Fragmente cautabile
Art. 5. | 5.Cl ădirile se doteaz ă cu sting ătoare corespunz ătoare cl aselor de
Art. 5.5.Cl ădirile se doteaz ă cu sting ătoare corespunz ătoare cl aselor de incendiu din încăperile şi spaţile respective. Pentru dotarea cu sting ătoare portative se are în vedere asi gurarea unui stingător de minimum 6 kg produs de stingere la o arie desfăşurată maximă de: - 200 - 250 m2, în clădirile civile (publice); -200m2,în spa ţiile cu pericol de incendi u din categoriile D şi E de pericol de incendiu; -150 m2, în spa ţiile cu pericol de incendiu din categoriile A,B sau C de pericol de incendiu. În toate situa ţiile este obligatorie asi gurarea a minimum dou ă stingătoare portative pentru fiecare nivel al construcţiei sau, dupa caz, încăpere.
Art. 5.6. Stingătoarele portative trebuie s ă conţină produsul de stingere şi cantitatea corespunz ătoare destinaţiei în spa ţiul respectiv şi a na turii (clasei) incendiului ( anexa 15 şi 16).
Art. 5.7. În spa ţiile închise destinate parc ării autovehiculelor, se asigur ă cel puţin un stingător portabil P6 şi unul SM6 la fiecare 10 locuri de parcare.
Art. 5.8. În spa ţiile şi înc ăperile cu risc mare de i ncendiu (parcaje, depozite, arhive etc.) cu aria mai mare de 500 m 2 se prev ăd şi sting ătoare transportabile. În încăperile în care se pot afla lichi de combustibile se recomand ă dotarea suplimentară cu un sting ător transportabil de minimum 50 kg la fiecare 500 m2.
Art. 5.9. Normele de dotare diferen ţiate în func ţie de destina ţia spa ţiilor sunt precizate în anexa 17.
Art. 5.10. Incintele precum şi spa ţiile de produc ţie şi/sau depozitare se dotează, în func ţie de substan ţele utilizate şi condi ţiile specifice, cu posturi (panouri, pichete) de incendiu având inventarul indicat în anexa 19.
Dotarea instala ţiilor de pr otecţie împotriva incendiilor cu accesorii de trecere a apei şi de producere a spumei
Art. 5.11. Hidran ţii de incendiu interiori se doteaz ă cu accesorii le prevăzute în completul H i (anexa 18). S e pot utili za şi hidran ţi i nteriori cu furtun semirigid şi presiune permanentă până la ţeava de refulare. În funcţie de speci ficul spa ţiilor protejate, hidran ţii vor fi echipa ţi cu ţevi de refulare cu robinet şi ajutaj reglabil (pulverizator).
Art. 5.12. Hidran ţii de incendiu exteriori de înalt ă presiune ( la care intervenţia se poate asigura prin racordarea li niilor de furtun direct la hidran ţii subterani sau dup ă caz, supraterani), se doteaz a conform completului He ( 114 anexa 18). În cazuri deosebite şi hi dranţii exteriori vor fi echipa ţi cu ţevi de refulare cu robinet şi ajutaj reglabil (pulverizator). Materialel e prevăzute în completul He se p ăstrează, dup ă caz, î n cutii, dul apuri, c ărucioare pentru furtun sau la se rviciul de pompieri, astfel amplasate încât să se poată interveni operativ în caz de incendiu.
Art. 5.13. Instal aţiile de hi dranţi i nteriori şi exteriori, vor fi dotate şi cu aparatura necesar ă verific ării debitel or şi presiunil or din re ţele ( manom etre, debitmetre).
Art. 5.14. În cazuri le particulare in care nu se recomand ă utilizarea apei sub form ă de jeturi sau când accesul în înc ăperile incendiate este greoi (depozite în subsoluri, tunel uri şi poduri de cabluri etc.), se recomand ă dotarea cu moto, electro sau hidrogeneratoare de spumă cu coeficient mare de înfoiere.
Art. 5.15. Calculul cantit ăţilor necesare de substan ţe pentru stingerea incendiilor şi a rezervelor din dotare se efectueaza conform reglement ărilor tehnice în vigoare.
Dotarea de rezervă
Art. 5.16. Pentru înlocuirea operativă în caz de nevoi e a materialelor din dotare, atunci cand nu se încheie contracte de service cu societăţi specializate, după caz, unităţile vor avea asigurată următoarea rezervă minimă: - 5% din cantitatea de furtun existent ă în dotarea instal aţiilor de hidranţi interiori şi/sau hidran ţi exteriori, îns ă nu mai pu ţin de 5 role a 20 m fiecare; - 5%, ţevi de refulare, chei pentru hidran ţi, garnituri şi alte accesorii; - 50% din cantit ăţile de substan ţe chimice necesare pentru încărcarea sting ătoarelor portati ve şi transportabil e cu spum ă chimica sau mecanică; - 10% din totalul stingătoarelor (portative si transportabile); - 5-25% din totalul capetelor de sprinkler montate, calculată separat pentru fi ecare tip, dar nu mai pu ţin de 30 buc ăţi (procentul mai mare se asigur ă la un num ăr mai mic de capete montate); Atunci când instal aţia are capete de spri nklere cu rezisten ţă la coroziune sau care declanşează la temperaturi mai mari de 90oC, rezerva acestora trebuie s ă fie egal ă cu num ărul capetelor de sprinklere montate în sectorul cel mai mare. - 2-5% din fiecare ti p de capete de drencere montate, dar nu mai puţin de 10 buc ăţi (procentul mai mare se asigur ă la un număr mai mic de capete montate); 115 - 10% din total ul elementel or fuzibil e de declan şare automat ă folosite la dispozitivele de protec ţie la foc ( dispozi tivele de evacuare a fumului, a gazelor fierbinţi, clapetele antifoc, uşile sau obloanele antifoc etc.); - 5-25% din totalul de detectoare şi/sau butoane de semnalizarea incendiilor, dar nu mai puţin de 15 bucăţi din fiecare.
Organizarea şi funcţionarea serviciilor de pompieri civili
Art. 5.17. Constituirea serviciilor de pom pieri este obligatorie în cazurile stabilite în reglement ările tehnice de siguran ţă la foc, corespunz ător criteriilo r minime de performan ţă stabilite. În func ţie de fiecare situa ţie în parte, conducătorii unit ăţilor hot ărăsc constituirea servi ciului de pompieri ci vili, cu pompieri angajaţi sau voluntari.
Art. 5.18. Organizarea şi funcţionarea serviciului de pompieri civili se face pe baza criteri ilor minime de performan ţă stabilite de unit ăţile de pompieri militari (brig ăzile şi grupuril e jude ţene) în a c ărei zon ă de com petenţă este amplasat obiectivul respectiv.
Art. 5.19. În cazul în care este obl igatorie constituirea servici ului d e pompieri civil i la unit ăţi neechi pate cu instalatii de stingere fixe, servici ul respectiv se doteaz ă cu pompe mobile de stingere a incendiilor din exterior, în funcţie de debitul de apă calculat, pe baza prevederilor STAS 1478.
Art. 5.20. Echipamentul de protec ţie se asigur ă serviciului de pompieri civili, potrivit regulamentului aprobat prin HGR nr. 443/1999. D upă caz, corelat cu nivelul densităţii sarcinii termice, temperaturile ce se pot dezvolta în caz de incendiu şi efectele negative pe care acestea le pot avea asupra personal ului de interven ţie se va asigura în dotare urm ătoarele aparate de protecţie, iluminat şi lucru: - aparate de respiraţie autonome; - lămpi electrice portabile; - măşti contra fumului şi gazelor; - echipament de protecţie la temperatură; - trusă electrică.
Art. 5.21. Se asigur ă urm ătoarele substan ţe chimice pentru i nstructajele de pregătire a membrilor seviciului de pompieri civili: - câte 10 înc ărcături pentru fiecare tip de sting ător (cu spum ă chimică, spumă mecanică, pulbere şi dioxid de carbon etc.); - spumogen pentru trei repri ze de sti ngere pentru o suprafa ţă incendiată de 150 mp.
116 Art. 5.22. Spa ţiile necesare serviciilor de pompieri vor fi asigurate corespunzator componenţei, echipării şi dotării acestora.
Art. 5.23. Organizarea şi func ţionarea serviciilor de pompieri civili se stabilesc prin regulamente aprobate de c ătre conducerea uni tăţii sau institu ţiei care le-a constituit.
117
CAPITOLUL 6
DISPOZIŢII FINALE
Art. 6.1. Riscuril e de incendiu şi respectiv categoriile de pericol de incendiu, precum şi gradele de rezisten ţă la foc ale construc ţiilor la care se fac referiri în prezentele norme de prevenire şi stingere a i ncendiilor, se stabi liesc conform prevederilor reglementarilor tehnice în vigoare privind siguranţa la foc.
Art. 6.2. Conduc ătorii sunt obliga ţi s ă aduc ă la îndeplini re m ăsurile stabilite, asigurând organi zarea şi desf ăşurarea activit ăţii de prevenire şi stingere a incendiilor în domeniul lor de activitate, potrivit prevederilor prezentei norme.
Art. 6.3. Anexele prezentelor norme de prevenire şi stingere a incendiilor fac parte integrantă din norme.
118
A N E X E
A NEXA NR. 1
T E R M I N O L O G I E ŞI C L A S I F I C Ă R I
1. Ascensor de interven ţie în caz de incendiu - ascensor, u şor accesibil, realizat corespunzător cerinţelor asigurării operaţiunilor de intervenţie în caz de incendi u, capaci tatea de transport a 3-5 servan ţi cu echipamentul respectiv ( minimum 500 kg ), şi separat de restul construc ţiei astfel încât s ă funcţioneze cel puţin 2 ore de la izbucnirea incendiului.
2. Clapetă antifoc - dispozi tiv de închidere (o bturare ) rezistent la foc, montat pe tubulatura de ventilare care str ăpunge un element de construc ţie antifoc sau rezistent la foc ( în poziţie normală deschisă şi prevăzut cu acţionare automată şi manuală în caz de incendiu).
3. Clădire înalt ă - construc ţie civil ă (publi că ) suprateran ă, la care pardoseala ultimul ui ni vel folosibil este situat ă la peste 28 m fa ţă de terenul (carosabilul adiacent ) accesibil autovehiculelor de intervenţie ale pompierilor pe cel puţin două laturi ale clădirii.
Atunci când ultimele niveluri sunt locuinţe de tip duplex sau triplex se ia în considerare numai nivelul de acces din circulaţiile comune orizontale ale clădirii.
119 Nu sunt considerate clădiri înalte: * construcţiile care nu sunt destinate să adăpostească oameni; * clădirile civile (publice ) la care deasupra nivelului limită se află un singur nivel ce ocup ă maximum 50% din ari a construită a cl ădirii şi cuprinde numai înc ăperi pentru ma şini ale ascensoarelor, spa ţii tehnice aferente construcţiei, circulaţii funcţionale; * clădirile civile (publice ) nominalizate în normativul P118;
4. Clădire foarte înalt ă - construc ţie civi lă (public ă) l a care pardoseal a ultimului nivel folosibil este situată la înălţimea de 45 m, sau mai mult, m ăsurată conform precizărilor pentru clădiri înalte (pct.3)
5. Clasă de combustibilitate - caracteristică a unui material sau element, exprimată prin ni velul parametrilor specifi ci, determina ţi în urma unor încerc ări standardizate.
6. Combustibilitatea materialelor şi elementelor de construc ţii - capacitatea acestora de a se apri nde şi arde în continuare, contribuind l a creşterea cantităţii de căldură dezvoltată de incendiu.
* În func ţie de comportare la foc, material ele şi el ementele de construcţii, pot fi: incombustibile (CO) sau combustibile (clasele C1- C4) .
* Materialele şi el ementele de construc ţie combustibile se cl asifică în urmatoarele clase de combustibiliate: - C1 - practic neinflamabile; - C2 - dificil inflamabile; - C3 - mediu inflamabile; - C4 - uşor inflamabile. 120
Materialele din clasele C 1 şi C2 , sunt consi derate greu combustibile.
* Materialele şi s ubstanţele ce se depoziteaz ă, se clasific ă şi în clase de periculozitate, simbolizate P1 la P5 (anexa 3).
7. Compartiment de ince ndiu - construc ţie independent ă (instala ţie ), precum şi construc ţii comasate sau grupate, amplasate la distan ţele normate faţă de vecin ătăţi, sau vol um construit compartimentat prin pere ţi antifoc fa ţă de construcţiile (instalaţiile ) adiacente.
În clădirile înalte şi foarte înalte compartimentul de incendiu poate fi un volum închis, constituit di n unul pân ă la trei niveluri succesive, delimitate de elementele rezistente la foc (pereţi, planşee ) conform normativului P118 şi cu aria desf ăşurată total ă conform compartimentului de incendiu admis pentru construcţiile civile (publice) de gradul I de rezistenţă la foc.
8. Comportare la foc - totalitatea schimbărilor fizice şi chimice intervenite atunci când un material, produs sau ansam blu, este supus ac ţiunilor unui incendiu standard.
* Comportarea l a foc a construc ţiilor şi a instala ţiilor, în ansam blu sau a unor p ărţi componente este determinat ă de contribu ţia la foc a elementelor, materialel or şi substan ţelor combustibile utilizate, în raport cu rezistenţa la foc asigurată.
121 9. Condiţii de performan ţă - expri marea performan ţelor produsului prin criterii şi nivele de performan ţă al e acestui a, corespunz ătoare exigen ţelor (pretenţiilor) de siguranţă la foc a utilizatorilor.
10. Cortină de si guranţă - element mobil de protec ţie antifoc, specifi c golurilor mari din pereţii de compartimentare împotriva incendiilor.
11. Criterii de performan ţă - condi ţii în raport de care se evalueaz ă îndeplinirea unor cerinţe de performanţă.
12. Densitatea sarcinii termice - poten ţial caloric total al unui spa ţiu, încăpere, etc., raportat la aria pardoselii luată în considerare (Mj/m2).
13. Deschideri pentru evacuar ea fumului (desfumare ) - goluri practicate în trei mea superioar ă a închideri lor perime trale sau în acoperi şul unei construc ţii, astfel încât s ă permit ă evacuarea fumului produs în caz de incendiu (permanent libere sau închi se cu dispozitive care se deschid automat în caz de incendiu).
14. Etanşeitate la fum şi fl ăcări - i ntervalul de timp în care un element de separare împiedică trecere fumului şi a flăcărilor dintr-o parte în alta a lui.
15. Foc deschis - în sensul prezentelor norme, se înţelege arderea în aer liber, care nu are un spa ţiu închis de combustie special amenajat. Pot fi incluse în această categorie flacara produs ă de brichetă, chibrituri, lumânări, lămpi sau aparate de gătit, aparatele de lipire, tăiere, sudare etc., focul făcut în aer liber în scop de înc ălzire sau pentru arderea resturilor menajere ori vegetale, flacara care apare în urma unor reac ţii chimice, precum şi materi alele în stare incandescentă aflate în situa ţii deosebite cum sunt: împro şcările, devers ările, 122 răsturnările, staţionările etc., care pot provoca i ncendii datorită radiaţiei termice sau contactului direct cu materialele combustibile.
Fumatul este activitatea care presupune existen ţa unui mijloc de aprindere (chi brit, brichet ă etc.) a ţigării, trabucului sau pipei şi a restul ui ce rămâne la terminarea procesului de fumat: rest de ţigară, de trabuc, scrum de pipă etc.
16. Grad de rezisten ţă la foc - capacitatea global ă a construc ţiei sau a compartimentului de incendiu de a răspunde la acţiunea unui incendiu standard, indiferent de destinaţia sau funcţiunea acestuia.
17. Incendiu - proces complex de ardere, cu evol uţie necontrol ată, datorat prezen ţei substan ţelor combustibile şi a sursel or de aprindere, a c ărui apariţie şi dezvol tare are efecte negative prin producerea de pi erderi de vie ţi, pagube materiale, etc. şi care impune intervenţia organizată pentru stingere.
18. Inflamare generalizat ă (flash-over ) - trecerea brusc ă la starea de combustie general izată pe suprafa ţa material elor com bustibile dintr-un spa ţiu închis.
19. Încăpere cu aglomerări de persoane - înc ăpere în care se pot afla simultan cel pu ţin 50 de persoane, fi ecăreia din acestei a revenindu-i o ari e de pardoseală mai mică de 4 m2.
20. Încăpere tampon - înc ăpere (sas) de protec ţie a golurilor di n pere ţi, astfel conformat ă, alc ătuită şi realizat ă încât s ă corespund ă prevederilor normelor tehnice potrivit rolului pe care îl are în caz de incendiu.
123 21. Limitare a propag ării incendiilor - ansamblul m ăsurilor constructive şi de instala ţii, care împiedic ă pentru durate normate de tim p, extinderea incendiului în interiorul compartimentului de incendiu sau în afara acestuia.
22. Mansardă- spaţiu funcţional amenajat în vo lumul podului construc ţiei. (Se include în numărul de niveluri supraterane).
23. Nivel - spa ţiu construit suprateran sau subteran al construc ţiilor închise sau deschise, delimitat de planşee. Constituie nivel, supanta a cărei arie este mai mare decât 40% din cea a încăperii/spaţiului în care se află.
24. Perete sau plan şeu antifoc (AF) - element de construc ţie verti cal sau orizontal, reali zat din materiale i ncombustibile CO, având rezisten ţa la foc cel pu ţin egal ă cu nivelul stabil it în func ţie de densitatea cea mai mare a sarcinii termice din compartimentele de incendiu pe care le separă, conformat şi realizat potrivit prevederilor normativului P118.
25. Perete sau plan şeu rezistent la explozie (RE ) - element de construcţie verti cal sau ori zontal, realizat din material e f ără goluri interi oare, incombustibile CO , alc ătuit şi dimensionat prin calcul astfel încât s ă reziste la presiunea exploziei volumetrice respective. Atunci când separ ă compartimente de incendiu, trebuie s ă îndeplineasc ă şi condi ţiile stabilite pentru elemente antifoc.
26. Perete sau plan şeu rezistent la foc (RF ) - element de construc ţie vertical sau orizontal, real izat din material e CO - cu rezisten ţa la foc cel pu ţin egală cu nivelul stabilit în normativ, în func ţie de rolul de protecţie la foc pe care îl are.
124 27. Perete sau plan şeu etan ş la foc (EF) - element de construc ţie vertical sau orizontal al cătuit din materiale CO care asigur ă etan şeitatea stabilită prin normativ.
28. Pereţi portan ţi - elemente de construc ţie verticale portante al e construcţiei, caracterizate prin clasa de com bustibilitate şi rezi stenţă la foc, pentru stabilirea gradului de rezisten ţă la foc al clădirii sau compartimentului de incendiu.
29. Pereţi neport anţi (autoportan ţi) - idem pere ţi portan ţi, dar f ără îndeplinirea unui rol structural
30. Performanţă la foc - comportarea unui ma terial, produs sau ansamblu supus unui incendiu, în raport cu utilizarea lui.
31. Planşeu - element de construc ţie ori zontal sau încli nat care delimitează niveluri ale construc ţiei, luat în cal cul pentru determi narea gradului de rezistenţă la foc şi a numărului de niveluri.
Planşeele par ţiale (supante) care ocup ă mai mult de 40% din aria încăperii în care sunt dispuse, se iau în calcul la determinarea gradul ui de rezistenţă la foc şi a numărului de niveluri.
32. Potenţial calorific - vezi sarcina termică.
33. Platformă - element de construc ţie orizontal cu gol uri neprotejate în procent de minimum 30% din arie (i nclusiv ti p gr ătar), f ără loc permanent de activitate şi destinat vizi tării peri odice (maximum de 8 ori pe schimb). Platformele nu se iau în calcul la determinarea gradului de rezistenţă la foc şi a numărului de niveluri. 125
34. Risc de inc endiu - probabilitatea izbucnirii incendiilor în spa ţii, încăperi, construc ţii sau compartimente de incendiu ori instala ţii; în cele cu funcţiuni civile (publice) se exprim ă prin “riscuri de i ncendiu”, iar în cele destinate activit ăţilor de produc ţie şi/sau de depozitare se exprim ă prin “ categorii de pericol de incendiu”.
35. Rezistenţă la foc (RF) – aptitudine a unor p ărţi sau el emente de construcţie de a- şi p ăstra, într-un timp determinat, capaci tatea portant ă, izolarea termică şi etanşeitatea, stabilite prin încercări standardizate.
36. Sală aglomerată - ( categorie distinctă a încăperilor cu aglomerări de persoane) - înc ăpere sau grup de înc ăperi care comunic ă direct între el e prin goluri (protejate sau neprot ejate), în care suprafa ţa ce-i revine unei persoane este mai mic ă de 4m 2 şi în care se pot întruni simultan cel pu ţin 150 de persoane (săli de spectacole, s ăli de întruni ri, încăperi pentru expozi ţii, muzee, cluburi, ci nematografe, com erţ, cazinouri, di scoteci etc. ). Când sunt situate la parter, se consideră săli aglomerate cele cu mai mult de 200 persoane.
37. Sarcină termic ă - sum a energi ilor calorice degajate prin combustia completă a tuturor materialelor din spaţiul considerat.
38. Scară de evacuare - circul aţia verti cală corespunz ător dispus ă, conformată, dimensionat ă şi protejată pentru a asigura condi ţii de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu.
39. Scară cu trepte balansate - scară la care forma în plan a unor trepte este diferită de celelalte, pe înălţimea uneia sau mai multor rampe, ori a întregii scări.
126
40. Scenariu de siguran ţă la foc - combina ţii de valori şi rela ţii într e condiţiile şi performan ţele la foc asigurate, în scopul real izării siguran ţei utilizatorilor.
41. Scenă amenajată - spa ţiu de joc aferent s ălii, cu aria minim ă de 150 m2 ( inclusiv buzunarele şi depozitele acesteia), prev ăzut cu turn de scen ă cu sau f ără trape în pardoseal ă şi echipat ă cu dispozitive de manevrare a decorurilor.
42. Sistem de evacuare a fumului şi a gazelor fierbin ţi - sistem constituit din di spozitive de evacuare a fumul ui şi a gazelor fierbi nţi şi ecrane verticale coborâte sub acoperi ş sau tavan, în scopul limit ării propag ării incendiilor în construc ţiile închise cu arii libere mari ( f ără pere ţi i nteriori despărţitori).
43. Stabilitatea la fo c a construc ţiilor şi instala ţiilor sau a compartimentelor de i ncendiu, reprezint ă caracteristi ca gl obală, exprim ată în unităţi de timp (ore, minute), între momentul izbucnirii incendiului şi momentul în care structura de rezisten ţă respecti vă î şi pi erde capacitatea portant ă şi se prăbuşeşte ca urmare a acţiunilor şi a efectelor incendiului.
• Stabilitatea la foc este determinat ă de rezi stenţa şi comportarea la foc şi este influenţată de măsurile luate pentru limitarea efectelor negati ve ale agen ţilor care pot i nterveni în caz de incendiu.
• Aprecierea stabilităţii la foc a construcţiilor şi a instalaţiilor în care s-au produs incendii se poate face pe baza calificativelor: 127 foarte bun ă, bun ă, corespunz ătoare, satisf ăcătoare şi nesatisfăcătoare.
44. Uşă de evacuare - element mobil de închidere a golurilor de circulaţie şi evacuare din pereţii care delimitează diferite spaţii construite.
45. Uşi, cortine şi obloa ne rezistente la foc - elemente mobile de protecţie a goluril or de circula ţie fun cţională din pere ţi cu rol de limitare a propagării incendiilor, alcătuite şi echipate conform reglementarilor tehnice.
46. Utilizatori - persoane, animale sau obiecte care fol osesc sau exploatează construcţia.
47. Ventilare natural – organizat ă - sistem de ventil are prin care, pe cale natural ă, se poate asi gura evacuarea degaj ărilor de c ăldură, gaze sau vapori. Înc ăperile ventilate natural au prev ăzute deschideri pentru intrarea aerului exterior şi deschideri pentru evacuarea aerului viciat, judicios dispuse.
128
ANEXA NR. 2
RISC DE INCENDIU
1. Riscul de incendiu l a cl ădiri ci vile (publice ) este determinat, în principal, de densitatea sa rcinii termice (q) stabilit ă prin calculul şi de destina ţia spaţiului, încăperii, compartimentului de incendiu şi clădirii.
2. În funcţie de densitatea sarcinii termice, ri scul de incendiu în cl ădiri civile (publice), poate fi:
* mare : q = peste 840 MJ/m2 * mijlociu: q = 420 - 840 MJ/m2 * mic: q = sub 420 MJ/m2.
3. În func ţie de destina ţia (func ţiunea) unor spa ţii şi încăperi din cl ădirile civile (publice), acestea se încadreaz ă în urm ătoarele riscuri de incendiu ( indiferent de densitatea sarcinii temice): * mare: spa ţii în care se utilizeaz ă sau depoziteaz ă materiale ori substanţe combustibile (arhive, biblioteci, miltiplicare, parcaje autoturisme, etc.); * mijlociu: spaţii în care se utilizeaz ă foc deschis (bucătării, centrale termice, oficii cu preparări calde, etc.) * mic: celelalte încăperi şi spaţii.
4. În înc ăperile şi s paţiile echipate cu i nstalaţii automate de stingere a incendiilor, riscurile mari de incendiu pot fi considerate mijlocii, iar riscurile mijlocii pot fi considerate mici.
5. Pentru întregul com partiment de incendiu sau cl ădire ci vilă (public ă), riscul de incendiu consi derat va fi cel mai mare care reprezi ntă minimum 30% din volumul acestora.
6. La construc ţii de produc ţie şi/sau depozitare, riscul de incendiu are în vedere natura activităţilor desfăşurate, caracteristicile de ardere ale materialelor şi substan ţelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate şi densitatea sarcinii termice. La aceste construc ţii (de produc ţie şi/sau depozitare ) riscul de incendi u este definit prin categorii de pericol de incendiu, astfel: * categorii A şi B de pericol de incendiu, respecti v posibili tăţi de incendiu şi explozie volumetrică (risc foarte mare de incendiu); * categoria C de pericol de incendiu, respectiv posibilit ăţi de incendiu/ardere (risc mare de incendiu); 129 * categoria D de pericol de incendi u, respectiv existen ţa focului deschis sub orice form ă în absen ţa substan ţelor combustibil e ( risc medi u de incendiu); * categoria E de peri col de incendiu, respectiv existen ţa unor materiale sau substan ţe incombustibile în stare rece sau a substan ţelor combustibie în stare de umiditate înaintată, peste 80% (risc mic de incendiu).
7. Zonel e de înc ăperi, înc ăperile, compartimentele şi construc ţiile de producţie şi/sau depozitare, vor avea definit ri scul de incendiu (fiecare în parte) exprimat prin una din cele cinci categor ii de pericol de incendiu, în func ţie de pericolul de incendiu determinat de propri etăţile fizico-chimice ale materi alelor şi substan ţelor utilizate, prelucrate, manipu late sau depozitate - inclusiv utilajele, rafturile, paletele, ambalajele, etc.
CATEGORII DE PERICOL DE INCENDIU Categori a de pericol de incendiu Caracteristicile substanţelor Şi ale materialelor ce determină încadrarea Precizări 0 1 2 A.
Substanţe a c ăror aprindere sau explozie poate să aibă loc în urma contractului cu oxigenul din aer, cu apă sau cu alt e substan ţe ori materiale. Lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporil or pân ă la 28oC, gaze sau vapori cu limita inferioară de explozie până la 10%, aunci când acestea pot forma cu aerul amestecuri explozive. Nu determin ă încadrarea în categoriile A şi B de pericol de incendiu: * folosirea substan ţelor solide, lichide sau gazoase drept combustibil pentru ardere; * sc ăpările şi degaj ările de gaze, vapori sau praf care sunt în cantit ăţi ce nu pot forma cu aerul amestecuri explozive. B
Lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporil or cuprins ă între 28-100oC, gaze sau vapori cu limită inferioar ă de explozie mai mare de 10%, atunci când acestea pot form a cu aerul am estecuri explozive. Fibre, praf sau pulberi , care se degajă în stare de suspensie, în cantităţi ce pot forma cu aerul amestecuri explozive. În asemenea situa ţii, încadrarea se face în categoria C, D sau E, în funcţie de densi tatea sarcinii termice şi pericolul de incendiu în ansamblu.
130
0 1 2 C
Substanţe şi materiale combustibile solide. Lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor mai mare de 100oC. Nu determin ă încadrarea în categoria C de pri col, oricare din urm ătoarele situaţii: * folosirea substan ţelor solide, lichide sau gazoase drept combustibil pentru ardere; * utilizarea lichidelor combustibile cu temperatura de inflamabilitate peste 100 oC la comenzi hidraulice , răcire, ungere, filtre şi tratamente termi ce, în cantităţi de max. 2 mc, cu condiţia lu ării unor m ăsuri locale pentru limitarea propagării incendiului; * folosirea echipamentului electric, care con ţine pân ă la 60 kg ulei pe unitate de echipament, precum şi a fluxurilor de cabl uri cu mai puţin de 3,5 kg material combustibil /ml pe flux; * materialele şi substanţele combustibile din spa ţiul respectiv, inclusiv cele din utilaje care nu se încadrează la ali neatul 2 sau cel e utili zate la transportul ori depozitarea materialelor combustibil e, a unor ambalaje, palete sau rafturi combustibile, dacă nu dep ăşesc î n totalitate 105 MJ/M2. În situaţiile de mai sus, încadrarea se face în funcţie de pericolul de incendiu în ansamblu, în actegoria D sau E de pericol de incendiu. 131
0 1 2 D
Substanţe sau materiale incombustibile în stare fi erbinte, topite sau incandescente, cu degajări de căldură radiantă, flăcări sau scântei. Substan ţe sol ide, lichide sau gazoase ce se ard în cal itate de combustibil.
E
Substanţe sau materiale incombustibile, în stare rece sau materiale combustibile în stare de umiditate înaintat ă (peste 80%) sau lichide incombusti bile in ambalaje combustibile, astfel încât posibilitatea apri nderii lor este exclusă.
8. Categoriile de pericol de incendiu se stabilesc pe zone şi în căperi, precum şi independent pentru fiecare compartiment de i ncendiu şi construc ţie în parte, menţionându-se obligatoriu în documentaţia tehnico-economică. Cea mai periculoas ă categorie de pericol de incendiu necompartimentată existentă într-o încăpere (spaţiu), compartiment de incendiu sau construc ţie, de regulă, determină categoria de pericol a acestora, cu următoarle excepţii: * categoriile A şi B de peri col de incendiu, al c ăror volum aferent este mai mic de 5% din volumul încăperii sau al compartimentului respectiv; * categoriile C şi D de pericol de i ncendiu, cu un volum aferent mai mic de 10% din volumul înc ăperii sau al compartimentului respectiv, f ără a depăşi o arie de 400 m2. În cazurile except ate se iau m ăsuri care s ă reduc ă posibilit ăţile form ării concentraţiei locale cu pericol de explozie şi a propag ării incendiului spre spaţiile învecinate din cadrul încăperii sau a compartimentului respectiv.
În cazul existen ţei mai multor categorii de peri col de i ncendiu necompartimentate, situate în puncte distincte ale înc ăperii sau ale compartimentului, se iau în considera ţie sumele volumelor aferente şi respectiv ale ariilor efective ale fiec ărei categorii de pericol. Pentru categoriile C şi D de pericol de incendi u însumarea se aplic ă numai dac ă distan ţa dintre spa ţiile respective este mai mică de 40 m (măsurată pe orizontală).
132 9. Pentru compartimente de incendiu sau construc ţii de produc ţie şi/sau depozitare, categoria de pericol de incendiu cea mai periculoas ă se extinde la întregul volum al aces tora, atunci când reprezint ă mai mult de 30% din volumul construit al compartimentului sau construcţiei.
10. Pentru determinarea concentraţiei amestecului exploziv se ţine seama de scăpările şi degajările de gaze sau praf, atât în tim pul desfăşurării normale a activi tăţii, cât şi în cazurile accidentale de avarie stabilite prin proiect la instalaţiile de utilităţi aferente.
133
ANEXA NR. 3
CLASIFICAREA MATERIALELOR ŞI SUBSTANŢELOR DEPOZITATE ( DUPĂ CLASA DE PERICULOZITATE )
1. Construc ţiile şi încăperile de depozitare a materialel or şi substanţelor, se reali zează corespunz ător prevederilor reglement ărilor tehnice, având în vedere categoria de pericol de incendiu şi cl asa de pericul ozitate a acestora, determinată în func ţie de aportul pe c are-l pot aduce l a apari ţia şi dezvoltarea incendiilor, precum şi de sensibil itatea lor la efectele incendiilor, conform tabelului .
Clasa de Periculozitate Caracteristicile materialelor şi substanţelor
Felul Ambalajului
Exemple 0 1 2 3 P.1. Fără periculozitate Materiale incombustibile care nu pot da naştere l a reac ţii periculoase Fără ambalaje (în vrac) sau în ambalaje incombustibile Minereuri, produse şi piese metalice (inerte) ciment, nisip, beton, materiale de construcţii refractare, azbest; fructe, legume, carne; conserve în cutii metalice sau borcane; lichide incombustibile (inerte) etc.
P.2. Cu periculozitate Redusă A. Materiale din clasa P1 În ambalaje cu combustibilitate redusă, menţionate în coloana 3. Minereuri şi alte materiale inerte în saci sau butoaie combustibile; piese metalice, elemente din beton, azbociment, pe palete din lemn; lichide incombustibi- le sau conserve în ambalaje incombus- tibile în navete sau lădiţe combustibile ori pe palete de lemn, etc. 134
0 1 2 3 B. Materiale care se aprind greu, au o vitez ă redusă de ardere şi nu au o putere calorică mare. Neambalate în ambalaje menţionate în coloana 3. Aparate electrice; obiecte executate din bachelită şi răşini fenolice; melamină; piei brute; baloţi de lână (spălată şi uscată); zahăr brut şi cereale în vrac sau în saci; produse de panificaţie; tutun în butoaie.
C. Lichide incombustibile inerte În ambalaje combustibile Lapte; apă minerală în butelii din plastic, cutii carton, etc. P.3.Cu periculozitate Medie A. Materialele din clasele P1 şi P2 Ambalate în cutii de carton - B. Materiale cu combustibilitate medie (care nu se încadreaz ă în clasele P4 şi P5) şi cu putere calorifică cel mult 27.3 Mj/kg În ori ce fel de ambalaje, cu excepţia celor din materiale plastice spongioase Mobilă (fără garnituri din buret de cauciuc sau plastic) şi obiecte masive din lemn; butoaie din lemn goale (fără reziduuri periculoase); bambus;panouri din fibre de lemn; produse din ebo- nită; fibre animale (lână, mătase naturală, păr, etc.) şi fibre artificiale cu combustibilitate redusă (poliamidice, poliesterice, poliacrilice şi polivinilice); ţesături şi confecţii executate din asemenea fibre, fibre vegetale, toarse gros; saltele şi perne (fără buret 135 0 1 2 3 de cauciuc sau materiale plastice);