția amestecului (dacă materialul are o compoziție care poate varia în limite specificate; pentru evaluare trebuie selectată compoziția cu cel mai redus punct de aprindere calculat); ...
(b) să fie cunoscută limita inferioară de explozie a fiecărui component (trebuie aplicată o corelație adecvată atunci când aceste date sunt extrapolate la alte temperaturi decât condițiile de testare), precum și o metodă de calculare a limitei inferioare de explozie; ...
(c) să fie cunoscută dependența de temperatură a presiunii de vapori saturați și a coeficientului de activitate pentru fiecare component în forma în care acesta este prezent în amestec; ...
(d) starea lichidă să fie omogenă. ...
(307) Pentru un amestec care conține componenți nonvolatili, punctul de aprindere se calculează pe baza componenților volatili. Se consideră că un component nonvolatil scade doar cu puțin presiunea parțială a solvenților, iar punctul de aprindere calculat este doar cu puțin sub media măsurată.
Categorii de depozite de lichide inflamabile
(308) Funcție de inflamabilitatea lichidelor și capacitatea depozitată, categoriile de depozite de lichide combustibile sunt precizate în Tabelul 136. Tabelul 136: Categorii de depozite de lichide inflamabile Categoria depozitului
Capacitatea depozitată (m3)
Lichide din clasa L I - L II
Lichide din clasa L III
D1
peste 100.000
peste 500.000
D2
30.001-100.000
150.001-500.000
D3
2.501-30.000
12.501-150.000
D4
501-2.500
2.501-12.500
D5
51-500
251-2.500
D6
11-50
51-250
D7
până la 10
până la 50
Note Tabelul 136: (a) În cazul în care se păstrează împreună lichide combustibile din clasele L I - L II cu lichide combustibile din clasa L III, fiecare 1 mc de lichid combustibil din clasele L I - L II se echivalează cu 5 mc de lichid combustibil din clasa L III. ...
(b) Depozitele de lichide în rezervoare, după modul lor de execuție, pot fi: – supraterane - când fundul rezervoarelor se află deasupra terenului înconjurător, la același nivel cu el sau la o adâncime mai mică decât jumătate din înălțimea rezervoarelor, precum și în cazurile în care nivelul lichidului este mai sus de cota terenului înconjurător cu minimum 2 m; ...
– semiîngropate - când fundul rezervoarelor se află îngropat mai mult de jumătate din înălțimea lor, iar nivelul maximum posibil al lichidului nu se află mai sus de 2 m față de cota terenului înconjurător; ...
– îngropate - când partea superioară a rezervoarelor este cu cel puțin 20 cm mai jos decât cota terenului înconjurător. ...
...
(c) Cota terenului înconjurător se va considera nivelul minim al terenului pe o distanță de 6 m de la mantaua rezervoarelor. ...
Anexa nr. 9
PUTERI CALORIFICE
(309) Calculul sarcinii termice ce determină încadrarea în riscuri de incendiu a spațiilor, încăperilor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor de producție și/sau depozitare, se realizează utilizând valorile puterilor calorifice pentru materiale uzuale conform Tabelul 137.
Anexa nr. 9.1
PUTERI CALORIFICE PENTRU MATERIALE UZUALE
Tabelul 137: Valorile puterii calorifice pentru materiale uzuale Nr. crt.
Denumirea materialului
Putere calorifică
MJ/kg
1.
Acetat de amil
33,50
2.
Acetat de celuloză
18,90 ... 23,40
3.
Acetat de etil
25,30
4.
Acetilenă
56,15 *)
Fragment 319
b) lucrările de extindere la construcțiile existente se fac păstrând performanța la foc a elementelor de construcții din volumul construcției existente (care se înlocuiesc în conformitate cu reglementările aplicabile la data realizării lor, în acord cu Anexa 10 din normativ), iar lucrările de extindere din exteriorul volumului construcției existente se realizează în concordanță cu reglementările tehnice în vigoare astfel: i. în cazul în care lucrările de extindere la construcțiile existente se constituie ca și compartiment/compartimente de incendiu distinct/e (minimum unul), între construcția existentă și extindere se prevede perete antifoc. Pereții antifoc dintre construcțiile existente care se extind cu alte compartimente de incendiu noi (minimum unul) se realizează conform prevederilor normativului ( Capitol 2.3.2.1 . Pereți rezistenți la foc pentru separarea compartimentelor de incendiu), dar cel puțin 3 ore (EI-M 180/REI 180). Pereții antifoc din cadrul extinderilor construcțiilor existente (cu excepția celor prevăzuți anterior dintre construcția existentă și extindere/extinderi) se realizează conform prevederilor normativului ( Capitol 2.3.2.1 . Pereți rezistenți la foc pentru separarea compartimentelor de incendiu). Lucrările de intervenții la construcțiile existente care își păstrează destinația, se fac păstrând performanța la foc a elementelor de construcții din volumul construcției existente (care se înlocuiesc în conformitate cu reglementările aplicabile la data realizării lor, în acord cu Anexa 10), iar lucrările de extindere din exteriorul volumului construcției existente se realizează în concordanță cu reglementările tehnice în vigoare privind construcțiile noi. ...
ii. în cazul în care lucrările de extindere la construcțiile existente nu se constituie ca și compartiment/compartimente de incendiu distinct/e (minimum unul), între construcția existentă și extindere se prevede perete rezistent la foc având următoarele niveluri de performanță: – REI 180/EI-M180 (clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0) prevăzuți cu uși EI_1 90-C5S_200 la Nivelul I de stabilitate la incendiu/gradul de rezistență la foc I; ...
– Nivel II - REI 120/EI120 (clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0) prevăzuți cu uși EI_2 60-C5S_200 la Nivelul II de stabilitate la incendiu/gradul de rezistență la foc II; ...
– REI 90/EI90 (clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0) prevăzuți cu uși EI_2 45-C5S_200 la Nivelul III de stabilitate la incendiu/gradul de rezistență la foc III; ...
– REI 60/EI60 (clasa de reacție la foc min B-s1,d0) prevăzuți cu uși EI_2 30- C5S_a la Nivelul IV de stabilitate la incendiu/gradul de rezistență la foc IV; ...
– REI 30/EI30 (clasa de reacție la foc min C-s1,d0) prevăzuți cu uși EI_2 15- C5S_a la Nivelul V de stabilitate la incendiu/gradul de rezistență la foc V. ...
...
...
Lucrările de extindere la construcțiile existente care nu se constituie ca și compartiment/ compartiment/e de incendiu distinct/e (minimum unul), trebuie să respecte următoarele condiții: – întregul compartiment de incendiu rezultat trebuie să respecte condițiile minime pe care trebuie să le îndeplinească elementele principale ale construcției existente (compartimentului de incendiu existent), astfel încât întreaga construcție existentă sau compartiment existent să poată fi încadrat într-un anumit nivel de stabilitate la incendiu (denumit anterior "grad de rezistență la foc") în conformitate cu Tabelul 144 din Anexa 10; ...
– ariile construite ale compartimentelor de incendiu rezultate admise pentru construcții civile (publice) supraterane rezultate existente trebuie să îndeplinească condițiile de corelare prevăzute în Tabelul 147 din Anexa 10 și între numărul de niveluri al clădirilor rezultate existente supraterane, destinația, nivelul de stabilitate la incendiu și capacitatea lor (număr de persoane), se vor respecta corelațiile prevăzute la Art. A.10. 3.2.5. din Anexa 10. ...
Fragment 323
c) Compartiment de incendiu - construcție independentă (instalație), precum și construcții comasate sau grupate amplasate la distanțele normate față de vecinătăți sau volum construit compartimentat prin pereți antifoc față de construcțiile (instalațiile) adiacente. In clădirile existente înalte și foarte înalte, compartimentul de incendiu poate fi un volum închis, constituit din unul până la trei niveluri succesive, delimitate de elemente rezistente la foc conform prezentei anexe și cu aria desfășurată totală conform compartimentului de incendiu admis pentru construcțiile civile (publice) de nivelul I de stabilitate la incendiu. ...
d) Construcții (clădiri) existente - obiecte construite existente supraterane (cu sau fără subsoluri ori demisoluri) sau subterane, având următoarele destinații și funcțiuni: ● civile (publice) - pentru locuit, administrație, comerț, sănătate, cultură, învățământ, sport, turism etc.;
● de producție și/sau depozitare - pentru activități specifice de bază sau auxiliare, (hale, ateliere, depozite etc );
● mixte - pentru diferite activități civile (publice), de producție și/sau depozitare, ori civile (publice) și de producție și/sau depozitare, înglobate în același volum construit.
Notă: Construcțiile agroindustriale și agrozootehnice existente se tratează, după caz, prin asimilare cu construcțiile civile sau de producție ori depozitare existente, în funcție de destinațiile acestora.
...
e) Construcție (clădire) existentă blindată - construcție închisă supraterană în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, având acoperiș și pereți de închidere perimetrală plini, în care se prevăd numai goluri psihologice și uși de acces. încăperile blindate cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp sunt considerate construcții blindate. ...
f) Construcție (clădire) existentă monobloc - construcție închisă cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m. ...
g) Cvartal - zonă construită, delimitată de străzi adiacente care se intersectează. ...
h) Grad de rezistență la foc - capacitate globală a construcției sau a compartimentului de incendiu de a răspunde la acțiunea unui incendiu standard, indiferent de destinația sau funcțiunea acestuia. Se echivalează cu termenul precizat la SECȚIUNEA II 1.2./Terminologie, clasificări/nr. crt. 53 Nivel de stabilitate la incendiu din normativ. ...
i) Panouri existente de învelitoare - elemente autoportante existente montate pe șarpante ale construcțiilor existente, cu rol de izolare hidrofugă și după caz termică. ...
j) Perete sau planșeu antifoc existent - element de construcție vertical sau orizontal realizat din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, având rezistența la foc cel puțin egală cu nivelul stabilit în funcție de densitatea cea mai mare a sarcinii termice din compartimentele de incendiu existente pe care le separă, conformat și realizat potrivit prevederilor prezentei anexe. ...
k) Risc de incendiu - probabilitatea izbucnirii incendiilor în spații, încăperi, construcții sau compartimente de incendiu sau instalații; în cele cu funcțiuni civile (publice) existente se exprimă prin riscuri de incendiu, iar în cele destinate activităților de producție și de depozitare existente se exprimă prin "categorii de pericol de incendiu". ...
...
...
CAPITOLUL 2 CONDIȚII GENERALE DE PERFORMANTĂ A CONSTRUCȚIILOR EXISTENTE
A.10.2.1. RISC DE INCENDIU SI NIVEL DE STABILITATE LA INCENDIU Risc de incendiu
A.10.2.1.1. La clădirile existente civile (publice) riscul de incendiu este determinat, în principal, de densitatea sarcinii termice (q) stabilită prin calcul și de destinația respectivă. conform Art. 2.1.2 . și Art. 2.1.3. . ...
A.10.2.1.2. În funcție de densitatea sarcinii termice, riscul de incendiu în clădiri civile (publice) existente, poate fi: – mare: Qi = peste 840 MJ/mp; ...
– mijlociu: Qi = 420 MJ/mp ÷ 840 MJ/mp; ...
– mic: Qi = sub 420 MJ/mp. ...
...
A.10.2.1.3. În funcție de destinație (funcțiune), unele spații și încăperi din clădirile civile (publice) existente, se încadrează în următoarele riscuri de incendiu: – mare: în care se utilizează, sau depozitează materiale sau substanțe combustibile (arhive, biblioteci, multiplicare, parcaje autoturisme etc.); ...
– mijlociu: în care se utilizează foc deschis (bucătării, centrale termice, oficii cu preparări calde etc.); ...
– mic: celelalte încăperi și spații. ...
În încăperile și spațiile echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor, riscurile mari de incendiu pot fi considerate mijlocii, iar riscurile mijlocii pot fi considerate mici. Pentru întregul compartiment de incendiu sau clădire existentă, riscul de incendiu considerat va fi cei mai mare care reprezintă minimum 30% din volumul acestora.
...
Fragment 324
A.10.2.1.4. La construcții de producție si/sau depozitare existente, riscul de incendiu are în vedere natura activităților desfășurate, caracteristicile de ardere ale materialelor și substanțele utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, și densitatea sarcinii termice, se au în vedere prevederile din Tabelul 143. La acestea riscul de incendiu este definit prin anterioarele categorii de pericol de incendiu, ce exprimă: – categoriile A (BE3a) și B (BE3b): posibilități de incendiu și explozie volumetrică (risc foarte mare de incendiu); ...
– categoria C (BE2): posibilități de incendiu/ardere (risc mare de incendiu); ...
– categoria D (BE1a): existența focului deschis sub orice formă, în absența substanțelor combustibile (risc mijlociu de incendiu); ...
– categoria E (BE1b): existența unor materiale sau substanțe incombustibile în stare rece sau a substanțelor combustibile în stare de umiditate înaintată, peste 80% (risc mic de incendiu). ...
...
A.10.2.1.5. Zonele din încăperi, încăperile, compartimentele și construcțiile existente de producție si/sau depozitare vor avea definit riscul de incendiu (fiecare în parte) prin una din cele cinci categorii de pericol de incendiu, conform prevederilor din Tabelul 143, în funcție de pericolul de incendiu determinat de proprietățile fizico-chimice ale materialelor și substanțelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate - inclusiv utilajele, rafturile, paletele, ambalajele etc. Pentru construcții și compartimente de incendiu existente, se va avea în vedere echivalarea fostelor categorii de pericol de incendiu, conform prevederilor din Tabelul 143 (în funcție de pericolul de incendiu determinat de proprietățile fizico-chimice ale materialelor și substanțelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate -inclusiv utilajele, rafturile, paletele, ambalajele etc.) cu caracteristicile substanțelor și materialelor ce determină încadrarea în riscuri de incendiu a spațiilor, încăperilor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor de producție și/sau depozitare. Tabelul 143: Caracteristici ale substanțelor și materialelor ce determină încadrarea în riscuri de incendiu a spațiilor, încăperilor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor de producție și/sau depozitare existente Risc de Incendiu
Caracteristicile substanțelor și materialelor
Precizări
RISC Foarte mare
Categoria de pericol de incendiu A (BE3a)
Substanțe și materiale a căror aprindere sau explozie poate să aibă loc în urma contactului cu oxigenul din aer, cu apa sau cu alte substanțe ori materiale.
Lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor până la 28ºC, gaze sau vapori cu limita inferioară de explozie până la 10%, atunci când acestea pot forma cu aerul amestecuri explozive.
Nu determină încadrarea în risc de incendiu foarte mare:
1 - folosirea substanțelor solide, lichide sau gazoase drept combustibil pentru ardere;
2 - scăpările și degajările de gaze, vapori sau praf care sunt în cantități ce nu pot forma cu aerul amestecuri explozive.
În asemenea situații, încadrarea se face în risc mare, mijlociu sau mic, în funcție de densitatea sarcinii termice și riscul de incendiu în ansamblu.
În cazul în care densitatea de sarcină termică rezultată din materialele și substanțele combustibile din spațiul respectiv, inclusiv cele din utilaje sau cele utilizate la transportul sau la depozitarea materialelor combustibile, a ambalajelor, paletelor sau rafturilor combustibile este mai mare de 105 MJ/mp, atunci riscul de incendiu este considerat foarte mare.
RISC Foarte mare
Categoria de pericol de incendiu B (BE3b)
Lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor cuprinsă între 28ºC și 100ºC, gaze sau vapori cu limita inferioară de explozie mai mare de 10%, atunci când acestea pot forma cu aerul amestecuri explozive.
Fibre, praf sau pulberi, care se degajă în stare de suspensie, în cantități ce pot forma cu aerul amestecuri explozive.
RISC Mare
Categoria de pericol de incendiu C (BE2)
Substanțe și materiale combustibile solide.
Lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor mai mare de 100ºC.
Nu determină încadrarea în risc mare de incendiu, oricare din următoarele situații: 1 - substanțele solide, lichide sau gazoase utilizate drept combustibil pentru ardere.
2 - lichidele combustibile cu temperatura de inflamabilitate peste 100ºC utilizate la comenzi hidraulice, răcire, ungere, filtre și tratamente termice, în cantități de max. 2 mc, cu condiția luării unor măsuri locale pentru limitarea propagării incendiului;
3 - echipamentul electric care conține până la 60 kg ulei pe unitatea de echipament, precum și fluxurile de cabluri cu mai puțin de 3,5 kg material combustibil/ml de flux.
În situațiile de mai sus, încadrarea se face în funcție de pericolul de incendiu în ansamblu și densitatea de sarcină termică, în risc mijlociu sau mic de incendiu.
Fragment 325
În cazul în care densitatea de sarcină termică rezultată din materialele și substanțele combustibile din spațiul respectiv, inclusiv cele din utilaje (care nu se încadrează la aliniatul 2 și 3) sau cele utilizate la transportul sau utilizate la depozitarea materialelor combustibile, a ambalajelor, paletelor sau rafturilor combustibile, este mai mare de 105 MJ/mp, atunci riscul de incendiu este considerat mare.
RISC Mijlociu
Categoria de pericol de incendiu D (BE1a)
Substanțe sau materiale incombustibile în stare fierbinte, topite sau incandescente, substanțe cu degajări de căldură radiantă, flăcări sau scântei.
Substanțe solide, lichide sau gazoase ce se ard în calitate de combustibil.
RISC Mic
Categoria de pericol de incendiu E (BE1b)
Încăperi și spații în care se utilizează, prelucrează ori depozitează materiale sau substanțe incombustibile și nu este utilizat focul deschis.
Substanțe sau materiale incombustibile, în stare rece sau materiale combustibile în stare de umiditate înaintată (peste 80%), ori ambalaje combustibile cu lichide incombustibile, astfel încât posibilitatea aprinderii lor este exclusă.
...
A.10.2.1.6. Riscurile de incendiu (fostele categorii de pericol de incendiu) se stabilesc pe zone și încăperi precum și independent pentru fiecare compartiment existent de incendiu în parte și construcție existentă, menționând-se obligatoriu în documentația tehnico-economică. Cel mai periculos risc (cea mai periculoasă categorie de pericol) de incendiu necompartimentată existentă într-o încăpere (spațiu), compartiment de incendiu sau construcție existentă, de regulă, determină riscul (categoria de pericol) a acestora, cu următoarele excepții: – categoriile A și B de pericol de incendiu al căror volum aferent este mai mic de 5% din volumul încăperii sau a compartimentului respectiv; ...
– categoriile C și D de pericol de incendiu cu un volum aferent mai mic de 10% din volumul încăperii sau al compartimentului respectiv, fără a depăși o arie de 400 mp. ...
În cazurile exceptate se iau măsuri care să reducă posibilitățile formării concentrației locale cu pericol de explozie și a propagării incendiului spre spațiile învecinate din cadrul încăperii sau al compartimentului respectiv. In cazul existenței mai multor categorii de pericol de incendiu necompartimentate, situate în puncte distincte ale încăperii sau ale compartimentului existent, se iau în considerare sumele volumelor aferente și respectiv ale ariilor efective ale fiecărei categorii de pericol. Pentru categoriile C și D (BE2 și BE1a) de pericol de incendiu însumarea se aplică numai dacă distanța dintre spațiile respective, este mai mică de 40 m (măsurată pe orizontală). Pentru compartimente de incendiu sau construcții existente, categoria de pericol de incendiu cea mai periculoasă se extinde la întregul volum al acestora atunci când reprezintă mai mult de 30% din volumul construit al compartimentului sau construcției.
Note: (1) Recomandabil ca la estimarea riscului de incendiu, respectiv a probabilității de inițiere a unui incendiu și de producere a consecințelor acestuia, să se aibă în vedere, de regulă, și următoarele elemente: a) pericolele de incendiu identificate; ...
b) nivelurile criteriilor de performanță ale construcțiilor privind cerința fundamentală "securitate la incendiu"; ...
c) nivelul de echipare și dotare cu sisteme, instalații, echipamente și aparatură de alimentare cu apă, gaze combustibile, energie electrică și termică, de ventilație și climatizare, starea de funcționare și performanțele acestora; ...
d) factorul uman, determinat de numărul de persoane, vârsta și starea fizică ale acestora, nivelul de instruire; ...
e) alte elemente care pot influența producerea, dezvoltarea și/sau propagarea unui incendiu. ...
(2) Pentru estimarea riscului de incendiu, se recomandă să se ia în considerare următorii factori: a) probabilitatea inițierii unui incendiu (surse de aprindere posibile în funcție de natura activităților desfășurate precum și circumstanțe care pot favoriza aprinderea); ...
b) destinația clădirii, precum și dezvoltarea, severitatea și posibilitățile de propagare a incendiului, stabilite în funcție de densitatea sarcinii termice (q) și/sau viteza de degajare a căldurii datorată tipurilor și cantităților de produse utilizate și materiale adăpostite; ...
c) categoriile de utilizatori ai clădirii; ...
d) nivelul de asigurare a protecției bunurilor în unele cazuri, produselor de construcții, mediului și al continuității activității. ...
...
A.10.2.1.7. Pentru determinarea concentrației amestecului exploziei în construcții existente se ține seama de scăpările și degajările de gaze, vapori sau praf, atât în timpul desfășurării normale a activității, cât și în cazurile accidentale de avarie stabilite prin proiect la instalațiile de utilități aferente. ...
Nivel de stabilitate la incendiu
Fragment 326
A.10.2.1.8. Condițiile minime pe care trebuie să le îndeplinească elementele principale ale construcției existente (compartimentului de incendiu existent) astfel încât întreaga construcție existentă sau compartiment existent să poată fi încadrat într-un anumit nivel de stabilitate la incendiu (denumit anterior "grad de rezistență la foc"), sunt precizate în Tabelul 144. Tabelul 144: Condiții minime pentru încadrarea construcțiilor existente în nivel de stabilitate la incendiu Nr. crt.
Tipul elementelor de construcție utilizate
Nivelul de stabilitate la incendiu al construcției/compartimentului
I
II
III
IV
V
1
STALPI (R)
180
A1 sau A2-s1,d0
120
A1 sau A2-s1,d0
60 min.
A2- s1÷s3,d0÷d1
B- s1÷s3,d0÷d1
30 min.
C-s1÷s3,d0÷d1
-
min.
A2-s1÷s3,d2
B-s1÷s3,d2
C-s1÷s3,d2
D-s1÷s3,d2
E-d2
2
GRINZI (R)
60
A1 sau A2-s1,d0
45 (30)(***)
A1 sau A2-s1,d0
45 (30)(***) min.
A2-s1÷s3,d0÷d1
B-s1÷s3,d0÷d1
15 min.
C-s1÷s3,d0÷d1
-
min.
A2-s1÷s3,d2
B-s1÷s3,d2
C-s1÷s3,d2
D-s1÷s3,d2
E-d2
3
PLANȘEE (planșee nervuri, acoperișuri terasă) (REI)
60
A1 sau A2-s1,d0
45 (30)(***)
A1 sau
A2-s1,d0
45 (30)(***) min.
A2-s1÷s3,d0÷d1
B-s1÷s3,d0÷d1
15 min.
C-
s1÷s3,d0÷d1
-
min.
A2-s1÷s3,d2
B-s1÷s3,d2
C-s1÷s3,d2
D-s1÷s3,d2
E-d2
4
PEREȚI PORTANȚI (STRUCTURALI) cu rol de limitare a propagării focului (REI)
180
A1 sau A2-s1,d0
120
A1 sau A2-s1,d0
60 min.
A2- s1÷s3,d0÷d1
B- s1÷s3,d0÷d1
30 min.
C-s1÷s3,d0÷d1
-
min.
A2-s1÷s3,d2
B-s1÷s3,d2
C-s1÷s3,d2
D-s1÷s3,d2
E-d2
5
Pereti neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului (EI)
(***) 30
A1
A2-s1,d0
30 min.
A2-s1÷s3,d0÷d1
B-s1÷s3,d0÷d1
15 min.
C-s1÷s3,d0÷d1
15 min.
D-s1÷s3,d0÷d1
-
min.
A2-s1÷s3,d2
B-s1÷s3,d2
C-s1÷s3,d2
D-s1÷s3,d2
E-d2
6
Pereți exteriori neportanți (cu excepția panourilor de tâmplărie, a pereților cortină, fațadelor ventilate, fațadelor duble „double skin”).(E)
15
A1 sau A2-s1,d0
15 min.
A2-s1 ÷s3,d0÷d1
B÷s1+s3,d0÷d1
15 min.
C-s1+s3,d0+d1
-
min.
D- s1÷s3,d0÷d1
-
min.
A2-s1÷s3,d2
B-s1÷s3,d2
C-s1÷s3,d2
D-s1÷s3,d2
E-d2
7
Șarpante ale acoperișurilor, acoperișuri autoportante (cupole, structuri spațiale reticulate etc.) și planșee
– terasă care nu constituie căi de evacuare sau care preiau încărcări provenite numai din zăpadă (R)
45 (30)
A1 sau
A2-s1,d0
30 (15)(***)
min.
A2-s1÷s3,d0÷d1
B-s1÷s3,d0÷d1
15 min.
C-s1÷s3,d0÷d1
-
min.
D- s1÷s3,d0÷d1
-
min.
A2-s1÷s3,d2
B-s1÷s3,d2
C-s1÷s3,d2
D-s1÷s3,d2
E-d2
8
Panouri/ sisteme de învelitoare ale acoperișurilor (EI)
a. cu încărcări din vânt și zăpadă
15
A1 sau
A2-s1,d0 (*)
-
min.
A2- s1÷s3,d0÷d1
B-s1÷s3,d0÷d1 (*)
-
min.
C- s1÷s3,d0÷d1 (*)
-
min.
D- s1÷s3,d0÷d1 (*)
- min.
A2-s1÷s3,d2
B-s1÷s3,d2
C-s1÷s3,d2
D-s1÷s3,d2
E-d2 (*)
b. cu încărcări suplimen tare provenite din PV
(**)
Broof (T4)
(**)
Broof (T3)
(**)
Broof (T3)
(**)
Croof (T3)
(**)
Droof (T3)
Note Tabelul 144: (a) (*) La construcțiile existente echipate cu instalații de stingere a incendiilor cu sprinklere ori ceață de apă, cu excepția celor încadrate în nivel I de stabilitate, se consideră că este satisfăcută condiția de încadrare în nivelul de stabilitate la incendiu, dacă sistemul de învelitoare este compus din: – strat cu profil trapezoidal din oțel cu grosimea mai mare sau egală cu 1,00 mm; ...
– barieră de vapori care are mai puțin de 11.6 MJ/mp, grosimea mai mică de 1,00 mm și masa pe unitatea de suprafață mai mică de 1 kg/mp; ...
– termoizolație cu grosime de minimum 20 cm, clasa de reacție la foc A1, cu densitatea minimă 150kg/mc; ...
– membrană hidroizolantă care trebuie să îndeplinească numai clasa de performanță la foc exterior, astfel: minimum B_ROOF(T3) pentru nivelul II si/sau III de stabilitate la incendiu sau C_ROOF(T3) pentru nivelul IV de stabilitate la incendiu. ...
...
(b) (**) Este obligatorie asigurarea și a minimum condițiilor prevăzute pentru suporturi standardizate de panouri sau sisteme de învelitoare ale acoperișurilor în pantă prevăzute la Nr. Crt. 8 lit. b) . ...
(c) "-" - Fără performanțe determinate la foc. ...
(d) "h"- Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință. ...
Fragment 327
(e) În scopul verificării cerințelor de rezistență la foc ale elementelor structurale secundare, proiectantul trebuie să verifice că prăbușirea acestor elemente prin efectul incendiului nu va compromite: capacitatea portantă a altor elemente structurale care fac parte din structură (în condiții de incendiu), eficacitatea compartimentării elementelor structurale, operarea sistemelor active de protecție împotriva incendiilor, evacuarea în siguranță a utilizatorilor precum și siguranța echipelor de intervenție. ...
(f) În cazul pereților vitrați se consideră îndeplinită condiția privind clasa de reacție la foc, atunci când sunt realizați cu structuri din profile având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componentelor nesubstanțiale, a izolatorilor și garniturilor precum și a foliilor de laminare și sunt prevăzute cu panouri de umplere din elemente de vitraj din sticlă simplă, sticlă izolantă sau sticlă stratificată (formată din două sau mai multe sticle tratate termic lipite între ele cu folii organice de laminare) sau din produse clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu rezistența la foc EI necesară. ...
(g) (*** - În clădirile și compartimentele de incendiu în care densitatea sarcinii termice nu depășește 840 MJ/m 2, (cu excepția clădirilor înalte, foarte înalte și cu săli aglomerate, cele care adăpostesc persoane care nu se pot evacua singure, și cu echipament de importanță deosebită), se pot aplica valorile rezistențelor la foc din paranteze. ...
...
A.10.2.1.9. Toate elementele principale ale construcției existente, funcție de rolul acestora, trebuie să îndeplinească condițiile minime de reacție și rezistență la foc prevăzute pentru încadrarea în nivelul respectiv de stabilitate la incendiu. Pentru ca un element al construcției existente să corespundă la un anumit nivel de stabilitate la incendiu, trebuie să îndeplinească ambele condiții minime (atât cea de reacție la foc cât și cea de rezistență la foc) precizate în Tabelul 144. ...
A.10.2.1.10. Gradul de rezistență la foc (nivelul de stabilitate la incendiu) al construcției existente sau al unui compartiment de incendiu existent este determinat de elementul său cu cea mai defavorabilă încadrare și se precizează obligatoriu în documentația tehnico-economică. Se vor avea în vedere și dispozițiile precizate la Art. 2.1.3.3. din normativ. ...
A.10.2.1.11. La stabilirea nivelului de stabilitate la incendiu a construcției existente sau a compartimentului de incendiu existent, nu se iau în considerare următoarele: a) șarpanta și suportul învelitorii construcțiilor de nivel de stabilitate la incendiu ii sau III, cu pod, dacă planșeul spre pod nu este suspendat de șarpanta acoperișului, iar golurile acestuia sunt protejate prin elemente de închidere rezistente la foc minimum 30 minute. La clădirile existente înalte și foarte înalte acoperișurile cu pod vor fi realizate integral din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. Șarpanta și suportul învelitorii construcțiilor cu pod trebuie să îndeplinească următoarele: – pentru nivelul II de stabilitate la incendiu, dacă planșeul spre pod are rezistența la foc REI 30 (A1 sau A2-s1,d0) și nu este suspendat de șarpanta acoperișului, iar golurile din planșeul spre pod sunt protejate cu elemente de închidere rezistente la foc minimum EI 30, normal închise; ...
– pentru nivelul III de stabilitate la incendiu, dacă planșeul spre pod are rezistența la foc REI 30 (min A2-s1÷s3,d0÷d1 sau B-s1÷s3,d0÷d1) și nu este suspendat de șarpanta acoperișului, iar golurile din planșeul spre pod sunt protejate cu elemente de închidere rezistente la foc minimum EI 30, normal închise. ...
...
b) învelitorile acoperișurilor de orice fel, cu excepția panourilor de învelitoare precizate conform Tabelul 144 nr. crt. 8 b), precum și termoizolațiile incombustibile și hidroizolațiile montate deasupra unui suport continuu A1 sau A2-s1,d0 rezistent la foc conform cerințelor din Tabelul 144; ...
c) luminatoarele dispuse pe acoperiș, a căror arie însumată (în proiecție orizontală) este mai mică de 25% din aria spațiului în care sunt dispuse, dar nu mai mult de 25 mp, indiferent de clasa lor de reacție la foc; ...
d) luminatoarele atriumurilor (indiferent de aria lor) sau luminatoarele dispuse în acoperiș cu aria mai mare de 25% din aria spațiului în care sunt amplasate, atunci când sunt realizate cu structuri din profile având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componentelor nesubstanțiale, a izolatorilor și garniturilor, ale elementelor de vitraj simplu sau izolant (realizate din sticlă), ale ușilor și ferestrelor exterioare, inclusiv cele inserate în pereții cortină sau din produse clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0; ...
Fragment 328
e) pardoselile și tâmplăria (uși, ferestre, obloane), inclusiv fâșiile fixe pentru iluminatul natural executate din materiale maximum D-s1÷s3, d0÷d1, în suprafață de maximum 10% din aria peretelui exterior și astfel dispuse și întrerupte încât să nu favorizeze propagarea incendiului de la un nivel la altul și în lungul clădirii existente (cu excepția acelor situații în care se precizează în mod explicit în anexă); ...
f) contravântuirile structurilor, platformele și elementele metalice necesare funcțional sau tehnologic, care nu sunt luate în calcul la rezistența și stabilitatea construcției în caz de incendiu; ...
g) elementele constructive situate la parter ale marchizelor, windfangurilor, verandelor, pridvoarelor, cerdacurilor, teraselor deschise și serelor; ...
h) pereții interiori despărțitori despărțitori funcționali având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 din cadrul unor spații open-space, cu suprafața maxim normată precum și alte categorii de pereți despărțitori combustibili a căror folosire este admisă conform normativului ( Art. 2.1.3.4. lit. h) , i) și j)) ; ...
i) componetele nesubstanțiale, garniturile, izolatorii, elementele de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant ale ușilor și ferestrelor exterioare, inclusiv cele inserate în pereții cortină; ...
j) platformele metalice și elementele metalice care nu fac parte din structura de rezistență a construcției. ...
...
A.10.2.1.12. În construcțiile existente în care densitatea sarcinii termice nu depășește 420 MJ/mp și materialele combustibile sunt astfel distribuite încât să nu pericliteze stabilitatea construcției prin încălzirea locală a unor elemente de construcție în timpul incendiului, se admite utilizarea structurilor metalice neprotejate sau parțial protejate și reducerea corespunzătoare a rezistenței la foc a stâlpilor, pereților și planșeelor până la minimum 15 minute, considerându-se că structura existentă îndeplinește condițiile pentru nivelul de stabilitate la incendiu II. în aceleași condiții se pot reduce și rezistențele la foc ale stâlpilor, pereților și planșeelor realizate din alte materiale. La clădiri existente înalte, foarte înalte și la clădiri cu săli aglomerate, precum și la cele pentru persoane care nu se pot evacua singure (clădiri existente pentru copii de vârstă preșcolară/clădiri existente de învățământ nivelul antepreșcolar (0 - 3 ani) (creșe și case de copii), clădiri existente cu funcțiune de spitale sau cu caracter spitalicesc (spitale, maternități, policlinici, staționare medicale, dispensare, centre medicale și de sănătate multifuncționale, clinici și unități medicale ambulatorii similare policlinicilor, centre medicale de diagnostic și tratament, aziluri sau cămine pentru bătrâni și persoane cu dizabilități, ospicii pentru alienați mintal, sanatorii etc.)) precum și la cele de producție si/sau depozitare vor fi respectate și prevederile specifice acestora. ...
A.10.2.1.13. Structurile metalice neprotejate sau parțial protejate pot fi utilizate la lucrările de intervenție efectuate asupra construcțiilor existente situate în cadrul aceluiași compartiment de incendiu, în condițiile anexei în general la: – compartimente și spații echipate cu instalații automate de stingere cu apă care asigură răcirea elementelor pe timpul normat; ...
– construcții supraterane având maximum 15,00 m înălțime; ...
– construcțiile menționate la alineatul precedent, cu excepțiile prevăzute. ...
...
A.10.2.1.14. (1) La utilizarea structurilor metalice neprotejate sau parțial protejate, se vor avea în vedere rolul elementului în asigurarea stabilității construcției existente, categoria de importanță a construcției, numărul de persoane și capacitatea acestora de autoevacuare, valoarea bunurilor adăpostite, precum și urmările posibile ale prăbușirii construcției datorată acțiunii focului.
(2) Pentru extinderea construcțiilor existente cu alte compartimente de incendiu (minimum unul) sau pentru schimbarea destinației celor existente se vor respecta dispozițiile Art. 2.1.3.3.÷ Art. 2.1.3.5. din normativ.
...
...
A.10.2.2. AMPLASAREA CONSTRUCȚIILOR SI CONFORMAREA LOR LA FOC Amplasare
A.10.2.2.1. (1) Construcțiile existente supraterane civile, de producție și/sau depozitare, pot fi amplasate la distanțele normate față de vecinătăți (Figura 28 - Amplasare independentă a construcțiilor (la distanțe normate)) respectându-se distanțele prevăzute din Tabelul 145, delimitate cu pereți rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) și, după caz, planșee rezistente la foc de separare a compartimentelor de incendiu (planșee antifoc) (Figura 29 (Amplasare compartimentată)) conform condițiilor prevăzute în anexă sau pot fi amplasate comasat (Figura 30: Amplasare comasată a construcțiilor în limita ariilor compartimentelor de incendiu normate (Ac compartiment de incendiu = suma Ac construcții comasate)).
Fragment 329
(2) Construcțiile supraterane civile (publice) de producție si/sau depozitare existente, de regulă, sunt amplasate comasat sau grupate la distanțe nenormate între ele, în limitele unor compartimente de incendiu specifice, cu arii maxime admise în funcție de destinație, nivelul de stabilitate la incendiu cel mai dezavantajos, riscul de incendiu și numărul de niveluri normat, (luând în calcul suma ariilor construite efective).
(3) Construcțiile existente de locuit cu regim normal de înălțime, fără săli aglomerate și cu risc mic de incendiu, pot fi admise fără normarea distanțelor între ele în interiorul cvartalurilor existente pentru care există rețele de hidranți exteriori dimensionate pentru cea mai defavorabilă situație, prevăzându-se măsuri compensatorii care vizează limitarea propagării incendiilor de la o construcție la alta, funcție de nivelul de stabilitate cel mai defavorabil al clădirilor existente, numărul de niveluri maxim admis, luând în calcul suma efectivă a ariilor construite ale clădirilor existente, în limita maxim admisă pentru un compartiment de incendiu conform Figura 274. Nivelul de stabilitate la incendiu al construcției existente este determinat de elementul său cu cea mai defavorabilă încadrare în valorile normate iar nivelul de stabilitate la incendiu rezultat prin comasarea construcțiilor existente al compartimentului de incendiu, este determinat de nivelul de stabilitate la incendiu al construcției comasate cel mai defavorabil raportat la încadrarea în valorile normate din anexă. Ariile maxim admise pentru un compartiment de incendiu nu pot fi mărite pe proprie răspundere.
Figura 274 - Amplasarea construcțiilor existente la
distanțe mai mici decât cele normate
...
A.10.2.2.2. Construcțiile independente existente și grupările sau comasările de construcții existente constituite conform Art. A.10.2.2.1. , se amplasează astfel încât să nu permită propagarea incendiilor o perioadă de timp normată sau, în cazul prăbușirii, să nu afecteze obiectele învecinate, respectându- se distanțele minime de siguranță din Tabelul 145 sau compartimentându-se prin pereți rezistenți la foc alcătuiți corespunzător densității sarcinii termice celei mai mari, potrivit normativului și ale prezentei anexe. Tabelul 145: Distanțe de siguranță la construcții existente Nivel de stabilitate la incendiu
Distanțe minime de siguranță (m) față de construcții existente având nivelul de stabilitate la incendiu
I și/sau II
III
IV și/sau V
I-II
6
8
10
III
8
10
12
IV--V
10
12
15
Note Tabelul 145: (a) Pentru construcțiile existente de producție sau depozitare cu risc mare sau foarte mare, inclusiv explozie volumetrică (din fosta categorie A sau B de pericol de incendiu), distanțele de siguranță față de clădiri existente cu alte riscuri sau categorii de pericol de incendiu, se majorează cu 50%, fără a fi mai mici de 15,00 m. ...
(b) În cazuri justificate tehnic, în cadrul limitei de proprietate, investitorii pot stabili distanțe mai mici prin hotărâri scrise ale consiliilor de conducere respective, dacă adoptă măsuri de protecție compensatorii, stabilite de către persoane atestate (experți tehnici pentru cerința fundamentală securitate la incendiu construcții si/sau instalații) prin proiect și scenarii de securitate la incendiu. Măsurile alternative de protecție (pasive, active sau combinații ale acestora) și de îmbunătățire a cerinței de securitate la incendiu (care trebuie să vizeze îmbunătățirea cerințelor care nu pot fi respectate), se efectuează în baza unei/unor expertize tehnice pentru cerința fundamentală securitate la incendiu (construcții si/ sau instalații). ...
...
A.10.2.2.3. Construcțiile existente cu destinații sau funcțiuni diferite, grupate sau comasate în cadrul unui compartiment de incendiu, se separă între ele cu pereți și planșee corespunzătoare destinațiilor, riscurilor și categoriilor de incendiu, precum și densității sarcinii termice, conform prevederilor normativului și ale prezentei anexe, iar între compartimentele de incendiu, dacă nu sunt asigurate distanțele de siguranță, se prevăd elemente despărțitoare verticale antifoc sau rezistente la foc (pereți) din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc corespunzător densității sarcinii termice, dar minimum 3 ore (REI 180) și după caz, rezistente la explozie. În clădiri existente înalte și foarte înalte, se pot realiza compartimente de incendiu conform prevederilor specifice acestora. ...
Conformare la foc
A.10.2.2.4. Construcțiile existente în ansamblu și elementele de construcții ale acestora, trebuie astfel alcătuite și conformate încât să nu favorizeze propagarea focului și a fumului. ...
Fragment 330
A.10.2.2.5. Pe cât posibil, activitățile cu riscuri mari de incendiu se dispun în zone distincte ale construcției existente, iar cele cu pericol de explozie la ultimul nivel. Atunci când această dispunere nu este posibilă tehnic sau funcțional, se iau măsurile de protecție și compartimentare necesare, conform prevederilor normativului și ale prezentei anexe. ...
A.10.2.2.6. Prin dispunerea funcțiunilor în construcția existentă și asigurarea măsurilor de protecție corespunzătoare, se va urmări eliminarea posibilităților de propagare ușoară a fumului și a focului în afara compartimentelor în care s-a produs incendiul, precum și protejarea acestora față de acțiunea unui incendiu din vecinătatea lor. ...
A.10.2.2.7. Funcțiunile diferite dintr-o construcție existentă, de regulă, se separă cu elemente de construcții verticale și orizontale rezistente la foc, astfel alcătuite și dimensionate încât să nu pună în pericol viața utilizatorilor un timp determinat. ...
A.10.2.2.8. Construcțiile existente cu funcțiuni mixte (civile, de producție si/sau depozitare), vor avea dispuse funcțiunile periculoase, în zone distincte și prevăzute elemente de separare corespunzătoare riscurilor și categoriilor de incendiu, precum și densității sarcinii termice a acestora, prin pereți și planșee rezistente la foc, ale căror goluri funcțional necesare vor fi protejate corespunzător prevederilor normativului și ale prezentei anexe. ...
A.10.2.2.9. Pentru limitarea propagării fumului și focului în construcții existente, se realizează compartimente de incendiu, iar în interiorul acestor compartimente se recomandă prevederea elementelor de separare rezistente la foc. ...
A.10.2.2.10. Ariile construite admise pentru compartimente de incendiu ale construcțiilor existente civile (publice), de producție si/sau depozitare, sunt precizate diferențiat în prezenta anexă, corespunzător nivelului de stabilitate la incendiu și destinației construcției respective, conform precizărilor din Tabelul 145. ...
...
A.10.2.3. LIMITAREA PROPAGĂRII INCENDIILOR Dispoziții generale
A.10.2.3.1. Elementele de construcții, pereți și planșee utilizate pentru limitarea propagării incendiilor și a efectelor acestora, precum și a exploziilor, sunt de tipul: – antifoc (REI sau EI-M); ...
– rezistente la foc (REI sau EI); ...
– rezistente la explozie (REI); ...
– etanșe la foc (E). ...
Protecția golurilor funcționale din aceste elemente de construcții, se realizează, după caz, cu uși, obloane, cortine, încăperi tampon sau tamburi deschiși, alcătuite și dimensionate conform prevederilor normativului.
...
A.10.2.3.2. În funcție de densitatea cea mai mare a sarcinii termice din spațiile pe care le desparte, de regulă, pereții la construcțiile existente trebuie să reziste la foc conform Tabelul 146, dacă prevederile anexei nu stabilesc alte condiții. Tabelul 146: Rezistența la foc a pereților la construcțiile existente Densitatea sarcinii termice (q) - (MJ/m2)
Rezistența la foc minimă admisă
< 210
EI/REI 30
210 ÷ 420
EI/REI 60
421 ÷ 630
EI/REI 120
631 ÷ 840
EI/REI 180
841 ÷ 1260
EI/REI 240 (EI/REI 180) *
1261 ÷ 1.680
(EI/REI 180) *
1681 ÷ 2940
(EI/REI 180) *
> 2940
(EI/REI 180) *
Notă Tabelul 146: *) - Valoarea de EI/REI 180 (din paranteze) se aplică în toate cazurile în care se prevăd instalații automate de stingere a incendiilor.
...
Elemente rezistente la foc pentru separarea compartimentelor de incendiu (antifoc) existente și protecția golurilor funcționale de trecere
Pereți antifoc
A.10.2.3.3. Pereții antifoc din construcțiile existente se execută din materiale A1 sau A2-s1,d0, astfel amplasați, alcătuiți și dimensionați încât să reziste la efectele incendiilor din compartimentele de incendiu pe care le separă. ...
A.10.2.3.4. (1) Pereții antifoc din construcțiile existente trebuie să îndeplinească în caz de incendiu funcția de compartimentare, păstrându-si stabilitatea, rezistențele mecanice și capacitatea de izolare termică pe timpul normat, în funcție de densitatea sarcinii termice conform cu Tabelul 146, dar cel puțin 3 ore (REI180).
(2) Pereții antifoc dintre construcțiile existente care se extind cu alte compartimente de incendiu noi (minimum unul), se realizează conform prevederilor normativului (Capitol 2.3.2.1. Pereți rezistenți la foc pentru separarea compartimentelor de incendiu), dar cel puțin 3 ore (REI 180).
(3) Pereții antifoc din cadrul extinderilor construcțiilor existente (cu excepția celor prevăzuți la A.10. 2.3.4. alin. (2) dintre construcția existentă și extindere/extinderi) se realizează conform prevederilor normativului (Capitol 2.3.2.1. Pereți rezistenți la foc pentru separarea compartimentelor de incendiu).
...
Fragment 331
A.10.2.3.5. În clădirile existente parter și în cazurile precizate în prezenta anexă, compartimentarea antifoc se poate realiza prin pereți clasă de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 care asigură numai rezistență la foc prevăzută la Art. A.10. 2.3.2 . și în Tabelul 146. ...
A.10.2.3.6. În construcțiile existente cu structuri din beton armat sau metalice, pereții antifoc pot fi înglobați direct în aceste structuri, care vor fi astfel executate sau protejate încât să aibă rezistență la foc cel puțin egală cu cea necesară pentru pereții antifoc respectivi. ...
A.10.2.3.7. Pereții antifoc din construcțiile existente care separă, pe anumite porțiuni ale lor, spații cu pericol de explozie, trebuie să îndeplinească pe aceste porțiuni și condițiile prevăzute pentru pereții rezistenți la explozie. ...
A.10.2.3.8. Nu se admite încastrarea în pereții antifoc a planșeelor sau a elementelor constructive care au rezistență la foc mai mică de 2 ore (REI 120 pentru planșee și R 120 pentru grinzi, ferme etc), permițându-se numai rezervarea acestora (liberă sau articulată). Rezemarea grinzilor metalice pe pereți antifoc se realizează astfel încât grinda dilatată să nu dea împingeri laterale în peretele antifoc. ...
A.10.2.3.9. Rosturile dintre pereții antifoc existenți și planșee, stâlpi, acoperișuri și pereții exteriori ai construcției existente, se etanșează cu materiale care să asigure o rezistență la foc de cel puțin 1 oră și 30 de minute (EI 90). ...
A.10.2.3.10. Pereții antifoc din construcțiile existente trebuie să depășească planul exterior al acoperișurilor, luminatoarelor, pereților din clasa de reacție la foc D-s1÷s3,d0÷d1 sau clasa de reacție la foc A2-s1÷s3,d2, B-s1÷s3,d2, C-s1÷s3,d2, D-s1÷s3,d2 sau E-d2, pe care îi intersectează (Figura 36 (Separare compartimente de incendiu cu înălțimi egale prin depășirea acoperișului cu minimum 60 cm (a peretelui antifoc) și Figura 37 (Depășirea planurilor exterioare ale acoperișurilor și pereților combustibili) precum și conform Figura 275), astfel: – 60 cm (măsurat pe verticală), față de orice astfel de element combustibil al acoperișurilor și luminatoarelor aflate la mai puțin de 4,00 m distanță de peretele antifoc din construcțiile existente, inclusiv a acoperișurilor cu suport din tablă și termoizolație și/sau hidroizolație necombustibile; ...
– 30 cm (măsurat pe orizontală) față de pereți exteriori și streașini din clasa de reacție la foc D-s1÷s3,d0÷d1 sau clasa de reacție la foc A2-s1÷s3,d2, B-s1 ÷s3,d2, C-s1÷s3,d2, D-s1÷s3,d2 sau E-d2. ...
...
A.10.2.3.11. Depășirea de către pereții antifoc din construcțiile existente a planului acoperișurilor cu învelitoare și termoizolație executate din materiale combustibile montate pe placă din beton armat, precum și a acoperișurilor executate în întregime din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, nu este obligatorie. ...
A.10.2.3.12. Pereții rezistenți la foc din construcțiile existente cu rol de pereți antifoc prevăzuți la Art. A.10.2.3.5. , trebuie să depășească planul exterior al acoperișurilor, luminatoarelor pereților etc. combustibili pe care îi intersectează, conform prevederilor stabilite pentru pereții antifoc. ...
A.10.2.3.13. Pe acoperișuri, pe o distanță de cel puțin 4,00 m în ambele părți ale peretelui antifoc sau rezistent la foc din construcțiile existente, luminatoarele trebuie să fie din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, fixe și cu geam armat (fără ochiuri mobile). ...
A.10.2.3.14. Depășirea planului acoperișurilor, al streașinilor sau a pereților combustibili, clasa de reacție la foc D-s1÷s3,d0÷d1 sau clasa de reacție la foc A2-s1÷s3,d2, B-s1÷s3,d2, C-s1÷s3,d2, D-s1÷s3,d2 sau E-d2, poate fi înlocuită prin fâșii clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 de acoperiș, streașină sau respectiv de perete, cu lățimea de cel puțin 6,00 m. ...
A.10.2.3.15. În cazul clădirilor existente cu înălțimi diferite, de regulă, pereții antifoc se prevăd la construcția existentă cea mai înaltă, pe toată înălțimea acesteia sau pe cel puțin 8,00 m înălțime față de construcția mai joasă. Se admite prevederea pereților antifoc la construcția existentă mai joasă dacă aceasta este astfel alcătuită încât incendiul să nu se poată propaga prin depășirea peretelui antifoc în acest sens, pe distanța de 6,00 m de la construcția existentă mai înaltă, porțiunea de clădire existentă mai joasă trebuie să îndeplinească următoarele condiții: – acoperișul (terasa) să fie fără goluri, cu rezistență la foc de minimum 1 oră (REI60) și învelitoare clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 sau protejată cu materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 (sapă de ciment slab armată, dale, pietriș, zgură, mortar de perlit etc.); ...
– încăperile existente din porțiunea respectivă să fie prevăzute cu instalații automate de stingere a incendiilor, atunci când densitatea sarcinii termice din interiorul lor depășește 840 MJ/mp. ...
...
Fragment 332
A.10.2.3.16. Pereții antifoc din construcțiile existente se amplasează astfel încât să se evite posibilitățile de propagare a incendiului dintr-un compartiment de incendiu în altul, prin golurile neprotejate din pereții exteriori, dispuse la colțurile întrânde ale construcțiilor, sau prin incendierea unor construcții combustibile existente amplasate în vecinătate. Varianta a) - Separare compartimente de incendiu la construcții cu
înălțimi diferite - prin perete antifoc care depășește planul
exterior, conform Art. A.10. 2.3.15 .
Varianta b) - Separare compartimente de incendiu la construcții
cu înălțimi diferite - separare la clădirea cu înălțime mai mică
Varianta c) Separare compartimente de incendiu la construcții cu
înălțimi diferite - separare la clădirea mai înaltă
Varianta d) Separare compartimente de incendiu cu înălțimi
diferite - separare la clădirea cu înălțime mai
mică cu fâșie REI60
Varianta e) Separare compartimente de incendiu cu
înălțimi egale - cu fâsie REI60
Figura 275 - Scheme pereți antifoc la construcții existente
Legendă Figura 275: 1 - compartiment 1 de incendiu; 2 - compartiment 2 de incendiu; 3 - perete antifoc A1, A2s1d0 conform Art. A.10. 2.3.4 .; 4 - fâșie rezistentă la foc min. REI60
...
A.10.2.3.17. În cazurile în care pereții antifoc sunt amplasați la colțurile întrânde ale clădirilor existente în formă de L sau U, golurile din pereții exteriori adiacenți se dispun astfel încât distanța dintre ele să fie de cel puțin 4,00 m. Atunci când se prevăd goluri funcționale în această porțiune, se consideră protejate dacă sunt cu tâmplărie fixă clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și geam armat, ori cu elemente de închidere rezistente la foc 45 minute (EI 45-C), prevăzute cu autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu, conform Figura 276. Figura 276 - Pereți antifoc amplasați la colțurile întrânde ale
clădirilor existente în formă de L sau U la construcții existente
...
A.10.2.3.18. Străpungerea pereților antifoc din construcțiile existente cu elemente metalice este admisă, dacă se iau măsuri împotriva transmiterii căldurii prin conductibilitate (alegerea unor trasee judicioase, îndepărtarea materialelor combustibile, protejarea locală a elementelor metalice etc). Golurile din jurul elementelor metalice se vor realiza astfel încât să permită dilatarea liberă a acestora și se etanșează cu materiale clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0, A2-s1÷s3,d0÷d1, B-s1÷s3,d0÷d1 sau C-s1÷s3,d0÷d1, care să asigure o rezistență la foc de minimum 1 oră și 30 de minute (EI 90). ...
A.10.2.3.19. (1) Traversarea pereților antifoc din construcțiile existente de către conducte, canale de ventilare, conductoare și cabluri electrice, este admisă numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: – spațiile libere în jurul conductelor, cablurilor și conductoarelor electrice etc. (inclusiv cele pozate în canale), se închid cu materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2- s1,d0, asigurându-se rezistența la foc egală cu cea a peretelui; ...
– canalele de ventilare ce trec prin perete vor fi incombustibile, iar golul dintre perete și acestea se etanșează cu materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc cel puțin 1 oră și 30 de minute (EI 90); ...
– trecerea conductelor și a canalelor de ventilare se realizează astfel încât să nu producă dislocări ale unor porțiuni de perete din cauza dilatării lor sub efectul creșterilor de temperatură; ...
– canalele de ventilare se prevăd cu sisteme de obturare, cu închidere automată în caz de incendiu, respectiv clapete antifoc cu rezistența la foc minimum 1 oră și 30 minute (EI90); ...
– se asigură evitarea aprinderii materialelor combustibile din vecinătatea canalelor de ventilare și a conductelor metalice, din cauza căldurii transmise prin conductibilitate (trasee corespunzătoare, termoizolare etc.). ...
(2) Traversarea pereților antifoc din construcțiile existente care se extind cu alte compartimente de incendiu noi (minimum unul), se realizează conform prevederilor normativului ( Art. 2.3.2.1.12. alin. (1)) și traversarea pereților de sectorizare prevăzuți pentru protecția contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu se realizează conform prevederilor normativului ( Art. 2.3.2.1.12. alin. (2)) .
...
Protecția golurilor din pereți antifoc
A.10.2.3.20. Pereții antifoc din construcțiile existente, de regulă, se realizează fără goluri. Practicarea unor goluri în acești pereți se admite numai atunci când activitatea sau funcționalitatea impun prevederea lor (pentru circulație, transport, supraveghere etc.) și sunt protejate corespunzător prevederilor prezentei anexe. Suprafața totală admisă de goluri nu trebuie să fie mai mare de 25% din cea a peretelui antifoc în care sunt practicate. ...
Fragment 333
A.10.2.3.21. Golurile de circulație, transport, supraveghere etc. din pereții antifoc si, după caz, planșee antifoc din construcțiile existente, se protejează obligatoriu cu elemente corespunzătoare, care pot fi: uși, obloane, cortine, încăperi tampon sau tamburi deschiși antifoc, realizate conform prezentei anexe (laplansee se utilizează numai obloane sau chepenguri). ...
Uși, obloane, cortine antifoc
A.10.2.3.22. (1) Golurile funcționale din pereții antifoc din construcțiile existente, se protejează obligatoriu cu elemente având rezistența la foc 1 oră și 30 minute și echipate cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu (EI 90-C), în funcție de cerințele funcționale.
(2) Golurile funcționale din pereții antifoc din construcțiile existente care se extind cu alte compartimente de incendiu noi (minimum unul), se realizează conform prevederilor normativului ( Art. 2.3.2.2.2.1 .).
...
A.10.2.3.23. Ușile antifoc și sistemele lor de închidere, trebuie să îndeplinească condițiile din reglemetările tehnice și standardele specifice. ...
A.10.2.3.24. Obloanele antifoc și cortinele de siguranță antifoc, se alcătuiesc și realizează, în general, similar cu ușile antifoc. ...
Încăperi tampon antifoc
A.10.2.3.25. În cazul în care, datorită unor condiții funcționale, protecția golurilor din pereții antifoc nu se poate realiza prin uși, obloane sau cortine antifoc, golurile se pot proteja prin încăperi tampon antifoc. încăperile antifoc din construcțiile existente se realizează conform Figura 17 (încăpere tampon protejată) și a condițiilor din prezenta anexă. ...
A.10.2.3.26. Pereții și planșeele încăperilor tampon antifoc trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și rezistenți la foc cel puțin 1 oră (pereți EI/REI 60 și planșee REI 60). Se recomandă ca amplasarea încăperilor tampon să se facă alipit peretelui antifoc din construcțiile existente și să fie dispuse spre spațiile cu densitatea sarcinii termice mai mică. ...
A.10.2.3.27. În pereții încăperilor tampon se admite practicarea numai a golurilor strict necesare pentru circulație. Pentru realizarea ventilării sau evacuării fumului din încăperile tampon se pot realiza goluri în pereți sau planșee. ...
A.10.2.3.28. Golurile pentru circulație practicate în pereții încăperilor tampon antifoc existente, se protejează cu uși rezistente la foc cel puțin 45 minute (EI 45-C), prevăzute după caz, cu dispozitive de autoînchidere sau cu închidere automată în caz de incendiu. (2) Golurile pentru circulație practicate în pereții încăperilor tampon antifoc din construcțiile existente care se extind cu alte compartimente de incendiu noi (minimum unul), se realizează conform prevederilor normativului ( Art. 2.3.2.2.3.1 . și Tabelul 14 (Pereți și planșee la încăperi tampon protejate și goluri pentru circulație funcțională și evacuare practicate în pereții încăperilor tampon)).
...
Tamburi deschiși antifoc
A.10.2.3.29. În cazuri excepționale, când datorită necesităților funcționale, protecția golurilor din pereții antifoc din construcțiile existente nu se poate realiza cu uși, obloane, cortine sau încăperi tampon antifoc, pot fi prevăzuți tamburi deschiși antifoc. ...
A.10.2.3.30. Tamburii deschiși antifoc din construcțiile existente trebuie să aibă lățimea egală cu cea a golului protejat, iar lungimea totală de minimum 4,00 m. Amplasarea lor poate fi făcută alipit peretelui antifoc din construcțiile existente sau în ambele părți ale acestuia (conform Figura 26 (Tambur deschis)). ...
A.10.2.3.31. Pereții și planșeele tamburului deschis antifoc din construcțiile existente trebuie să fie realizați din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, fără goluri și cu rezistența la foc de minimum 1 oră (EI/REI 60 pereți și REI 60 planșee). În tamburii deschiși trebuie să se prevadă sprinklere sau drencere cu acționare automată în caz de incendiu, amplasate câte unul la fiecare 1 mp de suprafață orizontală a tamburului. ...
Planșee antifoc
A.10.2.3.32. Planșeele antifoc sunt elemente de construcție orizontale sau înclinate care delimitează volume închise din construcții existente înalte și foarte înalte (compartimente existente de incendiu constituite din unul până la trei niveluri succesive cu aria desfășurată prevăzută în prezenta anexă), sau separă funcțiuni cu riscuri mari de incendiu. ...
A.10.2.3.33. Planșeele antifoc din construcțiile existente se realizează din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu rezistența la foc minimum 2 ore (REI 120) și fără goluri sau cu goluri strict funcționale, protejate conform prezentei anexe. ...
Elemente rezistente la foc și protecția golurilor
Pereți și protecția golurilor
Fragment 334
A.10.2.3.34. Condițiile minime și de rezistență la foc pentru pereții rezistenți la foc din construcțiile existente, sunt stabilite în prezenta anexă, precum și în reglementările tehnice de specialitate. Pentru cazurile în care reglementările tehnice nu prevăd condiții speciale, reacția la foc și rezistența la foc a acestor pereți se stabilește prin documentația tehnico-economică în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al construcției, densitatea sarcinii termice a încăperilor și rolul de separare al pereților. ...
A.10.2.3.35. Golurile de circulație funcțională practicate în pereții rezistenți la foc din construcțiile existente se protejează corespunzător condițiilor precizate în normativ, în prezenta anexă și în reglementările tehnice de specialitate. ...
Planșee și protecția golurilor
A.10.2.3.36. Planșeele pot constitui elemente de întârziere a propagării incendiilor în interiorul unui compartiment existent de incendiu, numai atunci când sunt rezistente la foc conform prevederilor prezentei anexe și nu au goluri, sau dacă golurile practicate în ele sunt protejate cu elemente de închidere corespunzătoare. ...
A.10.2.3.37. Condițiile privind reacția la foc și rezistența la foc a planșeelor din construcțiile existente folosite pentru a separa între ele spații cu funcțiuni importante și încăperi cu risc mare de incendiu, precum și ale planșeelor care delimitează căi de evacuare, sunt cele prevăzute în prezenta anexă și în reglementările tehnice de specialitate. ...
A.10.2.3.38. Golurile funcționale din planșeele intermediare rezistente la foc din construcțiile existente, care constituie elemente de întârziere a propagării focului, se protejează prin elemente rezistente la foc, prevăzute după caz, cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu. în cazuri justificate, când nu se pot realiza elemente rezistente la foc, protecția golurilor poate fi asigurată numai prin prevederea pe conturul golului (sub planșeu), a unor ecrane clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și perdele de apă cu intrare în funcțiune automată în caz de incendiu, sau alte sisteme de protecție agrementate tehnic. ...
A.10.2.3.39. În clădirile existente cu pod, de nivelul I, II si/sau III de stabilitate la incendiu golurile prevăzute în planșeele spre pod, se protejează cu elemente de închidere rezistente la foc minimum 30 minute (EI 30). Separarea porțiunilor mansardate ale construcției existente, față de poduri ale acesteia se realizează cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistenți la foc minimum 2 ore (EI/REI 120), iar golurile de comunicare funcțională din aceștia se protejează cu uși rezistente la foc minimum 45 de minute, echipate cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu (EI 45-C). ...
Elemente rezistente la explozie și protecția golurilor
A.10.2.3.40. Elementele de separare față de restul construcției existente a încăperilor cu pericol de explozie (categoriile A (BE3a) și B (BE3b) de pericol de incendiu), vor fi clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și rezistente la explozie. ...
A.10.2.3.41. Separarea încăperilor sau spațiilor cu pericol de explozie față de alte încăperi cu riscuri, categoriile de pericol sau destinații din clădirile existente, inclusiv față de încăperile tampon, trebuie să se facă prin pereți și planșee rezistente la explozie, alcătuite și realizate conform prezentei anexe. ...
A.10.2.3.42. Alcătuirea și dimensionarea pereților rezistenți la explozie se determină prin calcul astfel încât aceștia să nu se prăbusească sub efectul suprapresiunii care se produce în încăperile respective, funcție de suprafețele de decomprimare asigurate (ferestre, panouri, luminatoare, acoperișuri zburătoare, trape etc.). ...
A.10.2.3.43. Pereții rezistenți la explozie trebuie să împiedice și propagarea incendiului din spațiile învecinate spre încăperile cu pericol de explozie, rezistența lor la foc fiind stabilită în funcție de densitatea sarcinii termice a încăperilor respective. ...
A.10.2.3.44. Practicarea unor goluri în pereții rezistenți la explozie nu este admisă decât în cazuri excepționale, impuse de necesități funcționale, și numai dacă sunt protejate corespunzător prevederilor din prezenta anexă. ...
A.10.2.3.45. Străpungerea pereților rezistenți la explozie de către conducte, conductori sau cabluri electrice, se admite numai în cazuri de strictă necesitate funcțională, cu condiția respectării prevederilor normativului și ale prezentei anexe. ...
Fragment 335
A.10.2.3.46. Golurile de comunicare funcțională prevăzute în pereții rezistenți la explozie, din construcțiile existente se protejează prin încăperi tampon antiexplozie (antiex), și numai în cazuri excepționale justificate tehnic prin tamburi deschiși antiex. Aceeași prevedere se aplică și pentru comunicarea între încăperi cu pericol de explozie, în cazurile în care comunicarea directă ar prejudicia siguranța sau atunci când încăperile sunt situate în compartimente de incendiu diferite. ...
A.10.2.3.47. Încăperile tampon și tamburii deschiși antiex prevăzuți în pereții rezistenți la explozie din construcțiile existente, se realizează similar celor de la pereții antifoc, recomandându-se ca pereții și planșeele acestor încăperi să fie amplasate spre spațiile mai puțin periculoase. Ușile încăperii tampon antiex vor avea asigurate în afară de cerințele prevăzute la Art. A.10. 2.3.28 . și măsuri specifice de protecție astfel încât prin manevre să nu permită scântei capabile să inițieze aprinderea amestecurilor explozive respective. ...
A.10.2.3.48. La încăperile tampon și tamburii deschiși antiex ce separă spații în care se produc degajări de gaze, vapori sau praf cu pericol de explozie, trebuie să se ia măsuri pentru ca în timpul exploatării normale să se împiedice trecerea acestora dintr-o parte în cealaltă. ...
A.10.2.3.49. Pentru planșeele rezistente la explozie din construcțiile existente, se vor respecta prevederile referitoare la alcătuire, dimensionare și celelalte condiții stabilite pentru pereții rezistenți la explozie (de la Art. A.10.2.3.42 . până la Art. A.10.2.3.45 .). Planșeele și elementele lor de susținere vor fi astfel dimensionate și realizate, încât să nu fie aruncate de suflul exploziei. ...
Spații cu pericol de explozie categoria A (BE3a) și B (BE3b) de pericol de incendiu
A.10.2.3.50. Construcțiile care adăpostesc funcțiuni cu pericol de explozie se realizează din materiale și elemente de construcție clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. La construcțiile independente cu pericol de explozie se recomandă utilizarea elementelor de construcție ușoare, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, iar acoperișul acestor construcții trebuie să fie fără pod. ...
A.10.2.3.51. Încăperile și spațiile cu pericol de explozie categoria A (BE3a) sau B (BE3b) de pericol de incendiu, dacă nu pot fi dispuse în afara construcțiilor cu alte destinații, se separă de restul construcției prin elemente clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la explozie si, după caz, la foc, corespunzător alcătuite și dimensionate în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice de specialitate. Planșeele și elementele lor de susținere vor fi astfel executate încât să nu fie deplasate de suflul exploziei. ...
A.10.2.3.52. Practicarea unor goluri în pereții rezistenți la explozie nu este admisă decât în cazuri excepționale, impuse de necesități tehnologice sau funcționale, și numai dacă sunt protejate corespunzător prevederilor din prezenta anexă. ...
A.10.2.3.53. Străpungerea pereților rezistenți la explozie de către conducte, conductoare sau cabluri electrice, este admisă numai în cazuri de strictă necesitate și în condițiile luării măsurilor de protecție care să asigure împiedicarea trecerii vaporilor, gazelor și prafului combustibil. ...
A.10.2.3.54. Planșeele rezistente la explozie, trebuie să îndeplinească condițiile asigurate de către pereții rezistenți la explozie ai spațiului respectiv. ...
A.10.2.3.55. Încăperile și spațiile cu pericol de explozie nu vor avea plafoane (autoportante sau suspendate) și zone neventilate care să faciliteze producerea concentrațiilor periculoase de aer cu gaze, vapori sau praf combustibil. În încăperile cu degajări de praf combustibil, finisajul va permite curățirea ușoară a suprafețelor. ...
A.10.2.3.56. Încăperile și spațiile închise cu pericol de explozie trebuie să aibe asigurate în pereții exteriori sau în acoperiș, goluri pentru decomprimare în caz de explozie, cu aria totală de minimum 0,05 mp la 1 mc din volumul încăperii respective. Adoptarea unui procent mai mic este admisă pe baza unui calcul justificativ, din care să rezulte că prin aceasta stabilitatea clădirii nu este afectată. Golurile pentru decomprimare se amplasează în vecinătatea surselor de explozie, avându-se în vedere ca efectul suflului exploziei în exteriorul construcției să nu afecteze obiecte învecinate sau căi publice de circulație. ...
A.10.2.3.57. Golurile ce se prevăd pentru decomprimare în caz de explozie pot fi neînchise sau închise. Elementele de închidere, proiectate și realizate astfel încât să cedeze la presiunea datorată exploziei, pot fi constituite din: panouri sau porțiuni de perete sau acoperiș de tip ușor (dislocabile sau rabatabile), ferestre si/sau luminatoare cu geam simplu nearmat care să cedeze la presiunea de cel mult 118 daN/mp. ...
Fragment 341
A.10.2.5.1. În construcții existente, compartimente de incendiu existente, încăperi și alte spații construite, vor fi asigurate căi de evacuare prin care, în caz de incendiu, persoanele să poată ajunge în exterior la nivelul terenului sau al unor suprafețe carosabile, în timpul cel mai scurt și în condiții de deplină siguranță. Pentru circulațiile funcționale aferente locurilor în care prezența oamenilor apare întâmplător, sunt vizitate de cel mult 8 ori pe schimb pentru verificări, precum și al încăperilor pentru fumat sau ale grupurilor sanitare, condițiile prevăzute pentru căile de evacuare nu sunt obligatorii. ...
A.10.2.5.2. Căile de circulație prevăzute pentru funcționarea normală a construcțiilor existente trebuie să asigure și evacuarea persoanelor în caz de incendiu. Căi special destinate evacuării se prevăd numai atunci când cele funcționale sunt insuficiente sau nu pot satisface condițiile de siguranță la foc. ...
A.10.2.5.3. Prevederile din anexă constituie condiții obligatorii la proiectarea și realizarea căilor de evacuare a persoanelor din construcțiile existente al căror finisaj interior este executat din materiale tradiționale: piatră, ceramică, sticlă, lemn, metal. În cazul materialelor de finisaj care în comparație cu lemnul se aprind mai ușor, propagă flacăra la suprafață mai rapid sau emană mai mult fum ori gaze, prin proiect se vor lua măsuri suplimentare de protecție, în conformitate cu specificațiile tehnice ale produselor respective. ...
A.10.2.5.4. Căi de evacuare în caz de incendiu sunt considerate circulațiile libere care, îndeplinind condițiile stabilite prin prezentul normativ și anexă, asigură evacuarea prin uși, coridoare, degajamente holuri sau vestibuluri la nivelul terenului sau al unor suprafețe carosabile astfel: direct, prin case de scări de evacuare, prin terase, balcoane, logii, pasaje de evacuare. ...
A.10.2.5.5. Căi de evacuare pot fi considerate și cele care trec prin încăperi sau spații din clădiri existente civile (publice) sau de producție, în conformitate și cu respectarea condițiilor din normativ și prezenta anexă. ...
A.10.2.5.6. Nu constituie căi de evacuare în caz de incendiu, în general: ascensoarele, trecerile prin uși antifoc care se pot bloca în poziția închisă sau prin uși încuiate în timpul funcționării normale a clădirii existente, trecerile destinate garniturilor de tren care transportă încărcături periculoase, galeriile, tunelurile etc., prin care se transportă sau vehiculează substanțe cu pericol de incendiu, explozie, intoxicare, asfixiere cu abur cu presiune mai mare de 1 atm. ...
A.10.2.5.7. Ușile încuiate în timpul funcționării normale, pot constitui a doua cale de evacuare a unei porțiuni din construcție sau a întregii construcții existente, cu excepția sălilor aglomerate, dacă: – alcătuirea și dimensionarea lor corespund prevederilor din prezenta anexă; ...
– sunt dotate cu sisteme de închidere - deschidere ușor manevrabile fără cheie, ce pot fi acționate din zona ce se evacuează sau sunt prevăzute cu panouri din sticlă securizată cu dimensiuni care să permită trecerea fluxurilor de evacuare și cu parapete de maximum 0,40 m. În cazul panourilor din sticlă, se vor prevedea mijloace de spargere și indicatoare corespunzătoare. Panourile din sticlă securizată astfel realizate pot fi amplasate și independent, lângă uși, marcate corespunzător și astfel dispuse încât să fie ușor de recunoscut. ...
...
A.10.2.5.8. Cea de a doua cale de evacuare poate fi constituită și din una sau mai multe ferestre (cu ochiuri mobile de min. 75 cm lățime și 1,00 m înălțime liberă), având parapetul la cel mult 1,50 m deasupra nivelului terenului sau al unei terase prin care se poate face evacuarea la nivelul terenului, pentru: a) încăperile supraterane cu cel mult 50 de persoane; ...
b) încăperile situate la subsol sau demisol, dacă pe întreg nivelul există cel mult 30 de persoane și se asigură în interior scări fixe de acces la parapetele mai înalte de 1,20 m. La aceste încăperi se admit și trape de min. 80 cm x 80 cm prevăzute în interior cu scări fixe de acces care asigură evacuarea direct din exterior. ...
La clădiri existente înalte, foarte înalte și cu săli aglomerate, nu este admisă asigurarea prin ferestre a celei de a doua cale de evacuare.
...
A.10.2.5.9. Alcătuirea elementelor de construcție și a finisajelor utilizate pe căile de evacuare, se va stabili în conformitate cu prevederile normativului și ale prezentei anexe. ...
A.10.2.5.10. Traseele căilor de evacuare trebuie să fie distincte și independente, astfel stabilite încât să asigure distribuția lor judicioasă, posibilitatea ca persoanele să recunoască cu ușurință traseul spre exterior, precum și circulația lesnicioasă. Căile de evacuare, nu trebuie să conducă spre exterior prin locuri în care circulația poate fi blocată în caz de incendiu din cauza flăcărilor, fumului, radiațiilor termice etc. ...
Număr căi de evacuare
Fragment 342
A.10.2.5.11. În construcții existente, compartimente de incendiu existente sau porțiuni de construcții existente independente din punctul de vedere al circulației, de regulă, persoanele trebuie să aibă acces la cel puțin două căi de evacuare, care pe cât posibil, să ducă în direcții opuse. A doua cale de evacuare poate fi constituită din ferestre sau trape exterioare dacă prin acestea se asigură evacuarea în condiții corespunzătoare de siguranță a persoanelor, conform prevederilor anexei, Art. A.10.2.5.8 . ...
A.10.2.5.12. Asigurarea unei singure căi de evacuare este admisă atunci când conform proiectului, la fiecare nivel se pot afla simultan maximum 20 de persoane - indiferent de lungimea de evacuare realizată, precum și în cazurile în care numărul persoanelor este mai mare dar lungimea traseului de evacuare se înscrie în valoarea admisă pentru coridoare înfundate, în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu, risc de incendiu, tip de clădire existentă, și destinație, conform prevederilor din prezenta anexă. La clădirile existente înalte, foarte înalte și sălile aglomerate, precum și în situațiile stabilite în normativ și prezenta anexă, sunt obligatorii minimum două căi de evacuare. ...
A.10.2.5.13. Alcătuirea și gabaritele căilor de evacuare, lungimea de evacuare, traseele, precum și numărul de fluxuri de evacuare, trebuie să asigure circulația lesnicioasă și fără obstacole, conform prevederilor anexei. ...
Alcătuirea căilor de evacuare
Uși
A.10.2.5.14. Ușile folosite pe căile de evacuare trebuie să fie cu deschidere de tip obișnuit, pe balamale sau pivoți. ...
A.10.2.5.15. Pe căile de evacuare nu se admite utilizarea ușilor care se pot bloca din cauza funcționării defectuoase a mecanismelor lor auxiliare, precum și ușile de tip glisant, ghilotină, basculant etc. Fac excepție ușile pentru maximum 5 persoane capabile să se evacueze singure, precum și cazurile prevăzute în prezenta anexă. Ușile pliante și cele turnante (cu foi care pot fi ușor pliate) pot fi folosite pe căile de evacuare numai dacă în acestea sau în imediata lor apropiere sunt prevăzute uși pietonale obișnuite (pe balamale) sau panouri din sticlă securizată conform Art. A.10. 2.5.5.
...
A.10.2.5.16. Deschiderea ușilor de pe traseul evacuării, de regulă trebuie să se facă în sensul deplasării oamenilor spre exterior, cu excepția ușilor prin care se evacuează cel mult 30 de persoane valide și a cazurilor prevăzute în prezenta anexă. ...
A.10.2.5.17. Prin deschidere, ușile de evacuare nu trebuie să se împiedice una de alta sau să stânjenească evacuarea. ...
A.10.2.5.18. În dreptul ușilor de evacuare nu se admit praguri cu înălțimea mai mare de 2,5 cm. Dacă acestea sunt necesare, se vor racorda la pardoseală prin pante. În situațiile admise de prezenta anexă ușile de evacuare practicate în alte uși cu dimensiuni mari, pot avea praguri cu înălțimea cât mai mică, dar nu mai mult de 40 cm. ...
Scări interioare
A.10.2.5.19. Scările interioare existente pot fi închise (amplasate în case proprii de scară) sau deschise (amplasate în holuri, vestibuluri, atriumuri etc.) potrivit prevederilor prezentei anexe. Scările de evacuare, de regulă, trebuie să se ducă, pe aceeași verticală, de la ultimul nivel pentru care asigură evacuarea, până la nivelul ieșirii în exterior la nivelul terenului ori al unor suprafețe exterioare carosabile, sau pe o terasă de pe care evacuarea poate fi continuată până la nivelul terenului. Persoanele intrate în casa scării, trebuie să poată ajunge fără a o mai părăsi, până la nivelul ieșirii în exterior. Fac excepție scările din interiorul apartamentelor de locuit și scările întrerupte la care evacuarea din punctul de întrerupere până la nivelul terenului poate fi continuată în siguranță prin terase sau prin alte case de scări sau holuri cu acces direct în exterior. Legătura directă între două scări interioare întrerupte, trebuie să se realizeze printr-un palier comun. ...
A.10.2.5.20. Pentru a împiedica pătrunderea fumului pe căile de evacuare și propagarea incendiilor de la un nivel la altul, scările, indiferent dacă sunt luate sau nu în calcul la evacuare, de regulă, se separă de restul clădirii existente prin pereți și planșee alcătuite conform prezentei anexe. Scări interioare deschise sunt admise numai în cazurile și condițiile menționate în prezenta anexă. Închiderea casei scărilor trebuie să se facă astfel încât accesul persoanelor la cel puțin două scări de evacuare, acolo unde acestea sunt obligatorii, să fie posibil fără a se trece prin casa vreuneia din ele. ...
A.10.2.5.21. Holurile etajelor în care debușează liber scări de evacuare, pot fi asimilate cu casele de scări, dacă sunt destinate numai pentru circulație sau așteptare și dacă sunt separate față de restul construcției existente, conform prevederilor pentru casele de scări respective. ...
Fragment 350
A.10.3.2.4. Prin conformare, se vor avea în vedere prevederile de la Art. A.10.2.2.4 . până la Art. A.10.2.2.10 . și cele specifice. Ariile construite ale compartimentelor de incendiu admise pentru construcții civile (publice) supraterane existente sunt cele precizate în Tabelul 147. Tabelul 147: Arii construite admise pentru compartimente de incendiu ale clădirilor civile existente (publice) supraterane Nivel de stabilitate la incendiu
Aria maximă construită (la sol), a unui compartiment de incendiu existent (în mp)
Clădiri existente cu un nivel
Clădiri existente cu mai multe niveluri
I și/ sau II
2.500
III
1.800
IV
1.400
1.000
V
1.000
800
Note Tabel 147: (a) Pentru clădirile existente echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor, ariile se pot majora cu 100%. Atunci când se prevăd instalații automate de semnalizare a incendiilor, ariile se pot majora cu 25%. Majorările menționate nu se cumulează. ...
(b) În cazuri justificate tehnic, investitorii pot stabili arii construite mai mari prin hotărâri scrise ale consiliilor de conducere respective, dacă adoptă măsuri de protecție suplimentare, stabilite de către persoane atestate (experți tehnici pentru cerința fundamentală securitate la incendiu construcții și/ sau instalații) prin proiect, și scenarii de securitate la incendiu. Măsurile suplimentare de protecție (pasive, active sau combinații ale acestora) și de îmbunătățire a cerinței de securitate la incendiu se efectuează în baza unei/ unor expertize tehnice pentru cerința fundamentală securitate la incendiu (construcții și/sau instalații). ...
Tabelul 148 - Număr de niveluri supraterane maxim admis și capacitatea clădirilor civile existente cu nivelul de stabilitate la incendiu III, IV și V Nr. crt.
Destinația clădirilor existente
Capacitate (Număr maxim de persoane)
Număr maxim de niveluri pentru clădiri existente având nivelul de stabilitate la incendiu III, IV și/sau V:
III
IV
V
1
Clădiri care adăpostesc persoane ce nu se pot evacua singure
150
2
1
1
2
Clădiri pentru muzee sau expoziții care nu adăpostesc valori deosebite
300
3
2
1
Clădiri pentru cazare temporară
200
Clădiri pentru învățământ de cultură generală și licee
480
3
Clădiri de locuit
200
5
3
2
4
Clădiri cu alte destinații, fără săli aglomerate
300
5
2
1
Notă Tabel 148: În cazuri justificate tehnic și asigurând măsuri suplimentare de protecție și de îmbunătățire a cerinței de securitate la incendiu (stabilite de către persoane atestate, prin proiect, și scenarii de securitate la incendiu) investitorii pot adopta un singur nivel în plus față de cele admise prin hotărâri scrise ale consiliilor de conducere respective. Măsurile suplimentare de protecție (pasive, active sau combinații ale acestora) și de îmbunătățire a cerinței de securitate la incendiu se efectuează în baza unei/unor expertize tehnice pentru cerința fundamentală securitate la incendiu (construcții și/sau instalații).
...
A.10.3.2.5. Între numărul de niveluri al clădirilor existente supraterane, destinația, nivelul de stabilitate la incendiu și capacitatea lor (număr de persoane), se vor respecta următoarele corelații: a) în clădirile existente cu nivelul de stabilitate la incendiu I și/sau II, indiferent de capacitatea lor, numărul de niveluri supraterane nu se limitează (cu excepția celor cu săli aglomerate de nivelul de stabilitate la incendiu II); ...
b) în clădirile existente cu nivelul de stabilitate la incendiu III, IV și/sau V, numărul de niveluri supraterane se limitează în funcție de destinație și de numărul de persoane adăpostit, conform prevederilor din Tabelul 148. ...
...
A.10.3.2.6. În clădirile civile (publice) existente cu nivelul de stabilitate la incendiu I și/sau II, este admisă mansardarea (realizarea unui nivel construit în volumul podului) dacă elementele din structura portantă a acoperișului și a încăperilor amenajate sunt incombustibile și separate de restul podului cu ziduri rezistente la foc minim 3 ore (EI/REI 180). În clădiri existente cu nivelul de stabilitate la incendiu III, IV și/sau V, mansardarea (nivel construit în volumul podului), este admisă în condițiile respectării prevederilor din Tabelul 148. ...
A.10.3.2.7. Depozitarea mărfurilor și substanțelor cu pericol de explozie în clădirile civile (publice) existente, precum și amplasarea atelierelor în care se utilizează astfel de materiale, nu este admisă decât în cazurile menționate și cu respectarea prevederilor normativului și ale prezentei anexe. ...
A.10.3.2.8. Prin conformarea construcțiilor civile (publice) existente se va asigura, pe cât posibil, dispunerea separată a spațiilor cu risc mare de incendiu față de zonele accesibile publicului, realizând măsurile de protecție necesare conform normativului și ale anexei. ...
Fragment 351
...
A.10.3.3. ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVE A.10.3.3.1. Construcțiile civile (publice) existente se alcătuiesc corespunzător prevederilor Capitolului A.10. 2.4 . Alcătuiri constructive ale prezentei anexe, îndeplinind performanțele comune și specifice ale acestora. Se recomandă utilizarea materialelor și elementelor de construcție clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. ...
A.10.3.3.2. Atunci când conform prevederilor prezentei anexe se pot utiliza materiale și elemente din clasele de combustibile clasa de reacție la foc A2-s1÷s3,d0÷d1, B-s1÷s3,d0÷d1, C-s1÷s3,d0÷d1, D-s1÷s3,d0÷d1, A2-s1÷s3,d2, B-s1÷s3,d2, C-s1÷s3,d2, D-s1÷s3,d2 sau E-d2, în funcție de condițiile specifice și scenariile de siguranță la foc elaborate, precum și de rolul pe care îl au în caz de incendiu, se asigură măsurile de protecție corespunzătoare siguranței la foc, potrivit prezentei anexe. ...
A.10.3.3.3. Prin modul de alcătuire și realizare, elementele de construcție utilizate nu trebuie să propage focul cu ușurință. ...
...
A.10.3.4. LIMITAREA PROPAGĂRII FOCULUI SI A FUMULUI A.10.3.4.1. Pereții despărțitori prevăzuți pentru limitarea propagării incendiului în cadrul unui compartiment de incendiu, se recomandă să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și rezistenți la foc minimum 2 ore (EI/REI 120) secționând transversal clădirea existentă (pereți care pot fi decalați în plan vertical). Acești pereți, de regulă, se amplasează la cel mult: – 110 m distanță în clădiri existente cu nivelul de stabilitate la incendiu I, II și/sau III; ...
– 70 m distanța în clădiri existente cu nivelul de stabilitate la incendiu IV și/sau V. ...
La clădirile existente cu pod al căror acoperiș este executat din materiale clasa de reacție la foc A2-s1÷s3,d0÷d1, B-s1÷s3,d0÷d1, C-s1÷s3,d0÷d1, D-s1÷s3,d0÷d1, A2-s1÷s3,d2, B-s1÷s3,d2, C-s1÷s3,d2, D-s1÷s3,d2 sau E-d2, pereții respectivi trebuie să separe și volumul podului.
...
A.10.3.4.2. În construcții civile (publice) existente, ușile prevăzute pe coridoare care intersectează pereții antifoc și cele din pereții despărțitori prevăzuți la Art. A.10.3.4.1 ., pot fi etanșe la foc minimum 30 de minute (E 30-C), potrivit prezentei anexe având dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu, conform cerințelor funcționale și de evacuare în caz de incendiu. Tabelul 149: Condiții minime pentru pereți și planșee la construcții existente Nr. Crt.
Destinația elementului
Tip element
Condiții minime de reacție la foc și de rez. la foc
Observații
1
Elemente de separare/ despărțitoare între încăperi administrative etc., din cadrul unor grupări cu o arie construită de max. 400 mp
pereți:
min. A2-s1 ÷s3,d2;
B-s1 ÷s3,d2;
C-s1 ÷s3,d2;
D-s1÷s3,d2;
E-d2
Cu excepția pereților de separare față de secții de producție, depozite, spații tehnice și căi de evacuare.
2
Elemente de separare/ despărțitoare dintre grupările executate conform nr. crt. 1, precum și între încăperile administrative, sociale etc. și căile de evacuare comune
pereți:
A1 sau A2-s1,d0
(EI/REI 60)
Cu excepțiile din prezenta anexă.
3
Elemente de separare între încăperi cu riscuri locale de incendiu (laboratoare, oficii, bucătării. arhive, heliograf, xerox etc.), față de restul clădirii existente:
pereți:
A1 sau A2-s1,d0
(EI/REI 60)
Se admit uși pline de lemn sau metalice (în pereții respectivi nu se admite practicarea altor goluri în afara ușilor strict necesare pentru circulație); se admit supralumini din cărămizi de sticlă, plăci de tip S, sau geam armat.
planșee
A1 sau A2-s1,d0
(REI 60)
4
Elemente de compartimentare între depozite de materiale combustibile cu aria mai mare de 36 mp și restul clădirii existente, precum și între depozitele cu obiecte de valoare (ale muzeelor, arhivelor, bibliotecilor etc.) în funcție de densitatea sarcinii termice, dar nu mai puțin de:
pereți
A1 sau A2-s1,d0
(EI/REI 180)
Ușile vor fi rezistente la foc 1 și 1/2 ore (EI 90-C), prevăzute cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată. Dacă există instalații automate de stingere a incendiilor, pereții pot avea în toate cazurile 3 ore (EI/REI 180), iar planșeele 1 și 1/2 ore (REI 90) rezistență la foc.
planșee
A1 sau A2-s1,d0
(REI 120)
...
Fragment 355
A.10.3.10.1. Clădirile existente de locuit, individuale (familiale) sau colective, independente sau comasate sau clădirile de locuit grupate în limitele compartimentelor de incendiu admise pentru clădiri civile existente, se amplasează la distanțe de siguranță, sau se compartimentează corespunzător prevederilor anexei. ...
A.10.3.10.2. Clădirile de locuit existente se realizează din materiale și elemente de construcție care asigură îndeplinirea prevederilor generale și specifice ale normativului și condițiile de corelare între nivelul de stabilitate la incendiu, numărul de niveluri și aria compartimentului de incendiu, conform prevederilor de la Art. A.10.3.2.4 . și Art. A.10.3.2.5 . Tabelul 151: Condiții pentru elementele de construcție (la clădiri existente) Nr. crt.
Denumire element
Condiții minime
Observații
1
Pereți despărțitori între clădiri existente, tronsoane și apartamente
clasa de reacție la foc
A1 sau A2-s1,d0
EI/REI 60
În clădiri existente de nivelul de stabilitate la incendiu IV pot fi clasa de reacție la foc
C-s1 ÷s3,d0÷d1, iar în cele de nivelul de stabilitate la incendiu
V pot fi clasa de reacție la foc
D-s1÷s3,d0÷d1.
2
Pereți despărțitori între băi și bucătării, față de celelalte încăperi ale apartamentului în clădiri existente cu nivel de stabilitate la incendiu I și/sau II.
clasa de reacție la foc
A1 sau A2-s1,d0 15 minute
(EI 15)
-
3
Pereți despărțitori între boxele gospodărești sau de depozitare din subsol sau demisol, în cadrul unor grupări de max. 300 m2.
clasa de reacție la foc
A2-s1÷s3,d2;
B-s1÷s3,d2;
C-s1÷s3,d2;
D-s1÷s3,d2;
E-d2
-
4
Pereți despărțitori între grupările de boxe gospodărești menționate la nr. crt. 3, precum și între acestea și spațiile tehnice ale clădirii existente
clasa de reacție la foc
A1 sau A2-s1,d0 1 oră
(EI/REI 60)
Ușile spre coridoare vor fi minimum EI 15.
...
A.10.3.10.3. Elementele de construcție ale clădirilor de locuit existente grupate sau comasate în cadrul unui compartiment de incendiu vor îndeplini condițiile stabilite în Tabelul 151, iar pentru elementele nenominalizate se vor respecta condițiile stabilite în Art. A.10.2.1.9. , corespunzătoare nivelului de stabilitate la incendiu asigurat. În subsolul sau demisolul clădirilor de locuit existente, se pot realiza boxe gospodărești, cu condiția utilizării acestora numai pentru materialele și substanțele admise (fără risc mare de incendiu) și a asigurării măsurilor de protecție corespunzătoare. ...
A.10.3.10.4. Clădirile individuale existente (familiale) parter sau parter-etaj și eventual mansardă, pot fi realizate din materiale și elemente de construcție clasa de reacție la foc A2-s1÷s3,d0÷d1, B-s1÷s3,d0÷d1, C-s1÷s3,d0÷d1, D-s1÷s3,d0÷d1, A2-s1÷s3,d2, B-s1÷s3,d2, C-s1÷s3,d2, D-s1÷s3,d2 sau E-d2, în condițiile îndeplinirii corelației stabilită în Art. A.10.3.2.5 . din anexă. ...
A.10.3.10.5. În clădirile de locuit existente individuale (familiale) realizate din materiale combustibile (în condițiile admise de anexă), se recomandă utilizarea finisajelor din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 în bucătării și alte spații cu foc deschis. ...
A.10.3.10.6. Garajele auto alipite sau înglobate clădirilor de locuit individuale se separă de acestea prin elemente despărțitoare clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu rezistența la foc de cel puțin 1 oră (EI/REI 60). ...
A.10.3.10.7. Blocurile de locuințe colective cu apartamente si/sau garsoniere, se realizează din materiale și elemente de construcție corespunzătoare condițiilor de corelare între nivelul de stabilitate la incendiu, numărul de niveluri și aria compartimentului de incendiu, stabilite în Art. A.10.3.2.5 . Blocurile de locuit existente care se încadrează în categoria clădirilor înalte, sau foarte înalte vor respecta prevederile specifice acestora. ...
A.10.3.10.8. Clădirile existente de locuit colective sunt considerate clădiri înalte, dacă au peste P+11 niveluri supraterane. Deasupra nivelului limită este admis un singur nivel care ocupă maximum 50% din aria construită a clădirii și cuprinde numai încăperi pentru mașini ale ascensoarelor, spălătorii și călcătorii comune, precum și spații tehnice. Clădirile existente înalte de locuit, cu înălțimea peste 50 m - măsurată conform prevederilor normativului, se încadrează în categoria clădirilor foarte înalte. ...
A.10.3.10.9. În clădirile existente foarte înalte, pereții și planșeele de separare a apartamentelor de locuit față de spațiile învecinate și căile comune de circulație, trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc cel puțin 1 oră (EI/REI 60 pereți și REI 60 planșee), iar golurile de comunicare funcțională a apartamentelor cu circulațiile comune orizontale se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum 30 minute (EI 30-C5Sa) în poziție închisă, fiind prevăzute cu dispozitive de autoînchidere. ...
Fragment 356
A.10.3.10.10. Condițiile de reacție la foc și de rezistență la foc admise pentru pereții care delimitează căile de evacuare din clădirile de locuit existente, sunt precizate în Tabelul 152 (dacă nu sunt clădiri înalte sau foarte înalte). Tabelul 152: Pereți și uși de separare a căilor comune de circulație și de evacuare la clădiri existente de locuit Nivel de stabilitate la incendiu
Nivele de comportare la foc admise
Pereți la coridoare
Pereți la holuri
Uși la coridoare și la holuri
(cu excepția celor către case de scări închise)
Pereți la case de scări închise
Uși la case de scări
(cu excepția ușilor de apartament)
I
EI/REI 30
A1 sau A2-s1,d0
EI/REI 30
A1 sau A2-s1,d0
-
EI/REI 180
A1 sau A2-s1,d0
E 15-C5S200
II
EI/REI 30
A1, A2-s1,d0 sau
B-s1÷s3,d0÷d1
EI/REI 30
A1, A2-s1,d0 sau
B-s1÷s3,d0÷d1
-
EI/REI 180
A1 sau A2-s1,d0
E 15-C5Sa
III
EI/REI 15
A1, A2-s1,d0,
B-s1÷s3,d0÷d1 sau
C-s1÷s3,d0÷d1
EI/REI 15
A1, A2-s1,d0,
B-s1÷s3,d0÷d1 sau
C-s1÷s3,d0÷d1
-
EI/REI 120
A1 sau A2-s1,d0
E 15-C5Sa
IV
-
A1, A2-s1,d0,
B-s1÷s3,d0÷d1,
C-s1 ÷s3,d0÷d1 sau
D-s1÷s3,d0
-
A1, A2-s1,d0,
B-s1÷s3,d0÷d1, C-s1÷s3, d0÷dJ sau D-s1÷s3,d0
-
EI/REI 15
A1, A2-s1,d0 sau
B-s1 ÷s3,d0÷d1
-
V
-
A1, A2-s1,d0,
B-s1÷s3, d0÷d1,
C-s1÷s3, d0÷d1 sau
D-s1÷s3,d1
-
A1, A2-s1,d0,
B-s1÷s3, d0÷d1, C-s1÷s3, d0÷d1 sau D-s1÷s3,d1
-
EI/REI 15
A1, A2-s1,d0,
B-s1÷s3,d0÷d1 sau
C-s1÷s3,d0÷d1
-
...
A.10.3.10.11. Scările de evacuare a persoanelor de la etajul și eventual mansarda locuințelor individuale precum și din cadrul apartamentelor duplex sau triplex (indiferent de tipul clădirii de locuit existentă), pot fi realizate din materiale clasa de reacție la foc A2-s1÷s3,d2, B-s1÷s3,d2, C- s1÷s3,d2, D-s1÷s3,d2 sau E-d2 și neînchise în case de scări proprii. ...
A.10.3.10.12. Scările de evacuare a nivelurilor supraterane pot fi continuate în subsolul clădirilor de locuit existente în condițiile stabilite în Art. A.10.2.5.24 . Sunt exceptate de la prevederile Art. A.10.2.5.26. , scările secundare ale clădirilor de locuit, ale căror goluri de acces sunt separate cu uși pline normale de subsolurile în care se găsesc numai încăperi pentru anexe gospodărești, (indiferent de suprafața ferestrelor). ...
A.10.3.10.13. Deschiderea ușilor de la intrarea în clădirile de locuit existente care nu sunt înalte sau foarte înalte, se poate face spre interior. ...
A.10.3.10.14. Ușile apartamentelor spre casele de scări vor fi de tipul prevăzut în anexă, fără a fi obligatorie prevederea dispozitivelor de autoînchidere la clădirile de locuit care nu se încadrează în categoria clădirilor înalte sau foarte înalte. ...
A.10.3.10.15. Capacitatea de evacuare (C) a unui flux (numărul de persoane) la clădiri de locuit existente, este de 90 persoane. ...
A.10.3.10.16. Lungimea maximă admisă a traseului de parcurs pe căile de evacuare în clădiri de locuit existente, care nu se încadrează în categoria clădirilor înalte sau foarte înalte, este precizată în Tabelul 56 (Lungimi de evacuare în clădiri de locuit supraterane cu înălțimi obișnuite). ...
A.10.3.10.17. Scări cu trepte balansate sunt admise pentru evacuarea persoanelor din clădiri de locuit existente atunci când este necesară asigurarea unui singur flux de evacuare conform prevederilor anexei, precum și balansarea treptelor la prima rampă a scărilor (la nivelul terenului). ...
Clădiri administrative existente
A.10.3.10.18. Clădirile administrative existente (sedii pentru administrațiile centrale și locale, prefecturi, primării, financiar - bancare, sindicate, birouri etc.), se proiectează și realizează conform prevederilor anexei, având în vedere condițiile specifice. ...
A.10.3.10.19. În funcție de destinație și tip de construcție, clădirile administrative existente se alcătuiesc astfel încât să asigure îndeplinirea condițiilor de corelare dintre nivelul de stabilitate la incendiu, aria compartimentului de incendiu și numărul de niveluri, conform prevederilor Art. A.10.3.2.4 . și Art. A.10.3.2.5. . ...
A.10.3.10.20. În cazul înglobării unor spații/încăperi administrative în clădiri publice existente civile cu alte funcțiuni (de locuit, învățământ, turism, comerț etc.) se respectă prevederile generale de siguranță la foc și dispozițiile specifice. ...
A.10.3.10.21. În toate cazurile, nivelurile subterane (subsoluri, demisoluri) vor fi separate de restul construcției existente prin planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc de minimum 2 ore (REI 120), inclusiv elementele de susținere ale acestora, dacă în normativ nu sunt prevăzute condiții mai severe. ...
Fragment 357
A.10.3.10.22. Scările monumentale pot fi deschise pe toată înălțimea clădirii administrative existente dacă se asigură măsuri de limitare a propagării focului și a fumului și se prevăd scări închise corespunzătoare asigurării evacuării. ...
A.10.3.10.23. Se recomandă asigurarea iluminatului natural direct al caselor de scări de evacuare. ...
A.10.3.10.24. În funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii existente (care nu este înaltă sau foarte înaltă), pereții care separă căile comune de circulație și evacuare a persoanelor față de restul construcției existente, vor îndeplini și condițiile de comportare la foc din Tabelul 153. Tabelul 153: Pereți și uși de separare a căilor comune de circulație și de evacuare la clădiri existente cu funcțiune administrativă Nivel de stabilitate la incendiu
Nivele de comportare la foc admise
Pereți la coridoare
Pereți la holuri
Uși la coridoare
Uși la holuri
Pereți la case de scări închise
Uși la case de scări închise
(cu excepția celor către case de scări închise)
I
EI/REI 60
A1 sau A2- s1,d0
EI/REI 60
A1 sau A2- s1,d0
E 30-C5S_a
E 30-C5S_a
EI/REI 180
A1 sau A2- s1,d0
E 60-C5S_200
II
EI/REI 45
A1 sau A2- s1,d0
EI/REI 60
A1 sau A2- s1,d0
E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal
E 30-C5S_a
EI/REI 180
A1 sau A2- s1,d0
E 30-C5S_a
III
EI/REI 30
A1 sau A2- s1,d0
EI/REI 45
A1 sau A2- s1,d0
C5
E 15-C5S_a
EI/REI 180
A1 sau A2- s1,d0
E 15-C5S_a
IV
EI/REI 30
min. A2- s1÷s3,d0÷d1 sau
B- s1÷s3,d0÷d1
EI/REI 30
min. A2- s1÷s3,d0÷d1 sau
B- s1÷s3,d0÷d1
C5
C5
EI/REI 30
min. A2- s1÷s3,d0÷d1 sau
B- s1÷s3,d0÷d1
C5
V
EI/REI 15 min.
C-s1÷s3, d0÷d1
EI/REI 15 min.
C-s1 ÷s3, d0÷d1
-
-
EI/REI 15
min.
C-s1 ÷s3, d0÷d1
-
...
A.10.3.10.25. Rampele și podestele scărilor sau ale planurilor înclinate, vor respecta condițiile de la Art. A.10.2.4.32 . și Art. A.10.2.4.33 .. ...
A.10.3.10.26. Capacitatea de evacuare (C) a unui flux (F) de evacuare, este de maximum 80 persoane, cu excepția sălilor aglomerate și a clădirilor înalte și foarte înalte la care se respectă măsurile specifice. ...
A.10.3.10.27. Lungimile maxime admise la căile de evacuare ale clădirilor administrative existente (cu excepția sălilor aglomerate și clădirilor înalte și foarte înalte) sunt precizate în Tabelul 60 (Lungimi de evacuare în clădiri administrative supraterane cu înălțimi obișnuite). ...
Clădiri existente pentru comerț
A.10.3.10.28. Clădirile existente pentru comerț (centre comerciale, magazine, supermagazine, piețe închise, alimentație publică, prestări servicii, service auto și altele similare), în afara măsurilor comune prevăzute, vor respecta și prevederile specifice. ...
A.10.3.10.29. Clădirile existente pentru comerț, independente sau înglobate în clădiri existente cu alte destinații, vor îndeplini condițiile de corelare dintre nivelul de stabilitate la incendiu, numărul de niveluri și aria compartimentului de incendiu, prevăzute la Art. A.10.3.2.4 . și Art. A.10.3.2.5. , iar în cazul înglobării unor spații sau încăperi comerciale în clădiri civile (publice) existente cu alte funcțiuni, se vor respecta prevederile generale ale anexei și dispozițiile specifice. ...
A.10.3.10.30. Spațiile comerciale subterane, dispuse în clădiri existente proprii sau în subsolurile construcțiilor existente supraterane cu alte funcțiuni, vor fi proiectate și realizate conform reglementărilor tehnice specifice. ...
A.10.3.10.31. De regulă, spațiile comerciale subterane închise cu aria mai mare de 300 mp, vor avea asigurată evacuarea fumului (desfumarea) conform prevederilor normativului, inclusiv a căilor de evacuare închise aferente acestora. ...
A.10.3.10.32. Depozitele de mână pentru maximum 20% din produsele expuse spre vânzare, aferente spațiilor comerciale, pot fi separate prin mobilier de spațiile accesibile publicului, dar nu vor avea aria mai mare de 10% din cea a spațiului de vânzare de pe nivel. ...
A.10.3.10.33. Depozitele de nivel ale magazinelor comerciale vor fi separate de spațiile de vânzare accesibile publicului, prin pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistenți la foc minimum 2 ore (EI/REI 120) și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc minimum 1% ore (REI 90). Golurile de circulație funcțională din aceste elemente despărțitoare se protejează cu uși rezistente la foc minimum 45 de minute (EI 45-C), prevăzute cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu. ...
Fragment 364
A.10.3.10.110. Lungimile maxime admise ale căilor de evacuare în clădiri pentru învățământ superior, cu excepția clădirilor înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, sunt precizate în Tabelul 77 (Lungimi de evacuare în clădiri pentru învățământ supraterane cu înălțimi obișnuite), nr. crt. 2. ...
A.10.3.10.111. Clădirile de învățământ existente vor avea asigurat accesul autospecialelor de intervenție în caz de incendiu, la cel puțin două fațade. ...
Clădiri existente pentru turism
A.10.3.10.112. Clădirile existente pentru turism (hoteluri, moteluri, vile, bungalouri, cabane etc.), vor îndeplini nivelele de performanță admise în normativ și le vor respecta și pe cele specifice. ...
A.10.3.10.113. În funcție de destinație și tip de construcție existentă, se va asigura corelația între nivelul de stabilitate la incendiu, numărul de niveluri și aria compartimentului de incendiu, conform prevederilor Art. A.10.3.2.4 . și Art. A.10.3.2.5 . Pentru clădirile existente turistice care sunt înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, se vor respecta performanțele specifice ale acestora. ...
A.10.3.10.114. Pentru clădirile existente cu destinație turistică având maximum P+2 niveluri (3 niveluri) și cel mult 50persoane la etaje, se admit scări de evacuare cu trepte balansate dacă acestea asigură trecerea unui singur flux de evacuare (indiferent dacă lățimea rampei este mai mare), și dacă sunt realizate conform Art. A.10.2.5.40 . ...
A.10.3.10.115. Scările monumentale pot fi deschise pe toată înălțimea clădirii existente dacă asigură limitarea propagării focului și a fumului în clădire, și sunt realizate și scări închise necesare evacuării. ...
A.10.3.10.116. În cazurile în care construcțiile existente au și niveluri subterane (subsoluri, demisol), acestea vor fi separate de nivelurile supraterane prin planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc minimum 2 ore (REI 120). ...
A.10.3.10.117. Se recomandă asigurarea iluminatului natural direct al caselor de scări de evacuare. ...
A.10.3.10.118. În construcții existente pentru turism, nivelele de comportare la foc ale elementelor care compun căile de evacuare vor fi conforme cu cele stabilite în Tabelul 158, cu excepția clădirilor înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, pentru care se respectă prevederile specifice. Tabelul 158: Separarea căilor comune de circulație și de evacuare la clădiri existente pentru turism Nivel de stabilitate la incendiu
Nivele de comportare la foc admise
Pereți la coridoare
Pereți la holuri
Uși la coridoare
Uși la holuri
Pereți la case de scări închise
Uși la case de scări închise
(cu excepția celor către case de scări închise)
I
EI/REI90 A1 sau A2-s1,d0
EI/REI 90 A1 sau A2-s1,d0
E 30-C5Sa
E 30-C5S_a
EI/REI 180 A1 sau A2-s1,d0
E 60-C5S_200
II
EI/REI 90 A1 sau A2-s1,d0
EI/REI 90 A1 sau A2-s1,d0
E 15-C5Sa sau uși pline din lemn sau metal
E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal
EI/REI 180 A1 sau A2-s1,d0
E 30-C5 S_a
III
EI/REI 45 A1 sau A2-s1,d0
EI/REI 45 A1 sau A2-s1,d0
C5
E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal
EI/REI 180 A1 sau A2-s1,d0
E 15-C5S_a
IV
EI/REI 30 min. A2-s1÷s3,d0÷d1 sau B- s1÷s3,d0÷d1
EI/REI 30 min. A2-s1÷s3,d0÷d1 sau B- s1÷s3,d0÷d1
C5
C5
EI/REI 60 min. A2-s1÷s3,d0÷d1 sau B- s1÷s3,d0÷d1
C5S_a
V
EI/REI 15 min. Cs1÷s3, d0÷d1
EI/REI 15 min. C-s1÷s3, d0÷d1
-
-
EI/REI 45 min. C-s1÷s3, d0÷d1
C5
...
A.10.3.10.119. Rampele și podestele scărilor sau planurilor înclinate, vor respecta condițiile de la Art. A.10.2.4.32 . și Art. A.10.2.4.33 . ...
A.10.3.10.120. Capacitatea (C) a unui flux (F) de evacuare, este de maximum 70 de persoane. ...
A.10.3.10.121. Lungimile maxime ale căilor de evacuare în clădiri pentru turism sunt precizate în Tabelul 80 (Lungimi de evacuare în clădiri pentru turism supraterane cu înălțimi obișnuite), cu excepția clădirilor existente înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate. ...
A.10.3.10.122. Pereții căilor de evacuare a persoanelor (dacă nu sunt clădiri existente înalte sau foarte înalte), vor respecta condițiile din Tabelul 158. ...
A.10.3.10.123. Clădirile existente pentru turism vor avea asigurat accesul autospecialelor pentru intervenție în caz de incendiu, la cel puțin două fațade. ...
Clădiri existente de cult
A.10.3.10.124. Clădirile existente de cult (catedrale, biserici, lăcașuri, case de rugăciuni, sinagogi, temple etc), precum și ansamblurile mănăstirești, vor îndeplini performanțele corespunzătoare stabilite în prezenta anexă, completate cu cele specifice acestora. ...
Fragment 365
A.10.3.10.125. Amplasarea clădirilor existente de cult, de regulă, se realizează independent, la distanță față de clădiri existente învecinate, conform prevederilor din Art. A.10.2.2.2 . și Tabelul 145, sau sunt compartimentate față de acestea. ...
A.10.3.10.126. În cadrul ansamblurilor mănăstirești, clădirile de cult pot fi comasate sau grupate cu alte construcții existente ale mănăstirii, în cadrul compartimentelor de incendiu normate (prevăzute prin prezenta anexă). ...
A.10.3.10.127. Clădirile existente de cult, cu regim de înălțime parter, cu capacitatea maximă simultană de 200 persoane pot fi realizate din materiale și elemente de construcție clasa de reacție la foc A2-s1÷s3,d2, B-s1÷s3,d2, C-s1÷s3,d2, D-s1÷s3,d2 sau E-d2 și asigurate numai cu stingătoare în caz de incendiu, iar pentru cele cu capacități simultane mai mari, se respectă prevederile specifice sălilor aglomerate. ...
A.10.3.10.128. Clădirile existente de cult, indiferent de capacitatea maximă simultană, vor avea asigurate cel puțin două căi de evacuare a persoanelor, distincte și independente. Excepție fac cele cu capacitatea maximă simultană de 30 persoane. ...
A.10.3.10.129. Clădirile existente de cult de nivelul de stabilitate la incendiu III-V, pot avea subpantă (balcon) pentru maximum 30 persoane și a căror evacuare se poate realiza printr-o scară deschisă în parterul clădirii. ...
A.10.3.10.130. Clădirile existente de cult cu subsol, vor avea asigurat accesul separat al subsolului și, în cazul în care acesta cuprinde spații funcționale necesare cultului, se pot realiza și circulații interioare între subsol și parter, cu condiția ca acestea să fie prevăzute cu uși rezistente la foc minimum 30 de minute (EI 30-C) și echipate cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu. ...
A.10.3.10.131. Utilizarea focului deschis (lumânări, candele etc.) în clădirile existente de cult este admisă numai în condițiile asigurării măsurilor specifice de prevenire a incendiilor si, după caz, numai în locurile stabilite și amenajate corespunzător. ...
A.10.3.10.132. Clădirile existente de cult cu capacitatea de 30 de persoane și mai mult, vor avea ușile de evacuare cu deschiderea în exterior. ...
A.10.3.10.133. Clădirile existente de cult prevăzute cu locuri fixe (scaune, bănci, strane), vor avea acest mobilier fixat de pardoseală ori pereți, sau solidarizat pe pachete de scaune (bănci), conform prevederilor Art. A.10.4.1.45.
...
A.10.3.10.134. Lungimile maxime admise ale căilor de evacuare în clădiri existente de cult, sunt precizate în Tabelul 81 (Lungimi de evacuare în clădiri de cult supraterane cu înălțimi obișnuite), cu excepția sălilor aglomerate. ...
A.10.3.10.135. Instalațiile aferente clădirilor existente de cult (sanitare, electrice, încălzire, ventilare etc), se proiectează și realizează conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice acestora. ...
A.10.3.10.136. În afara cazurilor exceptate în prezentele prevederi specifice, echiparea și dotarea clădirilor existente de cult cu instalații și mijloace de semnalizare și stingere a incendiilor, se realizează conform reglementărilor tehnice specifice. ...
A.10.3.10.137. Clădirile existente de cult vor avea asigurat accesul autospecialelor de intervenție în caz de incendiu, cel puțin la o fațadă. ...
Clădiri existente de sport
A.10.3.10.138. Clădirile existente de sport se proiectează și realizează în conformitate cu prevederile din prezenta anexă și ale reglementărilor tehnice specifice, asigurând condiții de siguranță la foc corespunzătoare. În construcții existente pentru sport, nivelele de comportare la foc ale elementelor care compun căile de evacuare vor fi conforme cu cele stabilite în Tabelul 82 (Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile pentru sport supraterane cu înălțimi obișnuite) și Tabelul 83 (Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile pentru sport supraterane cu înălțimi obișnuite), cu excepția clădirilor înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, pentru care se respectă prevederile specifice. Lungimile maxime ale căilor de evacuare în clădiri de sport sunt precizate în Tabelul 84 (Lungimi de evacuare în clădiri pentru sport supraterane închise, cu înălțimi obișnuite), cu excepția clădirilor existente înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate. ...
A.10.3.10.139. Amenajările existente și construcțiile existente de sport în aer liber (terenuri, bazine etc), vor respecta reglementările tehnice de specialitate ale acestora. ...
A.10.3.10.140. Pentru clădirile existente de sport care se încadrează în categoria sălilor aglomerate, vor fi respectate prevederile din prezenta anexă referitoare la aceste săli. ...
Fragment 368
A.10.3.11.36. Parcajele închise publice existente se separă de clădirea civilă existentă (publică) în care sunt înglobate, prin planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc minimum 3 h (REI 180) și pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistenți la foc minimum 4 ore (EI/REI 240), dacă normativul nu prevede măsuri mai severe. ...
A.10.3.11.37. Parcajele închise alipite clădirilor de locuit existente și având capacitatea de maximum 3 autoturisme, pot fi separate de acestea prin pereți despărțitori clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc de minimum 1 h (EI/REI 60). ...
A.10.3.11.38. Parcajele publice închise vor avea asigurate posibilități de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu, cu lungime de evacuare care să nu depășească 40 m în două direcții, respectiv 25 m într-o direcție (coridor înfundat) în construcții existente de nivelul de stabilitate la incendiu III și respectiv 30 m și 16 m la cele de nivelul de stabilitate la incendiu III. în construcții de nivelul de stabilitate la incendiu IV și/sau V, lungimea de evacuare până la o ușă în exterior, nu va depăși 12 m. ...
A.10.3.11.39. Asigurarea condițiilor de evacuare în parcajele publice etajate existente se realizează potrivit prevederilor din prezenta anexă. ...
A.10.3.11.40. Parcajele publice existente închise pentru autoturisme, cu capacitatea mai mare de 5 locuri de parcare, se asigură cu dispozitive de evacuare a fumului produs în caz de incendiu (desfumare), asigurând 1% din arie, corespunzător alcătuite și dimensionate potrivit normativului sau sisteme mecanice de evacuare a fumului. ...
A.10.3.11.41. Echiparea și dotarea cu instalații și mijloace de prevenire și stingere se asigură potrivit normativului. ...
A.10.3.11.42. Proiectarea și realizarea instalațiilor aferente parcajelor publice existente pentru autoturisme se asigură în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice de specialitate. ...
A.10.3.11.43. Se recomandă ca parcajele publice existente închise pentru autoturisme cu capacitatea mai mare de 500 locuri de parcare, să aibe constituite servicii private pentru situații de urgență. ...
...
CAPITOLUL 4 PERFORMANȚE SPECIFICE CLĂDIRILOR CIVILE (PUBLICE) EXISTENTE
PERFORMANȚE ALE UNOR TIPURI DE CLĂDIRI CIVILE (PUBLICE) EXISTENTE
A.10.4.1. PERFORMANȚE ALE UNOR TIPURI DE CLĂDIRI CIVILE (PUBLICE) EXISTENTE Clădiri existente înalte și foarte înalte
A.10.4.1.1. Clădirile existente înalte și foarte înalte vor fi de nivelul de stabilitate la incendiu I. Atunci când au porțiuni cu înălțimea mai mică de 28 m, se admite că acestea să fie de nivelul de stabilitate la incendiu II, dacă în caz de incendiu nu afectează stabilitatea clădirii existente. Acoperișurile sau terasele acestor tipuri de clădiri existente, se realizează din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. ...
A.10.4.1.2. În clădirile existente înalte și foarte înalte, compartimentele de incendiu pot fi constituite din clădiri existente independente, porțiuni ale acestora cu arii construite la sol admise în Tabelul 147, sau din volume închise ale acestora, (porțiuni volumetrice cuprinzând unul până la trei niveluri construite succesive) cu aria totală desfășurată de maximum 2.500 mp, delimitate de elemente de compartimentare verticale și orizontale (pereți și planșee). Pereții și planșeele de compartimentare a volumelor închise menționate, vor fi clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc a pereților stabilită în funcție de densitatea sarcinii termice conform Tabelul 146, iar a planșeelor de minimum 2 ore (REI 120). ...
A.10.4.1.3. În clădiri existente înalte și foarte înalte, densitatea sarcinii termice, rezultată din materialele și elementele de construcție utilizate (cu excepția pardoselilor lipite), nu va fi mai mare de 275 MJ/mp. Densitatea sarcinii termice totale rezultată din materiale și elemente de construcție, finisaje, mobilier și alte materiale adăpostite, se recomandă să nu depășească 840 MJ/mp. ...
A.10.4.1.4. Încăperile cu densitatea sarcinii termice peste 840 MJ/mp se separă de restul clădirii existente prin pereți cu rezistența la foc corespunzătoare densității sarcinii termice dar minimum 3 ore (EI/REI 180) și planșee cu rezistența la foc 2 ore (REI 120) în clădiri existente foarte înalte, și respectiv 1 oră (EI/REI 60 pereți și REI 60 planșee) în clădiri existente înalte. În clădirile existente înalte, golurile de comunicație cu căile de evacuare pot fi protejate cu uși, obloane sau cortine rezistente la foc minimum 1 h 30 minute (EI 90-C), prevăzute cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu. ...
Fragment 369
A.10.4.1.5. Pentru încăperile clădirilor existente foarte înalte în care densitatea sarcinii termice depășește 840 MJ/mp, se asigură separarea acestora prin elemente de compartimentare clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc corespunzător densității sarcinii termice și (încăperile respective) se prevăd cu instalații automate de semnalizare și stingere a incendiilor. În clădiri existente foarte înalte, golurile de comunicație cu căile de evacuare practicate în acești pereți trebuie să fie protejate prin încăperi tampon și uși cu rezistență la foc de minimum 45 minute (EI 45-C) prevăzute cu dispozitive de autoînchidere, sau în cazuri justificate tehnic prin tamburi deschiși. ...
A.10.4.1.6. Pentru limitarea propagării incendiilor, între porțiunile de clădiri existente cu destinații diferite, precum și între căile de evacuare și încăperile adiacente acestora, se prevăd pereți și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc, în funcție de destinație și de densitatea sarcinii termice. Elementele de construcție portante ale clădirii existente înalte sau foarte înalte, care străbat încăperi cu destinații diferite, vor fi alcătuite și protejate astfel încât stabilitatea clădirii existente să nu fie afectată în caz de incendiu. ...
A.10.4.1.7. În pereții dintre compartimentele de incendiu, comunicarea se face prin încăperi tampon ale căror uși sunt etanșe la foc minimum 1 oră (E 60-C) în clădiri existente foarte înalte (ce depășesc 45 m) sau uși etanșe la foc 30 minute (E 30-C) la cele înalte (între 28 m și 45 m). În ambele situații ușile încăperilor tampon se prevăd cu sisteme de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu. ...
A.10.4.1.8. Pentru limitarea propagării incendiilor în interiorul compartimentelor de incendiu, pereții despărțitori dintre porțiunile de clădire existentă cu destinații diferite, precum și cei dintre circulațiile comune de evacuare și încăperile adiacente, trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, conform prevederilor din Tabelul 159 rezistenți la foc minimum 2 ore (REI/EI 120), iar planșeele să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc cel puțin 1 oră (REI 60). În clădiri existente înalte și foarte înalte, utilizarea pereților despărțitori din clasele de reacție la foc C-s1÷s3,d0÷d1, D-s1÷s3,d0÷d1, A2-s1÷s3,d2, B-s1÷s3,d2, C-s1÷s3,d2, D-s1÷s3,d2 sau E-d2, este interzisă. Tabelul 159: Pereți de separare a căilor comune de circulație și de evacuare la clădiri existente înalte și foarte înalte Nivel de stabilitate la incendiu
Clădiri
Nivele minime de comportare la foc admise pentru pereți in funcție de destinația si densitatea sarcinii termice a spațiilor adiacente
la coridoare
la holuri
la case de scări închise
I
foarte înalte
A1 sau A2-s1,d0 ≥ EI/REI 120
A1 sau A2-s1,d0 ≥ EI/REI 120
A1 sau A2-s1,d0 ≥ EI/REI 180
clădiri înalte
A1 sau A2-s1,d0 ≥ El/REI 60
A1 sau A2-s1,d0 ≥ EI/REI 60
A1 sau A2-s1,d0 ≥ EI/REI 180
...
A.10.4.1.9. La nivelurile supraterane, golurile de acces la scările de evacuare se protejează cu încăperi tampon care asigură împiedicarea propagării fumului conform prevederilor din prezenta anexă, realizate cu pereți și planșeu A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc minimum 60 de minute (EI/REI 60 pereți și REI 60 planșee) și prevăzute cu uși clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 sau clasa de reacție la foc A2-s1÷s3,d0÷d1, B-s1÷s3,d0÷d1 sau C-s1÷s3,d0÷d1 etanșe la foc minimum 30 de minute (E 30-C) în clădiri existente înalte și respectiv, uși clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0, A2- s1÷s3,d0÷d1 sau B-s1÷s3,d0÷d1 etanșe la foc minimum 60 de minute (E 60-C) în clădiri existente foarte înalte. Rampele scărilor aferente nivelurilor subterane se separă de cele supraterane prin pereți și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc. Comunicarea între rampele subterane și cele supraterane este admisă printr-o usă rezistentă la foc minimum 90 de minute (EI 90-C). La nivelurile subterane, accesul la casele de scări este admis numai prin încăperi tampon prevăzute cu uși rezistente la foc minim 60 de minute (EI 60-C) și asigurată evacuarea fumului. În toate situațiile, ușile încăperilor tampon se echipează cu sisteme de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu. ...
A.10.4.1.10. Închiderile perimetrale exterioare ale clădirilor existente înalte și foarte înalte vor fi astfel proiectate și realizate, încât să limiteze transmiterea incendiilor de la un nivel la altul. Închiderile perimetrale exterioare se realizează din elemente clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc minimum 15 minute (EI 15-C). Pentru limitarea transmiterii incendiilor pe fațade se prevăd separări de minimum 1,20 m, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, etanșe la foc minimum 30 de minute (E 30) între vitrări, și se utilizează numai tâmplărie exterioară clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. ...
Fragment 370
A.10.4.1.11. Elementele de compartimentare dintre spațiile de parcare a autovehiculelor și clădirile existente înalte și foarte înalte de care se alipesc sau în care se înglobează, trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistență la foc de minimum 4 ore pentru pereți și 3 ore pentru planșee (EI/REI 240 pereți și REI 180 planșee). În acești pereți se admite practicarea unor goluri de comunicație funcțională, însă protejate prin încăperi tampon ale căror uși trebuie să fie rezistente la foc minimum 1 oră (EI 60-C) și prevăzute cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu sau, în cazuri justificate tehnic, cu tamburi deschiși, realizați conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă și ale prezentei anexe. ...
A.10.4.1.12. Ghenele verticale pentru instalații se separă de restul construcției existente prin pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum 60 de minute (EI 60). Trapele și ușile de vizitare practicate în pereții ghenelor verticale trebuie să fie realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum 30 de minute (EI 30) și nu se vor deschide în casa scării. Ghenele verticale, de regulă, se separă la trecerea prin planșee care delimitează compartimente de incendiu, cu elemente clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, care vor asigura aceeași rezistență la foc cu a planșeului străpuns, iar atunci când separarea nu este posibilă sau justificată tehnic, pereții ghenelor vor fi de minimum 3 ore rezistență la foc (EI/REI 180) și ușile (trapele) lor de vizitare, de 1 oră și 30 minute (EI 90-C). Ghenele (canalele) orizontale se închid cu diafragme incombustibile la trecerea prin pereții care delimitează compartimentele de incendiu, asigurând o rezistență la foc egală cu a elementului străpuns. ...
A.10.4.1.13. Circulațiile comune orizontale și casele de scări care nu au goluri directe în exterior prin care să se poată evacua fumul în caz de incendiu, se echipează cu dispozitive sau sisteme de evacuare a acestuia (desfumare), realizate conform prevederilor din prezenta anexă și ale prezentei anexe. Evacuarea fumului (desfumarea) spațiilor și încăperilor subterane (subsol), se asigură independent de cel al nivelurilor supraterane. ...
A.10.4.1.14. Materialele și finisajele utilizate în clădirile existente înalte și foarte înalte, nu trebuie să permită propagarea rapidă a incendiilor. ...
A.10.4.1.15. Finisajul pe căile de evacuare trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu excepția pardoselilor din mochete de maximum 20 mm grosime și a finisajelor din folii de maximum 5 mm grosime, care pot fi din clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0, A2-s1÷s3, d0÷d1, B-s1÷s3,d0÷d1 sau C-s1÷s3, d0÷d1. ...
A.10.4.1.16. Plafoanele suspendate vor fi din clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu elemente de susținere clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc minimum 30 de minute (EI 30 a<->b). Spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență se va întrerupe prin diafragme cu aceeași rezistență la foc, situate la maximum 25 m pe două direcții perpendiculare. ...
A.10.4.1.17. Ascensoarele din clădiri existente înalte și foarte înalte vor avea puțuri de ascensoare proprii, separate de restul construcției existente prin pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistenți la foc minimum 2 ore (EI/REI 120), în care sunt admise numai goluri de acces din nivelurile construcției existente. Într-un singur puț, se pot dispune maximum trei cabine de ascensor. ...
A.10.4.1.18. În clădirile existente foarte înalte, golurile de acces la ascensoare din nivelurile supraterane (de palier) se protejează cu uși rezistente la foc minimum 2 ore (EI 120), cu închidere automată, sau prin realizarea unor paliere de acces la ascensoare separate de circulațiile comune orizontale cu uși rezistente la foc, caz în care, prin însumarea rezistențelor la foc ale acestor uși cu cele ale ușilor ascensoarelor (de palier), se asigură minimum 2 ore rezistență la foc. În aceleași condiții, la clădirile existente înalte golurile de acces la ascensoare (de palier) se protejează cu uși rezistente la foc minimum 1 oră (EI 60). ...
A.10.4.1.19. Când ascensoarele debușează în subsolurile clădirii existente, golurile de comunicare cu nivelurile subterane se protejează obligatoriu cu încăperi tampon prevăzute cu uși rezistente la foc minimum 1 oră și 30 de minute (EI 90-C) și echipate cu dispozitive de autoînchidere. Fac excepție subsolurile cu risc mic de incendiu, care se separă la fel cu nivelurile supraterane. ...
A.10.4.1.20. Închiderea automată a ușilor de protecție a golurilor de acces la ascensoare (la toate nivelurile clădirii existente) trebuie asigurată centralizat la darea alarmei și local, atunci când temperatura atinge 90°C la partea lor superioară, având prevăzute și acționări manuale. ...
Fragment 372
A.10.4.1.31. Corelația între categoria sălilor, numărul de locuitori, numărul de niveluri și nivelul de stabilitate la incendiu al clădirilor existente cu săli aglomerate se asigură conform prevederilor din Tabelul 162 și Tabelul 163. Tabelul 162: Corelația admisă între amplasarea și categoria sălilor, numărul de locuri și nivelul de stabilitate la incendiu al clădirilor existente cu săli aglomerate Amplasarea sălilor aglomerate existente
Categoria sălii existente
Capacitatea (numărul maxim de locuri) în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii existente
I
II
III
Independentă sau compartiment de incendiu
S1
Nelimitat
5.000
1.000
S2
Nelimitat
1.500
Alipită pe o latură la construcții existente cu alte destinații sau mai multe săli aglomerate comasate într-o clădire existentă
S1
5.000
2.000
1.000
S2
6.000
4.000
2.000
Înglobată în construcții existente cu alte destinații
S1
3.000
2.000
1.000
S2
5.000
3.000
1.500
Notă Tabelul 162: În cazuri justificate tehnic și asigurând măsuri suplimentare de protecție și de îmbunătățire a cerinței de securitate la incendiu (care se efectuează în baza unei expertize tehnice pentru cerința fundamentală securitate la incendiu), investitorii pot stabili capacități mai mari, prin hotărâri scrise ale consiliilor de conducere respective.
Tabelul 163: Numărul de niveluri supraterane admis în clădiri cu săli aglomerate (porțiunea în care publicul are acces) Categoria sălii aglomerate existente
Numărul maxim de niveluri supraterane admis în clădiri existente având nivelul de stabilitate la incendiu
I
II
III
S1
Nelimitat
5
2
S2
Nelimitat
6
3
Notă Tabelul 163: În cazuri justificate tehnic și asigurând măsuri suplimentare de protecție și de îmbunătățire a cerinței de securitate la incendiu (care se efectuează în baza unei expertize tehnice pentru cerința fundamentală securitate la incendiu), investitorii pot stabili număr sporit de niveluri, prin hotărâri scrise ale consiliilor de conducere respective.
...
A.10.4.1.32. Amenajarea sau realizarea sălilor aglomerate în clădiri existente independente parter, de nivelul de stabilitate la incendiu IV și/sau V se admite numai pentru: – circuri mobile, magazine și centre comerciale, întruniri, la care se asigură evacuarea rapidă a spectatorilor direct în exterior; ...
– cluburi și discoteci, precum și cinematografe cu funcționare sezonieră având maximum 300 de locuri; ...
– expoziții provizorii de importanță locală care nu adăpostesc exponate de valoare, potrivit declarației proprietarului (investitorului). ...
...
A.10.4.1.33. Porțiunile de clădire existentă aferente sălilor aglomerate înglobate în clădiri existente cu alte destinații, trebuie să fie separate de restul construcției existente prin elemente de construcții clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc de minimum 3 ore pentru pereți (EI/REI 180) și 1% ore pentru planșee (REI 90). Fac excepție situațiile precizate în prezenta anexă. În mod similar se separă între ele și porțiunile de clădire existentă aferente mai multor săli aglomerate comasate, indiferent de destinație. Note: 1. La cluburi, discoteci și cămine culturale, porțiunile aferente diferitelor activități de club pot comunica liber cu sectorul de recepție al sălii de spectacole, precum și cu celelalte săli aglomerate (de reuniuni, conferințe etc.). ...
2. Vestiarele, birourile, amfiteatrele și sălile de ședințe din clădiri existente administrative, de învățământ și alte clădiri civile cu activități similare, pot avea căi de evacuare comune cu cele ale clădirii existente în care sunt situate. ...
3. Sălile de concerte, sălile de întruniri, auditoriile, sălile de lectură, saloanele de dans, discotecile, sălile de sport, sălile de alimentație publică, sălile de așteptare, muzeele și expozițiile cu exponate incombustibile din clădiri existente publice, pot avea goluri în pereții ce le separă, protejate cu uși etanșe la foc minimum 15 minute (E15-C). ...
4. Sălile aglomerate, comasate într-o clădire existentă, pot avea goluri pentru circulație între porțiunile comune de clădire existentă aferentă, protejate cu uși etanșe la foc 15 minute (E 15-C). ...
Tabelul 164: Elemente de separare la săli aglomerate în clădiri existente Nr.
Fragment 373
crt.
Destinația elementului
Nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii existente
Condiții minime privind clasa de reacție la foc și rezistența la. foc
Observații
pereți
planșee
1.
Planșeele nivelurilor intermediare amenajate în interiorul sălilor aglomerate (logii, balcoane, platforme etc.)
I ÷ III
-
A1 sau A2- s1,d0 *
* - Condițiile rezultate din nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii existente
2.
Elemente ce separă de restul construcției existente încăperile în care are acces publicul din săli polivalente, expoziții etc., inclusiv căile de evacuare
ale acestora cu excepția planșeelor peste subsol.
I-II
A1 sau A2- s1,d0 (EI/REI 90)
A1 sau A2- s1,d0 (REI 60)
Elementele pot fi clasa de reacție la foc min. C-s1 ÷s3, d0÷d1 la cinematografe, cluburi, muzee și expoziții cu capacitate mai mică de 300 de locuri situate în clădiri existente cu nivelul de stabilitate la incendiu III.
III
A1 sau A2- s1,d0 (EI/REI 60)
A1 sau A2- s1,d0 (REI 45)
3.
Planșeele peste subsol sau demisol atât la încăperile accesibile publicului, cât și la căile lor de evacuare, precum și la ateliere.
I ÷ III
-
A1 sau A2- s1,d0 (REI 90)
În săli de alimentație publică, rezistența la foc se poate reduce la 1 oră (REI 60) cu excepția planșeelor peste depozite de materiale combustibile
4.
Elemente de separare între depozitele de obiecte de valoare ale muzeelor, arhivelor, bibliotecilor și restul construcției existente
I ÷ III
A1 sau A2- s1,d0 (EI/REI 180)
A1 sau A2- s1,d0 (REI 60)
Ușile depozitelor vor fi rezistente la foc 1 și 1/2 ore echipate cu dispozitive de autoinchidere sau închidere automată în caz de incendiu (EI 90-C)
...
A.10.4.1.34. În interiorul compartimentelor de incendiu sau funcționale ale sălilor aglomerate existente, încăperile cu risc mare de incendiu sau care adăpostesc aparataj sau obiecte de importanță deosebită, se separă de restul construcției existente prin pereți și planșee a căror rezistență la foc se stabilește în funcție de densitatea sarcinii termice, de importanța bunurilor și de nivelul riscului de incendiu. Cabinele tehnice necesare funcțional, pot avea spre sală geamuri rezistente la foc sau protejate cu obloane rezistente la foc sau cu perdele de drencere, dacă aceste cabine se separă de restul clădirii existente în aceleași condiții ca și sala aglomerată. Elementele de separare trebuie să îndeplinească pe lângă cerințele de mai sus și condițiile din Tabelul 164. ...
A.10.4.1.35. Pereții și planșeele de separare a spațiilor închise pentru parcarea autovehiculelor față de clădirile existente cu săli aglomerate trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc minimum 4 ore pentru pereți și respectiv 2 ore pentru planșee (EI/REI 240pereți și REI 120 planșee). În acești pereți se admit numai goluri de acces necesare circulației, protejate cu uși rezistente la foc 1 oră și 30 de minute (EI 90-C) sau încăperi tampon prevăzute cu uși rezistente la foc 45 de minute (EI 45-C), echipate cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu. ...
A.10.4.1.36. Pentru evacuarea fumului degajat în caz de incendiu (desfumare), la partea superioară a sălilor aglomerate existente în care are acces publicul, se prevăd dispozitive amplasate judicios, a căror suprafață totală va fi cel puțin 1/100 din suprafața sălii sau se asigură desfumarea prin sistem mecanic. ...
A.10.4.1.37. Dispozitivele pentru evacuarea fumului în caz de incendiu ce se prevăd la partea superioară a sălilor accesibile publicului, vor fi repartizate cât mai uniform. Acestea pot comunica cu exteriorul, fie direct, fie prin coșuri de evacuare cu secțiune echivalentă, având pereți din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc de minimum 30 minute (EI 30). Dispozitivele de evacuare a fumului, trebuie să poată fi acționate și prin comenzi manuale, ușor accesibile de la nivelul sălii. ...
A.10.4.1.38. Elementele decorative interioare, finisajele, tratamentele termice și acustice ale sălilor aglomerate existente vor fi astfel alcătuite și realizate încât să nu propage incendiul cu ușurință, conform prevederilor prezentei anexe. ...
Fragment 378
A.10.4.1.78. Căile prevăzute pentru circulația funcțională în subsolurile clădirilor civile (publice) existente supraterane, vor fi alcătuite și dimensionate astfel încât să îndeplinească condițiile necesare asigurării evacuării în caz de incendiu, conform prevederilor din prezenta anexă. ...
A.10.4.1.79. Subsolurile clădirilor civile (publice) existente supraterane, vor avea asigurate căi de evacuare conform prevederilor din prezenta anexă aplicabile clădirii existente supraterane, astfel încât, în caz de incendiu, utilizatorii să poată ajunge în exterior, la nivelul terenului, în timp cât mai scurt și în condiții de siguranță. ...
A.10.4.1.80. Traseele căilor de evacuare din spațiile publice subterane (subsoluri) trebuie astfel stabilite încât printr-o distribuție judicioasă a acestora și dimensionare, să se asigure recunoașterea cu ușurință a direcției spre exterior, precum și circulația lesnicioasă a utilizatorilor. ...
A.10.4.1.81. Scările de evacuare a utilizatorilor spațiilor subterane (subsoluri) în afară de cazurile admise de anexă, vor fi închise în case de scări și vor avea separate rampele subterane de rampele scărilor supraterane. Se pot asigura numai legături funcționale între rampele subterane și cele supraterane prin goluri de circulație alcătuite și protejate conform prevederilor din prezenta anexă. ...
A.10.4.1.82. Capacitățile fluxurilor de evacuare și lungimile maxime ale căilor de evacuare ce trebuie asigurați, sunt cei precizați în anexă în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii supraterane, tipul acesteia și destinație. ...
A.10.4.1.83. Evacuarea fumului (desfumarea) din încăperile și spațiile subterane se asigură în cazurile și condițiile precizate în anexă, pe niveluri ale subsolului, independent de evacuarea fumului (desfumarea) nivelurilor supraterane ale clădirii. ...
A.10.4.1.84. Echiparea și dotarea spațiilor din subsolul clădirilor supraterane existente cu mijloace și instalații de semnalizare și stingere a incendiilor, se realizează conform prevederilor din prezenta anexă și reglementărilor tehnice de specialitate având în vedere ansamblul clădirii supraterane. ...
A.10.4.1.85. Debitele instalațiilor de stingere cu care se echipează, vor fi egal determinate de compartimentul de incendiu suprateran al clădirii existente respective. ...
A.10.4.1.86. Instalațiile aferente spațiilor și încăperilor din subsolurile clădirilor civile (publice) existente supraterane, se proiectează și execută astfel încât să evite producerea și propagarea incendiilor, corespunzător prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate (sanitare, electrice, termice, ventilare-condiționare etc.). ...
A.10.4.1.87. Pentru asigurarea condițiilor corespunzătoare de intervenție și salvare în caz de incendiu, se prevăd accese din exterior și circulații interioare corespunzător alcătuite, protejate și marcate. ...
...
SECȚIUNEA A III-A CONSTRUCȚII DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE
CAPITOLUL 5 PERFORMANȚE COMUNE CONSTRUCȚIILOR DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE
A.10.5.1. RISC DE INCENDIU (CATEGORII DE PERICOL DE INCENDIU) ȘI NIVEL DE STABILITATE LA INCENDIU Categorii de pericol de incendiu
A.10.5.1.1. Zonele, încăperile, compartimentele de incendiu și construcțiile existente independente de producție și/sau depozitare vor avea determinate categorii de pericol de incendiu, conform prevederilor de la Art. A.10.2.1.4 . până la Art. A.10.2.1.7 . din prezenta anexă. Atunci când în construcțiile existente respective sunt utilizate sau depozitate lichide combustibile, se respectă și măsurile specifice acestora, conform prevederilor din prezenta anexă. Încăperile, compartimentele și construcțiile existente pentru parcarea autovehiculelor, care nu sunt publice, se încadrează în categorii de pericol de incendiu. ...
A.10.5.1.2. În funcție de categoriile de pericol de incendiu determinate și precizate obligatoriu în documentație, se asigură măsurile de siguranță la foc și nivelele de performanță comune și specifice prevăzute în anexă. ...
A.10.5.1.3. La instalațiile tehnologice de producție amplasate în aer liber, categoria de pericol de incendiu se determină de tehnolog, independent pentru fiecare instalație care prezintă caracteristici diferite din acest punct de vedere, stabilind și după caz asigurând măsurile de siguranță la foc și nivelele de performanță necesare precizând obligatoriu zonele până la care se aplică măsurile de protecție stabilite. ...
A.10.5.1.4. Delimitarea zonelor până la care se extind măsurile de siguranță la foc impuse de categoriile A și B (BE3) de pericol de incendiu se face având în vedere posibilitatea prezenței - în timpul funcționării normale și în caz de avarie a amestecurilor de aer cu gaze, vapori sau praf, în concentrații cu pericol de explozie. ...
Nivel de stabilitate la incendiu
Fragment 379
A.10.5.1.5. Construcțiile existente și, după caz, compartimentele de incendiu existente destinate producției și/sau depozitării, vor avea determinat și precizat în documentație nivelul de stabilitate la incendiu. Condițiile minime pe care trebuie să le îndeplinească construcția existentă pentru încadrarea într- un anumit nivelul de stabilitate la incendiu, sunt cele precizate în Art. A.10.2.1.8 . la Art. A.10.2.1.14 .
...
A.10.5.1.6. Structurile metalice neprotejate sau parțial protejate la foc, în zonele expuse direct radiației termice pot fi utilizate la construcții de producție și/sau depozitare de nivelul de stabilitate la incendiu II, indiferent de densitatea sarcinii termice, în următoarele situații: – construcții (compartimente de incendiu), de producție și/sau depozitare încadrate în categoria D (BEI a) sau E (BE1 b) de pericol de incendiu; ...
– construcții (compartimente de incendiu), de producție și/sau depozitare existente încadrate în categoria C (BE2) de pericol de incendiu, cu aria construită de maximum 2.000 mp și cel mult 3 (trei) niveluri supraterane, dacă se asigură limitarea propagării ușoare a incendiilor de la un nivel la altul; ...
– construcții parter existente cu peste 6,00 m înălțime de depozitare a stivelor, protejate cu instalații automate de stingere cu apă; ...
– construcții existente pentru parcarea autovehiculelor acoperite dar deschise perimetral, conform prevederilor din prezenta anexă. ...
Notă: La reducerea rezistenței la foc a structurilor metalice, se va avea în vedere rolul fiecărui element în asigurarea stabilității construcției existente, categoria de importanță a acesteia, numărul utilizatorilor, valoarea bunurilor adăpostite și urmările posibile ale prăbușirii construcției existente.
...
...
A.10.5.2. AMPLASAREA ȘI CONFORMAREA LA FOC Amplasare
A.10.5.2.1. Construcțiile existente de producție și/sau depozitare independente, comasate sau grupate în conformitate cu recomandările generale, se amplasează la distanțele de siguranță stabilite în Art. A.10.2.2.1 . la Art. A.10.2.2.3. , sau se compartimentează corespunzător. ...
A.10.5.2.2. Construcțiile existente de producție și/sau depozitare încadrate în categoria A sau B (BE3ab) de pericol de incendiu, de regulă, vor fi amplasate independent, la distanțe normate (conform prevederilor din prezenta anexă) sau compartimentate față de alte construcții existente sau instalații existente, iar porțiunile de construcție existentă alipite sau înglobate vor fi separate de restul construcției existente, prin elemente de compartimentare corespunzătoare, având în vedere și prevederile Art. A.10.2.1.6 . și Art. A.10.2.1.7 . ...
A.10.5.2.3. La construcții existente independente, porțiuni, spații sau încăperi cu pericol de explozie - categoriile A și B (BE3 ab) - se vor preciza și delimita obligatoriu zonele de protecție până la care trebuie asigurate măsurile specifice acestora. ...
Conformare la foc
A.10.5.2.4. Conformarea la foc a construcțiilor existente și compartimentelor existente de incendiu destinate producției și/sau depozitării, va avea în vedere prevederile Art. A.10.2.2.5 . până la Art. A.10.2.2.10 . și cele specifice acestora, asigurând îndeplinirea condițiilor de corelare dintre categoria de pericol, nivelul de stabilitate la incendiu, numărul de niveluri și aria construită. ...
A.10.5.2.5. Ariile construite ale construcțiilor existente și compartimentelor de incendiu existente și numărul de niveluri admise pentru construcții de producție și/sau depozitare, sunt cele precizate în Tabelul 168. ...
A.10.5.2.6. Nu se recomandă dispunerea încăperilor și spațiilor existente încadrate în categoria A sau B (BE3a,b) de pericol de incendiu, în subsolurile construcțiilor existente supraterane, iar atunci când aceasta este justificată tehnic, numai în condițiile separării prin planșeu rezistent la explozie. ...
Fragment 380
A.10.5.2.7. În spațiile de producție nu se vor depozita liber materiale sau substanțe (combustibile sau incombustibile), decât în cantitățile și sorturile strict necesare fluxului tehnologic pentru un schimb de lucru. Tabelul 168: Arii construite și număr de niveluri admise pentru construcții existente și compartimente de incendiu ale construcțiilor existente de producție și/sau depozitare Categoria de pericol de incendiu
Nivelul de stabilitate la incendiu
Număr de niveluri admise
Aria maximă construită (la sol) admisă pentru construcții sau un compartiment de incendiu (mp)
Clădire parter
Clădire cu două niveluri
Clădire cu trei sau mai multe niveluri
0
1
2
3
4
5
A, B (BE3ab)
I-II
6
nelimitat
nelimitat
nelimitat
C (BE2)
I
nelimitat
nelimitat
nelimitat
nelimitat
II
6
nelimitat
11.700
7.800
III
3
5.200
3.500
2.600
IV
2
2.800
2.000
nu se admit
V
1
1.200
nu se admit
nu se admit
D (BE1a)
I-II
nelimitat
nelimitat
nelimitat
nelimitat
III
3
6.500
5.200
3.500
IV
2
3.500
2.600
nu se admit
V
1
1.500
nu se admit
nu se admit
E (BE1b)
I-II
nelimitat
nelimitat
nu se admit
nelimitat
III
3
7.800
6.500
3.500
IV
2
3.500
2.600
nu se admit
V
2
2.600
1.500
nu se admit
Note Tabelul 168: (a) Ariile construite se pot majora cu 100% pentru construcțiile existente și compartimentele de incendiu existente echipate cu instalații automate de stingere, sau cu 50% pentru cele prevăzute cu sisteme corespunzătoare pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți produse în timpul incendiului, respectiv cu 25% pentru cele echipate cu instalații automate de semnalizare a incendiilor. Majorările menționate nu se cumulează. ...
(b) La construcții existente și compartimente de incendiu existente cu două sau mai multe niveluri, se poate mări aria parterului acestora în limitele admise numai pentru construcții existente parter, dacă planșeul de deasupra parterului este clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistent la foc minimum 2 ore și 30 minute (REI 150) pentru construcțiile edificate înainte de 01 ianuarie 2007 sau rezistent la foc minimum 3 ore (REI 180) pentru construcțiile edificate după data de 01 ianuarie 2007 și nu are goluri. ...
(c) În cazuri justificate tehnic și asigurând măsuri suplimentare de protecție și de îmbunătățire a cerinței de securitate la incendiu care se efectuează în baza unei/unor expertize tehnice pentru cerința fundamentală securitate la incendiu, de către specialiști atestați potrivit legii (experți tehnici pentru cerința fundamentală securitate la incendiu construcții și/sau instalații), investitorii pot stabili arii construit mai mari prin hotărâri scrise ale consiliilor de conducere respective. În aceleași condiții, la construcții existente de nivelul de stabilitate la incendiu îi pot mări numărul de niveluri dacă procesul tehnologic o impune, cu condiția luării unor măsuri de protecție care să reducă posibilitățile de propagare a incendiilor de la un nivel la altul. ...
...
A.10.5.2.8. Prin conformarea spațiilor de producție și/sau depozitare existente se va urmări limitarea posibilităților de propagare a focului și a fumului, asigurându-se dispunerea celor periculoase în zone distincte și cu luarea măsurilor de protecție necesare. ...
...
A.10.5.3. ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVE A.10.5.3.1. Construcțiile existente de producție și/sau depozitare se alcătuiesc corespunzător prevederilor subcapitolului 2.4. al anexei, îndeplinind performanțele admise. ...
A.10.5.3.2. Prin modul de alcătuire și realizare, elementele de construcție utilizate nu trebuie să propage focul cu ușurință. ...
A.10.5.3.3. Golurile interioare constructive ale elementelor de construcție vor avea continuitatea întreruptă, astfel încât să nu favorizeze propagarea fumului și a focului în construcție existentă. ...
A.10.5.3.4. Încăperile și spațiile închise încadrate în categoria D (BE1a) de pericol de incendiu, trebuie să aibe pereți și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. ...
A.10.5.3.5. Plafoanele suspendate sau autoportante (incombustibile sau combustibile) nu sunt admise la încăperi și spații închise încadrate în categoriile A sau B (BE3a,b) de pericol de incendiu. ...
A.10.5.3.6. Elementele de construcție care delimitează spații cu pericol de explozie, din categoriile A și B (BE3a,b) de pericol de incendiu, vor fi clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, iar atunci când le separă de restul construcției existente, vor fi și rezistente la explozie. ...
Fragment 381
A.10.5.3.7. Grinzile, rampele, podestele și treptele scărilor interioare de circulație funcțională la platforme de lucru -fără locuri permanente de muncă - pot fi alcătuite și realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și neînchise în case de scări proprii. ...
A.10.5.3.8. Încăperile de depozitare cu aria mai mare de 36 mp, se alcătuiesc și se realizează conform prevederilor Art. A.10.2.4.45 . și Art. A.10.2.4.46. , precum și a prevederilor specifice acestora. ...
A.10.5.3.9. Spațiile, încăperile și construcțiile existente încadrate în categoria A sau B (BE3a,b) de pericol de incendiu, se alcătuiesc potrivit prevederilor de la Art. A.10.2.3.50 . până la Art. A.10.2.3.60 . din prezenta anexă și a reglementărilor tehnice specifice. ...
...
A.10.5.4. LIMITAREA PROPAGĂRII FOCULUI ȘI A FUMULUI A.10.5.4.1. Compartimentele de incendiu existente constituite conform prevederilor anexei, se separă de restul construcției existente prin elemente corespunzătoare categoriei de pericol de incendiu și densității sarcinii termice asigurând nivelul de performanță normat (conform prevederilor din prezenta anexă). În același mod vor fi separate între ele și porțiuni ale construcției existente încadrate în categorii de pericol de incendiu diferite. ...
A.10.5.4.2. În interiorul compartimentelor de incendiu existente, se prevăd elemente despărțitoare orizontale și/sau verticale, care să împiedice propagarea focului și a fumului pe arii mari construite. ...
A.10.5.4.3. Elementele de construcție utilizate pentru împiedicarea propagării focului și a fumului vor fi de tipul celor stabilite în subcapitolul 2.3. din anexă, precum și de la Art. A.10.9.36 . până la Art. A.10.9.45 . ...
A.10.5.4.4. În construcțiile existente parter, încadrate în categoriile C, D sau E (BE2, BE1a,b) de pericol de incendiu se admite separarea categoriilor mai periculoase (C sau D (BE2 sau BE1a)), cu aria mai mare de 400 mp sau cu un volum mai mare de 10% din cel al compartimentului de incendiu existent, prin pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și rezistenți la foc minimum 3 ore (EI/REI 180) atunci când separă categoria C (BE2) față de categoria D sau E (BE 1 a, b) și respectiv 2 ore (EI/REI 120) când separă categoria D (BE1a) față de categoria E (BE1b) de pericol de incendiu (ca înlocuitori ai pereților antifoc). ...
A.10.5.4.5. În cadrul compartimentelor de incendiu existente ale construcțiilor de producere și/sau depozitare existente de nivelul de stabilitate la incendiu I, II și/sau III de rezistență la foc, atunci când din motive funcționale se prevăd pereți interiori clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc de minimum 1 oră (EI/REI 60), care separă între ele încăperi din aceeași categorie de incendiu A, B sau C (BE3a,b sau BE2), golurile de circulație din acești pereți se protejează cu uși rezistente la foc 45 minute (EI 45-C), echipate cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu. Această prevedere nu este obligatorie pentru golurile de circulație dintre grupuri de încăperi din aceeași categorie de pericol de incendiu, care prin însumarea ariilor au mai puțin de 400 mp. ...
A.10.5.4.6. În pereții de separare a caselor de scări și a ascensoarelor, față de încăperi sau grupuri de încăperi de categoria C (BE2) de pericol de incendiu cu aria mai mare de 400 mp, golurile de circulație se protejează cu uși rezistente la foc 45 minute (EI 45-C), echipate cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu. Atunci când pereții de separare a caselor de scări și ai ascensoarelor sunt rezistenți la explozie corespunzător categoriilor A sau B (BE3) de pericol, indiferent de aria acestora, golurile de circulație funcțională se protejează corespunzător prevederilor Art. A.10.2.3.46 . până la Art. A.10.2.3.48 . ...
A.10.5.4.7. Pereții și planșeele de separare a anexelor tehnico-sociale, laboratoarelor și atelierelor anexă față de spațiile din categoriile A sau B (BE3a,b) de pericol de incendiu, trebuie să fie rezistente la explozie, iar golurile de comunicare strict funcționale din acestea protejate corespunzător prevederilor Art. A.10.2.3.40 . până la Art. A.10.2.3.50.
...
A.10.5.4.8. Pereții despărțitori dintre spațiile din categoria C (BE2) de pericol de incendiu și anexele tehnico-sociale, laboratoarele și atelierele anexă ale acestora (cu excepția grupurilor sanitare), trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc de minimum 2 ore (REI/EI 120). Golurile de comunicare din acești pereți se protejează cu uși rezistente la foc minimum 45 minute (EI45-C), echipate cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu. Planșeele de separare vor fi A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc minimum 45 de minute (REI 45), iar eventualele goluri din acestea protejate cu elemente de închidere rezistente la foc minimum 45 de minute (EI 45). ...
Fragment 384
A.10.5.6.8. În construcțiile existente de producție și/sau depozitare, rampele scărilor aferente subsolului vor fi separate de rampele scărilor supraterane, inclusiv de parterul construcției existente, de regulă, prin elemente de construcție clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu rezistența la foc stabilită în funcție de densitatea sarcinii termice, asigurându-se accesul la rampele subterane direct din exterior. Eventualele goluri de acces funcțional între rampele subsolului și cele supraterane la nivelul parterului, se protejează cu elemente de închidere rezistente la foc 1 oră și 30 de minute (EI 90-C) echipate cu dispozitive de autoînchidere. Fac excepție accesele strict funcționale la subsolurile tehnice, precum și cazurile în care subsolul nu este separat de construcția existentă supraterană prin planșeu plin, rezistent la foc. ...
A.10.5.6.9. Pentru evacuarea persoanelor din locurile permanente de lucru ale platformelor supraterane de producție și/sau depozitare deschise (fără închideri perimetrale), inclusiv a încăperilor de lucru amenajate pe acestea, se vor asigura - indiferent de numărul de niveluri și categoria de pericol de incendiu - scări închise sau deschise de evacuare, amplasate, alcătuite și realizate conform prevederilor din prezenta anexă. ...
A.10.5.6.10. Scările exterioare deschise de evacuare, se amplasează și realizează astfel încât circulația utilizatorilor să nu poată fi blocată de flăcările sau fumul produs în caz de incendiu la construcția existentă (platformele) pentru care se prevăd, sau la obiecte situate în vecinătate. ...
A.10.5.6.11. La determinarea fluxurilor de evacuare ce trebuie asigurate în caz de incendiu, la construcțiile existente de producție se ia în considerare totalul personalului permanent din cel mai numeros schimb, stabilit prin proiect. Pentru depozite se ia în considerare personalul cu activitate permanentă stabilit prin proiect. Atunci când nu este necesar permanent în depozit, condițiile de evacuare nu sunt obligatorii. ...
A.10.5.6.12. Capacitatea de evacuare a unui flux (C) se determină conform Tabelul 169. Tabelul 169: Capacități de evacuare pentru construcții existente și compartimente de incendiu ale construcțiilor existente de producție și/sau depozitare Construcții existente de producție și/sau depozitare din categoria de pericol de incendiu:
Capacitatea de evacuare (C) a unui flux (număr de persoane)
A- B (BE 3 a, b)
65
C (BE2)
75
D-E (BE1a,b)
90
...
A.10.5.6.13. Lungimile maximum admise ale căilor de evacuare din construcțiile existente de producție și/sau depozitare, sunt conform Tabelul 170. Tabelul 170: Lungimi de evacuare pentru construcții existente și compartimente de incendiu ale construcțiilor existente de producție și/sau depozitare Construcții existente de producție și/sau depozitare
lungime căi de evacuare
Categoria de pericol de incendiu
Nivelul de stabilitate la incendiu
în două direcții diferite
într-o singură direcție (coridor înfundat)
Pentru parterul construcției existente
Pentru etaje sau subsoluri existente
Pentru parter, etaje, subsoluri existente
metri
metri
metri
A-B (BE3a,b)
I și/sau II
30
25
20
C (BE2)
I și/sau II
100
75
25
III
80
60
25
IV
50
30
25
V
45
25
25
D-E (BE1a,b)
I și/sau II
nu se limitează
III
100
75
25
IV
60
50
25
V
50
40
25
Notă Tabel 170: Lungimea maximă a căii de evacuare nu se normează în toate situațiile în care la fiecare nivel al construcției existente se pot afla simultan maximum 10 persoane, indiferent de categoria de pericol de incendiu și nivelul de stabilitate la incendiu al construcției existente.
...
...
A.10.5.7. INSTALAȚII DE SEMNALIZARE ȘI STINGERE A INCENDIILOR A.10.5.7.1. Construcțiile existente de producție și/sau depozitare se echipează și dotează cu instalații și mijloace de semnalizare și stingere a incendiilor în conformitate cu prevederile din prezenta anexă și ale reglementărilor tehnice de specialitate, precum și suplimentar, ori de câte ori beneficiarul solicită. ...
A.10.5.7.2. La stabilirea echipării și dotării, trebuie să se aibă în vedere utilizarea echipamentelor, instalațiilor, mijloacelor și substanțelor corespunzătoare riscurilor de incendiu (anterioarelor categorii de pericol de incendiu), caracteristicilor de manifestare a acestora și claselor de incendiu, precum și compatibilitatea acestora, asigurând realizarea siguranței la foc corespunzătoare. ...
A.10.5.7.3. Instalațiile de semnalizare și stingere a incendiilor la construcțiile de producție și/sau depozitare cu pericol de incendiu deosebit sau vulnerabile la incendiu, vor fi astfel realizate încât să asigure parametrii funcționali și în cazul unei avarii la elementele componente. ...
Fragment 386
A.10.5.10.7. Organizarea serviciului privat pentru situații de urgență, tipul serviciului, echiparea și dotarea acestuia, se stabilesc potrivit prevederilor actelor normative, în funcție de pericolul de incendiu și vulnerabilitate, precum și de nivelul de echipare cu instalații de semnalizare și stingere a construcției existente. ...
A.10.5.10.8. Construcțiile existente sau grupurile de construcții existente de producție și/sau depozitare vor avea constituite servicii private pentru situații de urgență conform prevederilor actelor normative de profil. Beneficiarii pot stabili constituirea serviciului de pompieri și la arii desfășurate mai mici. ...
A.10.5.10.9. Nivelul de dotare și încadrare cu personal al serviciului private pentru situații de urgență se stabilește în funcție de periculozitate, amplasare, vulnerabilitatea la incendiu și efectele unui eventual incendiu, având în vedere și scenariile de siguranță la foc conform actelor normative specifice. ...
...
CAPITOLUL 6 PERFORMANȚE SPECIFICE CONSTRUCȚIILOR DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE
A.10.6.1. PERFORMANȚE ALE TIPURILOR DE CONSTRUCȚII DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE Construcții existente de tip obișnuit
A.10.6.1.1. Construcțiile existente de producție și/sau depozitare de tip obișnuit sunt cele care nu se încadrează în tipurile de construcții existente monobloc sau blindate. Construcțiile, spațiile și încăperile de producție existente vor avea stabilite și precizate categoriile de pericol de incendiu. La cele de depozitare vor fi precizate categoriile de pericol de incendiu și clasele de periculozitate, stabilite conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă. ...
A.10.6.1.2. Construcțiile existente de producție și/sau depozitare pot fi de nivelul de stabilitate la incendiu I, II, III, IV și/sau V de rezistență la foc, în condițiile respectării corelației dintre nivelul de stabilitate la incendiu, categoria de pericol de incendiu, numărul de niveluri și aria compartimentului de incendiu, conform Art. A.10.5.2.5 . și Tabelul 168 precum și a condițiilor de protecție corespunzătoare. În cazurile în care se utilizează lichide combustibile în cantități mai mari decât cele prevăzute în anexă, se iau măsuri tehnice suplimentare, corespunzător reglementărilor tehnice specifice acestora. ...
A.10.6.1.3. Construcțiile existente obișnuite pot fi amplasate independent sau grupate sau comasate cu alte construcții existente de producție și/sau depozitare în limitele compartimentelor de incendiu admise în condițiile stabilite în prezenta anexă. Construcțiile existente de producție și/sau depozitare, de regulă nu se grupează sau comasează cu clădiri civile (publice) existente, fiind obligatorie compartimentarea lor potrivit prevederilor din prezenta anexă. Fac excepție construcțiile existente cu funcțiuni mixte, la care se asigură măsurile de protecție corespunzătoare acestora. ...
A.10.6.1.4. Construcțiile existente de producție și/sau depozitare obișnuite, se amplasează față de alte construcții existente învecinate la distanțele de siguranță prevăzute în Art. A.10.2.2.2 . și Tabelul 145 sau se compartimentează prin pereți antifoc și, după caz, rezistenți la foc sau la explozie conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă. ...
A.10.6.1.5. Prin conformarea construcțiilor existente de producție și/sau depozitare, se va urmări dispunerea spațiilor cu categorii de pericol de incendiu periculoase pe cât posibil, în zone distincte și asigurate măsurile de protecție la foc corespunzătoare, astfel încât în caz de incendiu să nu fie afectate arii mari construite sau să pună în pericol obiecte învecinate sau ele să fie periclitate de vecinătăți. ...
A.10.6.1.6. Construcțiile existente de producție și/sau depozitare se realizează din materiale și elemente de construcție corespunzătoare nivelului de stabilitate la incendiu asigurat, conform prevederilor de la Art. A.10.2.1.8 . până la Art. A.10.2.1.14 ., astfel alcătuite încât să nu conducă la propagarea ușoară a focului. ...
A.10.6.1.7. În interiorul compartimentelor de incendiu, pereții și planșeele prevăzute funcțional, vor asigura și limitarea propagării focului și a fumului, conform prevederilor din prezenta anexă. ...
A.10.6.1.8. Între porțiunile de construcții existente independent funcționale dar comasate în cadrul unui compartiment existent de incendiu, se prevăd elemente despărțitoare (pereți, planșee) A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc determinată în funcție de densitatea sarcinii termice cea mai mare a spațiilor adiacente, fără a fi mai mică de 1 oră și 30 de minute (EI/REI 90 pereți și REI 90 planșee). Atunci când separă încăperi sau spații cu pericol de explozie - categoriile A sau B (BE3a,b) - elementele despărțitoare respective vor fi și rezistente la explozie. ...
Fragment 387
A.10.6.1.9. Încăperile de depozitare a materialelor și substanțelor combustibile cu aria mai mare de 36 mp, se compartimentează față de restul construcției conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă. La aceste încăperi de depozitare și la casele de scări de evacuare închise (fără ferestre), este obligatorie asigurarea evacuării fumului (desfumarea), conform prevederilor de la art. Art. A.10.9.1 . până la Art. A.10.9.35 . ...
A.10.6.1.10. În construcțiile existente de producție și/sau depozitare obișnuite vor fi asigurate căi de evacuare a persoanelor corespunzător distribuite, alcătuite, realizate și dimensionate, în conformitate cu prevederile de la Art. A.10.2.5.1 . până la Art. A.10.2.5.74. . și de la Art. A.10.5.6.1 . până la Art. A.10.5.6.13 . La depozitele fără locuri permanente de lucru nu este obligatorie asigurarea căilor de evacuare caz de incendiu. ...
A.10.6.1.11. Construcțiile existente de producție și/sau depozitare obișnuite se echipează cu instalații de semnalizare și stingere a incendiilor, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate. În afară de domeniul obligatoriu de echipare, beneficiarii pot stabili prevederea unor astfel de instalații și în alte cazuri. ...
A.10.6.1.12. Instalațiile aferente construcțiilor existente (electrice, termice, sanitare, ventilare etc.) se asigură și realizează conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate. ...
A.10.6.1.13. Pentru intervenție în caz de incendiu, construcțiile existente obișnuite de producție și/sau depozitare, vor avea asigurate căi exterioare de acces și circulație pentru autospeciale de intervenție, de regulă, pe cel puțin două laturi. Fac excepție construcțiile existente cu aria desfășurată de maximum 500 mp, care pot fi accesibile pe o latură. Căile interioare destinate personalului de intervenție în caz de incendiu, vor fi corespunzător alcătuite și realizate, de regulă, constituite din circulațiile funcționale ale construcției existente. Căile interioare de intervenție vor asigura accesul ușor în zonele și încăperile stabilite cu pericol de incendiu, precum și la instalațiile și dispozitivele de siguranță la foc prevăzute, marcându-se corespunzător. ...
A.10.6.1.14. Dotarea construcțiilor existente de producție și/sau depozitare și a instalațiilor cu mijloace tehnice de stingere în caz de incendiu și constituirea serviciului privat pentru situații de urgență se asigură conform prevederilor de la Art. A.10.5.10.1 . până la Art. A.10.5.10.9 . Construcțiile existente de producție și/sau depozitare vor avea constituite și organizate servicii private pentru situații de urgență conform prevederilor actelor normative de profil. Nivelul de dotare, tipul de serviciu și încadrarea cu personal se stabilesc conform actelor normative specifice. ...
Construcții existente monobloc
A.10.6.1.15. Construcțiile existente de producție și/sau depozitare monobloc, sunt considerate cele care au lățimea mai mare de 72 m și aria construită peste 20.000 mp. Gruparea sau comasarea mai multor compartimente de incendiu, separate cu pereți antifoc și având niveluri de stabilitate la incendiu diferite (I la V), nu constituie o construcție existentă monobloc în sensul prevederilor din prezenta anexă, ci o grupare de compartimente de incendiu independente, la fiecare asigurându-se îndeplinirea condițiilor de siguranță la foc specifice. Compartimentele de incendiu existente vor cuprinde de regulă activități independente, la care se aplică măsurile corespunzătoare de protecție. ...
A.10.6.1.16. Construcțiile existente monobloc trebuie să îndeplinească condițiile de încadrare în nivelul de stabilitate la incendiu I sau II, recomandându-se separarea acestora în compartimente de incendiu, conform prevederilor Art. A.10.5.2.5 . și Tabelul 168 din anexă. Construcțiile existente monobloc vor îndeplini condițiile de performanță la foc specifice acestora. ...
A.10.6.1.17. Construcțiile existente monobloc se amplasează independent, cel puțin la distanțele de siguranță normate (prevăzute în anexă) față de alte construcții învecinate, recomandându-se dublarea acestora. ...
A.10.6.1.18. Porțiunile de construcție existente cu pericol mare de incendiu se vor dispune în zone distincte, de regulă, adiacent închiderilor perimetrale ale acestora și pe cât posibil grupate. ...
A.10.6.1.19. În construcțiile existente monobloc, spațiile și compartimentele de incendiu din categoriile A, B și C (BE3a,b și BE2) de pericol de incendiu, se prevăd în părțile lor superioare (treimea superioară a pereților exteriori și/sau acoperiș) cu dispozitive de evacuare a fumului (desfumare) în caz de incendiu, realizate conform prevederilor de la Art. A.10.9.1 . până la Art. A.10.9.35. , având suprafața însumată de cel puțin 0,2% din aria încăperilor sau compartimentelor respective, sau cu evacuări mecanice. ...
Fragment 388
A.10.6.1.20. În construcțiile existente și spațiile închise existente (fără pereți despărțitori interiori), cu arii libere mai mari de 10.400 mp ale construcțiilor existente monobloc și încadrate în categoriile A, B sau C (BE3a,b sau BE2) de pericol de incendiu, pentru limitarea propagării incendiilor se prevăd sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți, realizate conform prevederilor de la Art. A.10.9.36 . până la Art. A.10.9.45 . ...
A.10.6.1.21. Construcțiile existente de producție și/sau depozitare, monobloc, vor avea asigurate, căi de evacuare a utilizatorilor, corespunzător dimensionate, distribuite, alcătuite și realizate, potrivit prevederilor de la Art. A.10.2.5.1 . până la Art. A.10.2.5.74 . și de la Art. A.10.5.6.1 . până la Art. A.10.5.6.13 . ...
A.10.6.1.22. Echiparea și dotarea construcțiilor existente de producție și/sau depozitare monobloc cu instalații și mijloace de semnalizare și stingere a incendiilor se asigură potrivit prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate, în funcție de categoriile de pericol de incendiu determinate, de nivelul de stabilitate la incendiu asigurat și de vulnerabilitatea acestora la incendiu. În construcțiile existente monobloc se pot asigura și hidranți de incendiu interiori subterani (sub pardoseală) racordați la rețeaua de hidranți exteriori, astfel amplasați încât să poată fi utilizați pentru stingere. ...
A.10.6.1.23. Instalațiile aferente construcțiilor existente monobloc vor fi proiectate și realizate conform prevederilor tehnice specifice acestora. ...
A.10.6.1.24. Construcțiile existente monobloc se dotează cu mijloace tehnice de stingere corespunzătoare claselor de incendiu din spațiile respective (stingătoare portative, stingătoare transportabile, lăzi cu nisip, panouri pentru incendiu etc.) potrivit reglementărilor. ...
A.10.6.1.25. Construcțiile existente monobloc de producție și/sau depozitare încadrate în categoriile A, B sau C (BE3a,b sau BE2) de pericol de incendiu, vor avea constituite și organizate servicii private pentru situații de urgență conform prevederilor actelor normative de profil. Nivelul de dotare, tipul de serviciu și încadrarea cu personal se stabilesc conform actelor normative specifice. ...
Construcții existente blindate
A.10.6.1.26. Construcțiile existente de producție și/sau depozitare blindate, inclusiv încăperile blindate cu aria mai mare de 700 mp, se alcătuiesc și realizează în conformitate cu prevederile din prezenta anexă îndeplinind condițiile de corelare stabilite în Art. A.10.5.2.5 . și Tabelul 168. ...
A.10.6.1.27. Construcțiile existente blindate pot fi amplasate independent sau grupate ori comasate cu alte construcții. ...
A.10.6.1.28. Gruparea sau comasarea construcțiilor existente blindate cu alte construcții existente de producție și/sau depozitare se poate realiza în limitele compartimentelor de incendiu stabilite în Art. A.10.5.2.5 . și Tabelul 168, asigurându-se separarea funcțiunilor cu elemente de construcții verticale și după caz, orizontale (pereți și planșee) din clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și rezistență la foc determinată în funcție de densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente. Față de clădiri civile (publice) existente de care se alipesc, se asigură separarea cu pereți de compartimentare corespunzătoare, iar atunci când sunt înglobate se realizează separarea cu pereți și planșee rezistente la foc, conform prevederilor. ...
A.10.6.1.29. Construcțiile existente independente blindate se amplasează față de alte construcții învecinate, la distanțele de siguranță prevăzute în Art. A.10.2.2.2 și Tabelul 145 sau se compartimentează corespunzător față de acestea. ...
A.10.6.1.30. Construcțiile existente blindate vor fi astfel conformate la foc încât să nu faciliteze propagarea incendiilor pe arii mari, iar spațiile cu pericol mare de incendiu, pe cât posibil, vor fi dispuse în zone distincte. ...
A.10.6.1.31. Construcțiile existente blindate, (inclusiv încăperile blindate cu aria mai mare de 700 mp), din categoriile A, B și C (BE2a,b și BE2) de pericol de incendiu, se prevăd cu dispozitive care să asigure evacuarea fumului în caz de incendiu (desfumare). Dispozitivele vor avea aria liberă însumată de cei puțin 0,2% din aria pardoselii spațiilor sau compartimentelor respective, fiind alcătuite, distribuite și realizate conform prevederilor de la Art. A.10.9.1 . până la Art. A.10.9.35 . Evacuarea fumului (desfumarea) se poate asigura și mecanic. ...
A.10.6.1.32. Atunci când construcțiile existente blindate sau spații deschise (fără pereți despărțitori interiori) cu arii mai mari de 10.400 mp și încadrate în categoriile A, B și C (BE3a,b și BE2) de pericol de incendiu, pentru limitarea propagării incendiilor se asigură sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți, realizate conform prevederilor de la Art. A.10.9.36 . până la Art. A.10.9.45 . ...
Fragment 391
A.10.6.2.19. Construcțiile existente și încăperile existente de depozitare a materialelor și substanțelor, se realizează corespunzător prevederilor Art. A.10.6.2.1. , având în vedere categoria de pericol de incendiu și clasa de periculozitate a acestora, determinată în funcție de aportul pe care-l pot aduce la apariția și dezvoltarea incendiilor, precum și de sensibilitatea lor la efectele incendiilor, conform Tabelul 171. Răspunderea în vederea adoptării măsurilor privind depozitarea materialelor/ produselor și substanțelor cu periculozitate deosebit de mare și a celor cu periculozitate mare specificate în Tabelul 171 la lit. F (lichide combustibile cu temperaturi de inflamabilitate între 50-100°C) cade în sarcina proiectantului și a investitorului/beneficiarului (privind măsurile de conformare pe linia securității la incendiu în ceea ce privește modul de depozitare al substanțelor sau amestecurilor potrivit și a prevederilor privind periculozitatea acestora). Proiectantul având în vedere tema de proiectare și tipul, cantitățile și posibila interacțiune a materialelor/produselor și substanțelor depozitate puse la dispoziție de către beneficiar în funcție de specificațiile producătorului, împreună cu tehnologul, trebuie să asigure măsuri de conformare în raport cu produsele sau amestecurile depozitate și în raport cu periculozitatea acestora, pentru adoptarea măsurilor de protecție și conformare pe linia securității la incendiu al spațiilor respective. În toate cazurile, proiectanții vor aplica și metodologia de clasificare pe categorii a mărfurilor depozitate (redată în SR EN 12845) și atunci când apa nu este indicată ca substanță de stingere, se prevăd instalații automate de stingere cu alte substanțe prevăzute în normativul de profil. încadrarea în riscuri de incendiu a spațiilor, încăperilor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor de producție și/sau depozitare cu materiale/produse și substanțe depozitate având clasa de periculozitate: P.1., P.2., P.3. și P.4. (cu excepția Lichidelor combustibile cu temperaturi de inflamabilitate între 50-100°C) se determină în acord și cu calculul densității sarcinii termice și se iau obligatoriu măsuri privind limitarea incendiului, prevăzute în prezenta anexă. Tabelul 171: Clasificarea materialelor și substanțelor depozitate (după clasa de periculozitate) pentru construcții existente, compartimente de incendiu ale construcțiilor existente și încăperi existente de depozitare a materialelor și substanțelor Clasa de periculozitate
Caracteristicile materialelor și substanțelor
Felul ambalajului
Exemple
P.1. Fără periculozitate
Materiale incombustibile care nu pot da naștere la reacții periculoase
Fără ambalaje (în vrac) sau în ambalaje incombustibile
Minereuri, produse și piese metalice (inerte) ciment, nisip, beton, materiale de construcții refractare, azbest; fructe, legume, carne; conserve în cutii metalice sau borcane; lichide incombustibile (inerte) îmbuteliate etc.
P.2. Cu periculozitate redusă
A. Materiale din clasa P.1.
În ambalaje cu combustibilitate redusă, menționate în coloana 3.
Minereuri și alte materiale inerte, în saci sau butoaie combustibile; piese metalice în folii sau prelate greu combustibile; piese metalice, elemente din beton, azbociment, pe palete din lemn, lichide incombustibile sau conserve în ambalaje incombustibile în navete sau lădițe combustibile ori pe palete de lemn etc.
B. Materiale care se aprind greu, au o viteză redusă de ardere și nu au o putere calorică mare
Neambalate în ambalaje menționate în coloana 3
Aparate electrice; obiecte executate din bachelită și rășini fenolice; melamină; piei brute; baloți de lână (spălată și uscată); zahăr brut și cereale în vrac sau în saci; produse de panificație; tutun în butoaie.
C. Lichide incombustibile inerte
În ambalaje combustibile
Lapte: apă minerală în butelii din plastic, cutii carton etc.
P.3. Cu periculozitate medie
A. Materiale din clasele P.1 și P.2
Ambalate în cutii de carton
-
B. Materiale cu reacție la foc medie (care nu se încadrează în clasele P.4. și P.5.) și cu putere calorică cei mult 27.3 J/Kg
În orice fel de ambalaje, cu excepția celor din materiale plastice spongioase
Mobilă (fără garnituri din buret de cauciuc sau plastic) și obiecte masive din lemn goale; butoaie din lemn (fără reziduri periculoase); bambus; panouri din fibre de lemn: produse din ebonită; fibre animale (lână, mătase naturală, păr etc.) și fibre artificiale cu reacție la foc redusă (poliamidice, poliesterice, poliacrilice, polivinilice); țesături și confecții executate din asemenea fibre; fibre vegetale toarse gros; saltele și perne (fără buret de cauciuc sau materiale plastice); articole din piele; cărți; papetărie; negru de fum (ambalat în saci sau granulat); amidon; făina de cereale; zahăr cristalizat, paste făinoase și alte articole de băcănie - ambalate în pungi; tutun, ceai, legume uscate; grăsimi etc.
C. Lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate mai mare de 100°C
În ambalaje incombustibile care pot fi introduse în cutii de carton
Vopsele de ulei în cutii, borcane, butoaie și similare; produse farmaceutice combustibile în cutii, bidoane, damigene, sticle etc.; lubrefianți și glicoli în butoaie sau bidoane; uleiuri vegetale în butoaie sau sticle etc.
P.4 Cu periculozitate mare
A. Materiale și produse din clasele P.1. ÷ P.3.
În ambalaje din materiale plastice spongioase
B. Materiale combustibile cu viteză mare de ardere sau cu o putere calorică mai mare de 27,3 J/Kg
Indiferent de forma de ambalare
Lemn în formă de tocătură și talaș; fibre vegetale (in, cânepă bumbac); fibre artificiale cu Pc ≥ 27.300 J/Kg; confecții executate din asemenea fibre, saltele și plăpumi cu umpluturi din buret, cauciuc sau materiale plastice spongioase; fibre textile; vată; paie; zegras; împletituri din nuiele; celuloză, carton; hârtie, cauciuc brut sau prelucrat; materiale plastice și obiecte confecționate din acestea (alt fel carton; hârtie, cauciuc brut sau prelucrat; materiale plastice și obiecte confecționate din acestea (alt fel decât sub formă de fibre) care nu sunt menționate la clasa P.3.
C. Materiale și produse necombustibile care pot suferi deteriorări importante în urma acțiunii temperaturilor înalte, a apei sau gazelor corozive.
Indiferent de natura ambalajelor
Aparatura electrică și electronică având relee și contacte sensibile necapsulate; tuburi electronice; utilaje și aparate de înaltă precizie; bijuterii; medicamente și produse cosmetice etc.
D. Materiale și produse care sub efectul temperaturii degajă cantități importante de gaze corozive
Indiferent de natura ambalajelor
Policiorură de vinii, teflon și rășini epoxidice; acid clorhidric; clorură de var etc.
E. Lichide combustibile din clasa P.3.
În ambalaje combustibile
Lichide ambalate în bidoane din carton sau în bidoane sau în canistre din materiale plastice.
F. Lichide combustibile cu temperaturi de inflamabilitate între 50 ÷ 100°C
În ambalaje incombustibile care pot fi introduse în cutii de carton
Carburanți Diesel; motorină; păcură; smoală; uleiuri pentru acționări hidraulice și de ungere; uleiuri minerale; cerneală tipografică etc.
P.5. Cu periculozitate deosebit de mare
A. Materiale instabile care se pot descompune exploziv la temperatură naturală. Materiale care pot exploda sub efectul încălzirii, frecării, loviturii sau al șocurilor de detonație. Obiecte pirotehnice
Indiferent de natura ambalajelor
Acid acrilic, acid cianhidric, acid percloric anhidru; apă oxigenată concentrată; clorat de amoniu; hidrazină anhidră; acetilenă; acetiluri (de argint, cupru etc.) anhidră cromică; azotat de amoniu sau potasiu, azoturi; bicromat de amoniu sau potasiu; bioxid de clor; hiroxilamina, nitroetan; nidroceluloză uscată; peroxii (de acetii, benoil zinc);chibrituri de fosfor aib; muniție explozivă sau incendiară, exploziv; corpuri pentru artificii, rachete etc.
B. Materiale care la contactul cu alte materiale pot da naștere la reacții explozive sau se pot aprinde
Indiferent de modul de ambalare
Acetonă, acid acetic, acid fluorhidric, anhidru, amoniac, etilendiamină; peroxizi de potasiu sau sodiu etc.
C. Materiale susceptibile să se autoaprindă
Indiferent de modul de ambalare
Carton asfaltat în rulori; cărbune bituminos; deșeuri de cauciuc sau lână; făină; de lucerna de peste; fosfor alb; îngrășăminte organice umede; mangal; semințe de in etc.
D. Substanțe oxidante capabile să inițieze aprinderea materialelor combustibile la contactul cu acestea
Indiferent de modul de ambalare
Acid azotic, clorhidric, sulfuric; brom; clor; ierbicide; iod; salpetru (azotat de potasiu) etc.
E. Materiale care sub efectul căldurii degajă cantități mari de gaze combustibile sau toxice
Indiferent de modul de ambalare
Acrilonitril; alcaloizi; amine; acetonă; anilină; cloroform; clorură de metil; esteri; iod; iodați; piridină; tetrabrommetan; acetat de plumb, butadienă;fosfor; sulfat de metil etc.
F. Materiale care în contact cu apa se aprind, degajă temperaturi capabile să aprindă materialele combustibile din imediata vecinătate sau degajă gaze combustibile
Indiferent de modul de ambalare
Amidă alcalină; amestecuri aluminotermice; bariu; calciu; carbură de calciu (carbid); hidroxid de calciu (var nestins); hidrură de aluminiu, calciu etc. magneziu metalic sau aliaje cu conținut mai mare de 30% (masa de magneziu); potasiu metalic, sodiu metalic; plutoniu, titan, uraniu, zinc pulverulent.
G. Recipienți cu gaze comprimate
Indiferent de modul de ambalare
Recipienți ficși sau transporabili cu gaze sub presiune; recipienți de tip "Spray" etc.
H. Substanțe materiale solide care au o putere calorifică mai mare de 33,6 MJ/Kg sau caracterizate printr-o ardere deosebit de intensă. Lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate mai mică de 55°C. Gaze combustibile
Indiferent de modul de ambalare
Celuloid și obiecte din celuloid; peliculă pe bază de nitroceluloză; peroxilină; bicromat de sodiu; clorați (de calciu potasiu, bariu etc); permanganat de sodiu, calciu sau zinc; proxizi de potasiu, sodiu, plumb; petrol lampant; benzină; sulfura de carbon, toluen; țiței, acetonă, gazolină, alcool etilic etc. Propan, butan, propilenă, hidrogen, butadienă, gaz de furnal, metan etc.
Fragment 392
...
A.10.6.2.20. Lichidele combustibile se încadrează în clase de reacție la foc, în funcție de temperatura de inflamabilitate a vaporilor acestora, conform Tabelul 172. Tabelul 172: Clase de reacție la foc a lichidelor combustibile pentru construcții existente și compartimente de incendiu ale construcțiilor existente de producție și/sau depozitare Temperatura de inflamabilitate a vaporilor t_1, (°C)
≤ 28°C
28°C ÷ 55°C
55°C ÷ 100°C
>100°C
Clasa de reacție la foc a lichidelor
LI
LII
LIII
LIV
...
A.10.6.2.21. În funcție de capacitatea de depozitare și clasa de periculozitate a lichidelor combustibile stocate, categoriile depozitelor de lichide combustibile, se stabilesc conform Tabelul 173. Tabelul 173: Categorii de depozite de lichide combustibile pentru construcții existente, compartimente de incendiu ale construcțiilor existente și încăperi existente de depozitare a lichidelor combustibile stocate Categoria depozitului
Capacitatea depozitată (mc)
Lichide din clasa LI și/sau LII
Lichide din clasa LIII și/sau LIV
D1
peste 100.000
peste 500.000
D2
30.001 - - 100.000
150.001 - - 500.000
D3
2.501 - 30.000
12.501 - 150.000
D4
501 - 2.500
2.501 - 12.500
D5
51 - 500
251 - - 2.500
D6
11 - -50
51 - 250
D7
până la 10
până la 50
Notă Tabelul 173: În cazul în care se păstrează împreună lichide combustibile din clasele LI sau LII cu lichide combustibile din clasele LIII sau LIV, fiecare 1 mc de lichid combustibil din clasele LI sau LII se echivalează cu 5 mc de lichid combustibil din clasele LIII sau LIV.
...
A.10.6.2.22. Depozitele de lichide în rezervoare, după modul lor de execuție, pot fi: a) supraterane, când fundul rezervoarelor se află deasupra terenului înconjurător, la același nivel cu el sau la o adâncime mai mică decât jumătate din înălțimea rezervoarelor, precum și în cazurile când nivelul lichidului este mai sus de cota terenului înconjurător cu minimum 2, 00 m; ...
b) semiîngropate, când fundul rezervoarelor se află îngropat mai mult de jumătate din înălțimea acestora, iar nivelul maximum posibil al lichidului combustibil nu se găsește mai sus de 2,00 m față de cota terenului înconjurător; ...
c) îngropate, când partea superioară a rezervoarelor este cu cel puțin 0,20 m mai jos decât cota terenului înconjurător. ...
Notă: Cota terenului înconjurător se va considera nivelul minim al terenului pe o distanță de 6,00 m de la mantaua rezervoarelor.
...
A.10.6.2.23. În construcții existente sau încăperi ale construcțiilor existente, în cazurile și condițiile admise de prezenta anexă, lichidele combustibile se pot depozita în rezervoare sau recipiente (ambalaje). Indiferent de modul de stocare a lichidelor combustibile, este obligatorie precizarea categoriei depozitului, conform Art. A.10.6.2.21 . și asigurarea măsurilor de protecție specifice prevăzute în prezenta anexă și reglementările tehnice specifice, astfel încât să se asigure limitarea propagării incendiilor și condițiile stingerii cu operativitate. ...
A.10.6.2.24. Depozitarea lichidelor cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor sub 28°C, în cantități mai mari de 2,00 mc și stocate în recipiente și ambalaje, se recomandă să se realizeze în construcții supraterane. ...
Depozite existente închise
A.10.6.2.25. Construcțiile existente închise pentru depozite de materiale și substanțe, (depozite închise), pot fi de nivelul de stabilitate la incendiu de la I până la V, în funcție de categoria de pericol de incendiu și clasa de periculozitate stabilită conform Art. A.10.6.2.19. , cu condiția respectării corelației admise în Art. A.10.5.2.5 . și Tabelul 168, între nivelul de stabilitate la incendiu, numărul de niveluri și aria construită a compartimentului de incendiu, precum și a prevederilor specifice lichidelor combustibile. Fac excepție situațiile precizate în prezenta anexă. ...
A.10.6.2.26. În cazul în care construcția depozitului existent este monobloc sau blindată, este obligatorie respectarea și a prevederilor corespunzătoare acestora, potrivit Art. A.10.6.1.15 . până la Art. A.10.6.1.38 . ...
A.10.6.2.27. Construcțiile existente închise stabilite de beneficiar, în care sunt depozitate materiale, substanțe, produse, obiecte de valoare, sau cu risc mare de incendiu, se recomandă să fie compartimentate cu elemente rezistente la foc în arii construite de maximum 750 m și echipate cu instalații de semnalizare și stingere a incendiilor. ...
Fragment 395
A.10.6.2.44. Depozitele închise (construcții existente sau încăperi cu aria mai mare de 36 mp) pentru materiale sau substanțe combustibile se prevăd cu dispozitive de evacuare a fumului realizate, conform prevederilor de la Art. A.10.5.5.1 . până la Art. A.10.5.5.8. , asigurându-se 1% din aria pardoselii, iar atunci când încăperile de depozitare din categoriile A, B, sau C (BE3a,b sau BE2) și clasele de periculozitate P.3., P.4. sau P.5., au aria liberă (fără pereți interiori) mai mare de 10.400 mp se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți, conform prevederilor de la Art. A.10.9.36 . până la Art. A.10.9.45 . Fac excepție situațiile precizate în anexă. ...
A.10.6.2.45. Depozitele închise existente pentru materiale și substanțe combustibile se echipează cu instalații de semnalizare și stingere a incendiilor conform reglementărilor tehnice de specialitate, asigurându-se și dotarea corespunzătoare cu mijloace tehnice de stingere în caz de incendiu. ...
Depozite deschise existente
A.10.6.2.46. Amplasarea și realizarea depozitelor deschise existente, de materiale și substanțe combustibile solide, lichide sau gazoase, se realizează potrivit prevederilor din prezenta anexă și ale reglementărilor tehnice specifice, asigurând limitarea pierderilor în caz de incendiu și condiții de intervenție corespunzătoare. ...
A.10.6.2.47. În cazul depozitării pe aceeași platformă a materialelor și substanțelor combustibile din șorțuri diferite, se va asigura dispunerea organizată a acestora, astfel încât să nu favorizeze propagarea incendiilor pe suprafețe mari. ...
A.10.6.2.48. Depozitele deschise existente de lichide combustibile, de regulă, se amplasează în zone situate mai jos de obiecte învecinate. Atunci când amplasarea se face la o cotă mai ridicată, se iau măsuri care să împiedice pătrunderea lichidelor combustibile și transmiterea incendiului la obiectele învecinate. În cazul amplasării în vecinătatea unor ape, se iau măsuri pentru evitarea inundării depozitelor și totodată pentru împiedicarea scurgerii lichidelor combustibile spre acestea. ...
A.10.6.2.49. Rezervoarele existente fără pereți dubli sau grupurile de astfel de rezervoare supraterane sau semiîngropate se prevăd cu cuva de retenție mărginită de diguri sau pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 incombustibili continui, care să reziste la solicitările mecanice și tehnice produse în timpul avariilor și incendiilor. Cuvele de retenție existente se dimensionează și realizează în așa fel încât să nu permită deversarea lichidelor în afara lor. ...
A.10.6.2.50. Depozitarea lichidelor combustibile în ambalaje sau recipiente, se poate face pe platforme deschise executate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, situate deasupra nivelului terenului înconjurător și prevăzut cu rigole de scurgere. ...
A.10.6.2.51. Depozitele deschise de materiale și substanțe combustibile se dotează cu mijloace de primă intervenție și se echipează cu instalații de semnalizare și stingere a incendiilor corespunzător reglementărilor tehnice de specialitate. ...
A.10.6.2.52. Pentru accesul și intervenția operativă în caz de incendiu, depozitele deschise vor avea asigurat accesul pe toate laturile. ...
...
SECȚIUNEA A IV-A CONSTRUCȚII EXISTENTE CU FUNCȚIUNI MIXTE
CAPITOLUL 7 PERFORMANȚE COMUNE CONSTRUCȚIILOR EXISTENTE CU FUNCȚIUNI MIXTE
A.10.7.1. RISC ȘI CATEGORIE DE PERICOL DE INCENDIU, NIVEL DE STABILITATE LA INCENDIU Risc și categorie de pericol de incendiu
A.10.7.1.1. Zonele, încăperile, compartimentele de incendiu existente și construcțiile existente independente cu funcțiuni mixte, vor avea determinate și precizate riscurile și după caz, pericolele de incendiu specifice, conform prevederilor de la Art. A.10.2.1.1 . până la Art. A.10.2.1.7 . din prezenta anexă. ...
A.10.7.1.2. Pentru funcțiuni civile (publice) se stabilesc riscuri de incendiu, iar pentru cele de producție și/sau depozitare riscurile de incendiu se exprimă prin categorii de pericol de incendiu, determinate conform prevederilor din prezenta anexă. ...
A.10.7.1.3. Într-o construcție existentă cu funcțiuni mixte, porțiunile de clădiri civile (publice) existente, separate corespunzător conform anexei de cele cu activități de producție și/sau depozitare, sunt considerate cu riscul de incendiu cel mai mare din porțiunea respectivă, care reprezintă cel puțin 30% din aria desfășurată a acesteia. Atunci când în construcția existentă cu funcțiuni mixte, aria desfășurată a porțiunilor cu funcțiuni civile publice reprezintă mai mult de 60% din aria desfășurată totală a construcției existente, clădirea existentă respectivă este considerată civilă (publică) și cu riscul stabilit conform primului alineat, iar în ansamblu trebuie să îndeplinească performanțele comune și specifice acesteia, conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă. ...
Fragment 397
A.10.7.3.3. Funcțiunile diferite din construcția existentă se separă cu elemente verticale si, după caz, orizontale, din clasa de reacție la foc, cu rezistența la foc determinate conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă, în funcție de nivelul riscului (categoriei) de pericol de incendiu cea mai mare, a densității sarcinii termice și condițiile performante specifice funcțiunii (destinației) și tipului de clădire existentă. ...
A.10.7.3.4. La alcătuirea și realizarea porțiunilor de construcție existentă cu funcțiuni distincte civile (publice) de producție și/sau depozitare, se vor îndeplini condițiile de performanță specifice fiecărei funcțiuni, conform prevederilor din prezenta anexă, iar întreaga construcție existentă trebuie să asigure îndeplinirea condițiilor de performanță corespunzătoare ansamblului considerat, conform prevederilor de la Art. A.10.7.1.1 . până la Art. A.10.7.1.4 . ...
A.10.7.3.5. Încăperile de depozitare a materialelor și substanțelor combustibile, se alcătuiesc, realizează și separă de restul construcției existente cu funcțiuni mixte corespunzător prevederilor generale și specifice acestora. Fac excepție încăperile de depozitare cu aria de maximum 36 mp, la care nu se impun măsuri de protecție deosebite. ...
A.10.7.3.6. În situațiile admise de prezenta anexă, încăperile cu pericol de explozie, categoria A sau B (BE3a,b) de pericol de incendiu, dispuse astfel încât să nu pună în pericol construcția existentă, trebuie alcătuite, realizate și asigurate, cu măsurile de protecție necesare, potrivit reglementărilor anexei. ...
A.10.7.3.7. Porțiunile de clădire existentă care cuprind sau se încadrează în categoria sălilor aglomerate, vor fi alcătuite corespunzător prevederilor specifice acestora, separându-se de alte funcțiuni ale construcției existente prin elemente de construcție verticale și, după caz, orizontale, corespunzător anexei. ...
A.10.7.3.8. Porțiunile subterane ale construcțiilor existente cu funcțiuni mixte, în care se dispun funcțiuni distincte, vor îndeplini și condițiile specifice acestora. ...
A.10.7.3.9. La alcătuirea construcțiilor existente și a elementelor de construcție, se respectă condițiile de performanță comune stabilite, de la Art. A.10.2.4.1 . până la Art. A.10.2.4.60., precum și cele specifice funcțiunilor respective. ...
...
A.10.7.4. LIMITAREA PROPAGĂRII FOCULUI ȘI A FUMULUI A.10.7.4.1. Funcțiunile independente dispuse în construcția existentă se separă între ele și față de căile comune de circulație și evacuare, prin elemente de construcție rezistente la foc conform prevederilor din prezenta anexă. În cazul în care funcțiunile respective constituie compartimente de incendiu distincte, separarea acestora se realizează, după caz, cu pereți de compartimentare rezistenți la foc, antifoc sau antiex. ...
A.10.7.4.2. Prin modul de dispunere, alcătuire și realizare a elementelor de construcție despărțitoare se va asigura limitarea propagării focului și a fumului la funcțiunile alăturate, pe timpul normat, iar în cadrul aceleiași funcțiuni, a propagării ușoare a focului și fumului pe arii mari. ...
A.10.7.4.3. Elementele de construcție utilizate pentru limitarea propagării focului și a fumului, trebuie să îndeplinească condițiile de performanță generale și specifice precizate în anexă, în funcție de rolul pe care le au. ...
A.10.7.4.4. Separarea funcțiunilor diferite în clădiri existente etajate se asigură prin elemente verticale și orizontale (pereți și planșee) alcătuite și realizate corespunzător spațiului adiacent cel mai periculos, iar eventualele goluri de circulație sau funcționale din elementele de separare vor fi protejate conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă. ...
A.10.7.4.5. Limitarea propagării focului între funcțiuni diferite dispuse într-o clădire existentă etajată, se va asigura și pe fațade (prin exteriorul închiderilor perimetrale), prin realizarea unor porțiuni pline între golurile succesive din fațade (care se suprapun), sau prin alte măsuri de protecție corespunzătoare (copertine, ecrane etc). ...
A.10.7.4.6. Căile comune de circulație și evacuare (orizontale și după caz, verticale) ale construcției existente cu funcțiuni mixte, se separă de diferitele funcțiuni adiacente, corespunzător riscului sau categoriei de pericol de incendiu a acestora, potrivit prevederilor din prezenta anexă. Golurile de circulație din aceste elemente de separare, se protejează corespunzător. ...
A.10.7.4.7. Condițiile de performanță ale elementelor de construcție cu rol de limitare a propagării focului și a fumului, alcătuite și realizate conform Art. A.10.2.3.1 . și Art. A.10.2.3.52 ., sunt cele stabilite în prezenta anexă, corespunzător funcțiunilor respective. ...
Fragment 401
A.10.7.10.5. De regulă, construcțiile existente cu funcțiuni mixte vor avea constituite servicii private pentru situații de urgență (pentru întreaga construcție), atunci când aria desfășurată totală este de 10.000 mp sau mai mare și obligatoriu conform prevederilor actelor normative specifice. Beneficiarii pot constitui servicii de pompieri și la arii mai mici sau chiar pentru diferitele funcțiuni dispuse în construcția existentă. ...
...
CAPITOLUL 8 PERFORMANȚE SPECIFICE CONSTRUCȚIILOR EXISTENTE CU FUNCȚIUNI MIXTE
A.10.8.1. PERFORMANȚE ALE TIPURILOR DE CONSTRUCȚII CU FUNCȚIUNI MIXTE Construcții existente de tip obișnuit
A.10.8.1.1. Construcțiile existente de tip obișnuit cu funcțiuni mixte, sunt considerate cele care nu sunt înalte, foarte înalte, cu săli aglomerate, construcții existente monobloc blindate. Construcțiile de tip obișnuit vor avea stabilite și precizate riscurile și după caz, categoriile de pericol de incendiu - respectiv clasele de periculozitate la depozite - pentru fiecare destinație sau funcțiune pe care o cuprinde.
...
A.10.8.1.2. Construcțiile existente de tip obișnuit cu funcțiuni mixte, pot fi de nivelul de stabilitate la incendiu I până la V, în condițiile respectării corelației admise între nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, riscul (categoria) de pericol și aria compartimentului de incendiu, în funcție de încadrarea ansamblului construcției existentă în clădire civilă (publică) sau de producție și/sau depozitare, conform prevederilor Art. A.10.7.1.3 . și Art. A.10.7.1.4 .. ...
A.10.8.1.3. Construcțiile existente de tip obișnuit pot fi amplasate independent, sau grupate ori comasate cu alte construcții, în condițiile stabilite în prezenta anexă și încadrării în limitele admise ale compartimentelor de incendiu. ...
A.10.8.1.4. Amplasarea față de vecinătăți se realizează la distanțele de siguranță stabilite în Art. A.10.2.2.2 . și Tabelul 145 sau se compartimentează prin pereți antifoc sau, după caz, rezistenți la foc. ...
A.10.8.1.5. Prin conformarea construcțiilor existente obișnuite cu funcțiuni mixte, se va urmări dispunerea spațiilor cu riscuri (categorii) mai periculoase în zone distincte și cu măsurile de protecție corespunzătoare, astfel încât, în caz de incendiu, să nu fie afectate arii mari construite, sau să pună în pericol obiecte învecinate sau ele să fie puse în pericol de vecinătăți. ...
A.10.8.1.6. Destinațiile și funcțiunile distincte și independente dispuse în construcția existentă, se separă între ele prin elemente de construcție verticale și după caz, orizontale (pereți, planșee), corespunzătoare riscurilor (categoriilor de pericol) de incendiu respective, conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă. ...
A.10.8.1.7. Construcțiile existente obișnuite cu funcțiuni mixte vor avea asigurate căi de evacuare în caz de incendiu corespunzător dimensionate, alcătuite și realizate, potrivit prevederilor din prezenta anexă. ...
A.10.8.1.8. Echiparea și dotarea cu instalații și mijloace de semnalizare și stingere a incendiilor se realizează conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate, având în vedere ansamblul construcției existente. Beneficiarii pot stabili echipări și dotări cu astfel de instalații și mijloace, după caz, și în afară de domeniile obligatorii. ...
A.10.8.1.9. Pentru asigurarea condițiilor de intervenție în caz de incendiu, construcțiile existente obișnuite vor avea prevăzute căi de acces, intervenție și salvare, conform prevederilor din prezenta anexă, astfel încât să fie posibil accesul autospecialelor de intervenție cel puțin pe o latură a construcției. ...
Construcții existente înalte, foarte înalte, cu săli aglomerate, monobloc sau blindate
A.10.8.1.10. Tipurile de construcții existente cu funcțiuni mixte, pot fi clădiri existente înalte și foarte înalte, clădiri existente cu săli aglomerate, construcții existente monobloc sau blindate. ...
A.10.8.1.11. În construcțiile existente cu funcțiuni mixte, se pot dispune numai: a) diferite funcțiuni civile (publice) independente sau nu funcțional; ...
b) funcțiuni civile (publice) și unele activități de producție și/sau depozitare stabilite în prezenta anexă; ...
c) diferite activități de producție și/sau depozitare. ...
...
A.10.8.1.12. În clădirile existente civile (publice) înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, este admisă dispunerea numai a funcțiunilor civile (publice). Dispunerea în acestea a unor funcțiuni distincte de producție și/sau depozitare, este strict interzisă. Fac excepție activitățile aferente funcțiunilor civile (publice) ce se încadrează în nivelele de risc (ateliere întreținere, ediție, depozitare etc). ...
A.10.8.1.13. În construcțiile existente de producție și/sau depozitare de tip monobloc, pot fi dispuse și funcțiuni civile (publice), cu condiția separării acestora în compartimente de incendiu distincte. ...
Fragment 402
A.10.8.1.14. Pentru fiecare tip de construcție existentă se vor asigura performanțele specifice stabilite în prezenta anexă, iar pentru diferitele funcțiuni se respectă condițiile și performanțele specifice acestora. ...
A.10.8.1.15. La clădirile existente civile (publice) înalte, foarte înalte sau pentru săli aglomerate, nu se aplică prevederile Art. A.10.7.1.3 . și Art. A.10.7.1.4 ., clădirile existente respective fiind cu caracter civil (public). ...
A.10.8.1.16. Diferitele funcțiuni independente din clădirile existente civile (publice) înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, se dispun în compartimente de incendiu separate cu pereți și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă. ...
A.10.8.1.17. Pentru fiecare din acestea trebuie îndeplinite condițiile de performanță specifice, prevăzute în prezenta anexă. ...
...
A.10.8.2. PERFORMANȚE ALE UNOR DESTINAȚII DIN CONSTRUCȚIILE EXISTENTE CU FUNCȚIUNI MIXTE A.10.8.2.1. În construcțiile existente cu funcțiuni mixte pot fi dispuse funcțiuni civile (publice), de producție și/sau depozitare, în cazurile și condițiile admise de anexă. ...
A.10.8.2.2. Funcțiuni civile (publice) distincte care se pot dispune într-o construcție existentă cu funcțiuni mixte, de regulă, sunt cele pentru: a) locuințe, administrative, turism, comerț și parcaje; ...
b) administrative, comerț, sănătate, turism și parcaje; ...
c) sănătate, locuințe și parcaje învățământ, sport și parcaje: ...
d) cult, administrative, locuințe și parcaje. ...
...
A.10.8.2.3. Funcțiunile civile (publice) și de producție și/sau de depozitare admise într-o construcție existentă cu funcțiuni mixte, sunt cele cu destinații de locuințe, administrative, comerț și parcaje, împreună cu activități de producție și/sau depozitare care se încadrează în categoriile C, D sau E (BE2, BE1 sau BE1 b) de pericol de incendiu. ...
A.10.8.2.4. Dispunerea într-o construcție existentă cu funcțiuni mixte numai a activităților de producție și/sau depozitare din categoriile A (BE3a), B (BE3b), C (BE2), D (BE1a) și E (BE1b) de pericol de incendiu, este admisă în condițiile și cu măsurile de protecție stabilite în prezenta anexă. Funcțiuni mixte civile (publice)
A.10.8.2.5. Încăperile, spațiile și funcțiunile civile (publice) dispuse în construcția existentă cu funcțiuni mixte, vor avea stabilit și precizat riscul de incendiu specific, determinat conform prevederilor Art. A.10.2.1.1 . până la Art. A.10.2.1.3 . ...
A.10.8.2.6. În funcție de riscul de incendiu și densitatea sarcinii termice, fiecare funcțiune civilă (publică) distinctă se separă de restul construcției existente prin pereți și planșee corespunzător alcătuite și realizate, conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă. ...
A.10.8.2.7. Prin conformarea construcției existente se va urmări dispunerea distinctă a funcțiunilor cu risc mare de incendiu, separându-se cu elemente de construcție rezistente la foc corespunzătoare densității sarcinii termice din spațiile respective și prevederilor din prezenta anexă, astfel încât să nu pună în pericol alte funcțiuni civile (publice) adiacente sau construcția. ...
A.10.8.2.8. De regulă, funcțiunile civile (publice) cu risc mare de incendiu nu trebuie dispuse sub spații cu aglomerări de persoane sau, în cazul în care aceasta nu este posibilă sau justificată tehnic, se asigură măsuri de protecție corespunzătoare. ...
A.10.8.2.9. Construcția existentă cu funcțiuni mixte va avea asigurat nivelul de stabilitate la incendiu corespunzător îndeplinirii condițiilor de corelare dintre acesta și numărul de niveluri, aria construită și capacitatea maximă simultană, conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă. ...
A.10.8.2.10. La alcătuirea construcției existente și a elementelor de construcție a acesteia, se respectă condițiile de performanță stabilite în prezenta parte și de la Art. A.10.2.4.1 . până la Art. A.10.2.4.49 ., precum și cele specifice din partea a II-a a prezentei anexe. ...
A.10.8.2.11. Funcțiunile civile (publice) dispuse în construcții existente se separă între ele și față de căile comune de circulație și evacuare prin elemente rezistente la foc (pereți, planșee), corespunzător destinațiilor și tipului de clădire existentă. ...
A.10.8.2.12. Prin dispunerea, alcătuirea și realizarea elementelor de construcție despărțitoare se va asigura limitarea propagării focului și a fumului la spațiile adiacente pe timpul normat, iar în cadrul funcțiunii se va împiedica propagarea ușoară a focului și fumului pe arii mari. ...
A.10.8.2.13. Separarea funcțiunilor diferite se realizează prin pereți și după caz, planșee rezistente la foc conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă, iar eventualele goluri de circulație sau funcționale din acestea se protejează cu elemente de închidere corespunzătoare. ...
Fragment 411
(b) Gurile de evacuare a fumului și de admisie a aerului aferente sistemului cu ventilare mecanică se racordează prin tubulaturi separate la canale colectoare verticale realizate cu pereți rezistenți la foc EI 180 atunci când străbat alte niveluri de parcare sau alte destinații. Tubulaturile de admisie a aerului și de evacuare a fumului din interiorul compartimentului de parcare și care asigură evacuarea fumului în caz de incendiu trebuie să fie din materiale din clasa de reacție la foc minimum A2-s2,d0 și etanșe la foc 30 de minute (ve sau ho). La trecerea acestor tubulaturi prin alte compartimente ale parcajului sau prin alte destinații trebuie să fie rezistente la foc 60 de minute (ve sau ho). La intrarea tubulaturilor din fiecare nivel de parcare în canalele verticale de evacuare a fumului sau de admisie a aerului se prevăd voleți rezistenți la foc 60 de minute la cele de evacuare și voleți etanși la foc 60 de minute la cele de admisie a aerului. Toți voleții vor fi cu acționare automată în caz de incendiu. În interiorul spațiului care se desfumează, tubulaturile trebuie să fie etanșe la foc 30 de minute (ve sau ho). Trecerea tubulaturilor de admisie a aerului și de evacuare a fumului prin alte spații sau compartimente ale parcajului este admisă în condițiile protejării tubulaturilor cu materiale rezistente la foc 60 de minute. Clasificările tubulaturilor de admisie a aerului și de evacuare a fumului precum și clasificările voleților vor fi corelate cu prevederile reglementărilor, standardelor precum și ale Regulamentelor în vigoare. ...
Legendă Figura 285: A - tubulatură colectoare [conform minimum condiții prevăzute la Art. 8.1.14. alin. (1) și Tabel 118 sau Art. 8.1.14. alin. (1) și Art. 8.1.14. alin. (2)] ;
B - volet minimum EI 60_multi(i<->o);
C - tubulatură evacuare fum și gaze fierbinți nivel monocompartiment ("single") pentru spații cu aceeași destinație, etanșă la foc minimum E_600 30_hoS_single.
Figura 285 - Sisteme de control al fumului -
evacuarea fumului din niveluri supraterane
(din încăperi cu aceeași funcțiune)
Note Figura 285: (a) Admisia aerului trebuie făcută concomitent cu evacuarea fumului pe nivelul/cantonul/rezervorul de fum unde s-a produs incendiul și în tot compartimentul/toată clădirea (în funcție de condițiile de evacuare) pe căile de evacuare; ...
(b) În situația utilizării canalelor colectoare comune (conducte rezistente la foc) de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu a tuturor nivelurilor supraterane sau subterane ale clădirilor, ghenele verticale prin care canalele colectoare ale sistemului de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu respective traversează alte niveluri ale construcției vor îndeplini condițiile prevăzute la Art. 2.4.11.2. ; ...
(c) În situația utilizării canalelor colectoare comune (conducte rezistente la foc) de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu a tuturor nivelurilor supraterane sau subterane ale clădirilor, ghenele se vor proteja conform condițiilor normate. ...
Legendă Figura 286: A - tubulatură colectoare (conform minimum condiții prevăzute la Art. 8.1.14. alin. (1) și Tabel 118 sau Art. 8.1.14. alin. (1) și Art. 8.1.14. alin. (2)) ;
B - volet minimum EI 60_multi(i<->o);
C - tubulatură evacuare fum și gaze fierbinți nivel multicompartiment ("multi") prin circulații comune, rezistentă la foc minimum EI 60_hoS_multi (sau EI 90>hoS_multi sau EI 120_hoS_multi).
Figura 286 - Sisteme de control al fumului - evacuarea fumului
din niveluri supraterane prin circulații comune
Note Figura 286: (a) Admisia aerului trebuie făcută concomitent cu evacuarea fumului pe nivelul/rezervorul de fum unde s-a produs incendiul și în tot compartimentul/toată clădirea (în funcție de condițiile de evacuare) pe căile de evacuare; ...
(b) Condiția care trebuie îndeplinită pentru a nu amplasa voleți la intersecția tubulaturilor cu pereții, este ca rezistența la foc a tubulaturii să fie minimum cât rezistența la foc a peretelui străpuns; ...
(c) Timpul de funcționare al instalației de evacuare fum și gaze fierbinți este în corelare cu timpul de funcționare al ascensoarelor de evacuare a persoanelor, fără a fi mai mică decât rezistența la foc a peretelui străpuns (se ia în calcul și faptul că tubulatura notată "C" poate fi necesar să-si păstreze caracteristicile un timp mai îndelungat decât rezistența la foc amintită, de exemplu prin amplasarea în directă legătură cu un ascensor utilizabil și pentru evacuare, caz în care rezistența acesteia va fi mai mare, de exemplu conform timpului normat de funcționare al ascensorului prevăzut și pentru evacuare); ...
Fragment 417
...
Listă tabele: Tabelul 1: Clasa de autoînchidere (închidere automată) a ușilor
Tabelul 2: Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru construcții civile
Tabelul 3: Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru construcții de producție și/sau depozitare
Tabelul 4: Distanțe minime de siguranță între construcții sau compartimente de incendiu supraterane (civile, de producție și/sau depozitare)
Tabelul 5: Rezistențe la foc normate ale pereților (EI/REI) și planșeelor (REI) corespunzătoare densităților sarcinilor termice (q) din spațiile adiacente și/sau densităților sarcinilor termice (q) cele mai mari din spațiile pe care le despart
Tabelul 6: Rezistențe la foc normate ale pereților care separă compartimentele de incendiu (EI-M/REI) pentru construcțiile cu regim de înălțime parter, cu excepția clădirilor cu persoane care nu se pot evacua singure și a clădirilor cu săli aglomerate, corespunzătoare densităților sarcinilor termice (q) din spațiile adiacente și/sau densităților sarcinilor termice (q) cele mai mari din spațiile pe care le despart
Tabelul 7: Rezistența la foc a pereților din exterior și ale elementelor de închidere rezistente la foc ale golurilor funcționale prevăzute în pereții din exterior amplasate la colțurile întrânde ale construcțiilor civile (cu regim parter, cu excepția clădirilor cu persoane care nu se pot evacua singure și clădirilor cu săli aglomerate) în formă de L, T sau U sub un unghi α, α < 90°, unde golurile din pereții exteriori adiacenți sunt dispuse astfel încât distanța dintre ele este mai mică de 4 m
Tabelul 8: Rezistența la foc a pereților din exterior și ale elementelor de închidere rezistente la foc ale golurilor funcționale prevăzute în pereții din exterior amplasate la colțurile întrânde ale construcțiilor civile [cu excepția clădirilor prevăzute la Art. 2.3.2.1.2. lit. a)] în formă de L, T sau U sub un unghi unghi α, α < 90°, unde golurile din pereții exteriori adiacenți sunt dispuse astfel încât distanța dintre ele este mai mică de 4 m
Tabelul 9: Rezistența la foc a pereților din exterior și ale elementelor de închidere rezistente la foc ale golurilor funcționale prevăzute în pereții din exterior amplasate la colțurile întrânde ale construcțiilor civile (cu regim parter, cu excepția clădirilor cu persoane care nu se pot evacua singure și clădirilor cu săli aglomerate) în formă de L, T sau U sub un unghi α, 90° ≤ α < 135°, unde golurile din pereții exteriori adiacenți sunt dispuse astfel încât distanța dintre ele este mai mică de 4 m
Tabelul 10: Rezistența la foc a pereților din exterior și ale elementelor de închidere rezistente la foc ale golurilor funcționale prevăzute în pereții din exterior amplasate la colțurile întrânde ale construcțiilor civile (cu excepția clădirilor prevăzute la Art. 2.3.2.1.2. lit. a)) în formă de L, T sau U sub un unghi α, 90° ≤ a ≤ 135°, unde golurile din pereții exteriori adiacenți sunt dispuse astfel încât distanța dintre ele este mai mică de 4 m
Tabelul 11: Rezistența la foc a pereților din exterior și ale elementelor de închidere rezistente la foc ale golurilor funcționale prevăzute în pereții din exterior amplasate la colțurile întrânde ale construcțiilor civile (cu regim parter, cu excepția clădirilor cu persoane care nu se pot evacua singure și clădirilor cu săli aglomerate) în formă de L, T sau U sub un unghi α, α > 135°, unde golurile din pereții exteriori adiacenți sunt dispuse astfel încât distanța dintre ele este mai mică de 4 m
Tabelul 12: Rezistența la foc a pereților din exterior și ale elementelor de închidere rezistente la foc ale golurilor funcționale prevăzute în pereții din exterior amplasate la colțurile întrânde ale construcțiilor civile (cu excepția clădirilor prevăzute la Art. 2.3.2.1.2. lit. a)) în formă de L, T sau U sub un unghi unghi α, α >135°, unde golurile din pereții exteriori adiacenți sunt dispuse astfel încât distanța dintre ele este mai mică de 4 m
Tabelul 13: Rezistența la foc a pereților din exterior și ale elementelor de închidere rezistente la foc ale golurilor funcționale prevăzute în pereții de compartimentare (din exterior) amplasați la colțurile întrânde ale construcțiilor de producție și depozitare în formă de L, T sau U, unde golurile din pereții exteriori adiacenți sunt dispuse astfel încât distanța dintre ele este mai mică de 4 m
Tabelul 14: Pereți și planșee la încăperi tampon protejate și goluri pentru circulație funcțională și evacuare practicate în pereții încăperilor tampon
Tabelul 15: Pereți și planșee la tamburi deschiși și echiparea acestora
Tabelul 16: Termoizolație exterioară și/sau sisteme compozite de izolare termică (sisteme compacte în condiții de utilizare finală) pe fațade pline sau prevăzute cu elemente vitrate sau alte goluri neprotejate (pentru diferite funcțiuni/tipuri de clădiri)
Fragment 418
Tabelul 17: Clase de performanță privind reacția la foc a materialelor folosite pentru plafoane
Tabelul 18: Clase de performanță privind reacția la foc a produselor folosite pentru pardoseli supraînălțate
Tabelul 19: Clase de performanță privind reacția la foc a produselor folosite pentru finisajele interioare la casele de scări închise, căi de evacuare orizontale (coridoare și holuri, tuneluri, degajamente protejate etc.) și încăperi în clădiri supraterane
Tabelul 20: Separarea orizontală și verticală la un sistem de fațadă dublă
Tabelul 21: Condiții minime de separare a încăperilor de depozitare cu aria utilă > 36 mp din construcții civile
Tabelul 22: Condiții minime de separare a încăperilor de depozitare cu aria utilă ≤ 36 mp din construcții civile
Tabelul 23: Număr minim simultan de persoane din clădiri de locuit
Tabelul 24: Număr minim simultan de persoane din clădiri administrative - administrații centrale sau locale, financiar-bancare, sindicate, partide, birouri
Tabelul 25: Număr minim simultan de persoane din clădiri pentru comerț - magazine, centre și complexuri comerciale, galerii comerciale, hipermarketuri sau supermarketuri cu aria desfășurată de maximum 1.500 mp
Tabelul 26: Număr minim simultan de persoane din clădiri pentru comerț - Magazine, centre și complexuri comerciale, galerii comerciale, hipermarketuri sau supermarketuri cu aria desfășurată mai mare sau egală cu 1.500 mp
Tabelul 27: Număr minim simultan de persoane din clădiri pentru comerț - alimentație publică
Tabelul 28: Număr minim simultan de persoane din clădiri pentru comerț - alte spații pentru comerț
Tabelul 29: Număr minim simultan de persoane din clădiri pentru sănătate
Tabelul 30: Număr minim simultan de persoane din clădiri pentru cultură
Tabelul 31: Număr minim simultan de persoane din clădiri pentru învățământ
Tabelul 32: Număr minim simultan de persoane din clădiri pentru turism
Tabelul 33: Număr minim simultan de persoane din clădiri de cult
Tabelul 34: Număr minim simultan de persoane din clădiri de sport
Tabelul 35: Număr minim simultan de persoane din construcții civile supraterane cu înălțimi obișnuite, montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat
Tabelul 36: Număr minim simultan de persoane din parcaje pentru autoturisme
Tabelul 37: Număr minim simultan de persoane din construcții și amenajări în aer liber cu destinații civile
Tabelul 38: Număr maxim simultan de persoane din clădiri subterane
Tabelul 39: Număr minim simultan de persoane din construcții de producție și / sau depozitare
Tabelul 40: Număr minim simultan de persoane din încăperi specifice mai multor funcțiuni / destinații de clădiri civile
Tabelul 41: Condiții de corelare a ariilor construite (Ac) ale clădirilor și compartimentelor de incendiu supraterane civile cu nivelul de stabilitate la incendiu
Tabelul 42: Condiții de corelare între destinație, capacitatea maximă simultană și numărul de niveluri supraterane ale clădirilor civile, cu nivel de stabilitate la incendiu III, IV sau V
Tabelul 43: Mansardarea construcțiilor civile supraterane (realizarea unui nivel funcțional în volumul podului)
Tabelul 44: Mansardarea construcțiilor civile supraterane (realizarea mai multor niveluri funcționale în volumul podului)
Tabelul 45: Comportare la foc a pereților și ușilor pereților cu rol de sectorizare prevăzuți pentru limitarea propagării incendiului în interiorul unui compartiment de incendiu
Tabelul 46: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădiri civile cu înălțimi obișnuite, atunci când nu se regăsesc în destinațiile specifice detaliate în normativ
Tabelul 47: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădiri civile cu înălțimi obișnuite, atunci când nu se regăsesc în destinațiile specifice detaliate în normativ
Tabelul 48: Clase de performanță privind reacția la foc a produselor folosite pentru finisajele interioare la casele de scări închise și a căilor de circulație funcțională și de evacuare orizontale (coridoare și holuri, tuneluri, degajamente protejate etc.) în clădiri supraterane cu înălțimi obișnuite
Tabelul 49: Clase de performanță privind reacția la foc a produselor folosite pentru finisajele interioare la încăperi, cu excepția caselor de scări închise și a căilor de circulație funcțională și de evacuare orizontale (coridoare și holuri, tuneluri, degajamente protejate etc.) în clădiri supraterane cu înălțimi obișnuite
Tabelul 50: Lungimi de evacuare pe circulațiile comune orizontale deschise spre atriumuri
Tabelul 51: Număr normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (Uf) din construcțiile civile cu înălțimi obișnuite
Tabelul 52: Clase de performanță privind reacția la foc a produselor folosite pentru finisajele interioare ale circulațiilor funcționale și de evacuare din clădiri de locuit supraterane cu înălțimi obișnuite
Fragment 420
Tabelul 84: Lungimi de evacuare în clădiri pentru sport supraterane închise, cu înălțimi obișnuite
Tabelul 85: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile civile supraterane cu înălțimi obișnuite montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat
Tabelul 86: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile civile supraterane cu înălțimi obișnuite montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat
Tabelul 87: Lungimi de evacuare în clădiri civile supraterane cu înălțimi obișnuite montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat
Tabelul 88: Lungimi de evacuare în parcaje pentru autoturisme
Tabelul 89: Număr maxim de locuri admise pe un rând de scaune
Tabelul 90: Condiții minime de separare a încăperilor de depozitare cu densitatea sarcinii termice ≥ 420 MJ/mp din clădirile civile supraterane înalte
Tabelul 91: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile civile supraterane înalte
Tabelul 92: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile civile supraterane înalte
Tabelul 93: Lungimi de evacuare în clădiri supraterane înalte
Tabelul 94: Condiții minime de separare a încăperilor de depozitare cu densitatea sarcinii termice ≥ 420 MJ/mp din clădirile civile supraterane foarte înalte
Tabelul 95: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile civile supraterane foarte înalte
Tabelul 96: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile civile supraterane foarte înalte
Tabelul 97: Lungimi de evacuare în clădiri supraterane foarte înalte
Tabelul 98: Categorii de săli aglomerate
Tabelul 99: Corelare între modul de amplasare, categoria sălii aglomerate supraterane și capacitatea maximă simultană de utilizatori admisă
Tabelul 100: Corelare între categoria sălii aglomerate (porțiunea în care publicul are acces) și numărul de niveluri supraterane în care este admisă realizarea acestora
Tabelul 101: Corelare între categoria sălii aglomerate (porțiunea în care publicul are acces) și numărul maxim de niveluri subterane în care este admisă realizarea acestora
Tabelul 102: Elemente de separare din interiorul clădirii și compartimentelor de incendiu sau funcționale ale clădirilor cu săli aglomerate
Tabelul 103: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile cu săli aglomerate de tip S1 supraterane cu înălțimi obișnuite
Tabelul 104: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale, coridoare, din clădirile cu săli aglomerate de tip S1 supraterane cu înălțimi obișnuite
Tabelul 105: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale, holuri, din clădirile cu săli aglomerate de tip S1 supraterane cu înălțimi obișnuite
Tabelul 106: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile cu săli aglomerate de tip S2 supraterane cu înălțimi obișnuite
Tabelul 107: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale, coridoare, din clădirile cu săli aglomerate de tip S2 supraterane cu înălțimi obișnuite
Tabelul 108: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale, holuri, din clădirile cu săli aglomerate de tip S2 supraterane cu înălțimi obișnuite
Tabelul 109: Număr normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (Uf) la săli aglomerate
Tabelul 110: Lungimi de evacuare maximum admise la săli aglomerate
Tabelul 111: Număr maxim de locuri dispuse pe un rând de scaune
Tabelul 112: Separare a căilor de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor clădirilor subterane
Tabelul 113: Lungimi de evacuare în clădiri civile subterane independente
Tabelul 114: Condiții de corelare a ariilor construite (Ac) și a numărului de niveluri al construcțiilor și compartimentelor de incendiu supraterane de producție și/sau depozitare
Tabelul 115: Numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (Uf) din construcțiile de producție și/sau depozitare
Tabelul 116: Lungimi de evacuare în construcții de producție și/sau depozitare
Tabelul 117: Numărul maxim de animale admis pe o ușă de evacuare
Tabelul 118: Utilizarea conductelor colectoare de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți pe înălțimea construcției
Tabelul 119: Valorile coeficientului de curgere pentru gurile de introducere a aerului
Tabelul 120: Valorile coeficientului de curgere (de debit) pentru dispozitivele automate de evacuare a fumului montate în fațade (trape verticale de fum)
Fragment 421
Tabelul 121: Dispunere a ecranelor continui în sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural- organizat
Tabelul 122: Debit de extragere a fumului și gazelor fierbinți prin ventilare mecanică
Tabelul 123: Uși pentru circulație funcțională și/sau evacuare practicate în pereții antifoc din clădiri civile
Tabelul 124: Uși pentru circulație funcțională și/sau evacuare practicate în pereții antifoc din construcții de producție și/sau depozitare
Tabelul 125: Suprafața construită maxim admisă între spații delimitate de pereți de sectorizare
Tabelul 126: Fluxuri de evacuare ale scării prevăzute pentru evacuarea persoanelor precum și pentru accesul forțelor de intervenție
Tabelul 127: (echivalent cu tabel 1 din SR EN IEC 62485-2) - Valori pentru curentul I la încărcare cu profiluri de încărcare IU sau U
Tabelul 128: Alegerea dispozitivului de ieșire pentru uși de evacuare în funcție de utilizare
Tabelul 129: Alternative dimensionare scări de circulație funcțională și de evacuare la clădiri cu funcțiune de sănătate
Tabelul 130: Număr maxim de locuri admise pe un rând de scaune la arene și stadioane în aer liber
Tabelul 131: Număr maxim de rânduri de scaune la arene și stadioane în aer liber
Tabelul 132: Încadrare în risc de incendiu (construcții noi)
Tabelul 133: Recomandare de clasificare a materialelor/produselor și substanțelor depozitate, după clasa de periculozitate (construcții noi)
Tabelul 134: Recomandare de clasificare a materialelor/produselor și substanțelor depozitate cu periculozitate deosebit de mare (Pentru care nu sunt aplicabile cantitățile relevante pentru încadrare în Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, cu modificările și completările ulterioare).
Tabelul 135: Categorii de lichide inflamabile
Tabelul 136: Categorii de depozite de lichide inflamabile
Tabelul 137: Valorile puterii calorifice pentru materiale uzuale
Tabelul 138: Valorile puterii calorifice pentru cabluri
Tabelul 139: Materiale și elemente de construcție incombustibile (la construcții existente)
Tabelul 140: Materiale și elemente de construcție combustibile (la construcții existente)
Tabelul 141: Clase de performanță privind reacția la foc a produselor pentru construcții, cu excepția pardoselilor și a produselor termoizolante pentru tubulatura liniară (*) la construcții noi și existente
Tabelul 142: Clase de performanță privind reacția la foc a pardoselilor pentru construcții
Tabelul 143: Caracteristici ale substanțelor și materialelor ce determină încadrarea în riscuri de incendiu a spațiilor, încăperilor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor de producție și/sau depozitare existente
Tabelul 144: Condiții minime pentru încadrarea construcțiilor existente în nivel de stabilitate la incendiu
Tabelul 145: Distanțe de siguranță la construcții existente
Tabelul 146: Rezistența la foc a pereților la construcțiile existente
Tabelul 147: Arii construite admise pentru compartimente de incendiu ale clădirilor civile existente (publice) supraterane
Tabelul 148 - Număr de niveluri supraterane maxim admis și capacitatea clădirilor civile existente cu nivelul de stabilitate la incendiu III, IV și V
Tabelul 149: Condiții minime pentru pereți și planșee la construcții existente
Tabelul 150: Capacități de evacuare la construcții existente
Tabelul 151: Condiții pentru elementele de construcție (la clădiri existente)
Tabelul 152: Pereți și uși de separare a căilor comune de circulație și de evacuare la clădiri existente de locuit
Tabelul 153: Pereți și uși de separare a căilor comune de circulație și de evacuare la clădiri existente cu funcțiune administrativă
Tabelul 154: Separare a căilor comune de circulație și de evacuare la construcții existente de comerț
Tabelul 155: Separare a căilor comune de circulație și de evacuare la clădiri existente de sănătate
Tabelul 156: Separare a căilor comune de circulație și de evacuare la clădiri existente pentru cultură
Tabelul 157: Separare a căilor comune de circulație și de evacuare la clădiri existente de învățământ
Tabelul 158: Separarea căilor comune de circulație și de evacuare la clădiri existente pentru turism
Tabelul 159: Pereți de separare a căilor comune de circulație și de evacuare la clădiri existente înalte și foarte înalte
Tabelul 160: Lungimi de evacuare la clădiri existente înalte și foarte înalte
Tabelul 161: Categorii de săli aglomerate la clădiri existente
Tabelul 162: Corelația admisă între amplasarea și categoria sălilor, numărul de locuri și nivelul de stabilitate la incendiu al clădirilor existente cu săli aglomerate
Tabelul 163: Numărul de niveluri supraterane admis în clădiri cu săli aglomerate (porțiunea în care publicul are acces)
Tabelul 164: Elemente de separare la săli aglomerate în clădiri existente
Tabelul 165: Capacitatea de evacuare la săli aglomerate în clădiri existente
Fragment 422
Tabelul 166: Lungimi de evacuare la săli aglomerate în clădiri existente
Tabelul 167: Numărul de locuri dintr-un rând de scaune la săli aglomerate în clădiri existente
Tabelul 168: Arii construite și număr de niveluri admise pentru construcții existente și compartimente de incendiu ale construcțiilor existente de producție și/sau depozitare
Tabelul 169: Capacități de evacuare pentru construcții existente și compartimente de incendiu ale construcțiilor existente de producție și/sau depozitare
Tabelul 170: Lungimi de evacuare pentru construcții existente și compartimente de incendiu ale construcțiilor existente de producție și/sau depozitare
Tabelul 171: Clasificarea materialelor și substanțelor depozitate (după clasa de periculozitate) pentru construcții existente, compartimente de incendiu ale construcțiilor existente și încăperi existente de depozitare a materialelor și substanțelor
Tabelul 172: Clase de reacție la foc a lichidelor combustibile pentru construcții existente și compartimente de incendiu ale construcțiilor existente de producție și/sau depozitare
Tabelul 173: Categorii de depozite de lichide combustibile pentru construcții existente, compartimente de incendiu ale construcțiilor existente și încăperi existente de depozitare a lichidelor combustibile stocate
Tabelul 174: Sisteme alcătuite din dispozitive de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți și ecrane verticale la construcții existente
Listă figuri: Figura 1 - Tipuri de acoperișuri în pantă
Figura 2 - Tipuri de atriumuri
Figura 3 - Atrium interconectat în subteran
Figura 4 - Circulații de evacuare
Figura 5 - Locuințe de tip duplex sau triplex la clădiri cu înălțime obișnuită
Figura 6 - Compartimentare antifoc la partea supraterană și subterană la clădirile și compartimentele de incendiu civile cu înălțime obișnuită (nivel II de stabilitate la incendiu)
Figura 7 - Compartimentare antifoc și arii compartimente de incendiu la clădirile și compartimentele de incendiu supraterane civile cu înălțime obișnuită
Figura 8 - Compartimentare antifoc și arii compartimente de incendiu la clădirile și compartimentele de incendiu supraterane civile înalte
Figura 9 - Compartimentare antifoc și arii compartimente de incendiu la clădirile și compartimentele de incendiu supraterane civile foarte înalte
Figura 10 - Stadion acoperit - construcție deschisă
Figura 11 - Determinare demisol / subsol
Figura 12 - Dispozitive (guri) pentru evacuarea fumului în caz de incendiu
Figura 13 - Dispozitiv (gură) pentru admisia aerului în caz de incendiu și pentru evacuarea fumului în caz de incendiu
Figura 14 - Refugiu sigur (reprezentat printr-un punct de staționare a persoanelor cu dizabilități, fiind o zonă de securitate relativă de amplasare temporară a acestora)
Figura 15 - Lungimi de evacuare
Figura 16 - Fațade duble (cu două foi de sticlă / "double skin") - tipuri
Figura 17 - Încăpere tampon protejată
Figura 18 - Nivel de referință
Figura 19 - Încăperi închise, delimitate prin pereți cu rezistență la foc față de încăperile adiacente
Figura 20 - Spații deschise de tip open space
Figura 21 - Spații deschise de tip open space, delimitate prin pereți cu rezistență la foc față de încăperile adiacente
Figura 22 - Perete - înclinare
Figura 23 - Plenum pentru spații de tip open-space
Figura 24 - Scări cu trepte balansate
Figura 25 - Șarpantă - elemente componente
Figura 26 - Tambur deschis
Figura 27 - Șarpanta acoperișului cu pod - delimitare minimală prin planșeu rezistent la foc
Figura 28 - Amplasare independentă a construcțiilor (la distanțe normate)
Figura 29 - Amplasare compartimentată
Figura 30 - Amplasare comasată a construcțiilor în limita ariilor compartimentelor de incendiu normate (Ac compartiment de incendiu = suma Ac construcții comasate)
Figura 31 - Distanțe minime de siguranță între construcții independente
Figura 32 - Perete rezistent la foc de separare a compartimentelor de incendiu (perete antifoc A1 sau A2-s1,d0 conform Art. 2.3.2.1.2.) care secționează construcția pe toată înălțimea acesteia
Figura 33 - Separare compartimente de incendiu la construcții cu înălțimi diferite - separare la clădirea mai înaltă
Figura 34 - Separare compartimente de incendiu la construcții cu înălțimi diferite - separare la clădirea cu înălțime mai mică
Figura 35 - Separare compartimente de incendiu cu înălțimi egale cu fâșie REI 60
Figura 36 - Separare compartimente de incendiu cu înălțimi egale prin depășirea acoperișului cu minimum 60 cm (a peretelui antifoc)
Figura 37 - Depășirea planurilor exterioare ale acoperișurilor și pereților combustibili
Figura 38 - Perete rezistent la foc (în continuarea pereților antifoc conform Art. 2.3.2.1.2) dispus la exterior, la colțurile întrânde ale clădirilor civile în formă de L, T sau U sub un unghi α, α < 90°
Fragment 423
Figura 39 - Perete rezistent la foc (în continuarea pereților antifoc conform Art. 2.3.2.1.2) dispus la exterior, la colțurile întrânde ale clădirilor civile în formă de L, T sau U sub un unghi α, 90° ≤ a < 135°
Figura 40 - Perete rezistent la foc (în continuarea pereților antifoc conform Art. 2.3.2.1.2) dispus la exterior, la colțurile întrânde ale clădirilor civile în formă de L, T sau U sub un unghi α, α > 135°
Figura 41 - Propagarea incendiilor de la un nivel la altul (pe fațade sau prin interior)
Figura 42 - Concept însumare elemente verticale cu elementele orizontale având aceeași rezistență la foc (caz general)
Figura 43 - Concept în care nu este permisă însumarea elementelor
Figura 44 - Performanțe pereți exteriori (neportanți) și/sau părți din pereții exteriori rezistenți la foc care includ elemente vitrate
Figura 45 - Performanțe zone continui cu înălțimea de cel puțin 1,20 m dispuse în planul peretelui cortină
Figura 46 - Performanțe perete cortină sau panou de tâmplărie vitrate pe toată înălțimea
Figura 47 - Performanțe ecrane de protecție
Figura 48 - Elemente incombustibile traforate dispuse la plafoane
Figura 49 - Performanțe elemente orizontale exterioare continui rezistente la foc
Figura 50 - Performanțe privind etanșarea spațiilor libere dintre planșee și peretele cortină
Figura 51 - Bordările golurilor din închiderile perimetrale
Figura 52 - Anularea efectului de coș la fațadă dublă
Figura 53 - Camere frigorifice de tip box-in-box
Figura 54 - Amplasare grupări de celule fotovoltaice
Figura 55 - Grafic înălțime clădire/ lățime copertină
Figura 56 - Proximitatea ușii de acces și evacuare cu copertină centrată pe axul ușii de evacuare (X - lungime copertină și L - lățime copertină)
Figura 57 - Proximitatea ușii de acces și evacuare cu copertină
Figura 58 - Scări cu rampe curbe (elicoidale) care sunt considerate căi de evacuare pentru mai multe unități de trecere (fluxuri)
Figura 59 - Protejarea circulațiilor prevăzute pentru evacuarea utilizatorilor de pe terasă
Figura 60 - Lățimi normate ale unităților de trecere (fluxurilor) de evacuare și lățimi libere ale ușilor de evacuare corespunzător numărului de fluxuri
Figura 61 - Lățimi și înălțimi libere ale ușilor de evacuare
Figura 62 - Evacuare (principii)
Figura 63 - Evacuare (calculul lungimii - exemple)
Figura 64 - Accesul autospecialelor de intervenție - caz general
Figura 65 - Accesul autospecialelor de intervenție la clădiri cu înălțimea mai mare de 15 m (măsurată de la nivelul de referință până la cota de călcare a ultimului nivel folosit de utilizatori)
Figura 66 - Separare tronsoane clădire (prin pereți de sectorizare rezistenți la foc pentru mansardarea construcțiilor civile)
Figura 67 - Accese la ascensoare de intervenție ale clădirilor (cerințe minimale)
Figura 68 - Concept de apărare "pe loc"
Figura 69 - Compartimentare antifoc și arii compartimente de incendiu la clădirile și compartimentele de incendiu supraterane civile înalte
Figura 70 - Întrerupere cu diafragme a plafoanelor cu suprafața continuă sau discontinuă/ modulară la clădiri înalte (atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență nu este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere conform SR EN 12845)
Figura 71 - Plafoane cu suprafața continuă sau discontinuă/modulară la clădiri înalte la care nu este necesară întreruperea cu diafragme (atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere conform SR EN 12845)
Figura 72 - Compartimentare antifoc și arii compartimente de incendiu la clădirile și compartimentele de incendiu supraterane civile foarte înalte
Figura 73 - Întrerupere cu diafragme a plafoanelor cu suprafața continuă sau discontinuă/modulară la clădiri foarte înalte (atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență nu este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere conform SR EN 12845)
Figura 74 - Plafoane cu suprafața continuă sau discontinuă/modulară la clădiri foarte înalte la care nu este necesară întreruperea cu diafragme (atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere conform SR EN 12845)
Figura 75 - Ascensor dedicat intervenției (obligatoriu la clădiri cu înălțimea mai mare sau egală de 75 m) prevăzut cu acces dedicat din încăperea tampon aferentă casei de scară destinată numai intervenției pompierilor
Figura 76 - Încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc minimum EI_2 90-C5S200 dispuse șicanat (la risc de explozie volumetrică)
Figura 77 - Prevederea sistemelor de control al fumului și a gazelor fierbinți la circulații comune orizontale
Fragment 424
Figura 78 - Dispunerea pe înălțime a gurilor de evacuare a fumului și a celor de admisie a aerului pentru încăperi/spații cu înălțimea liberă de maxim 3m
Figura 79 - Lungimea maximă a rezervorului de fum
Figura 80 - Amplasarea în acoperișul/pe terasa construcțiilor a dispozitivelor de evacuare a fumului și gazelor fierbinți
Figura 81 - Evacuarea fumului din casele de scări închise supraterane asigurată prin tiraj natural (principiul nu se aplică la casele de scări închise prevăzute cu suprapresiune)
Figura 82 - Evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu din circulațiile comune orizontale, prin tiraj natural-organizat
Figura 83 - Evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu din circulațiile comune orizontale, prin ventilare mecanică
Figura 84 - Schemă amplasare construcții - principiu amplasare construcții la distanțe mai mici decât cele normate
Figura 85 - Amplasare construcții la distanțe mai mari sau mai mici decât cele normate
Figura 86 - Amplasare construcții comasate
Figura 87 - Pereți antifoc (de separare a compartimentelor de incendiu) - principiu de compartimentare antifoc
Figura 88 - Uși, obloane, cortine prevăzute în pereții antifoc
Figura 89 - Exemplu - tipologii pereți de separare a compartimentelor de incendiu
Figura 90 - Pereți de separare a compartimentelor de incendiu - secțiune orizontală
Figura 91 - Hale parter cu perete antifoc (de separare a compartimentelor de incendiu) sau rezistent la foc dispus între stâlpi
Figura 92 - Hale parter cu perete independent dispus în rost de dilatare sau tasare
Figura 93 - Hale etajate
Figura 94 - Hale parter - Perete antifoc care nu depășește planul acoperișului
Figura 95 - Hale parter - Perete antifoc la hale cu înălțimi diferite
Figura 96 - Compartimentarea construcțiilor de producție sau depozitare
Figura 97 - Pereți antifoc și pereți de sectorizare
Figura 98 - Perete de sectorizare care depășește streașina
Figura 99 - Performanțe privind etanșarea spațiilor libere dintre planșee și peretele cortină precum și dintre planșee și alte tipuri de pereți exteriori ancorați (prinși) de structura portantă a clădirii
Figura 100 - Exemplu de măsurători H și L - caz general
Figura 101 - Exemplu măsurare între goluri care nu sunt suprapuse la deschideri în fațadă (exemplu pentru distanța normată de 1,20 m)
Figura 102 - Calcul soluții constructive cu H + L (exemplu varianta normată de 1,20 m)
Figura 103 - Exemple de măsurători H și L - cazuri particulare
Figura 104 - Tipuri de balcoane
Figura 105 - Exemple de măsurători H + L - balcoane
Figura 106 - Soluție la scări exterioare de limitare a propagării incendiului pe fațadă
Figura 107 - Soluție de limitare a propagării incendiului pe fațadă la intersecția cu balcoane
Figura 108 - Principiul general de realizare a fâșiei/benzii orizontale continui de termoizolație, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0
Figura 109 - Principiul de realizare a fâșiilor/benzilor orizontale continui de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 pe fațadele cuprinzând goluri (uși și/sau ferestre) în zidărie
Figura 110 - Principiul de realizare a fâșiilor/benzilor orizontale continui de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 pe fațadele fără goluri în zidărie: cazul unui sistem de tencuială groasă
Figura 111 - Principiul de realizare a fâșiilor/benzilor orizontale continui de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 pe fațadele fără goluri în zidărie: cazul unui sistem de tencuială subțire
Figura 112 - Protecția deschiderilor prin bordări de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 (tâmplărie montată pe perete)
Figura 113 - Principiul de realizare a fâșiilor/benzilor orizontale continui de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 pe aceeași fațadă, indexul H (din H + L) fiind H < 1,20 m
Figura 114 - Principiul de realizare a fâșiilor/benzilor orizontale continui de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 pe fațadă retrasă, indexul H (din H + L) fiind H < 1,20 m
Figura 115 - Principiul realizării supra-termoizolației
Figura 116 - Balcoane și console care sunt parte integrantă din structură
Figura 117 - Principii de realizare a porțiunilor retrase de acces, în funcție de adâncimea acestora
Figura 118 - Principii de realizare în cazul deschiderilor mari
Figura 119 - Principii de realizare pe fațade cu etaje inferioare retrase
Figura 120 - Principii de realizare pe fațade cu logii
Figura 121 - Principii de realizare pe fațade cu deschideri diferite
Figura 122 - Principii de realizare pe fațade decroșate cu înălțimi diferite
Figura 123 - Principii de realizare a fâșiilor/benzilor orizontale continui de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 pe teren în pantă
Figura 124 - Cabine de ascensor
Fragment 427
Figura 205 - Circulații de evacuare - exemple
Figura 206 - Evacuarea într-un sens (dintr-un compartiment de incendiu în altul)
Figura 207 - Evacuarea în ambele sensuri (dintr-un compartiment de incendiu în altul)
Figura 208 - Principii privind lungimea căii de evacuare pe coridoare
Figura 209 - Principii privind lungimea căii de evacuare în interiorul spațiilor de tip open space
Figura 210 - Distanțe pe căi de evacuare (lungimea căii de evacuare)
Figura 211 - Joncțiune în "T" cu coridorul principal de evacuare (în cazul coridoarelor delimitate de pereți rezistenți la foc conform condiții normate)
Figura 212 - Diagramă joncțiune în "T" cu coridor principal de evacuare
Figura 213 - Distanțe pe căi de evacuare (lungimea căii de evacuare)
Figura 214 - Caz particular - coridoare înfundate (lungime de evacuare într-o singură direcție), evacuare în "T" (un unghi = 180°) - se acceptă
Figura 215 - Caz particular - coridoare înfundate (lungime de evacuare într-o singură direcție), evacuare în "Y" - în axul căilor de evacuare
Figura 216 - Măsurare distanța de evacuare
Figura 217 - Evacuare mai mică sau egală sau mai mare de 90° în interiorul încăperilor clădirilor noi
Figura 218 - Evacuare la 90° în interiorul încăperilor (spațiilor) de tip open space
Figura 219 - Caz particular - coridoare înfundate (lungime de evacuare într-o singură direcție), evacuare în "Y" - în axul căilor de evacuare la clădiri existente
Figura 220 - Lungime de evacuare
Figura 221 - Gabarit punct de staționare a persoanelor cu dizabilități - amplasare în scara de evacuare.
Figura 222 - Punct de staționare a persoanelor cu dizabilități - amplasare în încăpere tampon ventilată în suprapresiune
Figura 223 - Punct de staționare a persoanelor cu dizabilități
Figura 224 - Zonă de refugiu
Figura 225 - Perimetrul pereților exteriori accesibil mașinilor de intervenție - clădire cu 2 pereți antifoc spre vecinătăți
Figura 226 - Perimetrul pereților exteriori accesibil mașinilor de intervenție - clădire cu 1 perete antifoc spre vecinătate
Figura 227 - Perimetrul pereților exteriori accesibil mașinilor de intervenție - clădire fără pereți antifoc spre vecinătăți (amplasată la distanțe de siguranță)
Figura 228 - Gabaritele scărilor de circulație funcțională și de evacuare - caz general pentru 1 flux de evacuare
Figura 229 - Gabaritele scărilor de circulație funcțională și de evacuare - caz general pentru 2 fluxuri de evacuare
Figura 230 - Alternative dimensionare scări de circulație funcțională și de evacuare - funcțiune sanitară
Figura 231 - Cabină ascensor evacuare persoane cu dizabilități
Figura 232 - Dimensiuni platformă în fața ascensorului de evaluare persoane cu dizabilități
Figura 233 - Scheme principiu evacuare către altă zonă
Figura 234 - Schemă principiu zonă evacuare către alt compartiment de incendiu (din fiecare compartiment de incendiu în celălalt)
Figura 235 - Zone de refugiu (în) clădiri
Figura 236 - Căi de evacuare pentru zonele de refugiu
Figura 237 - Exemplu de punct de staționare a persoanelor cu dizabilități (exemplu la clădiri de sănătate)
Figura 238 - Exemplu parcaj deschis
Figura 239 - Detalii aport aer parcaje deschise
Figura 240 - Parcarea la stații de încărcare cu prevederea unor elemente de construcție (pereți) cu aceeași rezistență la foc ca a structurii
Figura 241 - Schemă parcare cu prevederea unor elemente de construcție (pereți) cu aceeași rezistență la foc ca a structurii, la stații de încărcare
Figura 242 - Amplasare stații de încărcare
Figura 243 - Secțiune tribune cu profil parabolic (la arene, stadioane, săli de spectacole etc.)
Figura 244 - Circulații pe gradene** la stadioane și arene în aer liber
Figura 245 - Clădire înaltă
Figura 246 - Căi de acces și intervenție la clădiri înalte
Figura 247 - Clădiri înalte sunt numai porțiunile/nivelurile SUPRATERANE.
Figura 248 - Clădirile amplasate la cote mai ridicate față de șosele, drumuri etc, nu sunt clădiri înalte
Figura 249 - Clădiri dispuse adiacent străzilor în pantă
Figura 250 - Nu sunt considerate clădiri înalte
Figura 251 - Clădire foarte înaltă construcție civilă (publică) la care pardoseala ultimului nivel folosibil este situată la înălțimea de 45,00 m sau mai mult, măsurată conform precizărilor de la clădiri înalte
Figura 252 - Soluție corectă la clădiri înalte și foarte înalte - minimum două scări de evacuare
Figura 253 - Asigurarea a cel puțin două căi de evacuare
Figura 254 - Soluție neadmisă la clădiri înalte și foarte înalte - doar cu o scară de evacuare
Figura 255 - Distanțe de evacuare în interiorul sălilor aglomerate - variante
Figura 256 - Distanțe de evacuare la săli aglomerate - interior și exterior
Figura 257 - Determinare construcții cu funcțiuni mixte (la construcții existente)
Figura 258 - Clădiri cu funcțiuni mixte civile (publice) - dispunerea unor spații sau încăperi cu pericol de explozie
Figura 259 - Amplasare la distanțe de siguranță
Figura 260 - Amplasare compartimentată